Universitatea Dunarea de Jos , Galati Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

LETONIA

Student(e):Hadjioglo Alexandrina Tusinschi Vasile Specializarea:Afaceri Internationale

Date generale:
Republica Leton este situat n partea de est a Europei, avnd ca vecini: Estonia, Belarus, Rusia, Lituania i Marea Baltic.

Ziua naional: 18 noiembrie. Membr Forma de guvernmnt: republic parlamentar.a UE i NATO din 2004 i OMCdin1998 Capitala: Riga(1 milion locuitori) Alte orae mari Venstpils, Daugavpils, Jelgava, Liepaja, Jurmala

Asezare, suprafata, populatie

Populaie 2.300.926 locuitori ( letoni, rusi, bielorusi, ucrainieni, polonezi, etc.) Suprafaa: 64.589 kmp. Clima: temperat maritim i continental. Culte religioase:luteran ( majoritara), romano-catolic, ortodox. Limba oficial:letona
2

Limbi strine: rusa, engleza, franceza si germana. Moneda naionala: lat, 1 lat= 100 ceni, cursul de schimb 1 euro=0,702 lai. PIB (2007)- 15,6 miliarde euro Creterea PIB - 10,5% PIB pe cap de locuitor cca. 6 euro Volumul IDS 4,035 miliarde euro IDS pe cap de locuitor 1759 euro

Indicatori macroeconomici:
Letonia se numra printre rile mici ale UE, cu o economie dinamic n plin dezvoltare. Pe parcursul ultimilor ani Letonia a nregistrat una din cele mai rapide creteri economice din toate rile Europei Centrale i de Est, i are actualmente cel mai mare nivel de cretere a PIB dintre toate rile membre ale UE.

Politica monetar este una din cele mai puternice din Europa i rata de schimb a valutei naionale fiind stabil, creterea economic a Letoniei a creat un climat economic sigur pentru mediul de afaceri. Acest fapt a fost confirmat de ctre ageniile de creditare internaionale oferindu-i Letoniei indexul A. rating-ul valutei locale fiind A2, care este de fapt, unul dintre cel mai mare din regiune. Dup criza din Rusia (1998) aceast ar a reuit sa-i stabilizeze economia i a trecut la restructurarea i privatizarea masiv, n special a ntreprinderilor mici si mijlocii, adoptnd msuri pentru stimularea concurenei, n special n sectoarele productoare de bunuri i servicii pentru export. Ritmurile de cretere economic, att n perioada de preaderare ct i post-aderare sunt printre cele mai mari nregistrate n UE. Letonia nregistreaz in continuare, o evoluie pozitiv, din punct de vedere economic datorit reformelor adoptate anterior, n vederea integrrii n UE (1 mai 2004), ct i a implementrii prevederilor Pactului de

stabilitate si de cretere economica al UE, fapt ce a condus la mbuntirea mediului de afaceri i investiional. Letonia a nregistrat unul dintre cele mai mare ritmuri de cretere economica, din UE. n anul 2007 PIB-ul a fost de 15,6 miliarde euro, nregistrnd o cretere de 11,0% fata de anul 2006. Creterea economic a fost susinut de producia industrial, care a avut un ritm de cretere de cca. 4,6%, nregistrndu-se creteri n majoritatea ramurilor industriale ale economiei. Industria alimentar, industria lemnului, prelucrarea metalelor si producia de maini si echipamente, industria uoar, industria chimic i a maselor plastice au avut cea mai mare contribuie n realizarea creterii mai sus menionate. omajul n rndul populaiei active a fost de 7,5%. n Letonia inflaia s-a meninut ridicat, 5,6%, din cauza indexrii pensiilor i creterii rapide a creditelor ceea ce a condus la amnarea integrrii acestei tari in zona euro, pentru anul 2010. Deficitul contului curent al balanei de plti a fost de cca. 17,9% din PIB ( trim estru II 2006). Investiiile strine n Letonia sunt de cca. 4,6 miliarde euro anual, principalii investitorii fiind Danemarca, Suedia, Germania, Finlanda, etc. Principalii indicatori macroeconomici se prezint astfel: 2007/2006 PIB 10,5% Prod ind 104,6% omaj 7,5% Inflai 5,6% Inflaia (12-luni), % n Regiune

