Academia de Studii Economice.

Facultatea de Cibernetic, Statistic i Informatic Economic

PROIECT PACHETE SOFTWARE

Kraft Foods Romania

Ionascu Cosmin Ivacu Claudia Grupa 1046 An III, C.S.I.E.

Bucuresti 2011

Diverse probleme din cadrul firmei Kraft Foods Romania si rezolvarea lor prin intermediul pachetelor software

Kraft Foods Romania este o filiala a Kraft Foods Inc, a doua mare companie din lume in domeniul produselor alimentare. Compania mama situata in Chicago USA da libertate de decizie sucursalelor astfel incat acestea sa isi adapteze produsele si serviciile pentru a satisface nevoia locala Dup o atenta analiza a conditiilor economice, politice si legale existente pe teritoriul Romaniei si a pietelor locale, a concurentei si a perspectivelor de crestere pe aceste piete si luand in considerare resursele de care dispune firma, precum si avantajele pe care le are, s-a hotarat ca marca Kraft Foods sa se implementeze si in Romania. Compania a intrat pe piata romaneasca in 1994, odata cu achizitionarea pachetul majoritar de actiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana din Brasov. Printre principalele produse ce apartin de Kraft Foods Romania sunt nume deja cunoscute pe piata locala (care pana acum au fost importate si distribuite de companiile locale): Produse de ciocolata : (3 linii de produse) Smash, Milka, Toblerone Produse de cafea: Jacobs Nova Brasilia Branzeturi : crema de branza Philadelphia. Totodata, se fabrica si produse adaptate pietei romanesti: produse de ciocolata : Africana , Poiana, Suchardine bomboane : Silvana si Sugus. Kraft Foods Romnia urmareste aceeasi directie ca si Kraft Foods International: mentinerea unui nivel calitativ cat mai inalt, plus un proces continuu de inovare a produselor existente. Tot ceea ce se intreprinde in firma decurge din telul propus. Nu este doar o companie care vinde produse alimentare, ci aceste produse sunt insasi esenta.

Folosirea pachetului software EXCEL 1. Functii matematice : Pentru fiecare dintre produsele comercializare de firma avem pretul fara TVA. Sa se calculeze atat pretul cu TVA 19% cat si cu TVA-ul 24% - folosind adersarea absoluta. Apoi sa se calculeze pretul pachetelor standard si promo avand urmatoarele informatii: a. Pachetul standard contine 1000 de bucati din urmatoarele produse : Smash, Poiana, Africana, Toblerone, Jacobs si branza Philadephia , calculate cu TVA 24%. b. Pachetul promo se calculeaza la pretul produselor cu TVA 19% si contine urmatoarele produse : 1000 de bucati din Milka si Nova Brasilia , 2000 din Suchardine si 3000 din Sugus si Silvana. Avem preturile in tabelul de mai jos :

Metode de calcul : Coloana C se calculeaza folosind formula : Ci=Bi*$B$19 cu i de la 3 la 16 exceptand 9 12 si 15 Coloana D se calculeaza folosind formula : Di= =Bi*$B$20 cu i de la 3 la 16 exceptand 9 12 si 15 Coloana E se calculeaza folosind formula: Ei= =Bi+Di cu i de la 3 la 16 exceptand 9 12 si 15 Pentru pachetul standard calculam coloana H astfel : Hi=1000*Ei unde i este numele produsului -H8= SUM(H2:H7)

Pentru pachetul promo calculam coloana K astfel : Ki=x* (Bi+Ci) unde i este produsul iar x cantitatea din fiecare produs (cantitate data in problema). In urma aplicarii formulelor obtinem urmatoarele rezultate :

In urma calculelor rezulta un pret al pachetului Standard de 30.380 RON in timp ce un pachet standard atinge 54.740 RON. 2. Functia financiara :
Am realizat o investitie de 200 000 RON ce sa platesc in cursul unui an. In urma acestei investitii se obtin venituri de: 65 000 RON, 75 000 RON, 83 000 RON si 79 000 RON pe parcursul a 4 ani. Daca rata anuala a inflatiei este de 7,6% care va fi valoarea prezenta neta a investitiei? Metoda de calcul : Pentru a calcula valoarea prezenta neta a investitiei am folosit functia NPV, definita astfel: NPV(rata,val1, val2,), unde parametrii functiei au urmatoarele semnificatii: rata-rata anuala a inflatiei val1, val2, - reprezinta sumele platite/veniturile obtinute. (investitiile se trec in lista de parametrii a functiei ca valori negative).

