Economia Ungariei in contextul integrarii in

Uniunea Europeana
 CAPITOLUL I

1) DATE GENERALE

Ungaria este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică și la poalele sudice ale
Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic, Munții Ural, respectiv
de Marea Mediterană și Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața
Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobágy, înscris pe lista patrimoniului
mondial UNESCO. Se învecinează cu Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la
vest, Slovacia la nord, România la est și cu Ucraina la nord-est.
Ungaria se afla pe locul 16 in U.E in functie de numarul de locuitori, avand o populatie de
9.976.062.
Suprafaţa Ungariei este de 93 000 km².
Limba oficială este maghiara, iar in ceea ce priveste moneda oficiala in Ungaria se intalneste
forintul.

Religie: romano-catolici (aprox. 37,1%), calvini (aprox. 11,6%), comunităţi luterane (aprox.
2,2%), greco-catolici (1,8%) şi de alte religii.

Forma de stat a Ungariei este republică. Constituția maghiară a fost modificată de mai multe ori,
prima oară în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare
în 23 octombrie 1989. Președintele este ales odată la 5 ani, funcția președintului este
reprezentativă (simbolică), dar el desemnează premierul și este autoritatea supremă al armatei,
parlamentul inițiază legi care trebuie să corespundă cu constituția ungară, apoi președintele le
aprobă. În caz că o lege nu corespunde cu constituția, președintele are dreptul să anuleze legea
inițiată de parlament, prin tribunalul constituțional.
Capitala țării, Budapesta, este și cel mai mare oraș al ei și al șaptelea oraș din UE după populație
(1,7 milioane locuitori). În 2010, orașul Pécs a fost ales Capitală Europeană a Culturii.
Țara face parte din NATO, iar din mai 2004 este membră a Uniunii Europene. Ungaria s-a
numărat printre inițiatorii Grupului de la Visegrád(V4), o organizație de cooperare economică
formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.
Ungaria nu se poate mandri cu mări sau cu munti înalti, dar are peisaje extrem de variate,
spectaculoase pe alocuri. Unii turisti se simt bine in mijlocul Câmpiei Maghiare, acolo unde
gasesc binemeritata liniste, dar si o fauna si o flora bogata.
 Capitolul II

2) Principalii indicatori macro-economici :

Cei mai importanţi indicatori macroeconomici, utilizaţi în analizele statelor membre UE de către
Comisia Europeană, au înregistrat următoarele rezultate pentru 2012:

· Crşeterea economică de 1,7%, peste media Uniunii Europene.

· Soldul contului curent (denumit şi deficitul extern): sold pozitiv de 1,1% din PIB.

· Datoria externă: în decembrie 2012, 82% din PIB, în februarie 2013, 78% din PIB, fără ca
Ungaria să efectueze plăţi spre creditori. Rezultatul este datorat revenirii cursului de schimb de la
321 HUF pentru un euro, la cursul de 293 HUF pentru un euro.

· Deficitul bugetar a fost sub 3%, considerat nesustenabil, pentru că au fost încasări
bugetare unice din naţionalizarea pilonului doi de pensii, pilon privat obligatoriu.

· Soldul execuţiei comerciale externe este excedentar de 6,956 miliarde euro, ceea ce
reprezintă rezultat istoric maxim.

Cresterea PIB (evoluţie faţă de anul precedent): 2012 1,7% 2013 1,1%

∆PIB= PIB1-PIB0= 1,1-1,7= -0,6 mld. dolari

PIB 1
∆%PIB= x 100-100 = 1,1/ 1,7 *100-100= -35,2%
PIB 0

Inflaţie: 5,6% (2012)

Şomaj: 10,7% (2012)

Dezvoltarea economiei ungare în 2013

Deşi PIB-ul ungar a crescut cu 1,1% în 2013, nu a atins valoarea din 2011. Un rol important în
evoluţia PIB-lui a avut agricultura (condiţiile favorabile meteorologice) şi industria construcţiilor.
În a doua parte a anului 2013, a crescut exportul din industria auto cu 12%, astfel devenind
sectorul cel mai important al exporturilor ungureşti.

