Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS “ DIN GALATI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA


AFACERILOR

MANAGEMENT ANUL 1 GR 2

ECONOMIA EUROPEANA

UNGARIA

Student :

Vatamaniuk Anastasiia

Cadru didactic :
Lect.dr . Sava Valentin
Ungaria este un stat situat în Centrul
Europei, în Câmpia Panonică și la
poalele sudice ale Carpaților
Occidentali Interiori, la o distanță
egală de Oceanul Atlantic și Munții
Ural, respectiv de Marea Mediterană
și Marea Nordului. Pe teritoriul ei
este situată aproape toată suprafața
Câmpiei Panonice, din care face
parte Parcul Național Hortobágy,
înscris pe lista patrimoniului mondial
UNESCO. Ungaria se învecinează cu
Serbia la sud, Croația și Slovenia la
sud-vest, Austria la vest, Slovacia la
nord, România la est și cu Ucraina la
nord-est.

Ungaria este o republică


parlamentară. Capitala țării,
Budapesta, este și cel mai mare
oraș al ei după populație. În 2010,
orașul Pécs a fost ales Capitală
Europeană a Culturii. Țara face
parte din NATO, iar din mai 2004
este membră a Uniunii Europene.
Ungaria s-a numărat printre
inițiatorii Grupului de la
Visegrád, o organizație de
cooperare economică formată din
patru state central-europene:
Cehia, Polonia, Slovacia și
Ungaria.
Forma de stat

Forma de stat a Ungariei este republică. Constituția Maghiară, scrisă în 2011, a


intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. Președintele este ales odată la 5 ani. Funcția
președintelui este reprezentativă, dar el desemnează premierul și este autoritatea
supremă al armatei. Parlamentul inițiază legi care trebuie să corespundă cu
constituția ungară, apoi președintele le aprobă. În caz că o lege nu corespunde
cu constituția, președintele are dreptul să anuleze legea inițiată de parlament,
prin tribunalul constituțional.

Aderarea la Uniunea Europeană

Ungaria a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană în ziua de 31


martie 1994, negocierile au început după exact patru ani și s-au finalizat în 13
decembrie 2002, zi în care a fost anunțată viitoarea aderare a Ungariei la UE,
împreună cu nouă alte țări. Ungaria a ținut și un referendum privind aderarea;
acesta a avut loc la 12 aprilie 2003 și cetățenii țării au aprobat aderarea cu 84%
din voturi pentru și o prezență la vot de 45%. Ungaria a devenit stat membru al
UE la 1 mai 2004, iar din 23 decembrie 2007, este membru în spațiul Schengen.

Comisia Europeană a blocat plata a câteva miliarde Euro, deoarece Ungaria a


adoptat o lege care discriminează persoanele LGBT (legea contra propagandei
homosexuale).
Economia

Economia Ungariei a suferit o transformare notabilă după prăbușirea


Comeconului și, în consecință, a industriei sovietice, care a avut loc în jurul
anului 1990. De atunci, o serie de reforme și liberalizări, precum și privatizarea
unor companii de stat, au permis înființarea unui economie de piață și
favorizarea sosirii de capital străin. Cu toate acestea, aceste transformări au avut
un impact puternic asupra situației sociale a țării, de fapt, PIB între 1985 și 1994
a scăzut cu 0,5%, iar în acei ani a existat și o creștere a inflației și a șomajului.
După 1994, PIB-ul a început să crească din nou și din 1996 până în 2000 a
crescut cu o medie de 4% pe an, cu o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, care
a atins o valoare de 4.760 de dolari în 2000.

În 1996 Ungaria a fost admisă în OCDE și de la 1 mai 2004 face parte din
Uniunea Europeană .

Agricultura

Agricultura joacă în prezent un rol secundar în economia maghiară, chiar dacă


terenurile arabile acoperă mai mult de 50% din teritoriu. Acest lucru se
datorează nerealizării recuperării (în curs de finalizare din 2010) a zonelor
mlăștinoase din vest și irigării slabe a zonelor uscate din Alföld din est, care
împiedică exploatarea completă a teritoriului.
Datele oficiale din 2003 spun că agricultura contribuie cu 3,3% la PIB-ul
național și angajează 5% (2005) din forța de muncă.

Principalele culturi cultivate sunt cele de grâu și floarea-soarelui, în timp ce cea


a porumbului este stabilă, cu o scădere a culturilor de cartofi și vinuri. Producția
de vin Tokaj care este exportată rămâne ridicată. O cultură tradițională a țării
este cea a ardeiului roșu din care se obține boiaua . Alte culturi populare sunt
orzul, sfecla de zahăr și secara.

Reproducerea, practicată pe scară largă până acum câteva decenii, a fost acum
industrializată în special în regiunile vestice unde sunt crescute bovine, porci, oi
și păsări de curte. Producția de subproduse de zahăr și secara.

Tipic este creșterea cailor în sălbăticie, practicată încă în puszta. Faimos este
Nóniusz din Mezőhegyes , o rasă datând din 1810 și acum destul de rară.

Resurse minerale și energetice

Resursele minerale din Ungaria sunt destul de rare. Singura prezență importantă
este cea a bauxitei din care se extrage aluminiu , din care Ungaria este unul
dintre cei mai mari producători din lume. Cele mai importante mine de bauxită
sunt situate în munții Vértes și în Pădurea Baconiană. Există depozite de uraniu
în munții Mecsek lângă Pécs .

În bazinul Pécs există cantități moderate de minerale energetice, cum ar fi


lignitul și cărbunele tare .
În zona de sud-vest a Nagylengyel , petrolul este extras, dar este insuficient
pentru nevoile naționale. Extracția gazelor naturale este modestă.

Două treimi din electricitate este produsă prin centrale termoelectrice


(alimentate în principal cu cărbune tare), iar o treime prin centrale nucleare. O
importantă centrală nucleară se află în Páks, în provincia Tolna .

Industrie

Industria maghiară angajează aproximativ 32% din forța de muncă (date din
2005) și contribuie cu aproximativ 31% (date din 2003) la formarea PIB-ului.

Întregul sector industrial maghiar a suferit o transformare semnificativă de la


sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Transformarea s-a îndreptat către
producția de bază care a fost adăugată la producția tradițională din sectorul
alimentar și textil. Prin urmare, s-au dezvoltat industria metalurgică a
aluminiului (de importanță internațională), industria siderurgică, producția de
ciment și industria mecanică grea.

Industria alimentară păstrează încă o importanță considerabilă. Cele mai


importante sectoare sunt cele ale producției de făină, zahăr și ulei. Industria

conservei este, de asemenea, renumită prin producția de mezeluri. De asemenea,


este importantă producția de bere și fabricarea tutunului.

Industria textilă are o prezență istorică în Ungaria și este răspândită în țară. Cele
mai valoroase procese sunt cele de bumbac și lână, în mare parte prezente în
jurul Budapestei. În ultimii ani s-a dezvoltat și prelucrarea fibrelor textile
artificiale și sintetice.

Industria grea, concentrată în principal în jurul Budapestei , dar prezentă și în


Győr și Miskolc , produce în principal tractoare, locomotive, autobuze, motoare
diesel și mașini-unelte.

În ultimii ani, datorită mai ales colaborărilor și asocierilor în participație cu


companii occidentale, s-au dezvoltat noi sectoare precum sectoarele chimic,
electronic, electrotehnic, IT și telecomunicații.

În special, sectorul chimic a suferit o dezvoltare considerabilă, devenind un


sector de frunte al economiei țării. Cele mai semnificative producții sunt cele de
îngrășăminte azotate, rășini, materiale plastice, produse farmaceutice și
fotochimice. Industria de rafinare a petrolului este, de asemenea, în curs de
dezvoltare considerabilă, care este capabilă să proceseze atât petrolul extras în
Ungaria, cât și petrolul rusesc provenit din conducta prieteniei . Cea mai
importantă rafinărie se află în Százhalombatta, la sud-vest de Budapesta.
În cele din urmă, merită menționată producția de cristale și ceramică artistică
celebre în întreaga lume.

Odată cu deschiderea granițelor Europei de Est în urma evenimentelor politice


din anii 1990, sectorul turismului a cunoscut o expansiune semnificativă.

Există multe atracții turistice maghiare, o capitală plină de muzee și clădiri


frumoase, farmecul peisajului dunărean plin de castele, nenumărate sate
medievale, frumusețea lacului Balaton.

S-ar putea să vă placă și