In urma aplicarii functiei pentru datele noastre s-a obtinut :

Cu datele de intrare din problema data ne rezulta o rata prezenta neta a investitiei de 47.165,01 RON.

3. Functia definita de utilizator : Pentru fiecare agent de vanzari cunoastem pentru fiecare saptamana numarul de pachete vandute (atat standard cat si promo). Sa se calculeze valoarea vanduta de fiecare dintre agenti (folosind informatii din Sheet-ul Date). Stiind ca salariul de baza este 800 RON si ca fiecarui agent i se adauga un commission in functie de numarul de pachete vandute pe luna sa se calculeze salariul primit de fiecare dintre agenti . Comisionul se calculeaza astfel : 0% din valoarea vanduta pentru 0-10 pachete standard sau 0-5 pachete promo 0.03% din valoarea vanduta pentru 11-15 pachete standard sau 6-10 pachete promo 0.05% din valoarea vanduta pentru 16-20 pachete standard sau 11-15 pachete promo 0.07% din valoarea vanduta pentru 21-25 pachete standard sau 16-20 pachete promo 0.09% din valoarea vanduta pentru 26-30 pachete standard sau 21-25 pachete promo 0.1% din valoarea vanduta pentru >=31 pachete standard sau >=26 pachete promo.

Metode de calcul : Coloanele L si M se calculeaza folosind date din sheet-ul Date astfel : Li= =Ji*Date!$H$8 iar Mi= =Ki*Date!$K$8 unde i este de la 3 la 12 Totalurile se calculeaza folosind functia matematica SUM. Pentru calculul comisionului folosim functia definita de utilizator : In Visual Basic scriem urmatorul cod :

Function Comision(pStandard, pPromo, valVanduta) If pStandard <= 10 Or pPromo <= 5 Then Comision = 0 * valVanduta Else If pStandard >= 11 And pStandard <= 15 Or pPromo >= 6 And pPromo <= 10 Then Comision = 0.03 * valVanduta Else If pStandard >= 16 And pStandard <= 20 Or pPromo >= 11 And pPromo <= 15 Then Comision = 0.05 * valVanduta Else If pStandard >= 21 And pStandard <= 25 Or pPromo >= 16 And pPromo <= 20 Then Comision = 0.07 * valVanduta Else If pStandard >= 26 And pStandard <= 30 Or pPromo >= 21 And pPromo <= 25 Then Comision = 0.09 * valVanduta Else Comision = 0.1 * valVanduta End If End If

End If End If End If End Function

In urma folosirii formulelor obtinem urmatoarele rezultate :

In urma calculelor observam ca agentul Hirsu Andrei obtine cel mai mare comision in valoare de 2.183,20 RON in urma unor vanzari de 2.425.780 RON, urmat de Tanase Adrian cu un comision de 1.289,58 RON si de Toba Cosmin, al carui comision atinge suma de 936.18 RON. Valoarea totala a vanzarilor este de 16 932 580 RON , din care 36.26% e datorata celor 3. 4. Functii logice: Pentru fiecare client cunoasteam cantitatea cumparata din fiecare produs. Pentru a stimula clientii in a cumpara o cantitate mai mare de produse, vrem sa oferim un discount pentru fiecare produs, in functie de cantitatea achizitionata din acesta, dupa cum urmeaza: - Milka discount de 0.105% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 5000 buc - Poiana discount de 0.1% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 3000 buc - Africana discount de 0.102% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 2500 buc - Smash discount de 0.11% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 2000 buc - Toblerone discount de 0.15% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 3000 buc - Suschardine discount de 0.07% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 3000 buc - Jacobs discount de 0.05% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 3000 buc

Nova Brasilia discount de0.072% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 2000buc Silvana discount de 0.03% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 1500 buc Sugus discount de 0.085% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 2500 buc Branza Philadelphia discount de 0.045% daca s-a achizitionat o cantitate mai mare de 1500 buc.