Volumul comerului exterior al Letonie in anul 2006 (11 luni) a fost de 12,4 miliarde euro, cu 23,5% mai mare comparative cu 2005 din care export 4,4 miliarde euro si import 8,0 miliarde euro, balana comerciala fiind negativa (- 3,6 miliarde euro). Exportul a crescut cu 8,9 % iar importul cu 25,4 %. Principalele fluxuri de export in perioada ianuarienoiembrie 2006 au fost UE 25 -73%, UE 15 -42%, CIS -16%, in timp ce importul s-a canalizat in principal din UE 25 76%, UE 15 46%, CIS- 13,8%. Partenerii principali la export au fost: Lituania 14,6%, Estonia 14%, Rusia 11%, Germania 9,4%, Suedia 6,8%, Marea Britanie 6,2%, Danemarca 4,5%, Finlanda 4,3%, respectiv la import Germania 15,4%, Lituania 12%, Rusia 8%, Estonia 7,9%, Finlanda 6,8%, Polonia 6,7%, Suedia 5,7%, Italia 4,2%.

Principalele grupe de mrfuri la export: maini, dispozitive mecanice i echipamente electrice, alimente, buturi alcoolice i nealcoolice (50,9%), produse chimice (29,3% ), metale (24,7%), iar la import: produse minerale (56,9%), mase plastice (28,7%), alimente, buturi alcoolice i nealcoolice (28,7), autovehicule (26,5). Investiiile strine directe Din momentul obinerii independenei, ISD manifest o tendin permanent de cretere dublndu-se fiecare 4-5 ani, n 2003 nregistrnd cifra de 2,8 miliarde Euro. Actualmente Letonia se afl pe locul 6 ntre rile membre ale UE n volumul ISD per capita, bucurndu-se de recunoatere printre investitorii regionali i mondiali. Principalii investitori strini au fost i rmn rile vecine din regiunea Mrii Baltice, actualmente investiiile Suediei, Germaniei, Danemarcei, Finlandei, Norvegiei i Estoniei sumeaz circa 50 % din volumul total al ISD acoperind diverse ramuri ncepnd cu sectorul financiar, telecomunicaii i comer terminnd cu producerea i exportarea diferitor mrfuri. Nivelul nalt al interesului pentru investiii n Letonia este datorat urmtorilor factori: -Diferena substanial de costuri ntre malurile de Est i Vest ale Mrii Baltice; -Rata standard a Taxei Corporative pe Venit 15%; Oportuniti strategice n Rusia i CSI. O alt grup de ri ce investesc n Letonia este compus din SUA, Marea Britanie i Olanda, care investesc n Letonia din dou motive, primul fiind baza bun pentru comer n regiunea Baltic i poziie geografic benefic pentru producere. rile din est, n special Rusia au ales Letonia pentru tranzit i operaiuni logistice pentru principalele produse de export cum ar fi produsele petroliere, chimice i metalurgice.

Comert exterior:
Dup mai muli ani de cretere economic record n cadrul Uniunii Europene, Letonia se confrunt de la nceputul anului cu grave probleme economice. Dezvoltarea economica a Letoniei din ultimii ani a fost sustinuta de cresterea economica determinata printre altele de cresterea cererii interne, datorita cresterilor salariale, cat si conditiilor prielnice de creditare. Aceasta dezvoltare a fost considerata pana de curand de catre guvernanti ca fiind o metoda sigura de atingere a standardului de viata occidental. Incalzirea puternica a economiei a impus luarea insa a unor masuri de limitare a consumului intern si ingreunarea accesului populatiei la creditele ipotecare si de consum. Sectorul bancar din Letonia, este printre cele mai vulnerabile sectoare din economie fiind dominat de bncile scandinave. Letonia a inregistrat printre cele mai mari deficite bugetare. Agenia de evaluare Moodys a cobort ratingul Letoniei la A3 de la A2, citnd nrutirea situaiei pe piaa global de lichiditate i ncetinirea economiei. Pentru Letonia anul 2014 urmeaza sa se constitue in noul orizont al aderarii la zona euro. Guvernul leton a solicitat de la FMI un ajutor finaciar in suma de 7,5 miliarde euro in vederea stabilizarii si intaririi sistemului financiar, primind numai prima rata de cca 589 milioane euro pentru salvarea bancii Parex. Comertul exterior al Letoniei a inregistra in 2008 un volum de 17 miliarde euro din care export 6,2 miliarde euro si un import de 10,7 miliarde euro. Soldul balanteio comerciale a fost negativ.. Principalele fluxuri comerciale: - la export: Lituania 17 %, Estonia 13 %, Rusia 10%,Germania 8,1% si Suedia 7 %, 5

