Managementul Proiectului

Compa S.A.

1.Prezentarea organizatiei

Despre Compa
De-a lungul celor peste 125 de ani de existenta, Compa a progresat in mod constant
din punct de vedere tehnic si tehnologic, investind in permanenta in calitatea
produselor si serviciilor sale. Compa se afla intre primele companii cu capital
romanesc, prezente in top 100 al exportatorilor din Romania. Harta Compa acopera 23
de tari, de pe 3 continente, din care amintim: Franta, Germania, Statele Unite, Cehia,
Belgia, Olanda, Italia, China si India.

Produsele Compa sunt asamblate pe automobile precum BMW, Mercedes, Peugeot,

Renault, Audi, Ford, Fiat, Citron, Toyota, VW, GM, Porsche si Kia. Compa a reusit sa
impuna si sa transmita principiile profesionalismului, construind parteneriate puternice,
de lunga durata cu companii de prim rang din domeniul automotive si nu numai: Bosch,
Delphi, Honeywell, Fuji-Kiko, Daikin, INA Schaeffler, ThyssenKrupp Bilstein, Takata,
Haulotte Group.
Principalele grupe de produse: componente pentru sisteme de injectie; lame, brate si
prinderi pentru stergatoare de parbriz; cartere centrale, flanse si role pentru
turbosuflante; pinioane pentru casete de directie; componente pentru coloane de
directie; arcuri; piese stantate; transmisii cardanice; ansamble mecano-sudate;
componente pentru instalatii de aer conditionat; echipamente industriale.
Vanzarile si profitul companiei au urcat la maximul ultimilor 22 de ani, cifra de afaceri a
companiei fiind de 113 mil , din care exportul reprezinta peste 75%.

Procesele de top aplicate in proiectele Compa integreaza pe scara larga echipamente

CNC asociate cu procedee de detectare a defectelor si cu metode statistice de control
care permit garantarea constanta a calitatii. Utilizarea tehnologiilor moderne de
prelucrare prin aschiere, utilizarea laserului pentru taieri sau control, acoperirile
metalice sau peliculogene, tratamentele termice, celulele robotizate, tehnica controlului
dimensional, asociate cu conceptul operational lean fac din Compa o firma de succes
cu rezultate remarcabile in ultimii ani.
Pentru managementul si exploatarea eficienta a platformelor tehnice s-au construit
parteneriate pentru formarea profesionala. Spatiul franco-roman de formare in
domeniul prelucrarilor mecanice pe MUCN, dedicat studentilor si elevilor din licee
tehnologice precum si cadrelor didactice, colaborarea cu universitatile tehnice,
proiectele europene privind dezvoltarea competentelor, sunt eforturi de modernizare a
formarii profesionale, care vor crea o baza solida pentru progresul companiei.

Istoria Companiei
Societatea Comerciala COMPA SA Sibiu, marca de prestigiu a industriei romanesti
si-a castigat renumele de-a lungul timpului datorita calitatii si diversitatii produselor
sale, subansamble auto si feroviare, utilaje tehnologice, arcuri si remorci auto.
Constituita prin fuzionarea a doua ntreprinderi: Uzina Automecanica Sibiu si Uzina
Elastic Sibiu, COMPA devine una din cele mai puternice unitati economice
constructoare de masini din tara si continua traditia industriala a precursorilor mbinand
n mod armonios experienta naintasilor cu noile progrese ale tehnologiei si
managementului.
Prima dintre cele doua ntreprinderi Uzina Automecanica provine din Arsenalul
Artileriei Sibiu a carei dezvoltare se datoreaza si se suprapune cu dezvoltarea istorica
a cetatii Sibiului.

