lucrare-licenta-Antal-Laurentiu-2020 Final

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALATI
FACULTATEA DE ŞTIINłE ECONOMICE

Specializarea: Contabilitate şi Informatică de Gestiune
L U C R A R E D E L I C E N TĂ
Conducător ştiintific,
Conf. Univ. dr. Carmen Cretu
Absolvent,
Antal P. Laurentiu Petru
GALATI 2020
1
VENITURILE, CHELTUIELILE ŞI
REZULTATELE SOCIETĂȚII
S.C.WORLD MACHINERY WORKS S.A.
2
CUPRINS
CAP. I. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII S.C. WORLD MACHINERY WORKS

S.A.........................................................................................................................................................4
1.1. Prezentarea activității societății S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A...........................4
1.1.1.Date de identificare...............................................................................................................4
1.1.2. Descrierea activitatii............................................................................................................4
1.1.3. Conducerea şi administrarea societății................................................................................6
1.2. Analiza activității instituției prin prisma principalilor indicatori economico-financiari în
perioada 2018-2019...........................................................................................................................7
CAP.II. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND VENITURILE SI CHELTUIELILE........................13
2.1. Notiuni generale privind cheltuielile, veniturile și rezultatul...................................................13
2.2. Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor din exploatare..........................................................16
2.3. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor financiare.................................................................25
2.4. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor cu amortizările şi ajustările pentru depreciere.........27
Cap.III.INSTRUMENTAREA CONTABILĂ A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR ȘI
DETERMINAREA REZULTATELOR EXERCIȚIULUI FINANCIAR 2019 LA S.C. WORLD
MACHINERY WORKS S.A...............................................................................................................30
3.1.Veniturile realizate de societate în anul 2019............................................................................30
3.2. Cheltuielile realizate de societate in anul 2019........................................................................40
3.3. Rezultatul brut, impozitul pe profit și rezultatul net al exercițiului..........................................53
3.4.Informaţii prezentate în situaţiile financiare privind veniturile, cheltuielile şi rezultatul brut şi
analiza acestora................................................................................................................................57
Concluzii şi propuneri..........................................................................................................................65
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................68
ANEXE................................................................................................................................................70
3
CAP. I. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII S.C. WORLD
MACHINERY WORKS S.A.
1.1. Prezentarea activității societății S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A.
1.1.1.Date de identificare
S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A. Bacău a fost fondată în anul 1971, denumirea
iniţială fiind Fabrica de Maşini Unelte.
Societatea îsi desfaşoară activitatea în domeniul fabricării maşinilor unelte, având ca
principală activitate: fabricarea maşinilor unelte.
Sediul firmei este situat în partea de sud a municipiului Bacău şi acoperă o suprafaţă de
aproximativ 10 hectare: cu 3 hale de producţie, un pavilion administrativ şi alte clădiri şi depozite.
1.1.2. Descrierea activitatii
În toamna anului 1973 a început fabricarea maşinilor de alezat şi frezat cu ax orizontal (circa
200 de maşini pe an), iar in anul urmator,1974, au intrat pe fluxul de producţie primele maşini de
frezat tip portal. Anul 1974 a reprezentat practic lansarea societăţii pe piaţa internaţională, fiind
exportate primele maşini de alezat şi frezat. Dupa câţiva ani, capacitatea firmei s-a marit, prin
construirea a încă două hale de producţie, lucru ce a condus la largirea gamei de produse: centre de
prelucrare, maşini speciale şi la temă, maşini de rectificat, linii de transfer, celule flexibile etc.
Calitatea deosebită a Maşinile-unelte purtând marca firmei, de o calitate deosebita, a condus
la obţinerea certificării TÜV – ISO 9001 în anul 1996.
Procesul de privatizare a societăţiia avut loc in anul 1998, prin achiziţionarea pachetului
majoritar de acţiuni de către WORLD MACHINERY COMPANY, o firmă cu sediul în S.U.A.
Perioada de dupa privatizare se caracterizează prin schimbări importante, societatea
traversând o etapă de reorganizare. Scopul final al acţiunilor întreprinse a fost cucerirea pieţei
externe, produsele firmei avand ca atu-uri: CALITATEA şi PREŢUL.
Societatea are în momentul de faţă circa 155 de angajaţi, ingineri cu experienţă şi muncitori
foarte bine pregătiţi, care lucrează în domeniul proiectarii, producţiei, vânzării şi service-ului. Pentru
4
a satisface cerinţele pieţei aflata în continuă evoluţie, în proiectarea şi construcţia maşinilor-unelte se
folosesc solutii ce au la bază ultimele tehnologii în domeniul cinematicii, electronicii şi hidraulicii;
maşinile sunt echipate cu rulmenţi de precizie, şuruburi cu bile, sisteme de măsură, motoare digitale,
comenzi numerice şi echipamente hidraulice produse de firme de renume mondial (TIMKEN, SKF,
SIEMENS, HEIDENHAIN, FANUC, ATOS, VICKERS, REXROTH, FAGOR etc.).
Toate acestea au facut din societatea WORLD MACHINERY WORKS S.A. un partener
flexibil, care are dotare şi cunoştinţele necesare pentru a răspunde într-un timp cat mai scurt şi în
condiţii de calitate şi performanţă solicitărilor venite din partea clienţilor săi.
S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A. Bacău oferă clienţilor săi o gamă foarte variată
de produse şi servicii.
Mai jos sunt prezentate principalele familii de maşini realizate în societate:
• Maşini de alezat şi frezat cu ax orizontal şi montant fix (BMT)
• Maşini de alezat şi frezat cu mişcare transversală a montantului (BMK)
• Maşini de alezat şi frezat cu mişcare longitudinală a montantului (BMP, BP)
• Maşini de frezat cu culisă (FK)
• Mese rotative deplasabile (RTL)
• Centre de prelucrare cu ax orizontal (CPFH, CPHD)
• Maşini de frezat longitudinal cu portal fix şi traversă fixă (BTM)
• Maşini de frezat longitudinal cu portal mobil şi traversă fixă (GMX)
• Strunguri verticale (VL, VLO)
• Strunguri orizontale (HL)
• Maşini de rectificat cilindri
• Maşini de rectificat plan cu ax vertical şi platou rotativ
• Maşini speciale şi la temă
- maşini pentru industria metalurgică
- maşini de găurit adânc cu comandă numerică (GAFX)
- maşini de rectificat cu bandă abrazivă (BG)
Servicii:
5
- reparaţii capitale şi modernizări;
- puneri în funcţiune;
- reparaţii în garanţie şi post-garanţie;
- piese de schimb şi accesorii
Tot aici se realizează recondiţionarea ghidajelor prin frezare, rectificare sau placare (cu plăci
din oţel călit, bronz, turcite, lixen sau biplast), diverse tratamente termice (călire, cementare,
iononitrurare), echilibrarea dinamică a pieselor cu turaţie ridicată, controlul nedistructiv prin diverse
procedee (cu lichide penetrante, cu ultrasunete etc.), precum şi multe alte tehnologii de ultimă oră.
Pentru obţinerea unor performanţe ridicate, maşinile pot fi echipate cu rulmenţi de precizie,
şuruburi cu bile, sisteme de măsură, motoare digitale, comenzi numerice şi echipamente hidraulice
produse de firme de renume mondial (HEIDENHAIN, SIEMENS, FANUC, FAGOR, ATOS).
1.1.3. Conducerea şi administrarea societății

Întreprinderea este structurată în secţii de producţie, birouri şi compartimente funcţionale.
Conducerea S.C. World Machinery Works S.A. Bacău este asigurată prin organele:
• Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA);
• Consiliul de Administraţie (CA);
• Directorul General, care are în subordine:
- Managerul de producţie;
- Managerul comercial;
- Managerul tehnic;
- Managerul de calitate;
- Managerul economic.
Secţiile din cadrul societăţii sunt următoarele:
• Secţia Prelucrări
– cu două ateliere: - Prelucrări grele ;
- Prelucrări uşoare;
• Secţia Montaj
- cu două ateliere: - Montaj;
- Confecţii metalice;
6
• Secţia Mentenanţă Utilităţi
- cu două ateliere: - Mentenanţă;
- Utilităţi
Compartimentele şi birourile funcţionale ale întreprinderii sunt următoarele:
• Compartimentul Resurse Umane;
• Compartimentul Protecţie, Prevenire , Mediu;
• Compartimentul Asigurarea Calităţii;
• Compartimentul Tehnic;
• Compartimentul Service /Vânzări;
• Compartimentul Traduceri /Publicitate/ Dezvoltare;
• Compartimentul Achiziţii/ Transport;
• Compartimentul Economic/ Financiar;
• Compartimentul Juridic;
• Compartimentul Tehnologia informaţiei;
Adunarea Generală a Acţionarilor are următoarele atribuţii:
- desemnează membrii Consiliului de Administraţie;
- numeşte directorul general;
- aprobă structura organizatorică;
- aprobă programul de activitate, bugetul de venituri şi cheltuieli şi planul de
investiţii, adoptă deciziile privind apelarea la credite, stabileşte modul de repartizare a beneficiilor;
Consiliul de Administraţie se întruneşte lunar, este alcătuit din cinci membri şi are
următoarele atribuţii:
- asigură şi conduce personalul;
- ia decizii privind operaţiile de investiţii;
- stabileşte tacticile şi strategiile de marketing;
- stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului;
- supune spre aprobare la AGA bilanţul anual, contul de profit şi pierdere, raportul de
activitate, proiectul programului de activitate şi proiectul de buget;
- alte atribuţii stabilite de AGA;
1.2. Analiza activității instituției prin prisma principalilor indicatori economico-
financiari în perioada 2018-2019
7
Rentabilitatea unei firme
Rentabilitatea este un indicator de performanţă şi reprezintă capacitatea firmei de a obţine
profit. Acest indicator exprimă rezultatul obţinut în activitatea economică pe care o desfăşoară firma.
Scopul fiecărei societăti este de a realiza profit. Rentabilitatea asigură pe de o parte, dezvoltarea
firmei prin creşterea capacităţii acesteia de a se autofinanţa şi pe de altă parte menţine şi
consolidează autonomia sa financiară.1
Rentabilitatea reprezinta una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei
intregii activitati economico-financiare a intreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie
utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si
vanzare2
Indicatori principali folosiţi pentru exprimarea rentabilităţii sunt: profitul care exprimă
valoarea absolută a rentabilităţii şi rata rentabilităţii care arată măsura în care utilizarea resurselor
întreprinderii au ca efect crearea de profit.
Pe baza unor date extrase din situaţiile financiare, prezentate în Tabelul nr. 1 se calculează
indicatorii economico – financiari prezentaţi în Tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 1. Date extrase din situaţiile financiare ale S.C. World Machinery Works S.A.
Denumire indicator UM 31.12.2018 31.12.2019
Venituri din exploatare lei 38.416.379 43.465.265
Rezultatul din exploatare lei 3.717.895 3.989.199
Rezultatul brut al exerciţiului lei 1.469.545 2.947.458
Cifra de afaceri lei 31.445.687 35.264.278
Active totale lei 51.511.244 55.798.448
Active imobilizate lei 31.389.498 32.295.962
Active circulante lei 20.121.746 23.502.486
Stocuri lei 10.311.734 14.189.274
Disponibilităţi băneşti lei 278.257 394.642
Cheltuieli salariale lei 7.814.843 10.762.731
Numarul mediu de salariati 149 155
Mf lei 3.601.337 3.387.790
Datorii pe termen mediu si lung lei 655.470 860.019
Datorii pe termen scurt lei 32.994.763 35.746.318
Plati exigibile cu scadenta imediată lei 7.154.399 5.041.518
Datorii lei 34.191.262 37.630.737
Capital propriu lei 17.707.140 18.602.565
1
Rotilă A., Analiza economică financiară – note de curs, Universitatea din Bacău, 2007
2
Robu V., Georgescu N., op.cit, p.65
8
Capital permanent lei 18.362.610 19.462.584
Pasiv total % 51.898.402 56.233.302
Tabelul nr. 2 . Indicatorii economico – financiari ai întreprinderii din perioada 2018 - 2019
Denumire indicator UM 31.12.2018 31.12.2019
Rata rentabilităţii economice (Re) % 2,85 5,28
Rata rentabilităţii comerciale (Rc) % 4,67 8,36
Randamentul activelor imobilizate (CA/Ai=rai) _ 1,00 1,09
Viteza de rotaţie a activelor circulante (CA/Ac=vr) _ 1,56 1,50
Eficienta Mf (CA/Mf)*100 % 873,17 1.040,92
Eficienta Mf (Ve/Mf)*100 % 1.066,73 1.283,00
Ive 2019/2018 (Ve2019/Ve2018) % _ 113,14
Ica 2019/2018 (CA2019/CA2018) % _ 112,14
Ics 2019/2018 % _ 137,72
RAFG=Capital propriu/Pasiv total _ 0,34 0,33
RAFT=Capital propriu/Capital permanent _ 0,96 0,96
RAFT = Capital propriu/Oblig. pe termen mediu si
lung _ 27,01 21,63
RIG=Obligatii totale/Pasiv total _ 0,66 0,67
RIT=Oblig. pe termen mediu si lung/Capital
permanent _ 0,04 0,04
RIT=Oblig. pe termen mediu si lung/Capital propriu _ 0,04 0,05
Lichiditate generală _ 0,76 0,78
Lichiditate curentă _ 0,37 0,31
Lichiditatea imediată _ 0,04 0,08
Solvabilitatea _ 1,56 1,56
Tabelul nr. 2 . Indicatorii economico – financiari ai întreprinderii din perioada 2018 - 2019
Putem aprecia rezultatul din exploatare (Fig. nr. 1), rata rentabilităţii economice (Fig. nr. 2) şi
rata rentabilităţii comerciale (Fig. nr. 3) pe baza datelor din tabelul următor, extrase din bilanţul
contabil:
9
Fig. nr. 1. Rezultatul din exploatare Fig. nr.2. Rata rentabilităţii economice (Re) şi
rata rentabilităţii comerciale (Rc)
Fig. nr. 3. Cifra de afaceri

Situaţia economico-financiară a firmei a cunoscut îmbunătățiri în anul 2019 faţă de cea din
anul 2018, astfel:
- rezultatul din exploatare a crescut cu 271.304 lei în anul 2019 faţă de anul 2017;
- cifra de afaceri realizată în anul 2019 este mai mare cu 3.818.591 lei faţă de cea realizată în
anul 2018;
- rentabilitatea economică, de asemenea a crescut de la un an la altul, ajungând în anul 2019 la
5.28% (asta înseamnă că la 100 de lei active totale revin 5.28 lei profit)
- rentabilitatea comercială a crescut de la 4.67% la 8.36%, această creştere reflectă o
îmbunătățire a eficienţei valorificării produselor firmei.
10
Eficienţa mijloacelor fixe
În Fig. nr. 4 este reprezentată grafic evoluţia indicatorului eficienţa mijloacelor fixe:
Fig. nr. 4. Eficienţa mijloacelor fixe