Folosind functia logica IF determinati de ce discount va beneficia fiecare client pentru fiecare produs in parte. Cantitatea din fiecare produs pe care a cumparat-o fiecare client

Metode de calcul : Folosim functia IF astfel : (unde i este clientul) -pentru discount-ul produsului Milka : IF(Bi>5000,0.105,0) -pentru discount-ul produsului Poiana : IF(Ci>3000,0.1,0) -pentru discount-ul produsului Africana : IF(Di>2500,0.102,0) -pentru discount-ul produsului Smash : IF(Ei>2000,0.11,0) -pentru discount-ul produsului Toblerone : IF(Fi>3000,0.15,0) -pentru discount-ul produsului Suchardine : IF(Gi>3000,0.07,0) -pentru discount-ul produsului Jacobs: IF(H4>3000,0.05,0) -pentru discount-ul produsului Nova Brasilia : IF(Ii>2000,0.072,0) -pentru discount-ul produsului Silvana : IF(Ji>1500,0.03,0) -pentru discount-ul produsului Sugus : IF(Ki>2500,0.085,0) -pentru discount-ul produsului branza Philadelphia : IF(Li>1500,0.045,0) Rezultatele se pot observa in tabelul de mai jos:

Clientul cu cel mai mare discount este Selgros (0.664).

5. Pivot table : Folosind datele anterioare sa se faca un raport privind atat cantitatea din fiecare produs comandata cat si cantitatea totala comandata de fiecare. Filtrati datele astfel incat sa cuprinda numai clientii care au o comandat o cantitate mai mare decat 25 000 de bucati. Metoda de calcul : Se realizeaza un pivot table care arata in felul urmator :

Pentru a vedea care clienti au comndat mai mult de 25 000 de bucati folosim filtrul cantitate totala. Obtinem urmatorii clienti :

6. Subtotaluri : Calculati cantitatea totala din fiecare produs cumparat si cantitatea totala a produselor comandate. Metoda de calcul : -Folosim Subtotals si obtinem :

7. Scenarii : Presupunand ca nu mai comercializam branza Philadelphia, cum se modifica valoarea vanzarilor? Metoda de calcul : Folosim Scenario din pachetul Excel si modificam cantitatea de branza comandata din cat este in zero Obtinem:

Totalul bucatilor vandute se reduce de la 180 600 la 169 200 ceea ce determina o scadere a profitului (o pierdere) de 82 305 RON.

8. Goal seek : In ipoteza ca nu mai comercializam branza si nu mai oferim discount-uri, cate bucati de ciocolata Milka trebuiesc vandute pentru a avea un profit de 1 200 000 RON? Metoda de calcul : -Folosim Goal seek-ul . Avem situatia initiala :

In urma aplicarii metodei obtinem situatia ipotetica :

Se observa ca in situatia in care nu mai comercializam branza Philadelphia, pentru a ajunge la un profit de 1 200 000 RON trebuie sa vindem 78 747 bucati de ciocolata Milka, vanzare ce aduce un profit de 292 940 RON.

9. Grafice : a. Realizati un grapfic care sa evidentieze evolutia vanzarilor de pachete standard si respective promotionale, pe saptamana. Metode de rezolvare : -Alegem un folosirea unui line chart. Obtinem :

Din grafic observam ca in prima saptamana vindem cele mai multe pachete standard (61), in timp ce minumul de pachete standard vandut se atinge in saptamana 3 (43 pachete). Tot in saptamana 3 se vad si cele mai putine pachete promo , 34 pachete. Cele mai multe pachete promo sunt vandute in saptamana 2 (61).

b. Creati un grafic care sa prezinte produsele cumparate si cantitatile comandate din fiecare produs, de fiecare client. Metoda de rezolvare : -Folosim un grafic cu bare vertical.

c. Creati un grafic care sa evidentieze structura produselor in totalul cantitatii comandate. Metoda de rezolvare : -Se alege un grafic de tip pie :

Se observa ca in totalul cantitatii vandute Milka detine locul 1, cu 29 400 de bucati vandute (16%) , urmata de cafeaua Jacobs care detine o pondere de 13% , iar pe locul 3 se afla bomboanele de ciocolata Suchardine care au fost vandute intr-o cantitate de 21 900.