A doua ntreprindere Uzina Elastic are radacini adanci n traditia mestesugareasca a

cetatii, fiintand din sec. al XIX-lea ca atelier de fierarie, care se dezvolta ulterior n
atelier de caroserii si mai tarziu n fabrica de arcuri si produse forjate.
Un moment de referinta n dezvoltarea companiei l constituie anul 1969 cand prin
unificarea celor doua fabrici se naste o noua entitate economica, ntreprinderea de
Piese Auto Sibiu (IPAS).
Odata cu anul 1970 ca urmare a contractarii licentei MAN pentru camioane si
autobuze, ntreprinderea de Piese Auto Sibiu a intrat intr-un program national de
dezvoltare si a demarat o productie foarte diversificata de componente auto, fabricate
sub diverse licente: amortizoare, aparate de frana, subansamble cabina, transmisii
cardanice, casete de directie, arcuri, devenind principalul furnizor de componente
pentru industria romaneasca de autovehicule.
n 1991 ntreprinderea se transforma n societate comerciala pe actiuni cu denumirea
de S.C. COMPA S.A .
COMPA impreuna cu concernul german Krupp a reusit infiintarea a doua societati
mixte KRUPP BILSTEIN COMPA (1996) in scopul dezvoltarii, producerii si
comercializarii de amortizoare pentru autoturisme si KRUPP COMPA ARCURI
(1998) actual Frauenthal Automotive Sibiu pentru producerea si comercializarea de
arcuri de suspensie pentru autocamioane.
Alte date de referinta:
1999 COMPA S. A. SIBIU: se privatizeaza integral
2000 Se constituie o noua persoana juridica COMPA IT servicii IT
2001 Se constituie firma mixta ENERCOMPA productie de energie electrica
2002 TRANSCAS transport intern si nternational
2005 Se inaugureaza Centrul de Formare Profesionala Compa

Procese
Prelucrari prin aschiere pe MUCN
Compa dispune de cele mai noi si moderne tehnologii de prelucrare prin aschiere, care constituie
impreuna o platforma tehnica cu peste 400 de utilaje CNC.

Strunjiri
Compa executa piese strunjite pe CNC cu 2 si 3 axe (cu diam pina la 150mm) si prindere in
universal sau in dispozitive de fixare specifice.
-strung CNC cu 3 AXE Gildemeister DMG CTX 310 Ecoline
-utilaje de prelucrare cu alimentare din bara ( diametre de 15, 25, 40 mm). Strunguri cu un universal
si o turela (Mazak, Swing),
-strunguri cu doua universale si doua turele ( Emco, Mazak multiplex 6200 II)
-strunguri multiax cu 6 universale (Gildemeister).
-strunguri verticale cu comanda numerica monoax IVS 200M
frezare, gaurire, alezare, filetare
Compa dispune de centre de prelucrare CNC cu 3, 4 si 5axe, cu prelucrare orizontala sau verticala.
Astfel se pot realiza procese de frezare, gaurire, alezare, filetare, prelucrari profile (utilaje Mazak,
Spinner,Chiron, Okuma, DMG Gildemeister)
Precizia masinilor si dotarea cu scule de ultima generatie, adaptate special fiecarui tip de
prelucrare, asigura un nivel de calitate ridicat pieselor uzinate. Astfel avem posibilitatea de a
prelucra piese cu precizie de microni si rugozitati sub Ra0,8. Pentru verificarea acestor piese
utilizam masini de control 3D tip Zeiss, singurele care pot verifica piesele cu tolerante de microni.
Stabilitatea proceselor noastre asigura un nivel de capabilitate proces mai mare de 2 la omologarea
proceselor (PPAP) si peste 1,67 in productia de serie.
gaurire adinca lungimi de gaurire 100-150 mm si diametre intre 1,6-5,5mm (Mollart, Rene
Clemont, TBT)
operatii de gaurire si montaj celula robotizata.
brosare plana (20 to) celule robotizate- alimentare /evacuare piese+ debavurare prin periere.
Danturari pinioane max. modul 3, (Gleason-Pfauter)
De asemenea pe masini speciale de danturat Gleason Pfauter se realizeaza si redanturarea
pieselor dupa tratament termic, in vederea eliminarii deformatiilor si realizarea de danturi precise.