Eficiența mijloacelor fixe poate fi calculata fie în funcție de cifra de afaceri (CA), fie în
funcție de veniturile din exploatare (Ve). Se constată că indiferent de modul în care se calculează
eficienţa mijloacelor fixe (Fig. nr. 4), acest indicator a crescut de la o perioadă la alta ceea ce arată o
situaţie favorabilă pentru întreprindere.
Indicatorul Ive, indicele veniturilor din exploatare, arată de asemenea o situaţie favorabilă,
respectiv creşterea veniturilor din exploatare, de la o perioadă la alta cu 13.14%.
Indicatorul Ica, indicatorul cifrei de afaceri, arată creşterea cifrei de afaceri în mărime
relativă, respectiv cu 12.14%.
Indicatorul Ics, indicatorul privind cheltuielile salariale, arată creşterea cheltuielilor salariale,
creştere ce se datorează creşterii numărului de angajaţi.
Ratele de autonomie financiară şi ratele de îndatorare

Arată modul de structurare a surselor de finanţare în funcţie de provenienţa lor, precum şi de
gradul de exigibilitate a acestora.
Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) se exprimă prin raportul Capital
propriu/Obligaţii pe termen mediu si lung, valoarea 1 arată că este asigurată independenţa
financiară a firmei, se observă că de la an la an a crescut puţin rata de îndatorare globală (RIG), ceea
ce semnifică o creştere a îndatorării societăţii, respectiv o scădere a autonomiei finaciare.
11
Lichiditatea şi solvabilitatea
Lichiditatea, exprimând capacitatea societăţii de a onora plăţile la timp, este apreciată prin
indicatorii: lichiditatea generală, lichiditatea curentă şi lichiditatea imediată.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a stinge la scadenţă obligaţiile asumate faţă
de creditorii pe termen lung sau în caz de lichidare.
Unul dintre indicatorii prin care solvabilitatea ar putea fi apreciată este rata solvabilităţii
generale exprimată prin raportul dintre active totale şi datorii curente.
Din Tabelul nr. 2 se poate observa o situaţie destul de nefavorabilă în ceea ce priveşte
lichiditatea, societatea neavând capacitatea de a onora plăţile la timp, lichiditatea generală fiind mult
mai mică decât 2 arată că datoriile curente nu pot fi acoperite de activele curente.
12
CAP.II. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND VENITURILE SI
CHELTUIELILE
2.1. Notiuni generale privind cheltuielile, veniturile și rezultatul

Procesele transformatoare ce constituie activitatea oricărei întreprinderi generează
consumuri, adică cheltuieli şi produc în acelaşi timp rezultate, adică venituri.
Aceste procese transformatoare ale întreprinderii, se pot grupa în funcţie de natura lor în :
- activitate de exploatare
- activitate financiară
- activitate extraordinară
Activitatea de exploatare depinde în principal de obiectul de activitate al fiecărei
întreprinderi, celelalte două activităţi având acelaşi conţinut la toate întreprinderile.
Activitatea fiecărei întreprinderi se realizează prin utilizarea factorilor de producţie: resurse
umane şi resurse materiale. Astfel, resursele materiale se consumă sau se depreciază treptat, iar
resursele umane sunt remunerate. În activitatea de obţinere şi desfacere a bunurilor materiale, la
executarea de lucrări şi prestarea de servicii, echivalentul valoric al consumului factorilor de
producţie reprezintă cheltuieli de exploatare, iar recuperarea acestora se face pe seama veniturilor
din exploatare, în ideea includerii cheltuielilor în costul bunurilor, lucrărilor sau serviciilor şi
implicit în preţurile de vânzare.
Cheltuielile exprimă “efortul economic al entităţii patrimoniale pentru obţinerea de venituri.
Efortul constă în consumuri materiale, de forţă de munc şi de obiecte ale muncii.” 3 Este necesar să se
facă distincţie între „cheltuială” şi „plată”, pentru că, în contabilitate, cele două noţiuni sunt complet
diferite. „Cheltuiala” se referă la un consum de resurse economice, în timp ce „plata” se referă la
stingerea unei obligaţii, a unei datorii. Potrivit reglementărilor contabile românești, cheltuielile
–“sunt diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă
de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri
ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”.4
Generarea cheltuielilor se derulează în etapele următoare:
- angajare
- consum
- plată
3
Carmen-Mihaela Crețu,Bazele contabilității - note de curs, Editura Universitară Danubius, 2017
4
Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE aprobate prin OMFP 1802/2014
13
Cheltuielile pot fi grupate, astfel:
a) după modul în care participă la crearea de noi valori, se disting:
- cheltuieli productive sau eficiente – adică, acele cheltuieli care duc la crearea de noi valori
sau la majorarea valorii iniţiale;
- cheltuieli neproductive sau neutrale – reprezintă cheltuielile care nu au ca efect crearea de
noi valori;
- cheltuieli accidentale – sunt acele cheltuieli care exprimă valori consumate, distruse,
dispărute din cauze independente de voinţa întreprinderii: calamităţi naturale, debitori insolvabili;
- cheltuieli cu caracter special – reprezentate de valori consumate în vederea realizării unor
obiective sau acţiuni sociale, pentru care s-a dispus folosirea unei părţi din rezultatul financiar
favorabil.
b) după natura lor economică, avem:
- cheltuieli de exploatare;
- cheltuieli financiare;
- cheltuieli extraordinare.
c) după destinaţie, se disting:
- cheltuieli directe de producţie: cheltuieli cu materii prime şi materiale directe, cheltuieli
salariale directe, contribuţia privind asigurările şi protecţia socială (asupra salariilor directe) şi alte
cheltuieli directe (de exemplu cheltuieli specifice de fabricaţie);
- cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli comune ale secţiei): cheltuieli cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS);
- cheltuieli de desfacere;
- cheltuieli generale de administraţie.
Această clasificare este folosită în cadrul societății la organizarea contabilităţii de gestiune.
Cheltuielile de exploatare care sunt înregistrate în contabilitatea financiară după structura lor se
regăsesc în contabilitatea de gestiune grupate pe articole de calculaţie. Această grupare a
cheltuielilor de exploatare pe articole de calculaţie ajută la determinarea costurilor pe produse,
lucrări, servicii şi decontarea lor pe locuri de cheltuieli.
Veniturile, potrivit reglementărilor contabile româneşti, sunt “creşteri ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor
ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
14
rezultate din contribuţii ale acţionarilor” 5. Acestea exprimă efectul economic obţinut de o societate
comercială, în urma desfăşurării activităţii economice.
Conform acestei interpretări, sunt cuprinse în categoria veniturilor, atât veniturile
înregistrate, cât şi câştiguri nerealizate din reevaluarea imobilizărilor corporale şi a celor
necorporale, din conversia situaţiilor financiare ale unei operaţiuni din străinătate, din reevaluarea
activelor financiare disponibile pentru vânzare. În concluzie şi câştigurile nerealizate, rezultate din
operaţiunile care duc la creşterea activelor sau diminuarea datoriilor.
Sistemul contabil în România, este bazat pe contabilitatea de angajamente, adică
întreprinderea înregistrează veniturile, atunci când acestea sunt câştigate, iar cheltuielile, când sunt
angajate, şi nu atunci când are loc efectiv încasarea, respectiv când se efectuează plata.
Principalii factori în funcţie de care veniturile pot fi clasificate sunt natura economică a
operaţiilor, momentul formării veniturilor şi modul de generare a fluxurilor de trezorerie, gradul de
certitudine privind realizarea veniturilor, gradul de normalitate a operaţiunilor.
a) după natura economică a operaţiilor, există:
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
- venituri extraordinare.
b) după momentul formării şi al modului de a genera fluxuri de trezorerie, veniturile pot fi grupate
în:
- venituri angajate – adică , acele venituri care generează fluxuri de trezorerie viitoare;
- venituri încasate – situaţie în care fluxurile de trezorerie sunt generate concomitent cu
înregistrarea veniturilor;
- venituri calculate – adică, acele venituri care nu generează fluxuri de trezorerie.
c) după gradul de certitudine a realizării lor, veniturile pot fi grupate în:
- venituri certe;
- venituri potenţiale.
d) după apartenenţa şi recunoaşterea în rezultatul exerciţiului, se disting:
- venituri ce sunt recunoscute în rezultatul exerciţiului;
- venituri ce aparţin exerciţiilor viitoare: anticipate şi venituri de realizat.
e) după gradul de normalitate al operaţiunilor, se disting:
5
15
- venituri ordinare;
- venituri extraordinare.
Rezultatul - este un indicator de apreciere a performanţei întreprinderii. Acesta se calculează
prin diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar. Conform art.19 din Legea
contabilităţii nr.82/1991, republicată în 2008, rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte
şi se evidenţiază la închiderea exerciţiului financiar. În acest sens, veniturile şi cheltuielile
înregistrate în cursul unei perioade contabile vor fi analizate în scopul delimitării veniturilor şi
cheltuielilor care aparţin perioadei curente de acelea care aparţin perioadelor următoare. La
determinarea rezultatului, se vor lua în considerare doar veniturile şi cheltuielile perioadei curente.
Veniturile și cheltuielile aferente perioadelor următoare, cunoscute sub denumirea de
“Venituri înregistrate în avans” şi “Cheltuieli înregistrate în avans” sunt prezentate în bilanţ, dar vor
afecta rezultatul perioadelor următoare.
După natura economică a veniturilor şi cheltuielilor care se compară, rezultatele pot fi
clasificate în:
- rezultatul din exploatare –este rezultatul obţinut prin compararea veniturilor şi chletuielilor
din activitatea de exploatare;
- rezultatul financiar – rezultatul obţinut prin compararea veniturilor şi chletuielilor
financiare;
- rezultatul extraordinar – rezultatul obţinut prin compararea veniturilor şi chletuielilor
extraordinare.
2.2. Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor din exploatare
Purtătorii primari de informaţii privind veniturile şi cheltuielile din exploatare şi circuitul lor
În contabilitate, înregistrarea operaţiunilor privind veniturile se face pe baza următoarelor
documente justificative6: factură, chitanţă, notă de contabilitate, extras de cont.
Operaţiunile privind cheltuielile se înregistrează în contabilitate pe baza următoarelor
documente justificative: factură, chitanţă, notă de contabilitate, extras de cont, bon de consum, state
de plată, liste de amortizare.
6
Deju M., Muntean M., Rotilă A., Dragomirescu S., Solomon C., Păcurari D., Contabilitate generală – concept şi studii
de caz, Editura Alma Mater, Bacău, 2010
16
1. Factura - întocmită în două sau mai multe exemplare pentru bunuri şi/sau prestări de servicii este
utilizată ca:
- document justificativ pentru înregistrarea în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului;
- document pe baza căruia se întocmeşte mijlocul de plată a bunurilor livrate şi a serviciilor
prestate;
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz.
În cadrul societății S.C. World Machinery Works S.A. Bacău, factura este emisă de
compartimentul Desfacere, care păstrează o copie în scopul înregistrării în evidenţele operative şi
pentru eventualele reclamaţii ale clienţilor, un exemplar al facturii este păstrat la compartimentul
Economic, pentru înregistrarea în contabilitate. La cumpărător, factura în original ajunge la
compartimentul financiar contabil, pentru acceptarea şi efectuarea plăţii şi pentru înregistrarea în
contabilitate.
2. Chitanţa – se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul
entităţii şi este semnată de acesta pentru primirea sumei.
Exemplarul 1 cu ştampila unităţii se păstrează la depunător, exemplarul 2 rămâne în carnet şi
se foloseşte ca document de verificare a operaţiilor efectuate în registrul de casă. După utilizarea
completă a carnetului, acesta se păstrează în arhiva compartimentului financiar contabil.
3. Nota de contabilitate – se utilizează ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea
sintetică şi analitică, pentru operaţiunile care nu au la bază documentele justificative.
Este emisă de compartimentul Economic, ajunge apoi la persoana desemnată să verifice şi să
semneze documentul, după care se întoarce la compartimentul Economic.
4. Bonul de consum – se utilizează pentru eliberarea materialelor din magazie şi reprezintă
documentul justificativ de scădere din gestiune şi de înregistrare în contabilitate. Se întocmeşte într-
un singur exemplar.
După întocmirea bonului de materiale, acesta este vizat de persoana desemnată să semneze
pentru acordarea vizei de certificare, apoi ajunge la persoanele autorizate să aprobe folosirea altor
materiale, în cazul materialelor înlocuitoare, la magazia de materiale si apoi la compartimentul
Economic unde se şi păstrează.
Evaluarea şi recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor din exploatare
17
Potrivit reglementărilor contabile româneşti, “elementele prezentate în situaţiile financiare
anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale” 7 şi conform contabilităţii de
angajamente. Veniturile şi cheltuielile din exploatare care rezultă în mod direct din aceeaşi
operaţiune sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi
veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestora.
Veniturile sunt evaluate potrivit IAS 18 “Venituri” la “valoarea justă a mijlocului de plată
primit sau de primit”8. Mărimea veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este stabilită de regulă, printr-
un acord între furnizor şi cumpărătorul sau utilizatorul activului. Această sumă a veniturilor se
evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ţinând cont de o eventuală
reducere comercială şi/sau de un eventual rabat cantitativ acordat de societate. Ca mijloc de plată
putem avea fie numerarul,fie echivalentul de numerar, suma veniturilor fiind dată de valoarea
nominală a numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. În situația în care
intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amânată, valoarea justă a mijlocului de plată
poate fi mai mică decât valoarea nominală a numerarului primit sau de primit. Tocmai pentru a fi
evitate astfel de situaţii, pe baza unor acorduri între vânzător şi cumpărător (cu caracter de tranzacţie
financiară), valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor sumelor
viitoare de primit, folosindu-se rata dobânzii aferente perioadei respective.
Prin asimilare cu veniturile, cheltuielile sunt evaluate “la valoarea justă a mijlocului de plată
acordat sau de acordat în schimbul contraprestaţiei primite sau de transferat fără echivalent“ (de
exemplu cheltuielile cu impozitul)9.
Există trei momente importante când se face evaluarea:
- evaluarea la intrarea în patrimoniu – se face la nivelul valorii de intrare, numită cost istoric
sau valoare contabilă. Veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare se evaluează la
valoarea corespondentă, care este stabilită prin asociere cu activele şi pasivele transformate
în venituri şi cheltuieli.
- evaluarea la inventariere - se realizează la valoarea actuală, fiind numită şi valoare de
inventar. Veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare se evaluează la valoarea lor
iniţială. În concordanță cu principiul independenţei exerciţiilor, în vederea determinării cât
mai corecte a rezultatului exerciţiului financiar, sunt delimitate în timp veniturile şi
7
8
IAS 18 „Venituri”, paragraful 9
9
Ristea M., Dumitru V., Ioanaş C., Irimescu A., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol.I şi vol. II, Editura
Universitară, Bucureşti, 2009
18
cheltuielile înregistrate în cursul exerciţiului sau sunt preluate ca sold din exerciţiile
anterioare.
- evaluarea la închiderea exerciţiului financiar - este făcută la nivelul valorii contabile
corectată cu rezultatele inventarierii. Veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare
pot fi evaluate la valoarea lor iniţială sau pot fi corectate cu inflaţia, rezultând o valoare
diferită de cea iniţială.
Conform principiului individualizării rezultatului, este necesar să se delimiteze momentul în
care veniturile sunt considerate realizate şi, pe această bază, imputarea cheltuielilor corespunzătoare
în scopul determinării rezultatului. În acest sens, s-a adoptat, criteriul recunoaşterii venitului realizat
în momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor, lucrărilor şi serviciilor către
client, deci al vânzării.
În Cadrul contabil general IASB, se precizează că momentul recunoaşterii venitului se
identifică cu momentul livrării (vânzării) bunurilor. Dacă la livrare credibilitatea încasării
contravalorii bunurilor este redusă, veniturile sunt recunoscute pe măsura încasărilor.
Conform IAS 41 “Agricultura”, momentul recunoaşterii veniturilor se poate identifica şi cu
cel al producţiei, dacă ne referim la producţia agricolă.
Sunt situații în care veniturile pot fi recunoscute anterior vânzării, de exemplu în cazul
contractelor pe termen lung pentru realizarea unor construcţii sau pentru prestarea unor servicii.
În cazul vânzărilor de bunuri, veniturile se recunosc atunci când sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
- s-au transferat riscurile şi avantajele importante ce decurg din proprietatea asupra bunurilor,
cumpărătorului;
- societatea nu mai deţine controlul efectiv asupra bunurilor vândute şi nici nu le mai
gestionează pe acestea la nivelul la care ar fi făcut-o în mod normal, în situația deţinerii lor în
proprietate;
- mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil (rezonabil);
- este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiilor respective, să fie generate către
societate;
- costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
Se observă totuși că o promisiune de vânzare nu generează venituri de înregistrat.
19
În cazul bunurilor vândute prin consignaţie, livrarea bunurilor la consignatar de către
consignant se consideră că are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor săi. În
situația bunurilor transmise în vederea verificării conformităţii sau a testării, transferul proprietăţii
asupra bunurilor are loc la data la care sunt acceptate bunurile respective, de către beneficiar. Aceste
bunuri sunt oferite de către furnizor clienţilor săi pentru testare, aceştia din urmă având dreptul să
aleagă: să le achiziţioneze sau să le returneze furnizorului. În cazul bunurilor livrate în vederea
testării, contractul de livrare care se întocmește este un contract provizoriu prin care vânzarea
efectivă este condiţionată de modul în care se satisface cerinţa clientului în ceea ce privește
caracteristicile bunului testat.
În situația stocurilor la dispoziţia clientului, transferul proprietăţii bunurilor se consideră că
are loc la data la care clientul intră efectiv în posesia bunurilor. Printr-un depozit propriu sau printr-
un depozit al clientului, furnizorul pune la dispoziţia clientului, în mod regulat, bunuri la care
transferul proprietăţii se consideră că are loc, conform contractului, la data la care clientul scoate din
depozit bunurile, în principal în scopul de a le folosi în procesul de producţie.
Veniturile realizate din prestări de servicii şi executarea de lucrări se înregistrează în
contabilitate în momentul efectuării acestora. Metoda recunoaşterii veniturilor pe măsura execuţiei
contractului, este denumită frecvent “metoda procentului de execuţie”. Conform acestei metode,
veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.
Stadiul de execuţie al unei lucrări se poate stabili pe baza următoarelor documente: situaţii de
lucrări, procese verbale de recepţie care stabilește stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate şi al
lucrărilor executate.
În cazul lucrărilor de construcţii, recunoaşterea veniturilor se face pe baza unui act de
recepţie, semnat de beneficiar, prin care se atestă faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile
contractuale, obligații conforme cu documentaţia de execuţie. Contravaloarea lucrărilor şi serviciilor
nerecepţionate se evidenţiază într-un cont distinct, numit “Servicii în curs de execuţie” pe seama
venitului aferent costurilor serviciilor în curs de execuţie.
Plecând de la venitul realizat al exerciţiului, se poate determina în mod corespunzător,
cheltuielile, în calitatea lor de efort ce a generat veniturile. Intervine aici, principiul conectării
cheltuielilor la veniturile generate, care, în anumite cazuri, are o aplicabilitate dificilă şi implică
recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor ce rezultă direct şi concomitent
din aceleaşi tranzacţii sau alte evenimente. Problemele ce ne pot pune în dificultate în acest moment,
20
sunt legate de stabilirea relaţiei cauzale între cheltuielile ocazionate şi veniturile determinate de
acestea, prin metode cât mai realiste şi sistematice de repartizare, care să permită o conectare
aproximativă, atunci când nu exista calea directă. Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului, ce
nu pot fi ataşate veniturilor realizate, sunt recunoscute ca active, fiind imobilizate, repartizate pe mai
multe exerciţii, în timp ce veniturile realizate în avans, atribuite exerciţiilor viitoare sunt
recunoscute ca pasive.
Conform Cadrului contabil general IASB, cheltuielile se recunosc în contul de profit şi
pierdere, atunci când a avut loc scăderea beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui
activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil şi cu un grad suficient
de certitudine.
Astfel, metodele de recunoaştere a cheltuielilor constau în:
 conectarea la venituri a costurilor, adică recunoaşterea in acelasi timp a veniturilor şi
cheltuielilor care rezultă în mod direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau
evenimente; de exemplu, cheltuielile legate de mărfuri sunt recunoscute prin conectarea
lor la veniturile rezultate din vânzare;
 alocarea sistematică şi raţională atunci când se dorește obţinerea beneficiilor economice
în decursul mai multor perioade contabile. Ne referim aici la cheltuielile cu utilizarea
unor active, cheltuiala fiind reprezentată ca amortizare. Intenția acestor proceduri este de
a fi recunoscute cheltuielile în cadrul perioadelor contabile în care expiră sau se consumă
beneficiile economice asociate acestor elemente.
 activele recunoscute anterior nu mai aduc beneficii economice; creanţele devenite
irecuperabile ar putea fi ca exemplu;
 transferul de beneficii economice în afara societăţii fără echivalent; amintim cheltuielile
cu impozitele şi taxele sau cheltuielile cu garanţiile acordate pentru produsele vândute.
În continuare sunt prezentate câteva principii de organizare a contabilităţii, abordate și în
literatura de specialitate, şi anume:
- principiul recunoaşterii rezultatelor. Conform acestui principiu rezultatul se poate determina
în diferite momente ale circuitului afacerilor, şi anume: în momentul lansării comenzii de
producţie (ca un rezultat propus), în momentul achiziţionării materialelor destinate
fabricaţiei, în momentul stocării produselor finite sau în momentul încasării produselor finite
etc. Varianta cea mai des folosită o reprezintă determinarea rezultatului la vânzare.
21
- principiul recunoaşterii veniturilor. Acest principiu presupune că venitul este legat de
termenul de producţie: fabricată, vândută, încasată, funcţie de care se calculează şi rezultatul
în contul de rezultate.
- principiul conectării cheltuielilor la venituri care ne propune stabilirea veniturilor aferente
unui exerciţiu şi decontarea din venituri a cheltuielilor în vederea determinării rezultatului.
Acest principiu, dependent de principiul recunoaşterii veniturilor,arată că între venituri şi
cheltuieli există o relaţie directă. Astfel,, dacă venitul este determinat în faza de producţie
(după modelul francez şi românesc), atunci se vor determina în aceeaşi fază şi cheltuielile, iar
dacă veniturile sunt stabilite în momentul vânzării (după modelele anglo-saxone) şi
cheltuielile vor fi stabilite ca fiind aferente costului produselor finite vândute.
Sistemul de conturi privind veniturile și cheltuielile din exploatare