- la import: Lituania 16,6%, Germania 13.3%, Rusia 10,1%,Estonia 7,1% si Polonia 7 %. Structura exporturilor: 1-lemn, 2-metale, 3-masini si aparate electrice, etc. Structura importurilor: 1- masini si instrumente mecanice, 2-echipamente electronice, 3-automobile, 4motorina, 5- metale, 6- produse farmaceutice, etc. La 31.12.2008, volumul total al schimburilor comerciale romano-letone a fost de 59,35 milioane euro, din care exportul din Romania 17,63 milioane euro si importul 41,72 milioane euro. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2007, volumul comertului bilateral a crescut cu 129,43%; exportul a crescut cu 75,37%, iar importul a crescut cu 163,8%. Ponderea schimburilor comerciale cu Letonia in comertul exterior al Romaniei a fost de 0,07%, la export 0,05% si la import 0,07%. Soldul balantei comerciale a fost de -24,09 milioane euro. La 31.01.2009, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 1,46 milioane euro, din care export din Romania 0,47 milioane euro si import 0,98 milioane euro. Balanta comerciala a fost negativa -0,51 milioane euro. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008, pe fondul crizei economice, volumul comertului bilateral a crescut cu 4,27%, exportul a scazut cu 20,13% iar importul a crescut cu 22,29%. Ponderea schimburilor comerciale cu Letonia in comertul exterior al Romaniei a fost de 0,03%, la export 0,02 si la import 0,04%.

Structura importurilor pe categorii de produse Structura exporturilor pe categorii de produse

Din momentul obinerii independenei, ISD manifest o tendin permanent de cretere dublndu-se fiecare 4-5 ani, n 2003 nregistrnd cifra de 2,8 miliarde Euro. Actualmente Letonia se afl pe locul 6 ntre rile membre ale UE n volumul ISD per capita, bucurndu-se de recunoatere printre investitorii regionali i mondiali. Principalii investitori strini au fost i rmn rile vecine din regiunea Mrii Baltice, actualmente investiiile Suediei, Germaniei, Danemarcei, Finlandei, Norvegiei i Estoniei sumeaz circa 50 % din volumul total al ISD acoperind diverse ramuri ncepnd cu sectorul financiar, telecomunicaii i comer terminnd cu producerea i exportarea diferitor mrfuri. Nivelul nalt al interesului pentru investiii n Letonia este datorat urmtorilor factori: Diferena substanial de costuri ntre malurile de Est i Vest ale Mrii Baltice; Rata standard a Taxei Corporative pe Venit 15%; Oportuniti strategice n Rusia i CSI. O alt grup de ri ce investesc n Letonia este compus din SUA, Marea Britanie i Olanda, care investesc n Letonia din dou motive, primul fiind baza bun pentru comer n regiunea Baltic i poziie geografic benefic pentru producere. rile din est, n special Rusia au ales Letonia pentru tranzit i operaiuni logistice pentru principalele produse de export cum ar fi produsele petroliere, chimice i metalurgice. Printre principalele produse exportate de Romania in Letonia sunt : masini si aparate, echipamente electrice (53,33%) produse alimentare, bauturi, tutun (20,28%), metale comune si articole metalice (11,60%), mase plastice (8,09%) produse chimice (2,52%), mobila, articole de interior si sportive (1,6%).