Folosirea pachetului software WinQSB

1. Programare liniara :
Fabricarea a celor 4 tipuri de ciocolata (Mika,Poiana,Africana si Smash) necesita prelucrari successive pe 4 utilaje U1,U2,U3,U4. In tabelul de mai jos sunt date consumurile unitare de timp, fondul de timp disponibil al utilajelor precum si profiturile unitare. Milka 3 ore 2 ore 4 ore 0 ore 120 RON Poiana 3 ore 2 ore 0 ore 2 ore 100 RON Africana 2 ore 1 ore 2 ore 0 ore 65 RON Smash 2 ore 1 ore 0 ore 1 ore 45 RON D (ore) 1450 1080 600 300

Matrita Copresor Aerograf Dehidrator PU

Sa se det structura optima corespunzatoare profitului maxim. Inputul in WinQSB este urmatorul :

Outputul este urmatorul :

Firma trebuie sa produca doar Poiana si Africana in cantitatile de 150 bucati si 300 bucati, Smash si Milka nu sunt rentabile. Profitul maxim este de 34.500 RON iar aportul Poianei este de 15 000 RON iar cel al Africanei de 19.500 RON. Daca urmarim ultima iteratie a tabelului Simplex observam ca raman nefolosite 400 si 480 de unitati de timp (ore) la matrita si compresor, iar intregul fond de timp pentru aerograf si dehidrator este folosit.

2. Problema de transport. Pachetele promotionale Kraft se afla in 4 depozite: Militari, Berceni, Pipera si Rahova si sunt solicitate de hypermarket-urile Cora, Carrefour, Kaufland, Real, Auchan si Metro. In tabelul de mai jos sunt cantitatile disponibile existente in depozite, cantitatile solicitate de consumatori si costul transportului unei unitati de marfa de la depozit la hypermarket. Cora (RON) Militari Berceni Pipera Rahova Cantitati Solicitate (pachete) 30 20 25 18 1200 Carrefour (RON) 27 22 14 25 800 Kaufland (RON) 15 20 10 28 700 Auchan (RON) 42 17 24 30 1300 Real (RON) 25 12 34 21 1000 Metro (RON) 10 22 8 28 1500 Cantitati Disponibile (pachete) 2200 2000 1000 1300 6500

Sa se determine solutia care asigura aprovizionarea consumatorilor cu cheltuieli de transport minime. Fereastra principal unde au fost introduse datele este urmatoarea:

Graful aferent problemei este urmatorul:

Output-ul problemei este urmatorul:

Costul minim asociat transportului este de 94 700 unitati monetare. Conform acestei solurii Kaufland si Metro primesc intreaga cantitate din depozitul Militari, Auchan primeste 1100 de pachete din deozitul Berceni iar restul de 200 din Pipera. De asemenea 900 dintre unitatile cerute de Real sunt aprovizionate din Berceni, iar restul de 100 de pachete din Rahova. Intreaga cantitate ceruta de Cora este furnizata din depozitul Rahova.

3. Analiza drmului critic Conducerea Kraft se confrunta cu problema construirii unui nou depozit. Operatiile necesare pentru construirea acestuia cat si timpul necesar fiecareia este sunt date in tabelul urmator:
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Denumire activitate Proiectarea depozitului Obtinerea avizelor de constructie Comenzi utilaje Organizare santier Livrari utilaje Executie retele termice Executie drumuri interioare Lucrari, constructii, montaje Instruire personal Cod act P A CU OS LU R D C E Act prec P P P CU A,OS R LU,R P Durata(luni) 7 2 3 3 6 10 5 14 10

In calitate de project manageri pe acest proiect trebuie sa determinam daca depozitul poate fi terminat in mai putin de 40 de luni ca si drumul critic al activitatilor. Input-ul problemei este urmatorul:

Output-ul problemei este:

Grafic:

Timpul minim de executie este de 35 luni. Dupa cum se observa din grafic drumul critic este format din activitatile P->OS->R->C.

Folosirea pachetului software SysStat

Conducerea departamentului de vanzari doreste o analiza a influentei vanzarii de pachete standard asupra vanzarii de pachete promo. Vom volosi pachetul software SysStat pentru a determina existenta unei legaturi. In SysStat avem variabilele STADARD si PROMO:

Input-ul problemei este:

Datele introduse reprezinta vanzarile de pachete Standard si Promo in primele 10 saptamani ale anului. Incercam sa determinam un model valid si semnificativ statistic. Pentru asta vom folosi analiza disperionala, regresie, teste statistice. Vom nota cu y- vanzarile de pachete promo si cu x- vanzarile de pachete standard. Modelul econometric este unul unifactorial de forma : =+*x+i

a. Testarea validitatii modelului testul Fisher In urma introducerii datelor in program, din analiza de regresie si analiza dispersionala am obtinut un model de forma: =15.157+0.211*x Avand rezultatele afisate de program se constata ca Fc=1.913<Ft= 5,117355 (calculate in Excel cu FINV) de unde rezulta ca modelul nu este semnificativ statistic. b. Testarea semnificatiei parametrilor =15.157+0.211*x Testam semnificatia parametrilor prin intermediul lui t/2;8=2.306 (calculate in Excel prin functia TINV) -> ta=4.507 > t/2;8 => semnificativ -> tb1=1.383 < t/2;39 => nesemnificativ sau : -> sig a = 0.002<0.05 => semnificativ -> sig b=0.204> 0.05 => nesemnificativ c. Calitatea modelului R2=0.193=> 19.3% din variatia lui y este explicata de model . In urma acestei analize s-a constatat ca volumul vanzarilor de pachete promo nu este influentat de vanzarea pachetelor standard.

Folosirea pachetului SAS-Enterprise

1. Importul de fisiere non-SAS si crearea tabelelor de date SAS Din fisierul de date .xlsx (fig1) am obtinut urmatoarea tabela SAS (fig2):

Fig 1.

Fig 2.

2. Interogari :
Sa se creeze un raport care sa afiseze toate produsele cu un TVA(24%) mai mare de 0.5. Se vor afisa doar numele produselor, TAV(24%) si pretul total. Produsele vor fi ordonate alfabetic.

Dupa selectarea datelor si impunerea conditiilor, am obtinut o tabela cu urmatoarele date (fig3):

Fig 3. Pentru a realiza acest lucru am folosit Query Builder-ul SAS. Acesta a folosit o procedura SQL, expusa in figura 4.

Fig 4.

Sa se importe in SAS datele despre clientii Kraft. Sa se creeze un raport care sa contina clientii ce au o cantitate totala comandat mai mare de 25000 precum si o valoare/ produs de cel putin 7000 RON. Tabela va fi ordonata descrescator in functie de pret.

Din fisierul de date 4SAS va fi importata in SAS foaia de lucru 2. Vom apela Query Builderul SAS si vom crea interogarea dorita (fig 5).

Fig 5.

Codul SQL apelat de SAS pentru obtinerea datelor poate fi observat in figura 6, iar datele obtinute in tabelul 1.

Fig 6. Nume Client Metro Auchan Kaufland Selgros Kaufland Carrefour Real Selgros Cora Auchan Metro Selgros Selgros Carrefour Auchan Cora Cora Real Real Carrefour Produs Comandat Jacobs Jacobs Suchardine Suchardine Jacobs Jacobs Jacobs Nova Brasilia Jacobs Suchardine Suchardine Jacobs Sugus Suchardine Branza Philadelphia Suchardine Milka Suchardine Milka Milka Cantitate Cantitate Totala Pret 5500 25000 68200 4300 25400 53320 4300 23400 42656 4300 34400 42656 3200 23400 39680 3100 26500 38440 2900 21300 35960 4500 34400 33480 2700 24600 33480 3200 25400 31744 3200 25000 31744 2300 34400 28520 4600 34400 28520 2500 26500 24800 3200 25400 23808 2300 24600 22816 6000 24600 22320 2100 21300 20832 5500 21300 20460 5400 26500 20088

Metro Cora Selgros Auchan Real Selgros Carrefour Auchan Real Carrefour Metro Carrefour Cora Cora Auchan Kaufland Kaufland Cora Kaufland Metro Kaufland Real Carrefour Selgros Kaufland Selgros

Sugus Nova Brasilia Branza Philadelphia Nova Brasilia Nova Brasilia Toblerone Sugus Milka Toblerone Toblerone Milka Nova Brasilia Branza Philadelphia Toblerone Sugus Sugus Milka Sugus Branza Philadelphia Poiana Toblerone Branza Philadelphia Branza Philadelphia Africana Nova Brasilia Silvana Tabelul 1.