În contabilitatea financiară se reflectă cheltuielile activităţii de exploatare în funcţie de natura
resurselor consumate, fiind în strânsă legătură cu structura cheltuielilor din “Contul de profit şi
pierdere”. Astfel, în planul de conturi, în clasa 6 “Conturi de cheltuieli” conturile sunt rezervate
categoriilor de cheltuieli, după natura resurselor consumate şi în concordanţă cu structura
cheltuielilor, conturile corespunzătoare – grupele 60, 61, 62, 63, 64, 65.
“CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia şi apa
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Reduceri comerciale primite
61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
22
612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
643 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
644 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
652 Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658 Alte cheltuieli de exploatare”10
Aceleaşi cheltuieli sunt regrupate în contabilitatea de gestiune în funcţie de cerinţele de
calculaţie a costurilor, fiind evidenţiate cu ajutorul conturilor din grupa 92 “Conturi de caculaţie”.
Rolul acestor conturi este de a colecta cheltuielile ocazionate de activitatea de exploatare.
992. CONTURI DE CALCULAŢIE

921 Cheltuielile activităţii de bază
10
OMFP 1802/2014 actualizat, Planul de conturi general, Anexa 1
23
922 Cheltuielile activităţilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de producţie
924 Cheltuieli generale de administraţie
925 Cheltuieli de desfacere”
Veniturile din exploatare se inregistrează în contabilitatea financiară după natura lor,
asemenea cheltuielilor de exploatare. În acest sens, în planul general de conturi, sunt rezervate
categoriilor de venituri din exploatare, în concordanţă şi cu structura veniturilor din “Contul de profit
şi pierdere”, componentă a situaţiilor financiare anuale, grupele de conturi 70, 71, 72, 74, .
“CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
70. CIFRA DE AFACERI NETĂ
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
709 Reduceri comerciale acordate
71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712 Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie
72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
741 Venituri din subvenţii de exploatare
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
758 Alte venituri din exploatare” 11
11
24
2.3. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor financiare
Veniturile financiare sunt venituri obținute de o firmă din activități legate de finanțare, de
investiții, diferențe de curs valutar si provizioane constituite.
Din categoria veniturilor financiare fac parte:
 venituri din participații, alte imobilizări și creanțe imobilizate (cum ar fi dividendele
încasate ca urmaredeținerii de titluri imobilizate și dobânzile aferente creanțelor
imobilizate);
 venituri din titluri de plasament (venituri rezultate din vânzarea titlurilor deținute ca și
investiții pe termen scurt, numai în cazul în care prețul de vânzare este mai mare
decât costul de achiziție);
 venituri din diferențe de curs valutar (venituri obținute din diferențe favorabile de
curs valutar rezultate ca urmare a lichidării datoriilor și împrumuturilor în valută sau
ca urmare a fructificării disponibilităților valutare din bancă sau casierie);
 venituri din dobânzi (venituri obținute pentru disponibilitățile în valută din conturile
bancare sau împrumuturile acordate);
 venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare (obținute de la furnizori
și creditori);
 venituri din provizioane, obținute din diminuarea sau anularea provizioanelor pentru
deprecierea imobilizărilor financiare și a provizioanelor pentru deprecierea titlurilor
de plasament.
Cheltuielile financiare sunt acele cheltuieli suportate de firmă pentru activități legate de
deciziile de finanțare, de investiții precum și cheltuieli rezultate din diferențele nefavorabile de curs
valutar și provizioane.
În categoria cheltuielilor financiare intră:
 pierderi din creanţe legate de participații, adică acele pierderi din creanțele
imobilizate;
 diferenţele nefavorabile de curs valutar ( diferențe nefavorabile rezultate în urma
lichidării creanțelor și datoriilor în valută, diferențe nefavorabile de curs valutar
25
aferente disponibilităților în valută existente în conturile bancare și în casierie și a
celor din conturile de acreditive în devize); .
 cheltuieli privind investiţiile financiare cedate (reprezintă pierderea netă din vânzarea
titlurilor de plasament la un preț de vânzare mai mic decât costul de achiziție);
 dobânzile privind exercițiul financiar în curs;
 sconturile acordate clienților;
 cheltuieli cu amortizările si provizioanele (ajustările de valoare privind imobilizările
financiare și investițiile deținute ca active circulante)
Sistemul de conturi privind cheltuielile și veniturile financiare

"66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creanţe legate de participatii
664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare"12
" 76. VENITURI FINANCIARE

761. Venituri din imobilizări financiare
762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creanţe imobilizate
764. Venituri din investiţii financiare cedate
765. Venituri din diferenţe de curs valutar
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi obtinute
768. Alte venituri financiare"13
12
13
26
2.4. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor cu amortizările şi ajustările pentru
depreciere
Aceste venituri se evidențiază distinct, în funcție de natura lor. Diminuarea sau anularea
provizioanelor constituite, anularea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se
realizează prin inregistrarea la venituri în cazul în care:nu se mai justifică menținerea acestora; are
loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
Din această categorie de venituri fac parte veniturile din provizioane și ajustări pentru
depreciere privind activitatea de exploatare și veniturile financiare din ajustări pentru pierdere de
valoare.
Astfel, amintim următoarele:
 venituri obținute din anularea sau diminuarea provizioanelor;
 venituri obținute din diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor;
 venituri obținute din diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și
producției în curs de execuție;
 venituri obținute din diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor-clienți;
 cota-parte din fondul comercial negativ, transferată la venituri în situațiile financiare anuale
consolidate;
 venituri obținute din diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare;
 venituri obținute din diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor-
decontări în cadrul grupului ți cu acționarii sau asociații;
 venituri obținute din diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie.
Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere constau în
cheltuielile de exploatare cu amortizările, cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli, cheltuielile de exploatare și financiare cu provizioanele pentru deprecieri și cheltuielile
financiare privind amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor.
Amintim aici:
 cheltuielile cu amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale și corporale;
 cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale,
constituite sau majorate;
27
 cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea stocurilor, a producției în curs de execuție,
constituite sau majorate;
 cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea creanțelor ce nu se mai pot incasa și a clienților
rau platnici, dubioși sau în litigiu, constituite sau majorate;
 cheltuielile cu provizioanele constituite, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce
urmează a se acorda personalului din profitul realizat, conform prevederilor legale;
 cheltuielile cu primele de rambursare a obligațiunilor, amortizate;
 cheltuielile cu ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare;
 cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea creanțelor din decontări în cadrul grupului și cu
acționarii sau asociații, constituite sau majorate;
 cheltuielile cu ajustările pentru pierderea de valoare a investițiilor pe termen scurt, constituite
sau majorate.
Sistemul de conturi privind cheltuielile și veniturile privind amortizarile, provizioanele