La importul din Letonia pot fi evidentiate urmatoarele grupe de produse: mobila, articole de interior si sportive (55,71%), masini, aparate, echipamente electrice (24,53%), lemn, carbune, pluta, impletituri (5,68%) produse alimentare, bauturi, tutun (3,83 %), materiale textile si articole din acestea (3,64%), metale (1,55%). La 30.11.2008 in Romania erau inregistrate in tara noastra 27 firme letone cu un capital investit de 201 mii US dol, locul 104 in randul investitorilor straini. Alte oportunitati de afaceri: transporturi si infrastructura, mediu, energie si turism. Investiiile strine directe Din momentul obinerii independenei, ISD manifest o tendin permanent de cretere dublndu-se fiecare 4-5 ani, n 2003 nregistrnd cifra de 2,8 miliarde Euro. Actualmente Letonia se afl pe locul 6 ntre rile membre ale UE n volumul ISD per capita, bucurndu-se de recunoatere printre investitorii regionali i mondiali. Principalii investitori strini au fost i rmn rile vecine din regiunea Mrii Baltice, actualmente investiiile Suediei, Germaniei, Danemarcei, Finlandei, Norvegiei i Estoniei sumeaz circa 50 % din volumul total al ISD acoperind diverse ramuri ncepnd cu sectorul financiar, telecomunicaii i comer terminnd cu producerea i exportarea diferitor mrfuri. Nivelul nalt al interesului pentru investiii n Letonia este datorat urmtorilor factori: Diferena substanial de costuri ntre malurile de Est i Vest ale Mrii Baltice; Rata standard a Taxei Corporative pe Venit 15%; Oportuniti strategice n Rusia i CSI. O alt grup de ri ce investesc n Letonia este compus din SUA, Marea Britanie i Olanda, care investesc n Letonia din dou motive, primul fiind baza bun pentru comer n regiunea Baltic i poziie geografic benefic pentru producere. rile din est, n special Rusia au ales Letonia pentru tranzit i operaiuni logistice pentru principalele produse de export cum ar fi produsele petroliere, chimice i metalurgice.

Legislatie fiscalitate si taxe:

Fiind o ar mic cu resurse de capital privat limitate, Letonia apreciaz nalt impactul crucial al IDS n economia sa. Investitorii strini sunt binevenii n Letonia, procedurile de nregistrare a companiilor sunt rapide i uoare, fapt ce permite stabilirea unei afaceri n minim trei zile. De asemenea Letonia dispune de o baz legislativ ce corespunde standardelor europene i permite crearea unui mediu de afaceri consecvent i de succes, spre exemplu: Prin lege, investitorii strini au aceleai drepturi i obligaiuni ca i cei autohtoni; Investitorul strini poate fi unicul fondator i proprietar a unei companii n Letonia; Nu exist restricii sectoriale; Investitorul poare repatria cu uurin venitul dup achitarea taxelor pe venit i capital investiional; Companiile strine nregistrate n Letonia au dreptul de a cumpra pmnt i proprieti; Dialog activ ntre Consiliul Investitorilor Strini i Guvernul Letoniei; Consiliul Investitorilor Strini (CIS) este o organizaie non-guvernamental ce const din 24 directori executivi a companiilor majore ce au investit n Letonia i 5 reprezentani ai Camerelor de Comer strine. CIS are drept scop purtarea unui dialog constructiv cu Guvernul Letoniei n vederea stabilirii unui climat

