Referat Moneda si Credit

1. Banii i funciile lor. Analiza funciilor banilor pe exemplul

monedei naionale
2. Analiza formelor creditului n Romnia
3. Analiza comparativ a structurii agregatelor monetare i a masei monetare n
circulaie n state ale Uniunii Europene



1.Banii i funciile lor. Analiza funciilor banilor pe exemplul
monedei naionale
1.1.1. Banii
Banii sunt definiti astfel :
Denumire generica pentru toate felurile de monede si de semne de valoare. Banii
reprezinta un instrument social, o forma particulara imediat mobilizabila a avutiei sociale,
o ntruchipare transmisibila si omnivalenta a puterii de cumparare, care confera
detinatorului dreptul asupra unei parti din produsul social al tarii emitente. Masa
baneasca n circulatie conditioneaza cererea globala n economie. "Semnul monetar este
o creanta transmisibila, emisa arbitrar si artificial, a carei functie esentiala este aceea de
a putea fi schimbata direct pe o anumita cantitate de bunuri si servicii pna n momentul
cnd este distrusa" (J. Riboud). "Money is power" banii sunt putere. Ei "au nsusirea de
a putea cumpara orice. Universalitatea acestei nsusiri este puterea absoluta a esentei
lor. Banii apar deci ca fiind atotputernici" (K. Marx). De aici fetisismul care confunda
avutia cu banii. Aceasta idee mercantilista a lasat urme adnci pna azi n expresii ca:
"puterea bogatilor", "dominatia banilor", "suveranitatea dolarului" etc. (S. De Brunhoff).
Evolutia banilor
Evolutia banilor, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor doua
caracteristici pe care le au, calitatea de marfa si de creanta.
Banii se afla la dispozitia lumii occidentale de cel putin 27 de secole. Originea banilor se
afla n schimbul care la nceput s-a desfasurat ca troc. Trocul ngreuia nsa schimburile si,
treptat, oamenii au cautat un etalon mai general care sa le nlesneasca (scoici, piei,
sarea, blanuri, bucati de metal etc.).
Spargnd trocul, moneda materiala a cunoscut mai multe faze succesive:
- moneda marfa: se alegeau marfurile care aveau calitati adecvate (conservare,
divizibilitate, ncredere, valoarea de ntrebuintare), ca de exemplu: scoici, vite, piei,
blanuri, sarea, ceaiul;
- moneda metalica: prin calitatile lor (frumusete, raritate, divizibilitate, inalterabilitate)
metalele pretioase (aur, argint) au fost folosite de omenire timp de 26 de secole ca metal
monetar;
- moneda semn care a cunoscut urmatoarele forme:
- biletul sau bancnota (moneda fiduciara). La origine, un simplu certificat de depozit de
moneda metalica la o banca, biletul (bancnota) s-a transforma ntr-o veritabila moneda
fiduciara, emitndu-se bilete de o valoare mult mai mare dect aceea conservata de
metal, avnd la baza ncrederea ca nu toti detinatorii de bilete vor solicita, n acelasi
timp, conversia acestora n metalul din depozitele bancare;
- contul (moneda scripturala). Depozitarea biletelor la banca a condus la utilizarea
acestor depozite pentru a se efectua reglementarea datoriei prin virament (transfer ntre
conturi). Ea este creata de banci, alimentarea conturilor facndu-se prin acordarea de
credite bancare.
n prezent are loc emisiunea de moneda n context international de catre FMI (sub
denumirea de DST).
- cartile electronice de plata si de credit (moneda electronica) care permit stocarea unei
puteri de cumparare ntr-o cartela magnetica.
1.1.2. Functiile banilor
Cele mai importante functii ale banilor sunt:
a) banii instrument unic al tranzactiilor (intermediar al schimburilor, mijloc de schimb).
ntr-o economie de schimb, banii sunt instrumentul unic al tranzactiilor, ei servind drept
contrapartida ntre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor, pe toate pietele;
b) banii etalon al valorii. Moneda masoara valoarea tuturor bunurilor si serviciilor
tranzactionate. ntruct valoarea bunurilor comercializate se exprima totdeauna prin
bani, acestia se interpun ntre ele, permitnd compararea lor, banii fiind un numitor
comun ntre bunuri eterogene;
c) banii rezerva a valorii (mijloc de tezaurizare). n economia monetara, agentul poate
disocia schimbul n doua operatii diferite, care intervin n doua momente de timp diferite.
ntre doua tranzactii, banii servesc ca rezerva a puterii de cumparare, fiind instrument de
tezaurizare, un instrument permanent de rezerva a valorii. Ei constituie cel mai bun
instrument de conservare a bogatiilor pe termen scurt, calitate care face din ei un activ
fara riscuri. Conform unei expresii celebre, banii reprezinta o legatura ntre prezent si
viitor;
d) banii unitate de cont. Toate bunurile si serviciile din economie sunt evaluate din
punct de vedere monetar prin preturi, ceea ce face posibila realizarea de nregistrari
contabile si efectuarea de analize financiare. ndeplinind aceasta functie, banii permit
realizarea de comparatii n timp si cuantificarea valorii adaugate n cadrul activitatii
economice.
e) banii standard al platilor amnate. Prin aceasta functie rolul banilor n exprimarea
valorii contractelor pe termen lung, respectiv, stabilirea n momentul actual a unei sume
ce urmeaza a fi ncasata sau platita la o data viitoare.