şi ajustările pentru depreciere
" 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele şi ajustările pentru
depreciere
686.Cheltuieli financiare privind amortizarile şi ajustările pentru pierdere de valoare"14
" 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU
PIERDERE DE VALOARE
781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare
788. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare "15
Rezultatul din exploatare și rezultatul financiar, două componente ale rezultatului

exerciţiului, sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor de rezultat:
117 Rezultatul reportat (A/P)
121 Profit sau pierdere (A/P)
14
15
28
Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ, motiv pentru care se debitează cu cheltuielile
efectuate în cursul exerciţiului financiar şi se creditează pe parcursul perioadei de gestiune, în
anumite cazuri prevăzute de normele metodologice, iar la sfârşitul exerciţiului financiar, soldul lor
debitor se repartizează asupra contului de rezultate. De la regulă excepție face contul 609 “Reduceri
comerciale primite” care este un cont de pasiv şi care ţine evidenţa reducerilor comerciale primite
după facturare, indiferent de perioada la care se referă. În acest sens, contul se creditează cu valoarea
reducerilor acordate şi se debitează cu valoarea decontată asupra contului de profit şi pierdere.
Conturile de venituri au funcţia contabilă de pasiv, motiv pentru care se creditează cu
veniturile realizate în cursul exerciţiului financiar, pe parcursul perioadei de gestiune se debitează în
anumite cazuri prevăzute de normele metodologice, iar soldul lor creditor se transferă asupra
contului de rezultate. Excepție de la această regulă fac conturile de venituri din grupa 71, respectiv
contul 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” şi contul 712 “Venituri aferente
costurilor serviciilor în curs de execuţie”. Soldul debitor al contului 711 semnifică o descreştere a
producţiei stocate la sfârşitul perioadei faţă de începutul acesteia, iar soldul său creditor semnifică o
creştere a producţiei stocate la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei. La sfârşitul exerciţiului
financiar, soldul contului 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” se transferă funcție
de caz, în creditul sau debitul contului de rezultate. În creditul contului 712 “Venituri aferente
costurilor serviciilor în curs de execuţie” se va înregistra la sfârşitul perioadei contabile, costul
serviciilor în curs de execuţie, iar în debitul său se va prelua la începutul perioadei următoare costul
serviciilor în curs de execuţie. Excepție de la această regulă face și contul 709 “Reduceri comerciale
acordate”, care se comportă ca şi un cont de activ. Se debitează, pe parcursul exerciţiului financiar
cu valoarea reducerilor comerciale, acordate după facturare,urmând ca la sfârşitul exerciţiului, soldul
său debitor să se transfere asupra contului de rezultate.
La sfârşitul exerciţiului financiar, conturile de cheltuieli şi de venituri se închid prin contul de
bilanţ bifuncţional 121 “Profit sau pierdere”, cont inclus în categoria conturilor de capitaluri proprii.
Soldul creditor al contului arată rezultatul sub formă de profit creat ca sursă de finanţare în urma
excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar soldul debitor arată rezultatul sub formă de pierdere,
exprimând bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra
veniturilor. În acest sens, contul 121 “Profit sau pierdere” realizează acea legătura dintre conturile de
cheltuieli şi de venituri pe de o parte şi conturile de bilanţ, pe de altă parte.
29
Contul 117”Rezultatul reportat” este un cont bifuncţional, soldul său debitor reprezintând
pierderea neacoperită , iar soldul său creditor reprezintând profitul nerepartizat. În conturile sintetice
de gradul 2 se înregistrează următoarele categorii de rezultat reportat16:
- rezultatul reportat ce cuprinde profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (1171);
- rezultatul reportat ce provine din adoptarea pentru prima dată a standardelor internaţionale de
contabilitate mai puţin IAS 29 (1172);
- rezultatul reportat ce provine din corectarea erorilor contabile (1174);
- rezultatul reportat ce provine din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu
Directiva a IV-a a CEE (1176).
Cap.III.INSTRUMENTAREA CONTABILĂ A VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR ȘI DETERMINAREA REZULTATELOR EXERCIȚIULUI
FINANCIAR 2019 LA S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A.
3.1.Veniturile realizate de societate în anul 2019

În continuare sunt prezentate operaţiunile privind veniturile realizate in 2019:
a) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile aferente cifrei de afaceri
Produsele finite sunt reprezentate atât de utilajele mari (mașini de frezat, masini de gaurit,
masini de rectificat), cu un proces tehnologic de fabricaţie de circa 5 – 6 luni, dar şi de piese mai
mici cu un proces tehnologic mai redus, de câteva ore. Acestea sunt roţi dinţate, pensete, arcuri, etc.
care servesc drept piese de schimb pentru utilajele vândute.
Se înregistrează factura nr. 156/25.04.2019, întocmită pentru vânzarea a trei roţi dinţate către
societatea AM GRUP Bistriţa, în valoare de 3.000 lei, TVA 19%.
4111.1 “Clienţi-interni” = % 3.570 lei
701.1 “Venituri din vânzarea 3.000 lei
produselor finite-la intern”
4427 “TVA colectată” 570 lei
Se înregistrează şi factura nr. 170/26.04.2019, pentru vânzarea la extern a șase pensete, în

valoare de 830 de euro, curs euro 4,8 lei, către firma ARINSTEIN - Germania.
4111.2 “Clienţi-externi” = 701.2 “Venituri din vânzarea 3.984 lei
16
30
produselor finite-la extern”
Societatea nu vinde semifabricate, aşa că ipotetic vorbind, se înregistrează factura de vânzare

a unor semifabricate în valoare de 1.300 lei, TVA 24%.

702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” 1.300 lei
Deşeurile metalice rezultate din prelucrări, sub formă de şpan din fontă şi oţel, se valorifică
la SOMA, firmă de colectare a deșeurilor feroase. Se înregistrează vânzarea, pe baza facturii nr.
171/26.04.2019, a 3 tone de deşeu, la un preţ de 0,56 lei pe kilogram.
703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” 1.680 lei
Se prelucrează un montant pentru UTON Oneşti. Se facturează şi se înregistrează valoarea de

30.000 lei, TVA 19%, ce reprezintă contravaloarea serviciilor prestate (factura nr.174/29.04.2019).
704 “Venituri din servicii prestate” 30.000 lei
4427 “TVA colectată” 5.700 lei
În atelierul de proiectare s-a realizat un proiect de ansamblu pentru modernizarea unei maşini
de alezat şi frezat longitudinal FLP 2200, pentru S.C. Uton Oneşti. Se întocmeşte factura
nr.176/27.04.2019 în valoare de 7.500 lei, TVA 19% şi se înregistrează:
705 “Venituri din studii şi cercetări” 7.500 lei
Se facturează şi se înregistrează factura nr.182/29.04.2019, reprezintând chiria lunară pentru

depozitul închiriat societăţii S.C. Dan International S.R.L. Valoarea lunară a chiriei este de 700 lei.
31
4111.1 “Clienţi-interni” = 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de 700 lei
gestiune şi chirii”
În ceea ce priveşte veniturile din vânzarea mărfurilor, acestea sunt realizate doar din
comercializarea stocurilor, fără mişcare, de materii prime. Pe baza facturii nr. 183/29.04.2019 se
vând 20 de rulmenţi radiali cu bile, la un preţ de 200 lei/bucată, către firma Ghezaco, Iaşi. Valoarea
de înregistrare în contabilitate a rulmenţilor este de 175 lei/bucată.
Înregistrările contabile în acest caz sunt:
- transformarea materiilor prime în mărfuri:
371 ”Mărfuri” = 301 ”Materii prime” 3.500 lei
- vânzarea mărfurilor:
707 “Venituri din vânzareamărfurilor” 4.000 lei
- se înregistrează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 3.500 lei
Societatea World Machinery Works SA Bacău a efectuat un transport de şpan (deşeuri

metalice rezultate din prelucrări) cu camionul societăţii pentru firma SOMA. Se facturează şi se
înregistrează factura nr.185/29.04.2019, în valoare de 2.500 lei, TVA 19%, ce reprezintă
contravaloarea transportului efectuat.
708 “Venituri din activităţi diverse” 2.500 lei
În cadrul societăţii World Machinery Works SA Bacău nu s-au întâlnit situaţii de acordare a
unor reduceri comerciale. Aşadar ipotetic vorbind, societatea, pe baza unui contract de colaborare,
acordă unui client o reducere comercială de 5% asupra tuturor achiziţiilor efectuate de acesta de la
32
societatea noastră. Reducerea comercială, în valoare de 4 500 lei, TVA 19%, se acordă în baza
facturii 186/30.04.2019.
% = 4111.1 “Clienţi-interni” 5.355 lei
709 “Reduceri comerciale acordate” 4.500 lei
b) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile aferente costului producţiei în curs de

execuţie
La începutul lunii se preia în exploatare producţia neterminată cu o valoare de 1.135.750 lei.
711 “Venituri aferente costurilor = 331 “Produse în curs de 1.135.750 lei

stocurilor de produse” execuţie”
Pe parcursul lunii societatea obţine produsul finit BMT 150 evaluat la un preţ de
înregistrare de 2.116.500 lei (cost prestabilit). Pe baza bonurilor de predare-transfer/ 25.04.2019,
costul efectiv colectat al maşinii BMT 150 este de 2.021.280 lei.
- înregistrarea producţiei obţinute:
345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor 2.116.500 lei
de produse”
- calcularea şi înregistrarea diferenţelor de preţ:

cost efectiv = 2.021.280 lei
< → o diferenţă de preţ favorabilă = 95.220 lei
cost prestabilit = 2.116.500 lei
711 “Venituri aferente costurilor = 348 “Diferenţe de preţ la produse” 95.220 lei
stocurilor de produse”
În baza unui contract de prestări servicii, societatea are de efectuat reparaţia capitală şi
modernizarea unui utilaj tip AFD100, la societatea UTON Oneşti. Acest contract se derulează pe o
durată de 16 luni începând cu 01.06.2019. Preţul contractului este de 200.000 lei. Costul reparaţiei
aferent anului în curs, este de 125.000 lei. La sfârşitul anului 2019 se va face înregistrarea:
33
332 “Servicii în curs de execuţie” = 711 “Venituri aferente costurilor 125.000 lei
serviciilor în curs de execuţie”
c) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile din producţia de imobilizări

Compartimentul IT realizează un program informatic pentru gestionarea cât mai eficientă şi
mai rapidă a manoperei. Cheltuielile efectuate de societate în acest sens, pentru anul 2018 au fost în
valoare de 3 500 lei, iar restul de 2.000 lei au fost efectuate în 2019. Costul total de realizare este de
5.500 lei.
- la sfârşitul anului 2018, societatea a făcut înregistrarea:
233 “Imobilizări necorporale în curs de = 721 “Venituri din producţia 3.500 lei
execuţie” de imobilizări necorporale”
- în exerciţiul 2019, se va face înregistrarea :

233 “Imobilizări necorporale în curs de = 721 “Venituri din producţia 2.000 lei
execuţie” de imobilizări necorporale”
- la finalizarea programului informatic se va face recepţia:

208 “Alte imobilizări necorporale” = 233 “Imobilizări necorporale în curs execuţie” 5.500 lei
Se înregistrează la 29.04.2019, pe baza procesului verbal de recepţie modernizarea utilajului

FLP 2200 , constând în echiparea acestuia cu comandă numerică tip Siemens. Valoarea investiţiei
este de 120 000 lei, pe o perioadă de 1 an. Înregistrarea veniturilor se face eşalonat, cu o valoare de
10.000 lei lunar.
231 “Imobilizări corporale în curs de = 722 “Venituri din producţia 10.000 lei
execuţie” de imobilizări corporale”
d) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile din subvenţii de exploatare
34
Conform reglementărilor contabile româneşti, subvenţiile se recunosc drept venituri ale
perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii ar trebui sa le
compenseze.
Subvenţiile se grupează în subvenţii aferente veniturilor şi subvenţii aferente activelor.
Societatea World Machinery Works SA nu a înregistrat până acum astfel de venituri, pentru
că nu a beneficiat de nici o subvenţie. Ipotetic vorbind, presupunem că societatea a angajat la
01.04.2019 un număr de 10 persoane provenite din comunităţile rrome, pentru care statul va suporta
jumătate din fondul de salarii timp de 12 luni. Salariul lunar stabilit este de 2.000 lei pentru fiecare
salariat.
Suma lunară pe care o va primi de la stat este de 10.000 de lei şi înregistrarea contabilă
lunară a subvenţiei de primit este:
445 “Subvenţii” = % 10.000lei

7414 “Venituri din subvenţii de exploatare pentru 7.407 lei
plata personalului”
7415 “Venituri din subvenţii de exploatare pentru 2.593 lei
asigurări şi protecţie socială”
Dacă ar fi o societate cu capital de stat şi statul ar subvenţiona o parte din produse, pentru
acoperirea diferenţelor negative dintre preţul de livrare şi costul de producţie, atunci presupunem că
pentru luna aprilie, societatea calculează că are de primit, de la bugetul de stat, suma de 8.000 lei.
Înregistrarea contabilă ar fi:
445 “Subvenţii” = 7411 “Venituri din subvenţii de exploatare aferente 8.000 lei
cifrei de afaceri”
Presupunând că societatea ar desfăşura activităţi în sectorul agricol şi că ar primi lunar bonuri

valorice pentru motorină ce reprezintă subvenţii de stat în valoare de 5.000 lei.
Inregistrarea în contabilitate a primirii bonurilor valorice:
5238 “Alte valori” = 7411 “Venituri din subvenţii de exploatare pentru 5.000 lei
materii prime şi materiale consumabile”
35
e) Contabilitatea operaţiilor privind alte venituri din exploatare
Se înregistrează reactivarea unui debitor, pentru suma de 1.000 lei, care a fost scos din activ
ca fiind insolvabil, urmărit şi cu ajutorul contului extrabilanţier 8034 ”Debitori scoşi din activ,
urmăriţi în continuare”.
461 “Debitori diverşi” = 754 “Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” 1.000 lei
Se facturează şi se înregistrează penalităţile lunii aprilie, datorate de AM GRUP Bistriţa, în

valoare de 1.200 lei, pentru neplata la timp a facturii nr. 127/25.03.2019, conform contractului
încheiat între cele două societăţi.
4111.1 “Clienţi-interni” = 7581 “Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi” 1.200 lei
Societatea World Machinery Works S.A. primeşte în luna aprilie 2019 o donaţie în valoare
de 3.000 lei, din partea unei firme colaboratoare pentru organizarea unui simpozion.
5121 “Conturi la bănci în lei” = 7582 “Venituri din donaţii primite” 3.000 lei
Se înregistrează vânzarea ununui mijloc fix tip FLP 1000, cu nr. inventar 42205, a cărui
valoare de înregistrare în contabilitate este de 15.000 lei, iar amortizarea cumulată este de 14.500 lei.
Preţul de vânzare este de 16.500 lei, TVA 19%.
461 “Debitori diverşi” = % 19.635 lei

7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte 16.500 lei
operaţii de capital”
Societatea World Machinery Works S.A. Bacău primeşte la 01.04.2019 un împrumut

nerambursabil cu caracter de subvenţie, în valoare de 500.000 lei pentru achiziţionarea unor utilaje
performante în vederea dotării unei hale de producţie pentru crearea unor noi locuri de muncă.
Utilajele sunt achiziţionate de la un furnizor pe 02.04.2019. Durata de viaţă a utilajelor este de 10 ani
şi pentru calculul amortizării se foloseşte metoda liniară.
36
- înregistrarea dreptului de a primi subvenţia aferentă activelor:
4452 “Împrumuturi nerambursabile = 4752 “Împrumuturi nerambursabile cu 500.000 lei
cu caracter de subvenţie” caracter de subvenţii pentru investiţii”
- primirea împrumutului nerambursabil:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4452 “Împrumuturi nerambursabile cu 500.000 lei
caracter de subvenţie”
- achiziţia utilajelor de la terţ:

% 404 “ Furnizori de imobilizări” 595.000 lei
2131“ Echipamente tehnologice” = 500.000 lei
4426 “TVA deductibilă” 95.000 lei
- plata furnizorului:
404 “ Furnizori de imobilizări ” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 595.000 lei
- înregistrarea lunară a amortizării:
6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2813 “Amortizarea instalaţiilor, 4.167 lei
amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
- lunar, se reia pe venituri cota-parte din subvenţia pentru investiţii (egală cu valoarea cheltuielilor
privind amortizarea):
4752 “Împrumuturi nerambursabile cu caracter = 7584 “ Venituri din subvenţii 4.167 lei
de subvenţii pentru investiţii” pentru investiţii”
În cursul lunii aprilie s-a constatat lipsa unui calculator din biroul secţiei Prelucrări grele,
persoanele vinovate fiind doi salariaţi ai societăţii. Înregistrarea pentru imputarea pagubei, în valoare
de 600 lei, TVA 19%:
4282 “Alte creanţe în legătură cu = % 714 lei
personalul” 7588 “Alte venituri din exploatare” 600 lei
37
f) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile financiare
Se înregistrează dividende aferente unei participații deținute în capitalul societății Sarconf

Service Bacău, în valoare de 10000 lei:
-înregistrarea dividendelor de încasat:
4511 “Decontări între entitățile afiliate” = 7611 “Venituri din acțiuni deținute la 10.000lei
entitățile afiliate”
-înregistrarea încasării:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4511 “Decontări între entitățile afiliate” 10.000lei
Societatea încasează dividende aferente unor investiții financiare pe termen scurt deținute, în
valoare de 2000 lei:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 762 “Venituri din investiții financiare 2.000lei
pe termen scurt”
Presupunând că societatea a acordat un împrumut pe termen lung unei firme colaboratoare, se

înregistrează în luna aprilie, conform extrasului de cont suma de 1500 lei, reprezentând dobânda
aferentă:
-înregistrarea dobânzii:
2676 “Dobânda aferentă împrumuturilor = 763 “Venituri din creanțe imobilizate” 1.500lei
acordate pe termen lung”
-înregistrarea încasării:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 2676 “Dobânda aferentă împrumuturilor 1.500lei
acordate pe termen lung”
În 23.04.2019 se plătește datoria față de KORTA Spania în valoare de 5000 euro, conform
extrasului de cont și a ordinului de plată, cursul de schimb fiind de 4.55 lei/euro (5000 euro x 4.55
38
lei/euro=22.750lei). La momentul înregistrării datoriei, cursul de schimb era de 4.65 lei/euro (5000
euro x 4.65 lei/euro=23.250lei).
401.2 “Furnizori-externi” = % 23250 lei
5124“Conturi la bănci în valută” 22750 lei
765 “Venituri din diferențe de curs 500 lei
valutar”
Pentru disponibilitățile bănești, firma încasează conform extrasului din 30.04.2019 o dobândă
în valoare de 2.500 lei.
5121 “Conturi la bănci în lei” = 766 “Venituri din dobânzi” 2.500lei
g) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere

sau pierdere de valoare
La 25.04.2019 expiră perioada de garanţie de 12 luni acordată pentru vânzarea unui utilaj
scoietăţii AM GRUP Bistriţa. Se înregistrează anularea provizionului constituit atunci în valoare de
70.000 lei:
1512 “Provizioane pentru garanţii = 7812 “Venituri din provizioane” 70.000 lei
acordate clienţilor”
La sfârşitul anului 2018 s-a făcut inventarierea și s-a constatat o depreciere a utilajului AF85,
cu nr. inventar 40200, de 3.000 lei. La inventarierea de la sfârşitul anului 2019, s-a constatat că
deprecierea utilajului respectiv era de numai 1.000 lei, așa că s-a înregistrat diminuarea ajustării
pentru deprecierea imobilizărilor corporale de 2.000 lei:
291 “Ajustări pentru deprecierea = 7813 “Venituri din ajustări pentru 2.000 lei
imobilizărilor corporale” deprecierea imobilizărilor”
Firma a vândut piese de schimb unui client intern, în luna octombrie 2018, în valoare de
10.000 lei, TVA 19%. În aceeaşi lună, conform contractului de vânzare-cumparare, a încasat prin
bancă suma de 8.000 lei. La sfârşitul anului 2019, la inventarierea creanţelor s-a constatat că exista
39
riscul ca restul sumei să nu mai poată fi recuperată, deoarece clientul respectiv a intrat în
incapacitate de plată. La 30 aprilie, în baza unei hotărâri judecătoreşti s-a stabilit că această sumă nu
mai poate fi recuperată. În acest sens, se anulează ajustarea pentru depreciere pe seama veniturilor,
respectiva creanţă trecându-se apoi pe pierderi:
491 “Ajustări pentru deprecierea = 7814 “Venituri din ajustări pentru 2.000 lei
creanţelor-clienţi” deprecierea activelor circulante”
În cadrul firmei World Machinery Works S.A. Bacău nu au fost înregistrate venituri din
fondul comercial negativ.
Societatea deține acțiuni emise de SC Barleta SA, în valoare de 3000 lei. La sfârșitul anului
2018, s-a constatat că valoarea de piață a acțiunilor era de 2500 lei. În aprilie 2019 s-au vândut
aceste acțiuni cu 2900 lei. Au fost făcute următoarele înregistrări:
-înregistrarea ajustărilor la sfârșitul anului 2018:
6864 “Cheltuieli financiare privind = 598 “Ajustări pentru pierderea de 500 lei
ajustările pentru pierderea de valoare a valoare a altor investiții pe termen scurt
activelor circulante” și creanțe asimilate”
- vânzarea acțiunilor în aprilie 2019:

% = 5081 “Alte titluri de 3.000 lei
5121 “ Conturi la bănci în lei” plasament” 2.900 lei
6642 “Pierderi din investițiile pe termen scurt 100 lei
cedate”
-anularea ajustărilor la vânzare:

598 “Ajustări pentru pierderea de = 7864 “Venituri financiare din ajustări 500 lei
pentru pierderea de valoare a activelor
valoare a altor investiții pe termen scurt
circulante”
și creanțe asimilate”
3.2. Cheltuielile realizate de societate in anul 2019

În continuare vor fi prezentate operaţiuni privind cheltuielile, grupate după planul general de conturi:
a) Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile cu stocurile
40
Cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile sunt redate de valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime şi materialelor consumabile folosite în activitatea de exploatare.
În contabilitate înregistrarea acestor consumuri se face pe baza unor documente care diferă funcţie
de metoda de contabilizare a stocurilor folosită. La S.C. World Machinery Works SA se foloseşte
metoda inventarului permanent, la baza înregistrării consumurilor mai sus menţionate stând bonul de
consum care este un document de dare în consum a materiilor prime şi materialelor consumabile,
consum consemnat şi în fişa de magazie corespunzătoare. Materiile prime şi materialele consumabile
achiziționate sunt recepţionate pe baza documentelor de intrare în gestiune de către gestionar şi de
responsabilul cu controlul intern.
Pentru realizarea echipamentului electric la maşina BMT s-au dat în consum, la 01.04.2019,
conform bonurilor de consum, următoarele materii prime şi materiale: materii prime constând în
cabluri, contactori, întrerupătoare, elemente de releistică şi alte materiale electrice în valoare de
10.000 lei; materiale consumabile în valoare de 6.000 lei constând în motorină în valoare de 500 lei,
materiale auxiliare în valoare de 4.400 lei, materiale pentru ambalare în valoare de 100 lei şi alte
materiale consumabile în valoare de 1.000 lei.
- înregistrare consum de materii prime:
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 10.000 lei
- înregistrare consum de combustibil:
6022 “Cheltuieli privind combustibilii” = 3022 “Combustibili” 500 lei
- înregistrare consum de materiale auxiliare:
6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 “Materiale auxiliare” 4.400 lei
- înregistrare consum de materiale pentru ambalare:

6023 “Cheltuieli privind materialele = 3023 “Materiale pentru ambalat” 100 lei
pentru ambalat”
- înregistrare consum de alte materiale consumabile:

6028 “Cheltuieli privind alte materiale = 1.000 lei
3028 “Alte materiale consumabile”
consumabile”
41
La utilajul FLP 2200, din secţia Prelucrări grele, utilaj pe care se execută prelucrarea batiului
pentru maşina BMT, s-a schimbat un encoder, în valoare de 300 lei. Acesta a fost eliberat în consum
pe baza bonului de materiale nr. 205 din data 04.04.2019.
Înregistrarea în contabilitate:
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb” = 3024 “Piese de schimb” 300 lei
La data de 05.04.2019, societatea distribuie salariaţilor echipament de lucru şi protecţie în

valoare de 14.000 lei, formate din 150 de salopete, 50 perechi de mănuşi de lăcătuş şi 150 de perechi
de bocanci. Echipamentele de protecție s-au dat pe inventarul salariaţilor conform fișelor de
magazie.
603 “Cheltuieli privind materialelede natura = 303 “Materiale de natura 14.000 lei
obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”
S-au achiziţionat rechizite de birou în valoare de 500 lei, TVA 19%, constând în capsatoare,
bibliorafturi,agrafe birou, dosare PVC, file protecţie, pixuri, conform facturii nr.226/05.04.2019.
Rechizitele acestea nu necesită stocare, motiv pentru care se trec direct pe cheltuială, odată cu
primirea lor.
% = 401.1 “Furnizori-interni”17 595 lei
604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” 500 lei
4426 “TVA deductibilă” 95 lei
La 06.04.2019 s-a înregistrat factura de energie nr.230/04.04.2019, în valoare de 30.500 lei,

TVA 19%.
% = 401.1 “Furnizori-interni” 36.295 lei
605 “Cheltuieli privind energia şi apa” 30.500 lei
Se primeşte şi se înregistrează consumul de apă, conform facturii nr. 124/05.04.2019, emisă

de RAGC Bacău, în valoare de 2.500, TVA 9%.
17
La S.C. World Machinery Works S.A. furnizorii sunt grupaţi pe categorii, astfel: furnizori interni, furnizori externi şi
colaboratori, iar evidenţa lor se realizează cu ajutorul analiticelor contului 401”Furnizori”.
42
Evidenţa cheltuielilor privind mărfurile se ţine cu ajutorul contului 607 “Cheltuieli privind
mărfurile”, a cărui funcţionare depinde de metoda folosită pentru contabilizarea stocurilor de
mărfuri. Societatea World Machinery Works SA Bacău nu achiziţionează mărfuri în vederea
revânzării lor. Astfel, ipotetic vorbind, se achiziţionează marfă în valoare de 5.000 lei, TVA 19%,
conform facturii nr. 42/07.04.2019 şi a notei de recepţie nr.12/07.04.2019, pe care le vinde apoi,
aplicând un adaos comercial de 10%.
- achiziţia de mărfuri:
371 “Mărfuri” 5.000 lei
Acestea sunt vândute ulterior, conform facturii nr.24/09.04.2019. Calcularea preţului de

vânzare pentru mărfurile ce au fost achiziţionate:
Costul de achiziţie al mărfurilor = 5.000 lei
Adaosul comercial (5.000*10%) = 500 lei
Preţ de vânzare fără TVA = 5.500 lei
TVA neexigibilă(5.500*19%) = 1.045 lei
Preţ de vânzare cu TVA = 6.545 lei
- înregistrarea vânzării mărfurilor:
= % 6.545 lei
4111.1 “Clienţi-interni” 18
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 5.500 lei

Se înregistrează la sfârşitul lunii, scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 5.000 lei
În mod normal societatea nu facturează clienţilor ambalajele, acestea sunt livrate gratuit.
Ipotetic vorbind, se emite factura nr. 27/11.04.2019, ce reprezintă contravaloarea ambalajelor
18
La fel ca şi în cazul furnizorilor, clienţii sunt grupaţi pe categorii, astfel: clienţi interni şi clienţi externi, iar evidenţa
lor se realizează cu ajutorul analiticelor contului 4111”Clienţi”.
43
vândute clienţilor, în valoare de 1.200 lei, TVA 19%. Se înregistrează şi descărcarea din gestiune a
ambalajelor vândute, în valoare de 1.000 lei.
-se înregistrează factura de vânzare:
- descărcarea din gestiune:
608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje” 1.000 lei
Societatea Leroy Merlin a acordat o reducere comercială societăţii World Machinery Works
SA Bacău, pentru achiziţiile efectuate de aceasta în ultima vreme (materiale de construcţii).
Reducerea comercială este în valoare de 800 lei, TVA 19% și este acordată pe baza facturii
342/12.04.2019.
401.1 “Furnizori-interni” = % 952 lei
609 “Reduceri comerciale primite” 800 lei
b) Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile cu serviciile executate de terţi

Un post de transformare PT6, care alimentează cu energie secţia de Prelucrări grele, a avut
nevoie de o reparaţie urgentă, reparaţie ce a fost efectuată de către o firmă autorizată de către ANRE.
Se înregistrează factura de reparaţie nr.23/12.04.2019, emisă de S.C. Electroconbuild SRL Bacău, în
valoare de 12.500 lei, TVA 19%.
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 12.500 lei
Societatea nu are închiriat nici un spaţiu, aşadar presupunând că ar avea, se înregistrează

factura nr. 234/14.04.2019, în valoare de 1.000 lei, ce reprezintă chiria lunară pentru un spaţiu luat
cu chirie pe baza unui contract de închiriere.
612 “Cheltuieli cu redevenţele = 401.1 “Furnizori-interni” 1.000 lei
locaţiile de gestiune şi chiriile”
44
Societatea înregistrează poliţa de asigurare 128/14.04.2019, în valoare de 5.000 lei, sumă ce
reprezintă asigurarea pentru transportul montantului pentru BMT 160, pe ruta Bacău – Cluj Napoca.
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401.1 “Furnizori-interni” 5.000 lei
Pe baza unui contract de asigurare, a mijloacelor de transport cu societatea de asigurări

Asirom, la data de 14.04.2019, se efectuează plata prin bancă a sumei de 3.600 lei, ce reprezintă
asigurarea obligatorie pe un an.
471 “Cheltuieli înregistrate în avans” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 3.600 lei
La 29.04.2019 se înregistrează pe cheltuieli curente, cota parte ce revine din această sumă
lunii aprilie, respectiv 300 lei.
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 300 lei
Se înregistrează factura nr. 45/19.04.2019 de la societatea AZIA SECURITY, suma

reprezentând contravaloarea şcolarizării a doi salariaţi ca agenţi de pază, în valoare de 600 lei, TVA
19%.
% = 401.1 “Furnizori-interni” 714 lei
614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările” 600 lei
c) Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile cu alte servicii executate de terţi

Se înregistrează la sfârșitul lunii contravaloarea serviciilor prestate de administratori pentru
luna aprilie, în valoare de 30.500 lei, pe baza contractului de colaborare.
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401.3 “Colaboratori” 30.500 lei
Se înregistrează factura nr.246/19.04.2019, a cărei valoare reprezintă comisionul de vânzare

a utilajului BMT 150, în valoare de 40.000 lei, TVA 19%, de la o firmă din Bucureşti.
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 40.000 lei
4426 ”TVA deductibilă” 7.600 lei
45
Se înregistrează factura nr.45/19.04.2019, primită de la firma CORSO,ce reprezentă
cheltuieli de protocol, firmă ce a asigurat masa de prânz delegaţilor francezi, veniţi în societate
pentru recepție. Valoarea facturii este de 2.380 lei, TVA inclus.