benefic pentru afaceri prin eficientizarea sistemului judiciar, majorarea nivelului transparenei, reducerea economiei tenebre, achiziii publice obiective i transparente, mbuntirea sistemului de impozitare etc. aceste ntruniri sunt petrecute cu regularitate i sunt prezidate de ctre Prim-ministrul Letoniei. Drept rezultat n perioada 1994-2006, din 132 de iniiative lansate de ctre CIS au fost implementate 127. n Letonia exist patru Zone Economice Speciale (ZEC), trei sunt situate n porturile libere dou n Venstpils, Riga i Liepaja a patra fiind n oraul Rezekne, n partea de est a Letoniei, n apropiere de hotarele cu Rusia i Belarus. Principalele companiile ce investesc n aceste zone beneficiaz 80% reduceri la imobile i taxa pe venit corporativ (se aplic 25%), TVA 0% pentru majoritatea serviciilor i bunurilor. Oportuniti n sectoarele cheie ale economiei Letoniei Producerea n Letonia nregistreaz o cretere stabil, ultimii trei ani rata anual de cretere fiind 9,4%. Creterea producerii a fost ncurajat de extinderea exporturilor i a fost nregistrat n toate sectoarele. Principalele sectoare fiind industria farmaceutic i chimic, producerea metalelor i obiectelor din metal i industria prelucrrii lemnului. Sectoarele ce presteaz servicii fiind industria bancar, IT&T, tranzitul i logistica. Industria forestier i de prelucrare a lemnului Acest sector este unul din principalele sectoare ale industriei exportatoare, reprezentnd o treime a veniturilor din exporturi ale Letoniei i un rol esenial n angajarea n cmpul muncii a persoanelor din mediul rural i regional. Deoarece pe piaa de producere i comercializare a lemnului exist mai muli actori, principalele motive pentru investiii n acest sector al economiei Letoniei sunt: -Producerea avansat i/sau for de munc ieftin i folosirea utilajelor autohtone de prelucrare; -Utilizarea comercial a deeuri prin producerea diferitor obiecte i chimicalelor pe baz de lemn. Prelucrarea metalelor i ingineria Acest sector a fost unul din sectoarele industriale cheie ale Letoniei nc din timpurile URSS pentru fabricarea diferitor utilaje destinate industriei militarea i aeronautice. Actualmente acest sector, n majoritatea sa este orientat spre exportul produselor fabricate la comand cu toate c urmare a dezvoltrii rapide a construciilor acest sector devine din ce n ce mai ntrebat i pe piaa intern. Textilele Acest sector de asemenea este ului din liderii de export (circa 81,9%). Pieele principale de desfacere pentru produsele textile Letone fiind satele membre ale UE (74%) restul fiind exportat pe piaa rilor din spaiul CSI. n acest sector se numr cel mi mare numr de companii mixte i cu capital strin. Logistica, tranzitul i Serviciile cu valoare adugat Dat fiind aptul c Letonia reprezint o poart ntre est i vest, aceasta a reuit s revitalizeze rolul amplasrii sale geografice acesta devenind un succes al dezvoltrii economice. Principalul component fiind gestionarea exporturilor de materie prim din Rusia/CSI, transport i comunicaii acesta reprezentnd circa 15,5% din PIB. Venitul total a transporturilor i comunicaiilor Letoniei a crescut ultimii ani cu circa 70%. Piatra de temelie a coridoarelor de transport letone fiind reeaua de ci ferate, trei porturi ce nu nghea precum i infrastructura foarte dezvoltat pentru tranzitarea petrolului, metalelor i produselor chimice. Serviciile cu valoare adugat sunt orientate n special pre pieele regionale (rile Baltice, Rusia CSI) i incul asamblarea, testarea/sortarea mrfurilor i re-mpachetarea. Vama

Odat cu aderarea la UE Letonia a adoptat aquis-ul communitaire, cu toat c mai rmn n vigoare cteva reguli ale procesului de tranziie i procesul realizrii practice rmnnd neadecvat n unele sfere. Pentru investori i comerciani Letonia a devenit membru a Uniunii vamale i fiscale Europene fiind parte a pieei comune. Comerul cu rile UE se efectueaz n conformitate cu prevederile interne ale legislaiei comunitare, comerul cu rile tere este reglementat de ctre legislaia i acordurile UE. Regimul vamal al UE este bazat pe urmtoarele documente: Codul vamal al UE, dup cum este prevzut n Decizia Consiliului UE nr.2913/92. Decizia Consiliului UE nr. 918/83, ce prevede sistemul unic de scutiri de taxe vamale Decizia Consiliului UE nr.2658/87, ce introduce sistemul unic de tarifare i control strategic, de asemenea i tarifele vamale unice.

Taxele i Impozitele Cele mai frecvente taxe i impozite percepute de ctre stat sau administraii locale sunt: Taxa de stat pentru nregistrarea unei companii comerciale - 124 Lai nregistrarea companiei timp de 15 zile lucrtoare, 224 Lai nregistrarea companiei timp de 5 zile lucrtoare i 324 Lai timp de trei zile; Modificri n statutul companiei - 18 Lai timp de 15 zile, 28 Lai timp de 5 zile, 38 Lai timp de 3 zile. nregistrarea transmiterii imobilelor i proprietii n cadastrul funciar al RL n conformitate cu contractul de vnzare-cumprare se impoziteaz n mrime de 2% din costul proprietii (mrimea maximal a impozitului poate atinge cifra de 30 000 Lai) nregistrarea mrcii de stat la un tip de mrfuri sau servicii - 125 Lai Guvernul Letoniei a aprobat urmtoarea impozite: TVA pentru ntreprinderi, inclusiv impozitul pe venit -15% Impozit pentru jocurile de noroc i loterii TVA 18 % TVA pentru persoane fizice 25% Impozitul social Impozit pentru imobile Impozit pentru resursele naturale Impozitul de accize Taxele vamale Impozitul pe automobile i motociclete