3200 2500 2500 2300 2300 3400 2700 4300 3200 3200 3800 1800 1800 2700 2100 2100 3200 1900 1500 4100 1800 1200 1200 4300 1000 2900

25000 24600 34400 25400 21300 34400 26500 25400 21300 26500 25000 26500 24600 24600 25400 23400 23400 24600 23400 25000 23400 21300 26500 34400 23400 34400

19840 18600 18600 17112 17112 16864 16740 15996 15872 15872 14136 13392 13392 13392 13020 13020 11904 11780 11160 10168 8928 8928 8928 7998 7440 7192

Dorim restrangerea datelor astfel incat sa afisam doar numele clientilor, produsele comandate si pretul total/produs, pentru clientii ce au o cantitate totala comandata mai mare de 25000 bucati. Pentru a realiza acest lucru vom mai crea o interogare pentru datele obtinute mai sus. Rezultatele obtinute precum si codul SQL pot vi observate in figura 7.

Fig 7.

3. Jonctiune interna si externa Pentru clientii Kraft, am dori sa aflam care ar fi fost valoarea achizitiilor in conditiile in care TVA-ul ar fi ramas de 19%. Pentru a realiza acest lucru, vom folosi o jonctiune interna prin intermediul Query Builder-ului, unde legatura dintre tabele va fi data de numele produselor (fig 8).

Fig 8. In continuare vom adauga 2 coloane calculate (folosind expresii avansate) pentru a calcula pretul unui produs folosind TVA-ul vechi, iar apoi vom calcula suma totala pentru fiecare achizitie (fig 9).

Fig 9.

Coloanele ce vor fi adaugate in Query Builder se pot obserca in figura 10, iar acestea vor fi ordonate alfabetic dupa numele clientului.

Fig 10. In final se obtin datele prezentate in tabelul 2, iar codul SQL folosit pentru a genera datele respective se poate vedea in figura 11.

Fig 11.

Nume Client Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Carrefour Cora Cora Cora Cora Cora Cora Cora Cora Cora Cora Cora Kaufland Kaufland Kaufland Kaufland Kaufland Kaufland Kaufland Kaufland

Produs Comandat Branza Philadelphia Africana Suchardine Jacobs Sugus Toblerone Nova Brasilia Milka Silvana Poiana Smash Africana Toblerone Smash Milka Branza Philadelphia Silvana Suchardine Nova Brasilia Sugus Jacobs Poiana Toblerone Sugus Branza Philadelphia Nova Brasilia Smash Jacobs Poiana Suchardine Milka Africana Silvana Toblerone Sugus Nova Brasilia Smash Milka Jacobs Poiana Suchardine

Cantitate TVAVechi PretTotal 3200 7.14 22848 700 1.785 1249.5 3200 9.52 30464 4300 11.9 51170 2100 5.95 12495 1200 4.76 5712 2300 7.14 16422 4300 3.57 15351 1200 2.38 2856 2100 2.38 4998 800 1.19 952 1200 1.785 2142 3200 4.76 15232 1000 1.19 1190 5400 3.57 19278 1200 7.14 8568 2100 2.38 4998 2500 9.52 23800 1800 7.14 12852 2700 5.95 16065 3100 11.9 36890 2300 2.38 5474 2700 4.76 12852 1900 5.95 11305 1800 7.14 12852 2500 7.14 17850 1200 1.19 1428 2700 11.9 32130 1000 2.38 2380 2300 9.52 21896 6000 3.57 21420 800 1.785 1428 1700 2.38 4046 1800 4.76 8568 2100 5.95 12495 1000 7.14 7140 1500 1.19 1785 3200 3.57 11424 3200 11.9 38080 1300 2.38 3094 4300 9.52 40936

Kaufland Kaufland Kaufland Metro Metro Metro Metro Metro Metro Metro Metro Metro Metro Metro Real Real Real Real Real Real Real Real Real Real Real Selgros Selgros Selgros Selgros Selgros Selgros Selgros Selgros Selgros Selgros Selgros

Branza Philadelphia Africana Silvana Sugus Nova Brasilia Smash Poiana Jacobs Milka Suchardine Africana Branza Philadelphia Silvana Toblerone Sugus Poiana Smash Nova Brasilia Milka Jacobs Africana Suchardine Branza Philadelphia Toblerone Silvana Sugus Milka Poiana Smash Nova Brasilia Jacobs Africana Suchardine Branza Philadelphia Toblerone Silvana Tabelul 2.