2.Analiza formelor creditului in Romania
CREDITUL - DEFINITIE SI CLASIFICARE
Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica, numita creditor,
care acorda unei alte persoane, numita debitor, un imprumut in bani in general cu o dobanda
stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia debitorului. Etimologic,
cuvantul credit isi are originea in limba latina creditum-creditare, care inseamna a crede sau
a avea incredere, fapt ce scoate la iveala un element de ordin psihologic: increderea, care
presupune existenta unei anumite culturi sociale, a unei psihologii colective, care difera insa in
timp si de la o colectivitate la alta. Avand in vedere ca raporturile de credit au o insemnatate
deosebita, atat prin dimensiune, varietate, cat si prin impactul lor asupra desfasurarii activitatii
economice, se impune o clasificare a acestora.
Foarte importanta pentru activitatea bancara este analiza si clasificarea portofoliului de
credite pentru a putea gestiona riscul transformarii creditelor in neperformante.
Aceasta activitate se realizeaza conform reglementarilor B.N.R. pe baza a doua
caracteristici:
a. performantele financiare ale imprumutatilor
b. serviciul datoriei acestora.
Stabilirea performantelor financiare ale imprumutatilor se realizeaza pe baza unui set de
indicatori economico-financiari, specifici pentru fiecare banca. Cel mai frecvent folositi sunt:gradul
de lichiditate, gradul de solvabilitate, rata profitului si gradul de indatorare. De obicei apar doua
probleme:luarea in considerare a unui numar prea mic de indicatori determina o crestere a riscului
unei posibile evaluari sumare a performantei financiare a clientului, pe cand stabilirea unui numar
prea mare de indicatori determina o crestere a timpului de fundamentare a deciziei de creditare.
Cu alte cuvinte, se impune determinarea unui set de indicatori care sa aiba o importanta reala in
determinarea bonitatii clientului
Formele creditului
Formele creditului reprezinta modul de organizare a relatiilor de credit in economie,
mod clasificat dupa mai multe criterii
Dupa cele mai importante criterii ar fi urmatoarele forme ale creditului :
A. Din punct de vedere al calitatii creditorului :
- credit comercial
- credit bancar
B. Dupa calitatea debitorului :
- credit acordat persoanelor fizice
- credit acordat persoanelor juridice
C. Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului luati la un loc :
- credit public
- credit privat
D. In functie de scopul acordarii :
- credit de productie (de exploatare, de investitii, de speculatie) ;
- credit de circulatie
- credit de consum
E. Dupa obiectul creditului :
- credit in bunuri sau marfuri
- credit in bani
- credit in credit
F. Dupa modul de garantare :
- credit real, care are acoperire materiala sub forma garantiei imobiliare sau mobiliare
- credit personal care are la baza garantii morale
G. Din punct de vedere al tehnicii de acordare :
- credit acordat prin conturi separate de imprumut
- credit acordat prin cont curent
- credit de acceptiune
H. Din punct de vedere al intinderii drepturilor creditorului :
- credit denuntabil
- credit nedenuntabil
- credit legat
I. Dupa modul de rambursare :
- credit amortizabil
- credit neamortizabil
J. Din punct de vedere al marimii perioadei :
- credit pe termen scurt
- credit pe termen mijlociu
- credit pe termen lung
Tipuri de credite
Institutiile de credit acorda mai multe tipuri de credite de consum, cele mai des intalnite fiind;
Creditele pentru nevoi personale - cu si fara ipoteca, creditele pentru achizitionarea de bunuri
de folosinta indelungata si creditele de vacanta. Mai putin utilizate sunt creditele pentru studii,
respectiv cele pentru efectuarea unor tratamente medicale. Creditele pentru achizitionarea de
bunuri de folosinta indelungata, cele de vacanta, de studii si pentru tratamente medicale sunt
acordate strict pentru acea destinatie. Ele sunt adaptate la specificul produsului/serviciului
achizitionat. Prin urmare, daca o persoana are o cerinta specifica pentru care exista un produs
dedicat, este recomandat sa apeleze la un credit specializat.
Alternativa o reprezinta apelarea la un credit pentru nevoi personale, care
permite folosirea banilor in orice scop. Nu de putine ori, creditele pentru nevoi personale au
reprezentat surse de constituire a avansului pentru achizitionarea unei locuinte prin credit.
Perioada maxima pe care se acorda fiecare dintre aceste categorii de credite este o alta
deosebire importanta. Imprumuturile pentru studii, tratamente medicale, vacanta si cumpararea de
bunuri de folosinta indelungata se acorda in general pe maximum 5
ani.

La creditele pentru nevoi personale scadenta maxima este de 10 ani, in vreme ce la cele
pentru nevoi personale cu ipoteca se poate ajunge chiar pana la 25 de ani.