Rectificarile
masini de rectificat rotund (Tachella , Studer)
masini de rectificat frontal de finitie si superfinitie (Supfina)
Nivelul de precizie dimensionala la rectificare, este de ordinul micronilor, ca de altfel si precizia de
forma a pieselor (circularitate, cilindricitate, planeitate) iar in ceea ce priveste rugozitatea, adaptind

regimurile de aschiere si sculele specifice fiecarui tip de prelucrare, putem realiza piese cu valori
sub Ra 0,1.
Debavurare

Debavurarea pieselor se realizeaza prin diverse procedee

debavurare prin periere in celula robotizata (STEA)
debavurare in baie de ulei cu jet de ulei la presiune inalta-operatie robotizata,
debavurare electrochimica- tip ECM.
Canelare / filetare
Compa dispune de utilaje pentru realizarea de piese cu caneluri si filete, prin deformare plastica la
rece (rulare) pe masini Profirol.
Ascutirea sculelor aschietoare
Intrucit Compa este specializata in prelucrari prin aschiere, dispune de un atelier specializat in
ascutirea sculelor aschietoare pe masini de reascutit scule Walter, precum si aparatuta optica
specializata in verificarea si prereglarea sculelor.

2. Analiza PEST

Factori Politico-Juridici:
-gradul de stabilitate politica
-cadrul legislativ in domeniul fiscal si al afacerilor: concurenta, etc.;
-politica monetara, bugetara, fiscala si valutara a statului
-riscul politic: tensiuni etnice, sindicate, coruptie

Factori Econmici:
-dinamica indicatorilor macroeconomici (PIB, rata dobanzii, inflatie, somaj);
-costuri administrare;
-costul utilitatilor;
-consumul populatiei;
-competitivitatea economiei nationale.

Factori Socio-Culturali:

-indicatori demografici (spor natural, structura pe varste);

-mobilitatea populatiei;
-stilul de viata;
-nivel educational;
-atitudinea fata de calitate si economisire
Factori Tehnlogici:
-rata inovatiei tehnologice
-calitatea invatamantului tehnic
-fonduri pentru cercetari
-potentialul de inovare

3.Analiza SWOT

Puncte Tari:
-renume mondial
-portofoliu de client bine stabilit
-afacere profitabila
-personal conducere experimentat
-buget cercetare dezvoltare ridicat
Punte slabe:
-necesitatea personal bine pregatit
-personalul evita schimbarea
-timpi morti
-piese rebut peste limita
Oportunitati:
-eliminarea timpilor morti
-crearea de locuri de munca

-schimbarea stilului de viata/mentalitatii

Pericole:
-frica de schimbare
-personal dezinteresat

4.Analiza

Probleme:
-Necesitatea contorizarii pauzelor angajatilor
-Diminuarea pieselor rebut
-Necesitatea diminuarii timpilor morti de pe linia de productie
Propuneri rezolvare:
-Montarea turnichetilor la iesire din sectii pentru contorizarea pauzelor
-Schimbarea utilajelor pentru a reduce piesele rebut
-Infintarea unui departament de inbunatatire continua si implementarea conceptului 5S in firma.

5. Descriere narativa

Problema pe care am decis sa o solutionam este problema timpilor morti. Aceasta problema
nu are doar efecte asupra productiei ci indirect si asupra calitatii produselor noastre. S-a constatat
ca din cauza unei proceduri clare de schimbare a sculelor, angajatii evita schimbarea lor si prefera
sa lucreze cu o scula uzata, acest lucru daunand calitatii produselor noastre, dar si atunci cand se
decide schimbarea ei, lipsa de comunicare, si proasta organizare a acestei operatii de schimbare a
unei scule duce la un numar mare de timpi morti. In timpul productiei, am constatat ca din lipsa unui
standard al locului de munca, angajatii pierd foarte mult timp in cautarea diverselor mijloace de
masura si control, si nu stiu sa se organizeze la locul de munca astfel incat productia sa functioneze
normal. Din aceste motive angajatii nu isi ating targeturile propuse, intarziem livrari si totodata
profitul companiei este in scadere. Pentru a reusii sa livram la timp este nevoie sa chemam angajatii
sa munceasca in afara orelor normale de lucru acest lucru insa ii nemultumeste si totodata ne aduce
si noua costuri mult mai mari de productie. In concluzie pentru eliminarea acestor timpi morti si

contolul lor pe o perioada pe lunga durata, am decis infintarea unui department care sa se ocupe cu
acest lucru, departamentul de inbunatatire continua, si implementarea conceptului de 5S pe linile de
productie.