1500 1200 2300 3200 0 3200 4100 5500 3800 3200 1000 0 0 1000 900 2300 0 2300 5500 2900 0 2100 1200 3200 900 4600 1200 2100 2300 4500 2300 4300 4300 2500 3400 2900

7.14 1.785 2.38 5.95 7.14 1.19 2.38 11.9 3.57 9.52 1.785 7.14 2.38 4.76 5.95 2.38 1.19 7.14 3.57 11.9 1.785 9.52 7.14 4.76 2.38 5.95 3.57 2.38 1.19 7.14 11.9 1.785 9.52 7.14 4.76 2.38

10710 2142 5474 19040 0 3808 9758 65450 13566 30464 1785 0 0 4760 5355 5474 0 16422 19635 34510 0 19992 8568 15232 2142 27370 4284 4998 2737 32130 27370 7675.5 40936 17850 16184 6902

4. Folosirea Parametrilor Pentru tabela clientilor, dorim sa creem un raport care sa ne afiseze profitul total obtinut in urma cumpararii produselor catre fiecare client in parte. Acestia vor fi grupati dupa nume si cantitatea totala comandata. Pentru acest lucru vom folosi din meniul Describe Summary Statistics Wizard. Vom selecta ca variabila de analiza pretul produselor si drept variabile de grupare nume si cantitatea totala. Vom calcula media si suma pentru fiecare. Raportul creat este afisat in figura 12.

Fig 12. In urma acestui raport se poate observa ca Selgros este cel mai important client, aducand un profit de 196354 lei , urmat de Auchan - care plateste un cost de 171430 RON si Metro cu produse achizitionate in valoare de 154876. Pe ultimul loc se afla Real cu un aport de 132680 lei.

5. Raport Dorim sa realizam un raport care sa ne grupeze clientii in functie de produsul comandat. Pentru acestia vom afisa pretul produsului, cantitatea cumparat din acesta si respectiv numele clientului. Vom folosi tabela SAS ce contine datele referitoare la clienti. Vom folosi din meniul Describe functia List Data. Dupa care vom selecta optiunile necesare (vezi figura 13). Raportul obtinut se gaseste in Anexa 1.

Fig 13.

6. Grafic si prelucrare statistica Sa se realizeze un grafic pentru fiecare client in parte care sa afiseze produsele comandate grupate dupa cantitatea comandata din fiecare, expuse in functie de ponderea pe care au avut-o fiecare in pretul total al achizitiei. Vom volosi tabela Clienti importata din Excel. Din meniul Graph vom selecta Bar Chart si vom alege 3D Grouped Colored Vertical Chart. Rolurile fiecaror variabile pot fi observate in figura 14. Graficele rezultate sunt atasate in Anexa 2.

Fig 14.

Pentru a previziona salariile angajatilor pentru luna urmatoare, vom face o analiza de regresie pentru tabela salariatilor importata din excel (datele pot fi observate in figura 15).

Fig 15. Pentru a realiza regresia din meniul Analyze selectam din Regression functia Linear Regression. Date introduse pentru a realiza regresia sunt expuse in figura 16.

Fig 16.

Rezultatele regresiei sunt expuse mai jos:

Iar raportul total al regresiei este in anexa 3. Din rezultate putem observa ca totalul vanzarilor explica variatia salariilor in proportie de 89.5% (RSquare = 0.8950), iar ecuatia modelului este: Y=-580.26603 + 0.00138*X Aceasta ecuatia explica variatia salariului astfel: La un nivel ipotetic zero al vanzarilor totale, salariul angajatului va fi de -580.26603. La fiecare modificare cu o unitate a vanzarilor totale, salariul angajatului se va modifica cu 0.00138 unitati. Folosind aceasta ecuatia dorim sa previzionam ce salariu va obtine Hirsu Andrei daca pe luna viitoare ca inregistra vanzari (X) in valoare de 2,850,953 RON. Y= -580.26603 + 0.00138 * 2,850,953 Y= 3354.04911 (3354) RON.

7. Formate definite de utilizator Pentru tabela SAS folosita anterior pentru analiza de regresie, dorim sa restrangem valorile coloanei Total Valoare Vanduta, folosind un format definit de utilizator. Vom defini formatul astfel: din meniul Data selectam Create Format. Vom crea un format pentru a reduce valoarea Coloanei Total Valoare Vanduta. Vom inlocui valoarile din coloane cu unul din cele 3 intervale: 0-1 Milioane RON, 1-2 Milioane RON, 2-3 Milioane RON. (vezi figura 16).

Fig 16. Dupa inlocuirea datelor vom obtine urmatorul rezultat (figura 17):

Fig 17.