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 2.000 lei
4426 ”TVA deductibilă” 380 lei
Se înregistrează factura nr.65/15.04.2019, primită de la firma RUSTRANS, în valoare de

3.500 lei, TVA 19%, ce reprezintă contravaloarea transportului de turnate, transport efectuat pe ruta
Bacău-Alba Iulia.
624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” 3.500 lei
Salariatul de la atelierul Mentenanţă întors din delegaţie de la SIDEX Galaţi pentru o

constatare tehnică la un strung carusel SC4300, trebuie să facă decontul. El a primit la plecare un
avans de 350 lei, de la casierie. În baza ordinului de deplasare, el decontează cheltuielile de transport
şi diurnă, iar restul de bani îi depune la casierie.
- înregistrarea la primirea avansului:
542 “Avansuri de trezorerie” = 5311 “Casa în lei” 350 lei
- acum se înregistrează decontul:

% = 542 “Avansuri de trezorerie” 350 lei
625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 300 lei
5311 “Casa în lei” 50 lei
Se înregistrează factura nr.535/18.04.2019, primită de la firma ORANGE, în valoare de

2.500 lei, TVA 19%, ce reprezintă contravaloarea convorbirilor telefonice.
46
626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 2.500 lei
Conform extrasului de cont nr. 254 / 31.04.2019, se înregistrează comisioanele reţinute de

bancă pentru serviciile bancare prestate, în valoare de 10.793 lei,.
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 10.793 lei
Se trece pe cheltuieli curente cota parte ce revine lunii aprilie 2019, din suma de 480 lei,
TVA 19%, respectiv din costul abonamentelor la “Ziarul financiar” şi “Deşteptarea”, sumă achitată
integral la începutul anului.
- înregistrarea la achitarea abonamentelor:
% = 401.1 “Furnizori-interni” 571 lei
471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 480 lei
- înregistrarea cheltuielilor aferente lunii aprilie, din cheltuielile în avans:

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 40 lei
de terţi”
d) Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate
Se înregistrează impozitul pe clădiri datorat bugetului statului în valoare de 1.800 lei:
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 446 “Alte impozite, taxe şi 1.800 lei
vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”
e) Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile cu personalul

Pentru luna aprilie 2019, se înregistrează salariile datorate personalului, în valoare de
482.500 lei:
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal – salarii datorate” 482.500 lei
47
Se înregistrează cheltuielile privind contribuția asiguratorie pentru muncă (contribuția
societății):
646 “Cheltuieli privind contribuția = 436 “Contribuția asiguratorie 12.063lei

asiguratorie pentru muncă” pentru muncă”
- Înregistrarea contribuției la fondul pentru persoane cu handicap (2080lei x 3=6240 lei):
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și = 447 “Fonduri speciale - taxe și 6.240 lei
vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”
- Înregistrarea reținerilor din salarii (impozit pe salarii, CAS, CASS):

-impozit pe salarii
421 “Personal - salarii datorate” = 444 “ Impozitul pe venituri de natura 31.363 lei
salariilor”
-contribuția de asigurări sociale (CAS-25%)
421 “Personal - salarii datorate” = 4315 “Contribuția de asigurări sociale” 120.625 lei
-contribuția de asigurări sociale de sănătate(CAS-10%)

421 “Personal - salarii datorate” = 4316 “Contribuția de asigurări sociale 48.250 lei
de sănătate”
Se înregistrează factura nr. 245/19.04.2019, emisă de EDENRED România, ce reprezentă

contravaloarea tichetelor de masă acordate salariaţilor în luna aprilie. Nu există costuri suplimentare
de imprimare a tichetelor de masă conform contractului dintre cele două societăţi,. Au fost
comandate tichete în valoare de 43.800 lei.
- primirea tichetelor:
5328 “Alte valori” = 401.1 “Furnizori-interni” 43.800 lei
- repartizarea tichetelor de masă salariaţilor:
48
642 “Cheltuieli cu tichetele de masă acordate = 5328 “Alte valori” 43.800lei
salariaţilor”
Societatea asigură transportul salariatilor, conform contractului colectiv de muncă 19,acordând

abonamente gratuite de transport. În acest sens, se înregistrează factura nr.156/20.04.2019, în valoare
de 6.960 lei, TVA inclus, emisă de SC Transport Public Bacău.
% 401.1 “Furnizori-interni” 6. 960 lei
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi 5.849 lei
=
protecţia socială”
Societatea World Machinery Works SA Bacău nu contribuie la schemele de pensii facultative

şi nici la primele de asigurare voluntară de sănătate. Ipotetic vorbind, se înregistrează obligaţia de
plată a respectivelor contribuţii în valoare de 10.000 lei pentru schemele de pensii facultative şi
pentru primele de asigurare voluntară de sănătate suma de 12.000 lei.
-se înregistrează contribuţia la schemele de pensii facultative:
6456 “Contribuţia unităţii la schemele de pensii = 4381 “Alte datorii sociale” 10.000 lei
facultative”
- se înregistrează contribuţia la primele de asigurare voluntară:

6457 “Contribuţia unităţii la primele = 4381 “Alte datorii sociale” 12.000 lei
de asigurare voluntară de sănătate”
f) Contabilitatea operaţiilor privind alte cheltuieli de exploatare

Se achită taxa de mediu în valoare de 1 200 lei, cu ordin de plată din data de 29.04.2019 și se
face înregistrarea:
652 “Cheltuieli cu protecţia mediului = 5121 “Conturi la bănci în lei” 10.000 lei
înconjurător”
19
Societatea acordă salariaţilor care au venituri sub o anumită limită, stabilită prin contractul colectiv de muncă,
abonamente de transport, ca o măsură de protecţie socială.
49
Creanța în valoare de 1.000 lei, TVA 19%, de la debitorul devenit insolvabil S.C. Miral SRL,
se înregistrează pe pierderi la data de 29.04.2019. Acest debitor va fi urmărit în continuare şi cu
ajutorul contului 8034 “Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare”, din afara bilanţului.
% = 461 “Debitori diverşi” 1.190 lei
654 “Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 1.000 lei
În luna aprilie s-a vândut utilajul SZ 5000, cu nr. de inventar 41115, la 29.04.2019 se
înregistrează scoaterea din gestiune a acestuia. Valoarea amortizată a acestui utilaj este de 19.500 lei,
iar valoarea neamortizată este de 1.000 lei.
% = 2131“Echipamente tehnologice” 20.500 lei
6583 “Cheltuieli privind activele cedate 19.500 lei
şi alte operaţii de capital”
2813 “Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor 1.000 lei
de transport, animalelor şi plantaţiilor”
g) Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile financiare

La sfârșitul lunii aprilie firma înregistrează dobânda la un credit în valoare de 1000 lei,
dobânda fiind retrasă automat din contul curent:
666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1000 lei
Societatea acordă unui client un discount financiar de 500 lei +TVA, pentru încasarea înainte
de scadență:
667 “Cheltuieli sconturile acordate” = 4111 “Clienți” 500 lei
inregistrăm și TVA aferent discountului acordat:
4111 “Clienți” = 4427 “TVA colectată” -95 lei
50
Firma a înregistrat la începutul lunii o factura de la Siemens, un furnizor din Germania, în
valoare de 2.000 euro la curs 4,7 lei/euro. La data plății, în aceeași lună, cursul era de 4.8 lei/euro.
- înregistrarea plății:
401 “Furnizori” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 9600 lei
-înregistrarea diferenței de curs valutar:
665 “Cheltuieli din diferențe de curs = 401 “Furnizori” 200 lei

valutar”
Societatea are o datorie față de FEDEX Franța în valoare de 15000 euro. Cursul la data la
care a fost înregistrată datoria era de 4,75 lei/euro, iar la sfârșitul lunii cursul este de 4,85 lei/euro.
-calculăm diferența nefavorabilă:
(4,85 lei/euro -4,75 lei/euro) x 15000 euro= 1500 lei
-înregistrarea diferenței nefavorabile:
668 “Alte cheltuieli financiare” = 462 “Creditori diverși” 1500 lei
h) Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile cu amortizările, provizioanele şi ajustările

pentru depreciere sau pierdere de valoare
Se înregistrează la 29.04.2019 amortizarea lunară a imobilizărilor în valoare de 168.834 lei
compusă din: 100.000 lei -amortizarea concesiunilor şi licenţelor, 6.000 lei- amortizarea unui
program informatic creat de societate, 21.000 lei - amortizarea construcţiilor, 41.634 lei- amortizarea
utilajelor şi 200 lei -amortizarea altor imobilizări corporale.
6811 “Cheltuieli de exploatare = % 127.000 lei

privind amortizarea imobilizărilor” 2805 “Amortizarea concesiunilor, 100.000 lei
brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi activelor
similare”
2808 “Amortizarea altor imobilizări 6.000 lei
necorporale”
2812 “Amortizarea construcţiilor” 21.000 lei
51
6811 “Cheltuieli de exploatare privind = % 41.834 lei
amortizarea imobilizărilor” 2813 “Amortizarea instalaţiilor, 41.634 lei
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
2814 “Amortizarea altor imobilizări 200 lei
corporale”
Pentru reparaţia capitală a unui strung la S.C. UTON Oneşti, societatea acordă la 07.04.2019
o garanţie de 12 luni. În acest sens se constituie un provizion în valoare de 7.500 lei.
6812 “Cheltuieli de exploatare = 1512 “Provizioane pentru 7.500 lei
privind provizioanele” garanţii acordate clienţilor”
Cu ocazia inventarierii la sfârşitul anului, s-a constatat că valoarea recuperabilă la diverse

imobilizări este mai mică decât valoarea contabilă netă, rezultând deci, o pierdere din depreciere
repartizată astfel: la imobilizările necorporale 1.000 lei şi la imobilizările corporale 2.500 lei. Astfel,
se constituie ajustări egale cu valorile de mai sus, ce reprezintă diferenţa dintre valorile contabile
nete şi valorile recuperabile.
6813 “Cheltuieli de exploatare privind = % 3.500 lei
ajustările pentru deprecierea 290 “Ajustări pentru deprecierea 1.000 lei
imobilizărilor” imobilizărilor necorporale”
291 “Ajustări pentru deprecierea 2.500 lei
imobilizărilor corporale”
Tot la inventariere s-a constatat că pentru un stoc de 100 de rulmenţi de tipul 7206 CTAP 4, e
necesară constituirea unei ajustări pentru deprecierea acestora în valoare de 1.500 lei. Existând deja
înregistrată o ajustare contabilă de 1.000 de lei, se va înregistra acum doar diferenţa de 500 de lei.
6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 391 “Ajustări pentru deprecierea 500 lei
pentru deprecierea activelor circulante” materiilor prime”
52
3.3. Rezultatul brut, impozitul pe profit și rezultatul net al exercițiului
La sfârşitul anului 2019 s-au închis conturile de venituri şi cheltuieli în vederea stabilirii
rezultatului exerciţiului.
Ținând cont că operaţiunile prezentate surprind doar o parte din operaţiunile curente ale lunii
aprilie 2019 de la societatea World Machinery Works S.A. Bacău, se vor folosi valorile cheltuielilor
şi veniturilor de exploatare preluate din documentele firmei și prezentate în Anexa 1 şi Anexa 2,
pentru a determina rezultatul din exploatare aferent lunii aprilie:
- închiderea conturilor de venituri din exploatare:
% = 121 “Profit sau pierdere” 5.959.273 lei

701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 3.938.567 lei
703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” 2.963 lei
704 “Venituri din servicii prestate” 263.452 lei
705 “Venituri din studii şi cercetări” 7.500 lei
706 “Venituri din redevenţe, locaţii de 1.200 lei
gestiune şi chirii”
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 4.000 lei
711 “Venituri aferente costurilor stocurilor 980.750 lei

de produse”
722 “Venituri din producţia de imobilizări 10.000 lei
corporale”
7581 “Venituri din despăgubiri, amenzi şi 1.200 lei
penalităţi”
7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte 122.947 lei
operaţii de capital”
7584 “Venituri din subvenţii pentru investiţii” 110.860 lei
7588 “Alte venituri din exploatare” 441.334 lei
7812 “Venituri din provizioane” 70.000 lei
7814 “Venituri din ajustări pentru 2.000 lei
deprecierea activelor circulante”
53
- închiderea conturilor de cheltuieli de exploatare:
121 “Profit sau pierdere” = % 2.830.663 lei
601 “Cheltuieli cu materiile prime” 1.224.766 lei
6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare” 4.400 lei
6022 “Cheltuieli privind combustibilii” 81.245 lei
6023 “Cheltuieli privind materialele 100 lei

pentru ambalat”
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb” 42 lei
6028 “Cheltuieli privind alte 5.185 lei

materiale consumabile”
603 “Cheltuieli cu obiectele de inventar” 216.175 lei
604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” 2.647 lei

609 “Reduceri comerciale primite” -800 lei
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 12.400 lei
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” 8.459 lei
614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările” 1.500 lei
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” 30.500 lei
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi 109.699 lei
onorariile”
623 “Cheltuieli de protocol, reclamă 25.650 lei
şi publicitate”
624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi 33.336 lei
personal”
625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi 81.517 lei
transferări”
626 “Cheltuieli poştale şi taxe de 13.489 lei
telecomunicaţii”
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare 10.793 lei
şi asimilate”
628 “Alte cheltuieli cu serviciile 243.020 lei
executate de terţi”
635 “Cheltuieli cu alte impozite, 27.376 lei
taxe şi vărsăminte asimilate”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” 482.500 lei
642 “Cheltuieli cu tichetele de masă 43.800 lei
acordate salariaţilor”
646 “Cheltuieli privind contribuția asiguratorie 12.063 lei
pentru muncă”
6458 “Alte cheltuieli privind
asigurările şi protecţia socială” 7.713 lei
_________________________ ____________________________________________________
54
_________________________ _____________________________________________________
121 “Profit sau pierdere” = % 374.991 lei
652 “Cheltuieli cu prot. mediului 10.000 lei

înconjurător”
654 “Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 1.000 lei
6581 “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” 86.839 lei
6582 “Donaţii acordate” 7.000 lei
6583 “Cheltuieli privind activele 14.458 lei
cedate şi alte operaţii de capital”
6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 246 lei
6811 “Cheltuieli de exploatare 168.834 lei
privind amortizarea imobilizărilor”
6812 “Cheltuieli de exploatare 35.349 lei
privind provizioanele”
6813 “Cheltuieli de exploatare privind 37.625 lei
ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”
6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările 13.640 lei
pentru deprecierea activelor circulante”
Prin închiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri din exploatare se stabilește rezultatul

din activitatea de exploatare a societăţii, aferent lunii aprilie 2019, ce reprezintă un profit de
2.753.619 lei.
La sfârșitul lunii aprilie se închid prin contul 121 “Profit sau pierdere” veniturile financiare și
cheltuielile financiare pentru determinarea rezultatului brut financiar, se folosesc valorile
cheltuielilor şi veniturilor financiare preluate din documentele firmei și prezentate în Anexa 3 şi
Anexa 4.
-închiderea conturilor de venituri financiare:
% = 121 “Profit sau pierdere” 29.750 lei