6.Arborele problemelor

7.Arborele obiectivelor

8.Obiectivul general al proiectului

Problema cea mai urgenta ar fii diminuarea timpilor morti de pe linia de productie, aceasta din urma
putand sa rezolve si alte probleme. Infintarea departamentului de inbunatatire continua si
implementarea 5S ar rezolva si problema timpilor morti de pe linia de productie dar ar avea si alte
efecte pozitive asupra organizatie noastre asa ca am decis ca aceasta va fii rezolvarea. Montarea
turnichetilor ar fii un lucru bun pentru contorizarea auzelor angajatilor insa ar putea starnii multe
controverse din partea angajatilor. Schimbarea tuturor utilajelor care fac piese rebut ar duce la
costuri prea mari. In concluzie obiectivul general este infintarea departamentului de inbunatatire
continua si implementarea conceptului de 5S pe linia de productie.

9.Obiectivele specifice

1. Sortarea si ordonarea tuturor mijloacelor de masura si control de pe toate linile de productie

in 2 zile.
2. Eliminarea tututror obiectelor nefolositoare la locul de munca intr-o zi.
3. Standardizarea a tuturor celor 12 linii de productie in 3 zile.
4. Reducerea timpului de schimbare a sculelor la 5 minute/schimb in 14 zile
5. Reducerea timpilor morti cu 50% in 14 zile.

10.Factori de interes
Initiatorul: Director
Proprietarul: Compa SA
Sustinatorul: Director general Compa SA
Clientul: Compa SA
Utilizator: Compa SA
Managementul superior: Director Compa SA
Sponsorul: Compa SA

11.Motivatia necesitatii proiectului

Necesitatea proiectului este clara avand in vedere cresterea timpilor morti si modul haotic in care
angajatii isi organizeaza munca. Infintarea departamentului de inbunatatire continua va avea doar
efecte positive asupra acestui aspect si va putea controla modul in care angajatii isi vor organiza
munca. Primul pas este acela de a implementa tehnica 5S de care se va ocupa noul department de
inbunatire continua. Obiectivul nostrum este de a organiza munca angajatilor nostril astfel incat
livrarile sa nu mai intarzie si sa crestem profitul companiei.

12.Structura fragmentata a activitatilor

A1. Infintarea departamentului de inbunatatire continua

A1.1 Intocmirea documentelor necesare inceperii proiectului
A1.2 Recrutarea personalului calificat
A1.3 Informarea si scolarizarea personalului
A1.4 Infintarea departamentului

A2. Intocmirea documentelor si procedurilor

A2.1 Intocmirea procedurilor de munca pe linile de fabricatie
A2.2 Intocmirea procedurilor de schimb de scule
A2.3 Intocmirea standardelor locului de munca
A3. Implematarea tehnici 5S pe linile de productie
A3.1 Informarea angajatiloer si instruirea lor
A3.2 Sortarea si ordonarea linilor de productie
A3.3 Curatenia pe linile de productie
A3.4 Standardizarea locurilor de munca

13. Descrierea activitatilor

A1 Infintarea departamentului de inbunatatire continua avem nevoie de un specialist in resurse
umane, 2 specialisti in calitate si cel putin 3 persoane care sa faca parte din acest department.
Activitatea se va desfasura in 75 de zile in cadrul firmei noastre specialist vor avea la dispozitie o
sala de sedinta dotata in care isi vor putea desfasura activitatea. La finalul instruiri personalul va fii
evaluat de catre un alt specialist pentru ca rezultatul sa fie unul cat mai correct. Pregatirea
documentelor va dura 15 zile, Recrutarea se va desfasura pe o perioada de 15 zile urmata de
scolarizarea de 30 de zile si terminanduse cu o perioada de 15 zile de acomodare, aranjare a
birourilor si infintare propriu zisa a departamentului.

A2 Intocmirea documentelor si procedurilor Departamentul nou infintat se va acupa de aceste

activitati, aceste activitati se vor desfasura derula in paralel, cei 3 membri ai departamentului fiind
desemnati separat pentru fiecare document. Fiecare din ei au la dispozitie 15 zile pentru finalizarea
documentelor.
A3. Implematarea tehnici 5S pe linile de productie Acesta etapa se va repeta de 12 ori pentru
fiecare linie in parte, neputand oprii productia complet, vom oprii succesiv cate 15 zile fiecare linie
pentru a implementa noul sistem. Vom avea 4 zi la dispozitie pentru informare si instruire, 4 pentru
sortare si ordonare, 3 pentru curatenie si alte 4 pentru standardizare Toate activitatile vor avea loc
succesiv si se vor repeta pentru fiecare linie in parte.

14.Managementul si echipa de proiect

Organigarama
Manager
Proiect

Departame
nt resurse
umane

Departame
nt
inbunatire
continua

Specialist
calitate

Echipa
santier 5S

Matricea responsabilitatilor

RP- Responsabilitate
principal
RS- Responsabilitate
secundara

Echipa de proiect
Manager Proiect
Departament Resurse
umane
Specialist Calitate
Departament inbunatatire
continua

Activitatile proiectului
A1.1

A1.
2

A1.
3

A1.
4

RP

RS

RS

RP

A2.
1

A2.
2

A2.
3

A3.1

A3.
2

A3.3

A3.4

RP

RP

RP

RS

RP
RP
RS

15.Managementul riscului proiectului

RS

RS

RS

RP

RP

RP

RP

Riscuri:
-

Inposibilitatea gasirii unor specialist in calitate

Inposibilitatea gasirii unor candidati pentru posturile de ingineri in departamentul de
inbunatatire continua
Refuzul angajatilor de a coopera

Riscurile cu efect negativ ce ar putea afecta proiectul sunt prezentate n tabelul urmtor, iar scalele
utilizate sunt (la probabilitate i impact): 1 foarte sczut; 2 sczut; 3 medii; 4 ridicat; 5 foarte
ridicat.
Riscuri

Pobabilitatea aparitiei

Impact

Refuzul angajatilor de a coopera

Inposibilitatea gasirii unor candidati
pentru posturile de ingineri in
departamentul de inbunatatire
continua
Inposibilitatea gasirii unor specialist in
calitate

16.Graficul de implemantare al proiectului

Activitatea

Unitatea de masura a timpului(zile)

15

30

45

60

90

1.1
1.2
1.3
1.4
2,1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.3
3.4
- Activitate in curs de desfasurare

A1.1 Intocmirea documentelor necesare inceperii proiectului

A1.2 Recrutarea personalului calificat

105

120

135

A1.3 Informarea si scolarizarea personalului

A1.4 Infintarea departamentului
A2.1 Intocmirea procedurilor de munca pe linile de fabricatie
A2.2 Intocmirea procedurilor de schimb de scule
A2.3 Intocmirea standardelor locului de munca
A3.1 Informarea angajatiloer si instruirea lor
A3.2 Sortarea si ordonarea linilor de productie
A3.3 Curatenia pe linile de productie
A3.4 Standardizarea locurilor de munca

14.Bugetul proiectului
Cheltuieli

Unitate

# Unitati

Cost
Unitar(EUR)

Cost
Total(EUR)

pe luna
pe luna

3
2

700
1000

2100
2000

1.Resurse umane
1.1 Salarii
1.1.1 Tehnic
1.1.2
Administrativ
Subtotal resurse umane

4100

2.Echipamente si
bunuri

1000

3.Costuri Birou local

500

4.Alte costuri, Servicii

400

Subtotal alte costuri

1900