Situatia economica
Dup mai muli ani de cretere economic record n cadrul Uniunii Europene, Letonia se confrunt de la nceputul anului 2008 cu grave probleme economice. Dezvoltarea economica a Letoniei din ultimii ani a fost sustinuta de cresterea economica determinata printre altele de cresterea cererii interne, datorita cresterilor salariale, cat si conditiile prielnice de creditare. Aceasta dezvoltare a fost considerata pana de curand de catre guvernanti ca fiind o metoda sigura de atingere a standardului de viata occidental. Incalzirea puternica a economiei a impus luarea insa a unor masuri de limitare a consumului intern si ingreunarea accesului populatiei la creditele ipotecare si de

consum. Aceste masuri au facut ca Letonia sa se confrunte cu o descrestere economica accentuata dupa o perioada de crestere economica sustinuta inregistrata in ultimii ani. In momentul de fata, aceasta tara a devenit una dintre cele mai emergente tari din zona Marii Baltice, Letonia fiind in primele locuri din top 10 a tarilor in aceasta situatie, ea intrand in recesiune. Sectorul bancar din Letonia, este printre cele mai vulnerabile sectoare din economie fiind dominat de bncile scandinave. Recenta criza a creditelor din SUA a afectat printre altele si bancile suedeze ( SEB, Swedbank, etc.) principalii investitori din sectorul bancar leton, la aceasta adaugandu-se si rezultatele negative inregistrate de acestea pe piata tarilor baltice, datorita nivelului costurilor si volumul creditelor neperformante. Fragilitatea principalului investitor financiar a condus la si o mai mare instabilitate macro economica in zona, Letonia inregistrand printre cele mai mari deficite bugetare. Agenia de evaluare Moodys a cobort ratingul Letoniei la A3 de la A2, citnd nrutirea situaiei pe piaa global de lichiditate i ncetinirea economiei. Pe fondul celei mai grave crize financiare de dup cel de al doilea rzboi mondial, investitorii au parasit pieele emergente n cutarea de active mai sigure. Guvernul leton a naionalizat a doua banc din Letonia, n funcie de active, Parex Banka, fondat n anul 1992, cea mai mare cu capital autohton, prin preluarea a 51 % din aciuni la un pre simbolic, de 1 lat ( 1 euro= 0,702 lat) platit fiecarui propietar. Guvernul leton a luat decizia de a deveni acionar majoritar la Parex Banka pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar din Letonia i funcionarea normal a acestei bnci Produsul Intern Brut (5,3 miliarde euro la sfarsitul trim. II 2008) a nregistrat o cdere dramatic de 4,2 procente n trimestrul III 2008 , care va fi urmat de o scdere( conform unor specialisti) cuprinsntre 1,0 i 2,2 la sut n 2009. Aceasta situatie economica dificila va dura conform unor estimari facute de expertii din mediul bancar, pana la inceputul anului 2010, fiind influentata de factorii externi, ce se manifesta pe piata financiara internationala. Pentru Letonia anul 2014 urmeaza sa se constitue in noul orizont al aderarii la zona euro. Conform unor analisti, consumul mondial va cunoaste o scadere in perioada urmatoare ceea ce va influenta abilitatea firmelor letone de a exporta produse, situatie ce va incetini unul dintre cei mai important factori, ce a asigurat cresterea economica anterioara a Letoniei, exportul. Comertul exterior al Letoniei a inregistra in 2008 un volum de 17 miliarde euro din care export 6,2 miliarde euro, si un import de 10,7 miliarde euro, Soldul balanteio comerciale a fost negativ.. Structura exporturilor: 1-lemn, 2-metale, 3-masini si aparate electrice, etc. Sructura importurilor: 1- masini si instrumente mecanice, 2- echipamente electronice, 3-automobile, 4motorina,5- metale, 6- produse farmaceutice, etc Investitiile straine directe au avut un volum de cca. 397,5 milioane euro, in scadere fata de trim III 2007 (628 milioane euro). Planul de masuri antiinflationist introdus anul trecut de guvern a redus deficitul balantei de plati de la cca. 25 % in 2007 la cca.15,6 %. Inflatia a inregistrat si ea o scadere in luna iunie 2008, inregistrand un nivel de 17,7% fata de 17,9% cat a fost in luna mai, respectiv 13,8 % in octombrie aceluiasi an In vederea imbunatatirii nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici, guvernul a ridicat salariul minim la cca. 250 euro Somajul in trimestru III 2008 s-a situat la 5,3 %. Situatia emergenta in care se gaseste Letonia a atras criticile UE, cat si ale FMI-ului a carui echipa a efectuat o vizita de evaluare la Riga in luna aprilie 2008. Guvernul leton a solicitat la sfarsitul anului 2008 de la FMI, un ajutor finaciar in suma de 7,5 miliarde euro in vederea stabilizarii si intaririi sistemului financiar. Acest ajutor international este asigurat si prin contributia Bancii Mondiale ( 400 milioane euro),

10

Cehia ( 200 milioane euro), Estonia si Polonia ( cate 100 milioane euro), etc., incluzand un aranjament stand-by in decursul a 27 de luni in valoare de 1,7 miliarde euro. Contributia UE a fost votata la mijlocul lunii ianuarie 2009. Totusi pe fondul acestor masuri, agentia de rating Moody's a scazut ratingul acordat Letoniei de la A3 la Baa1 datorita cresterii problemelor economice care au aparut datorita socului financiar resimtit de banci in urma crizei financiare internationale. Dupa vacanta parlamentara, in septembrie 2008, primul ministru al Letoniei Ivars Godmanis a anuntat introducerea unor masuri de austeritate: restructurarea guvernului prin desfiintarea unor structuri guvernamentale, reducerea cheltuielilor ministerelor cu 10%, respectiv inghetarea salariilor functionarilor publici ( cu exceptia pensiilor). Aceasta a atras un val de nemultumiri in randul populatiei care a trecut la manifestatii de protest . Conform unor informatii, dupa primirea primei transe in valoare de 589,57 milioane euro, guvernul leton a asigurat, printr-o scrisoare trimisa FMI-ului ca se angajeaza sa reduca in continuare cheltuielile guvernamentale. Se avea in vedere tot odata inghetarea salariilor, sistarea de angajari, desfiintarea unor structuri guvernamentale, cresterea unor taxe, etc. Incepand cu 2010 guvernul a intentionat sa introduca o taxa de 10 % pe profitul din chirii, dobanzi si jocuri de noroc. Taxa pe propietati va fi si ea marita. Parlamentul din Letonia a votat deja marirea TVA-ului de la 18% la 21 %, iar TVA-ul redus de la 5% la 10 %. Valul de nemultumiri sociale, determinat de masurile mentionate a condus la caderea guvernului la inceputul anului 2009 si inlocuirea primului ministru cu Valdis Dombrovskis, un fost europarlamentar, care s-a angajat la reducerea cheltuielilor guvernamentale cu cca. 40%, in vederea deblocarii celei de a doua transe din creditul de 7,5 miliarede euro angajat, blocat de FMI.

Schimburile comerciale bilaterale

Schimburile comerciale se deruleaza in cadrul Acordului European de Asociere intre Romania si Comunitatea Europeana pe de o parte si statele membre ale acesteia pe de alta parte semnat la 1.02.1993 si intrat in viguare la 1.02.1995. La 31.12.2008, volumul total al schimburilor comerciale romano-letone a fost de 59,35 milioane euro, din care exportul din Romania 17,63 milioane euro si importul 41,72 milioane euro. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2007, volumul comertului bilateral a crescut cu 129,43%; exportul a crescut cu 75,37%, iar importul a crescut cu 163,8%. Ponderea schimburilor comerciale cu Letonia in comertul exterior al Romaniei a fost de 0,07%, la export 0,05% si la import 0,07%. Soldul balantei comerciale a fost de -24,09 milioane euro. Nivelul schimburile comerciale bilaterale romano-letone, desi a avut o evolutie ascendenta in ultimii ani, totusi el nu reflecta inca posibilitatile reale ale economiilor celor doua tari. Printre principalele produse exportate de Romania in Letonia sunt : -masini si aparate, echipamente electrice (53,33%) -produse alimentare, bauturi, tutun (20,28%), -metale comune si articole metalice (11,60%), -mase plastice ( 8,09%) -produse chimice (2,52%), -mobila, articole de interior si sportive (1,6%). La importul din Letonia pot fi evidentiate urmatoarele grupe de produse: mobila, articole de interior si sportive ( 55,71%), masini, aparate, echipamente electrice (24,53%), lemn, carbune, pluta, impletituri ( 5,68%) produse alimentare, bauturi, tutun (3,83 %), materiale textile si articole din acestea ( 3,64%), metale (1,55%). 11

La 30.11.2008 in Romania erau inregistrate in tara noastra 27 firme letone cu un capital investit de 201 mii US dol, locul 104 in randul investitorilor straini. In vederea sustinerii intensificarii cooperarii bilaterale romanoletone, in procesul complex de integrare a Romaniei in structurile Uniuniii Europene, se are in vedere: - stimularea colaborarii dintre Camerelor de Comert si Industrie. - multiplicarea contactelor dintre cele doua comunitati a oamenilor de afaceri si operatorii economici, prin organizarea unor misiuni economice in cele doua tari, - participarea operatorilor economici la targuri si expozitii internationale, - sprijinirea infiintarii de societati mixte. In urma intrarii Letoniei in UE (1 mai 2004), aceasta tara a adoptat acquis-ul comunitar. In domeniul comertului exterior, Letonia a devenit parte integranta a pietei interne unice europene. Letonia aplica politica comerciala comuna a UE ceea ce presupune: - tarif vamal comun al UE; - schemele de preferinte generalizate (SGP) ale UE; - masuri de aparare comerciala ale UE; - acorduri preferentiale comerciale si de cooperare incheiate de UE cu tarile terte. Investitii straine directe (ISD) Principalii investitori straini au fost si ramn tarile vecine din regiunea Marii Baltice, actualmente investitiile Suediei, Germaniei, Danemarcei, Finlandei, Norvegiei si Estoniei sumeaza circa 50 % din volumul total al ISD acoperind diverse ramuri ncepnd cu sectorul financiar, telecomunicatii si comert terminnd cu producerea si exportarea diferitor marfuri. O alta grupa de tari ce investesc n Letonia este compusa din SUA, Marea Britanie si Olanda, care investesc n Letonia din doua motive, primul fiind baza buna pentru comert n regiunea Baltica si pozitie geografica benefica pentru producere. Tarile din est, n special Rusia au ales Letonia pentru tranzit si operatiuni logistice pentru principalele produse de export cum ar fi produsele petroliere, chimice si metalurgice. Se ntrevede o scadere a ISD-urilor n 2010. n 2009 volumul ISD a totalizat 265 mil.USD. Structura exportului lemn si produse din lemn (33,6% din total), textile (12,8%), metale (13,2%), masini si utilaje (6,5%), alimente si produse alimentare (7,1%). Principalii parteneri la export Uniunea Europeana - 61% (Marea Britanie 21.6%, Suedia 13.1%, Germania 12.5%, Lituania 5.9%, Estonia 4.2% si Danemarca 4% ) SUA 6.4% si Rusia 4.6%. Structura importului energie (9,7%), masini si utilaje (21,3%), produse chimice (10,4%), alimente (21,8%), metale (8,4%), vehicule (9,8%). Principalii parteneri la import UE 54%, Germania 17,9%, Lituania 6,4%, Rusia 15,1%, Finlanda 6,6%, Suedia 5.5%, Italia 4.8%, Estonia 4.8%. Situatia politica externa Ca urmare a aderarii la UE, situatia politica externa va fi din ce n ce mai favorabila. Relatiile cu Rusia ar

12

putea reveni la normal dupa ntalnirea din 2010 dintre presedintele leton si primul ministru al Rusiei care au discutat despre refacerea relatiilor politice si economico-comerciale dintre cele doua tari. Situatia economica interna Situatia economica interna este destul de grava si se poate ajunge la ncetare de plati daca masurile de austeritate luate nu vor fi eficiente. n Letonia, criza economica are consecinte dramatice.Aceasta este una din tarile cel mai greu lovite de criza. Situatia economica externa Se ntrevede o crestere a exporturilor si o usoara reducere a deficitului bugetar care va trebui mentinut la 8,5% dar care, ramne la cote ngrijoratoare pentru economia letona.

4.Bibliografie
http://www.chamber.lv/lv/pakalpojumi www.mfa.sites.mfa.gov.md www.portaldecomert.ro www.infoturism.ro

13