7611 “Venituri din acțiuni deținute la entitățile 10.000lei
afiliate”
762 “Venituri din investiții financiare pe termen 2.000 lei
scurt”
765 “Venituri din diferențe de curs valutar” 4.750 lei
766 “Venituri din dobânzi” 3.250 lei
768 “Alte venituri financiare” 9.250 lei
7864 “Venituri financiare din ajustări pentru 500 lei

pierderea de valoare a activelor circulante”
___________________________________________ ___________________________________
55
-închiderea conturilor de cheltuieli financiare:
_________________________ _____________________________________________________
121 “Profit sau pierdere” = % 24.554 lei
665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” 3.700 lei

666 “Cheltuieli privind dobânzile” 15.254 lei
667 “Cheltuieli sconturile acordate” 1.750 lei
668 “Alte cheltuieli financiare” 3.250 lei
6864 ” Cheltuieli financiare privind ajustările 500 lei
pentru pierderea de valoare a activelor circulante”
6642 “Pierderi din investițiile pe termen scurt 100 lei
cedate”
Prin închiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri financiare se stabilește rezultatul

financiar al societăţii, aferent lunii aprilie 2019, ce reprezintă un profit de 5.200 lei.
Rezultatul contabil, înainte de impozitare, se calculează ca diferență dintre veniturile
realizate și cheltuielile corespunzătoare veniturilor realizate (exclusiv cele reprezentând impozitul pe
profit calculat pe parcursul exercițiului).
Impozitul pe profit se determină aplicănd cota procentuală de impozit de 16%, asupra
rezultatului fiscal.
Rezultatul fiscal se poate calcula ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate
conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile
fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul
și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum și pierderile
fiscale. Dacă rezultatul fiscal este pozitiv, atunci el reprezintă profit impozabil, iar dacă rezultatul
fiscal este negativ, atunci avem pierdere fiscală.
Rezultatul fiscal este diferit de rezultatul contabil. Rezultatul contabil, înainte de impozitare,
este practic soldul contului 121“Profit sau pierdere”.
Rezultatul fiscal se poate calcula si astfel:
Rezultat fiscal= Rezultat contabil(înainte de impozitare) - Deduceri fiscale(Venituri neimpozabile și
alte deduceri fiscale) + Nededuceri fiscale(Cheltuielile nedeductibile fiscal)
56
Din evidențele societății, rezultatul contabil pentru 2019 a fost de 2.947.458 lei, iar rezultatul
fiscal de 2.097.202 lei. S-a calculat impozitul pe profit datorat (cota de impozit pe profit 16%) de
335.552 lei.
Se înregistrează impozitul pe profit, ca fiind datorat bugetului statului:
691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411 “Impozitul pe profit” 335.552 lei
-virarea impozitului pe profit la bugetul statului:
4411 “Impozitul pe profit” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 335.552 lei
Rezultatul net al exercițiului se calculează ca diferență dintre rezultatul brut și impozitul pe

profit datorat:
2.947.458 lei - 335.552 lei = 2.611.906 lei
3.4.Informaţii prezentate în situaţiile financiare privind veniturile, cheltuielile şi rezultatul

brut şi analiza acestora
Informaţii privind veniturile, cheltuielile şi rezultatul brut prezentate în situaţiile financiare

Societatea întocmeşte următoarele situaţii financiare anuale:
- bilanţ contabil
- cont de profit şi pierdere
- situaţia modificărilor capitalului propriu
- situaţia fluxurilor de numerar
- note explicative la situaţiile financiare anuale.
Bilanţul contabil
În bilanţul contabil, conform reglementărilor contabile româneşti20, toate cheltuielile
efectuate în exerciţiul curent dar care sunt aferente exerciţiilor viitoare se vor prezenta la ”Cheltuieli
în avans”, la fel și veniturile încasate în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor
financiare viitoare se vor evidenţia la ”Venituri în avans” separat, sumele ce vor fi trecute pe venituri
curente într-o perioadă de până la 1 an de cele ce vor fi trecute pe venituri curente într-o perioadă
20
57
mai mare de 1 an. Cheltuielile aferente exerciţiului curent, dar care se vor plăti într-un exerciţiu
financiar viitor, vor fi trecute la „Datorii”, iar veniturile aferente exerciţiului curent dar care nu sunt
exigibile decât în exerciţiul următor, vor fi trecute la „Creanţe”. În bilanţ nu este prezentat separat
rezultatul din activitatea de exploatare aferent exerciţiului financiar curent, ci este inclus în “profitul
sau pierderea exerciţiului financiar” prezentat ca post bilanţier distin
Contul de profit şi pierdere
Prezintă veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar (de regulă cele din exerciţiul precedent
şi a celui încheiat), grupate după natura lor, rezultatul exerciţiului ce poate fi profit sau pierdere, la
rândul lui determinat pe mai multe trepte, impozitul pe profit şi rezultatul net al exerciţiului
financiar. Rezultatul exerciţiului prezentat este determinat pe etape, astfel: rezultatul din exploatare,
rezultat din compararea veniturilor şi a cheltuielilor din activitatea de exploatare, rezultatul
financiar, din compararea veniturilor şi cheltuielilor din activitatea financiară, cele două rezultate
împreună constituie rezultatul curent, apoi rezultatul extraordinar, obţinut din compararea veniturilor
şi cheltuielilor din activitatea extraordinară. Rezultatul curent împreună cu cel extraordinar formează
rezultatul brut al exerciţiului.
Nota explicativă
În această notă explicativă se prezintă analiza rezultatului din exploatare pentru anul curent şi
pentru cel precedent. Mai întâi se calculează rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete, pe baza
veniturilor şi cheltuielilor reprezentate de cifra de afaceri netă şi costul bunurilor vândute şi al
serviciilor prestate. Se adaugă apoi la rezultatul brut obținut, valoarea altor venituri din exploatare şi
se scad cheltuielile de desfacere şi cheltuielile generale de administraţie determinând astfel rezultatul
din exploatare.
Analiza economico financiară a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatului brut

Având în vedere că din activitatea financiară rezultatul reprezintă o pierdere și că activitatea
firmei este de producție, se va face o analiză economico financiară a veniturilor, cheltuielilor şi
rezultatului din exploatare.
Se va urmări:
- analiza în structură a veniturilor şi cheltuielilor de exploatare
- analiza factorială a cheltuielilor de exploatare şi a rezultatului din exploatare.
 Analiza în structură a veniturilor şi cheltuielilor de exploatare
58
Structura cheltuielilor de exploatare prezentate în contul de profit şi pierdere poate fi
reprezentată grafic în Fig. nr. 5 pentru anul 2018 şi Fig. nr. 6 pentru anul 2019, pe baza datelor
prezentate în tabelul nr. 3:
Tabelul nr.3. Cheltuieli de exploatare extrase din contul de profit şi pierdere al S.C. World
Machinery Works S.A. Bacău
Structura Structura
Valori la Valori la
cheltuielilor de cheltuielilor de
Denumire indicator 31.12.2018 31.12.2019
expl. în 2018 expl. în 2019
(lei) (%) (lei) (%)
Cheltuieli privind stocurile 17.240.731 49,69 20.008.705 50,69
Cheltuieli salariale 7.814.843 22,52 10.762.731 27,26
Cheltuieli cu ajustarile de
valoare 2.047.281 5,90 2.025.407 5,13
Alte cheltuieli de exploatare 7.060.280 20,35 6.254.181 15,84
Ajustari privind provizioanele 535.349 1,54 425.042 1,08
Cheltuieli de exploatare 34.698.484 100,00 39.476.066 100,00
2%
20%
49%
6%
23%
Cheltuieli privind stocurile Cheltuieli salariale

Cheltuieli cu ajustarile de valoare Alte cheltuieli de exploatare
Ajustari privind provizioanele
Fig. nr. 5 – Structura cheltuielilor de exploatare în anul 2018
59
16% 1%
5%
51%
27%
Cheltuieli privind stocurile Cheltuieli salariale

Cheltuieli cu ajustarile de valoare Alte cheltuieli de exploatare
Ajustari privind provizioanele
Fig. nr. 6 - Structura cheltuielilor de exploatare în anul 2019

Din grafice se observă o modificare a structurii cheltuielilor de exploatare de la un an la altul
și anume: creşterea consumurilor privind stocurile, creşterea cheltuielilor salariale, creştere explicată
prin creşterea numărului de salariaţi și prin creșterea nivelului salarial, respectiv o scădere a altor
cheltuieli de exploatare. Evident în ambele perioade, se observă că ponderea cea mai mare este
deţinută de cheltuielile privind consumul de stocuri şi cheltuielile salariale.
Structura veniturilor din exploatare este reprezentată grafic în Fig. nr. 7 pentru anul 2018 şi
în Fig. nr. 8 pentru 2019, pe baza datelor extrase din situaţiile financiare, respectiv contul de profit şi
pierdere şi prezentate în tabelul din nr. 4:
Tabelul nr.4. Venituri din exploatare extrase din contul de profit şi pierdere al S.C. World Machinery
Works S.A. Bacău
Structura Structura
Valori la veniturilor din Valori la veniturilor din
Denumire indicator 31.12.2018 exploatare în 31.12.2019 exploatare în
2018 2019
(lei) (%) (lei) (%)
Cifra de afaceri netă 31.445.687 81,85 35.264.278 81,13
Venituri aferente costului
producţiei în curs de execuţie 3.564.039 9,28 3.168.040 7,29
Venituri din producţia de
imobilizări 676.218 1,76 1.581.623 3,64
Alte venituri din exploatare 2.730.435 7,11 3.451.324 7,94
Venituri din exploatare 38.416.379 100,00 43.465.265 100,00
60
2% 7%
9%
82%
Cifra de afaceri netă

Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie
Venituri din producţia de imobilizări
Alte venituri din exploatare
Fig. nr. 7- Structura veniturilor din exploatare în anul 2018
8%
4%
7%
81%
Cifra de afaceri netă

Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie
Venituri din producţia de imobilizări
Alte venituri din exploatare
Fig. nr. 8 - Structura veniturilor din exploatare în anul 2019

Se observă că modificările structurale ale veniturilor din exploatare nu sunt semnificative,
ponderea cea mai mare, după cum e şi normal, fiind deţinută de cifra de afaceri.
 Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare şi a rezultatului din exploatare

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii se poate realiza cu ajutorul
indicatorilor:
- Rata de eficienţă a cheltuielilor totale (cheltuieli la 1000 de lei venituri) - Rct
- Cheltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare – Rce
61
- Cheltuieli la 1000 de lei cifră de afaceri – Rca
Specific activităţii de exploatare este indicatorul “Cheltuieli la 1000 de lei venituri din
exploatare” – Rce.
Rce =
Pe baza datelor prezentate în tabelul nr. 5, date extrase din contul de profit şi pierdere al S.C.
World Machinery Works SA. Bacău se calculează indicatorii enumeraţi mai sus:
Tabelul nr.5. Date folosite la analiza factorială a cheltuielilor de exploatare şi a rezultatului

din exploatare
Valori la Valori la
Denumire indicator U.M.
31.12.2018 31.12.2019
Cifra de afaceri netă lei 31.445.687 35.264.278
Venituri aferente costului producţiei în
curs de execuţie lei 3.564.039 3.168.040
Venituri din producţia de imobilizări lei 676.218 1.581.623
Alte venituri din exploatare lei 2.730.435 3.451.324
Venituri din exploatare lei 38.416.379 43.465.265
Venituri financiare lei 1.241.479 1.318.056
Venituri extraordinare lei 0 0
Cheltuieli totale lei 38.188.313 41.835.863
Cheltuieli de exploatare lei 34.698.484 39.476.066
Cheltuieli financiare lei 3.489.829 2.359.797
Cheltuieli extraordinare lei 0 0
Cifra de afaceri lei 31.445.687 35.264.278
Rezultatul din exploatare lei 3.717.895 3.989.199
Rezultatul financiar lei -2.248.350 -1.041.741
Rezultatul curent lei 1.469.545 2.947.458
Rezultatul brut al exercitiului lei 1.469.545 2.947.458
Rata de eficienta a cheltuielilor ‰ 962,94 934,18
Cheltuieli la 1000 lei venituri din
exploatare ‰ 903,22 908,22
Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri ‰ 1103,44 1119,43
62
Analiza factorială a indicatorului “Cheltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare” 21
Modificarea totală a indicatorului (ΔRce):
ΔRce = Rce - Rce = = 908.22 - 903.22 = + 5
Descompunerea pe factori de influenţă:

ΔRce = ΔVe + ΔChe
Modificarea totală a indicatorului ΔRce se poate explica prin influenţa următorilor factori:
1. influenţa modificării veniturilor din exploatare:
ΔVe = = =
= 798.30 -903.22 = - 104.92

2. influenţa modificării cheltuielilor de exploatare:
ΔChe = = =
= 908.22 - 798.30 = +109.92

Situaţia se prezintă ca fiind uşor nefavorabilă, asta pentru că a scăzut eficienţa cheltuielilor
prin creşterea cheltuielilor de exploatare la 1.000 de lei venituri din exploatare, ceea ce înseamnă că
ritmul de creştere al cheltuielilor (113.77 %) a devansat ușor ritmul de creştere al veniturilor din
exploatare (113.14 %). Apoi, veniturile din exploatare au crescut cu 5.048.886 lei, respectiv de la
38.416.379 lei în 2018 la 43.465.265 lei în 2019, ceea ce a determinat scăderea indicatorului cu
104.92 , aspect favorabil care totuși nu a reuşit să compenseze influenţa negativă a cheltuielilor
de exploatare prin creşterea lor cu 4.777.582 lei, creştere care a determinat şi creşterea indicatorului
cu 109.92 .
 Analiza factorială a rezultatului din exploatare