În ultimul trimestru au crescut şi serviciile, având în vedere creşterea de cumpărare a populaţiei

în urma unor reduceri de tarife la utilităţiile publice dictate de actuala guvernare. Însă un trend
descendent s-a putut observa în domeniul imobiliar având în vedere creditele imobiliare oferite
de băncile din Ungaria.

Principalele ramuri industriale ale Ungariei: minerit, industrie metalurgică, materiale de

construcţii, textile, produse chimice, industrie constructoare de maşini.
Principalii parteneri comerciali: Germania, Rusia, China, Austria, Olanda, Polonia etc.

Ungaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top
în comerţul exterior românesc, situându-se şi în anul 2013 pe locul 3 in totalul schimburilor
comerciale ale României după Germania şi Italia.

Evolutia comertului exterior în 2013

În 2013, soldul balanţei comerciale a fost de 7 miliarde de euro, exporturile înregistrând o

creştere de 2,2% (81,7 miliarde de euro), în timp ce importul a crescut cu 1,9% (74,7 miliarde de
euro), faţă de 2012.

În funcţie de destinaţiile geografice, 77% din exporturi sunt livrate ţărilor UE, iar 72% din
importuri sunt achiziţii din statele UE.

Principalele ţări partenere la export sunt: Germania, Austria, România, Slovacia, Franta, Italia,
Cehia şi Rusia.

Principalele ţări partenere la import sunt: Germania, Rusia, Austria, China, Slovacia, Polonia,
Olanda şi Cehia.

Principalele mărfuri exportate în 2013:

- Maşini, aparate si echipamente electrice, vehicule (53,3%)
- Produse finite (32,4%)
- Energie (3,4%)
- Materii prime (3,2%)
- Produse ale industriei alimentare (7,6%)

Principalele mărfuri importate în 2013:

- Masini, aparate si echipamente electrice, vehicule (44,3%)
- Produse finite (35,1%)
- Energie (13,1%)
- Materii prime (2,3%)
- Produse ale industriei alimentare (5,2%)

Ţara are resurse minerale limitate (bauxită, cărbune şi gaze naturale), dar beneficiază de
suprafeţe întinse de soluri fertile şi terenuri arabile. Calitatea vinurilor maghiare este apreciată
peste tot în Europa.

Principalele produse exportate sunt echipamentele electrice şi electronice, uneltele şi utilajele,

precum şi produsele alimentare şi chimice.
Principalele avantaje ale Ungariei sunt datorate de :
- Reorganizarea finanţării sistemului de pensii şi sănătate pe baze de autofinanţare din fonduri
colectate;

- Identificarea de noi resurse de finanţare a creşterii: atragerea investiţiilor străine, accesarea

fondurilor europene structurale şi de coeziune;

- Organizarea unui mediu de afaceri prin instrumente la îndemâna guvernului, iniţierea,

utilizarea politicilor integrative a rezultatelor inovaţiilor;

- Reducerea taxelor sub nivelul celor din ţările vecine;

- Creşterea preocupărilor pentru consens naţional politic şi civic.

In concluzie, evolutia economiei ungară a fost afectată puternic de criza economică şi financiară
în 2008 şi 2009, reuşind să revină la creştere economică în 2010. Guvernul ungar a implementat
mai multe planuri de redresare economică, cu scopul de a menţine deficitul bugetar în limitele
convenite cu UE şi FMI şi de a reduce datoria publică. Astfel in anul 2011, motorul principal al
creşterii economice a fost producţia de bunuri destinate exporturilor, in vreme ce in anul 2012,
economia ungară a intrat din nou în recesiune, aceasta adâncindu-se în a doua jumătate a anului
2012, conform estimărilor publicate de Oficiul Central de Statistică.

Bibliografie:

1. Nita Ion- ,, Economia tarilor membre UE”, 2007, Ed. Independenta Economica.
2. http://www.cssp.ro/state/ungaria/
3. http://www.mae.ro/bilateral-relations/1747#817
4. http://www.wall-street.ro/tag/indicatori-macroeconomici+romania+ungaria.html
5. http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/documentare/BE_Ungaria_feb.htm