Re = Ve – Che
Modificarea totală a indicatorului (ΔRe):
ΔRe = Re - Re = 3.989.199 lei – 3.717.895 lei = 271.304 lei
Solomon D.C., Analiza diagnostic şi evaluarea performanţelor economico- financiare a întreprinderilor comerciale,
21
Alma Mater, Bacău, 2010.
63
Descompunerea pe factorii de influenţă:
ΔRe = ΔVe + ΔChe
Modificarea totală a indicatorului ΔRe poate fi explicată prin influenţa următorilor factori:
1. influenţa modificării veniturilor din exploatare:
ΔVe = Ve - Ve = 43.465.265 lei – 38.416.379 lei = 5.048.886 lei
1. influenţa modificării cheltuielilor de exploatare:
ΔChe = - (Che - Che ) = - (39.476.066 lei – 34.698.484 lei) = - 4 777.582 lei
Pe ansamblu, situaţia societăţii este una favorabilă, rezultatul obţinut din activitatea de
exploatare reprezentând un profit, a crescut cu 271.304 lei, creştere datorată în mod special creşterii
veniturilor. Evoluţia favorabilă a veniturilor a determinat creşterea profitului din activitatea de
exploatare cu 5.048.886 lei şi a dus la compensarea influenţei negative a cheltuielilor de exploatare
asupra rezultatului care prin creşterea lor cu 4.777.582 lei au determinat scăderea profitului cu
aceeaşi sumă. De remarcat faptul că ritmul de creştere al veniturilor a reușit să devanseze ritmul de
creştere al cheltuielilor.
64
Concluzii şi propuneri
Performanţa financiară a unei societăţi este dată de veniturile şi cheltuielile acesteia,

respectiv de rezultatul obţinut prin utilizarea factorului uman şi material.
Situaţia economico - financiară a societăţii pe ansamblu, este relativ bună. Acest lucru este
dat de indicatorii economico – financiari calculaţi în primul capitol pe perioada celor doi ani, 2018 –
2019, având la bază datele prezentate în situaţiile financiare: rezultatul din exploatare a crescut de la
un an la altul, aspect justificat prin creşterea veniturilor din exploatare, rentabilitatea economică a
crescut în anul 2019 de la 2.85% la 5.28% ceea ce indică o creştere a eficienţei activelor de
exploatare, rentabilitatea comercială a crescut de la 4.67% la 8.36% indicând o sporire a eficienţei
valorificării produselor societăţii. De asemenea indicatorul eficienţa mijloacelor fixe cunoaşte o
modificare pozitivă, deci o situaţie favorabilă pentru societate.
Urmărind în structură cheltuielile de exploatare s-a constatat că au crescut cheltuielile
salariale, motivul fiind creşterea numărului de angajaţi și creșterea salariilor. Societatea încearcă să
recruteze personal mai tânăr dat fiind faptul că media de vârstă a salariaţilor este de aproximativ 50
de ani, iar timpul de formare la locul de muncă este de circa 2 – 5 ani. Acest aflux de personal fără
experienţă a dus la creşterea cheltuielilor salariale şi la scăderea productivităţii muncii.
De asemenea se constată că este asigurată independenţa financiară a societăţii, totuşi rata de
îndatorare globală, de la an la an, a crescut puţin, ceea ce semnifică o scădere a autonomiei
financiare. O situaţie destul de nefavorabilă este dată de valoarea scăzută a lichidităţii generale de
0.78, mult mai mică decât 2, acest lucru arată că datoriile curente nu pot fi acoperite de activele
curente, deci societatea nu are capacitatea de a onora plăţile la timp.
Având în vedere faptul că în cadrul societăţii S.C. World Machinery Works S.A. Bacău, ca
de altfel în toate societăţile cu activitate de producţie, ponderea cea mai mare o deţine activitatea de
exploatare, soluţia ideală pentru creşterea performanţei constă în menţinerea unui nivel cât mai redus
al costurilor, şi implicit al cheltuielilor, prin optimizarea procesului de producţie, îmbunătăţirea
strategiei firmei.
Din graficele prezentate în al treilea capitol, rezultă că de la un an la altul se modifică
structura cheltuielilor de exploatare, în ambele perioade, ponderea cea mai mare este deţinută de
cheltuielile privind consumul de stocuri şi cheltuielile salariale.
65
Structura veniturilor din exploatare nu s-a modificat semnificativ, ponderea cea mai mare
este deţinută de cifra de afaceri.
Dacă ne referim doar la activitatea de exploatare, chiar dacă rezultatul reprezintă profit, se
poate afirma că situaţia este uşor nefavorabilă în ceea ce priveşte eficienţa cheltuielilor datorită
creşterii cheltuielilor de exploatare la 1.000 de lei venituri din exploatare, asta înseamnă că ritmul de
creştere al cheltuielilor (113.77 %) a devansat ritmul de creştere al veniturilor din exploatare (113.14
%). Veniturile din exploatare au crescut cu 5.048.886 lei, respectiv de la 38.416.379 lei în 2009 la
43.465.265 lei în 2010, ceea ce a dus la scăderea indicatorului “Cheltuieli la 1000 de lei venituri din
exploatare” cu 104.92 , aspect favorabil dar care nu a reuşit să compenseze influenţa negativă a
cheltuielilor de exploatare datorită creşterii lor cu 4.777.582 lei, ce a dus şi la creşterea indicatorului
cu 109.92 .
Din studiul efectuat în cadrul firmei, s-a constatat că în unele situaţii cheltuielile nu reflectă
întru totul realitatea. Este şi cazul lucrărilor de întreţinere a utilajelor, atunci când sunt eliberate din
magazia centrală materii prime, materiale consumabile şi piese de schimb care nu sunt folosite în
totalitate la intervenţiile accidentale, acestea fiind folosite ulterior la reparaţii. Se încalcă astfel,
principiul independenţei exerciţiului prin nesepararea cheltuielilor aferente mai multor perioade
contabile.
Colectarea costurilor de producţie, şi implicit al cheltuielilor, în cadrul societăţii, se face pe
comenzi. Există o oarecare întârziere la înregistrarea în contabilitate a consumului de materii prime
şi materiale aceasta deoarece eliberarea materialelor pe baza bonului de consum se face de către
magazioner, iar scăderea bonurilor din baza de date se face de o altă persoană.
Nivelul crescut al cheltuielilor de producţie duce şi la un nivel crescut al preţurilor de
vânzare al produselor, iar acest aspect duce la scăderea clientelei.
Eliminarea cheltuielilor inutile, creşterea calitatății produselor se poate face prin: folosirea
raţională a resurselor, responsabilizarea personalului, creşterea productivităţii muncii, modernizarea
utilajelor şi nu în ultimul rând printr-un management performant. Un produs de calitate aduce câştig
în competitivitate, reduce cheltuielile de producţie, cheltuielile de garanţie şi cheltuielile cu serviciile
de post – vânzare.
Se impune un sistem de control intern foarte riguros,care să fie independent de
compartimentul economic, să verifice în permanenţă modul de gestionare şi utilizare raţională a
resurselor şi reflectarea lor în contabilitate într-un timp real, să verifice veridicitatea informaţiilor
66
conţinute în documente (în ceea ce priveşte achiziţia de materii prime şi materiale, eliberarea
acestora în consum, etc.) şi respectarea bugetului de venituri şi cheltuieli planificat.
Pentru a-si atinge scopul privind maximizarea profitului societăţii, conducerea va trebui să
adopte strategii orientate spre reducerea cheltuielilor de producţie, precum şi a cheltuielilor generale
de administraţie şi de desfacere, creşterea vânzărilor prin promovarea produselor şi prin ridicarea
calităţii lor la un standard cât mai înalt.
BIBLIOGRAFIE
67
1. Carmen-Mihaela Crețu, Bazele contabilității - note de curs, Editura Universitară
Danubius,Galați, 2017
2. Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
3. Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Naţional, Bucureşti, 2000.
4. Deju M., Muntean M., Rotilă A., Dragomirescu S.E., Solomon D.C., Păcurari D.,
Contabilitate generală – concepte, aplicaţii şi studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău,
2010
5. Dominte N.R., Organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale, Editura C.H.Beck,
Bucureşti, 2008.
6. Dumitrean E., Contabilitate financiară, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008.
7. Feleaga N., Malciu L., Bunea Şt., Bazele contabilităţii.O abordare europeană şi
internaţională, Editura Tribuna Economica, 2002.
8. Feleagă N., Ionaşcu I.,Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1998
9. Horomnea E., Tabără N., Budugan D., Georgescu I., Beţianu L., Bazele contabilităţii:
concepte, modele, aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008
10. Pătruţ V., Rotilă A., Contabilitate- suport de curs, Universitatea din Bacău, 2006.
11. Pătruţ V., Rotilă A.,Păcurari D., Pravăţ C., Contabilitate financiară – note de curs,
Universitatea din Bacău, 2007.
12. Pătruţ V., Rotilă A.(coordonator), Teorie contabilă şi raportare financiară – suport de curs,
Universitatea din Bacău, 2005.
13. Pătruţ V., Rotilă A., Contabilitate şi diagnostic financiar, Ediţia a II-a revizuită şi
actualizată, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2010.
14. Pătruţ V., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Alma Mater, Bacău, 2003.
15. Ristea M. (coorodonator), Contabilitate financiară, Catedra de Contabilitate, Audit şi
Control de Gestiune, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
16. Ristea M., Dumitru C., Ioanaş C., Irimescu A., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol.I şi
vol. II, Editura Universitară, Bucureşti, 2009
17. Ristea M., Contabilitate financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
18. Rotilă A., Analiza economică – financiară – note de curs, Universitatea din Bacău, 2007.
19. Rotilă A., Solomon D.C., Analiza economică – financiară – lucrări aplicative, Universitatea
din Bacău, 2007.
68
20. Rotilă A., Contabilitatea întreprinderii, Editura Alma Mater, Bacău, 2000.
21. Solomon D.C., Analiza diagnostic şi evaluarea performanţelor economico- financiare a
întreprinderilor comerciale, Alma Mater, Bacău, 2010.
22. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 454/2008.
23. *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financia
re anuale consolidate, Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 963/30 decembrie 2014
24. *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1938/2016 privind modificarea şi completarea
unor reglementări contabile, Monitorul oficial al României, nr. 680/2 septembrie 2016
25. ***Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009
ANEXE
Anexa 1
69
Cheltuielile de exploatare aferente lunii aprilie 2019
Cont Denumire cont Valorea (lei)
601 Cheltuieli cu materiile prime 1.224.766
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 4.400
6022 Cheltuieli privind combustibilii 81.245
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 100
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 42
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 5.185
603 Cheltuieli cu obiectele de inventar 216.175
604 Cheltuieli privind materialele nestocate 2.647
605 Cheltuieli privind energia şi apa 153.088
609 Reduceri comerciale primite -800
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 12.400
613 Cheltuieli cu primele de asigurare 8.459
614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările 1.500
621 Cheltuieli cu colaboratorii 30.500
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 109.699
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 25.650
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 33.336
625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 81.517
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 13.489
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 10.793
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 243.020
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 27.376
641 Cheltuieli cu salariile personalului 482.500
642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor 43.800
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 7.713
646 Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă 12.063
652 Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător 10.000
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 1.000
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 86.839
6582 Donatii acordate 7.000
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 14.458
6588 Alte cheltuieli de exploatare 246
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 168.834
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 35.349
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor 37.625
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante 13.640
70
Total cheltuieli de exploatare 3.205.654
Anexa 2
Veniturile din exploatare aferente lunii aprilie 2019
la S.C. World Machinery Works S.A. Bacău

701 Venituri din vânzarea produselor finite 3.938.567
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 2.963
704 Venituri din servicii prestate 263.452
705 Venituri din studii şi cercetări 7.500
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 1.200
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4.000
708 Venituri din activităţi diverse 2.500
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 980.750
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 10.000
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 1.200
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 122.947
7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 110.860
7588 Alte venituri din exploatare 441.334
7812 Venituri din provizioane 70.000
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 2.000
Total venituri din exploatare 5.959.273
Anexa 3
Veniturile financiare aferente lunii aprilie 2019
7611 Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate 10.000
762 Venituri din investiții financiare pe termen scurt
2.000
765 Venituri din diferențe de curs valutar 4.750
766 Venituri din dobânzi 3.250
768 Alte venituri financiare 9.250
Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a
7864
activelor circulante 500
Total venituri financiare 29.750
Anexa 4
Cheltuielile financiare aferente lunii aprilie 2019
71
665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar 3.700
666 Cheltuieli privind dobânzile 15.254
667 Cheltuieli sconturile acordate 1.750
668 Alte cheltuieli financiare 3.250
Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de
6864
valoare a activelor circulante 500
6642 Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate 100
Total cheltuieli financiare 24.554
72

lucrare-licenta-Antal-Laurentiu-2020 Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lucrare-licenta-Antal-Laurentiu-2020 Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALATI

FACULTATEA DE ŞTIINłE ECONOMICE

CAP. I. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII S.C. WORLD MACHINERY WORKS

1.1. Prezentarea activității societății S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A.

• Centre de prelucrare cu ax orizontal (CPFH, CPHD)

• Maşini de frezat longitudinal cu portal fix şi traversă fixă (BTM)

• Maşini de frezat longitudinal cu portal mobil şi traversă fixă (GMX)

• Strunguri verticale (VL, VLO)

• Strunguri orizontale (HL)

• Maşini de rectificat cilindri

• Maşini de rectificat plan cu ax vertical şi platou rotativ

• Maşini speciale şi la temă

- maşini pentru industria metalurgică

- maşini de găurit adânc cu comandă numerică (GAFX)

- maşini de rectificat cu bandă abrazivă (BG)

- reparaţii în garanţie şi post-garanţie;

- piese de schimb şi accesorii

1.1.3. Conducerea şi administrarea societății

Fig. nr. 3. Cifra de afaceri

Fig. nr. 4. Eficienţa mijloacelor fixe

Ratele de autonomie financiară şi ratele de îndatorare

2.1. Notiuni generale privind cheltuielile, veniturile și rezultatul

2.2. Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor din exploatare

Sistemul de conturi privind veniturile și cheltuielile din exploatare

61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

992. CONTURI DE CALCULAŢIE

Sistemul de conturi privind cheltuielile și veniturile financiare

" 76. VENITURI FINANCIARE

Sistemul de conturi privind cheltuielile și veniturile privind amortizarile, provizioanele

Rezultatul din exploatare și rezultatul financiar, două componente ale rezultatului

3.1.Veniturile realizate de societate în anul 2019

Se înregistrează şi factura nr. 170/26.04.2019, pentru vânzarea la extern a șase pensete, în

Societatea nu vinde semifabricate, aşa că ipotetic vorbind, se înregistrează factura de vânzare

4111.1 “Clienţi-interni” = % 1.547 lei

Se prelucrează un montant pentru UTON Oneşti. Se facturează şi se înregistrează valoarea de

Se facturează şi se înregistrează factura nr.182/29.04.2019, reprezintând chiria lunară pentru

- se înregistrează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

Societatea World Machinery Works SA Bacău a efectuat un transport de şpan (deşeuri

b) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile aferente costului producţiei în curs de

711 “Venituri aferente costurilor = 331 “Produse în curs de 1.135.750 lei

- calcularea şi înregistrarea diferenţelor de preţ:

c) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile din producţia de imobilizări

- în exerciţiul 2019, se va face înregistrarea :

- la finalizarea programului informatic se va face recepţia:

Se înregistrează la 29.04.2019, pe baza procesului verbal de recepţie modernizarea utilajului

d) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile din subvenţii de exploatare

445 “Subvenţii” = % 10.000lei

Presupunând că societatea ar desfăşura activităţi în sectorul agricol şi că ar primi lunar bonuri

Se facturează şi se înregistrează penalităţile lunii aprilie, datorate de AM GRUP Bistriţa, în

461 “Debitori diverşi” = % 19.635 lei

Societatea World Machinery Works S.A. Bacău primeşte la 01.04.2019 un împrumut

- primirea împrumutului nerambursabil:

- achiziţia utilajelor de la terţ:

Se înregistrează dividende aferente unei participații deținute în capitalul societății Sarconf

Presupunând că societatea a acordat un împrumut pe termen lung unei firme colaboratoare, se

g) Contabilitatea operaţiilor privind veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere

- vânzarea acțiunilor în aprilie 2019:

-anularea ajustărilor la vânzare:

3.2. Cheltuielile realizate de societate in anul 2019

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 10.000 lei

- înregistrare consum de combustibil:

6022 “Cheltuieli privind combustibilii” = 3022 “Combustibili” 500 lei

- înregistrare consum de materiale auxiliare: