Sunteți pe pagina 1din 94

Index

A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.......................................................................................................41
Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.............................................................................................................. 24
Amenintari la adresa independentei................................................................................................................................................. 14
Aspecte conceptuale privind etica.................................................................................................................................................. 9
B
Bunurile sau serviciile primate i independena......................................................................................................................... 22
C
Calitatea lucrrilor i autocontrolul............................................................................................................................................ 22
Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor metoda costurilor
metoda comparaiei directe! se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia"...................................40
Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate".............................................................................................................. 37
Care este formula de calcul a fondului de rulment # indicator de ec$ilibru financiar specific bilantului functional"...........38
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor".....................................................................41
Care este locul livrarii de bunuri %n cazul vanzarilor la distanta din punctul de vedere al %&A..........................................29
Care este procedura de urmat c'nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict
de ordin profesional"................................................................................................................................................................ 23
Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere sau administrare"................................................................................................................................................... 10
Care este rolul bilanului economic (n evaluarea unei (ntreprinderi".......................................................................................32
Care este rolul diagnosticului (n evaluarea (ntreprinderii"........................................................................................................46
Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili"....................................................................................40
Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii"...........................................................35
Care sunt caracteristicile lic$idrii )udiciare a (ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii"........................................38
Care sunt cele * etape (pai! (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate"...................59
Care sunt condiiile ce trebuie (ndeplinite de o societate comercial pentru a fi (ncadrat (n categoria
micro(ntreprinderilor"............................................................................................................................................................. 28
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi)ioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal......................................8
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c$eltuielile cu serviciile de management consultanta
asistenta sau alte prestari de servicii......................................................................................................................................... 7
Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar"...................................................................................51
Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci c'nd se apreciaz respectarea regulilor de etic (n ceea ce
privete integritatea i obiectivitatea"..................................................................................................................................... 23
Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere!".................................39
Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile"......................................................20
Care sunt ipotezele de baz (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute".....................27
Care sunt masurile premergatoare lic$idarii"............................................................................................................................ 47
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci c'nd se determin valoarea patrimonial Activ
net contabil corectat"................................................................................................................................................................ 38
Care sunt mi)loacele prin care se pot dizolva societile comerciale".......................................................................................60
Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare"..............................................................................................44
Care sunt organele care aplica procedura insolventei"................................................................................................................... 47
Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit".......................................................................43
Care sunt principiile fundamentale ale eticii (n audit (nscrise (n Codul etic"...........................................................................27
Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei (ntreprinderi".......................................52
Care sunt veniturile ce nu se iau (n calcul la determinarea impozitului pe veniturile micro(ntreprinderilor"......................29
C'i cenzori va avea o societate pe aciuni"................................................................................................................................ 55
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor"............................................................................................................................................................................ 51
Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere".........14
Ce documente registre declaraii se completeaz (n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri"....................................30
Ce este i ce semnificaie are importana relativ"..................................................................................................................... 46
Ce este valoarea rezidual cum se determin i c'nd se folosete (n evaluarea (ntreprinderii".............................................60
1
Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai (n prectica evalurii putei da"....................................................................36
Ce (nelegei prin audit (n general+ dar prin audit financiar dar prin audit statutar"............................................................55
Ce (nelegei prin perioada de referin a unei (ntreprinderi (n evaluarea acesteia prin rentabilitate....................................53
Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi".................................................................................................33
Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate"....................................................................44
Ce relaie este (ntre rata de actualizare capacitatea beneficiar i valoarea (ntreprinderii....................................................55
Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern"........................................................................13
Ce reprezint valoarea fiscal a unui mi)ioc fix. ,n cazul (n care se vinde la un pret mai mic dec't valoarea rdmas
neamortizat fiscal aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit"............................................................9
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta"................................................................................................................... 21
Ce semnificatie are interesul general (interesul public!............................................................................................................................ 18
Ce sunt ratele de evaluare utilizate (n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da"..............................................37
Ce sunt serviciile profesionale".............................................................................................................................................. 18, 20
Ce sunt testele de conformitate".................................................................................................................................................. 39
Ce sunt testele de permanenta".................................................................................................................................................... 39
Cine pot fi lic$idatorii"................................................................................................................................................................. 50
Codul etic I-AC+ rol structur....................................................................................................................................................... 10
Competena profesional i responsabilitatea c'nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert......................................................18
Conceptul de independen (n audit............................................................................................................................................ 28
Confidenialitatea+ care sunt obligaiile profesionistului contabil"...........................................................................................22
Continutul unui raport asupra controlului intern...................................................................................................................... 38
Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit................................................................................................................... 30
Conturile din afara bilantuiui influenteaza. valoarea unei intreprinderi"..............................................................................35
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile"......................................................................................................6
Cum explicai necesitatea unui Cod etic (n audit"...................................................................................................................... 27
Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii".............................................................................33
Cum influeneaz raportul de sc$imb al monedei naionale valoarea unei (ntreprinderi".....................................................32
Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi"...................................................................................................34
Cum poate fi definit superprofitul aferent (ntreprinderii"........................................................................................................ 35
Cum poate fi definit evaluarea economic................................................................................................................................. 40
Cum poate fi exclus un asociat din societatea (n nume colectiv (n comandit simpl sau cu rspundere limitat"..............59
Cum poate fi redus sau ma)orat capitalul social"....................................................................................................................... 56
Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr#un cas$flo/"......................................................................................................42
Cum se clasific profesionitii contabili"................................................................................................................................. 5, 45
Cum se evalueaz aciunile deinute de (ntreprindere la capitalul altor (ntreprinderi"..........................................................27
Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia"...........................28
Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia".........................................27
Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili".................................................................................................................... 15
0
0ac se lucreaz (n uniti monetare curente din ce se compune rata de actualizare"...........................................................41
0ati 3 exemple de c$eltuieli cu deductibilitate limitata................................................................................................................ 6
0ai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia........................................................................................46
0e ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveg$ere"..............................................................................................53
0e ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi".................................................................................50
0efinirea independenei potrivit reglementrilor Corpului.......................................................................................................23
0efinii capacitatea beneficiar a unei (ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia......................................55
0efinii lic$idarea societilor comerciale................................................................................................................................... 47
0efiniti valoarea actuala a unui bun.............................................................................................................................................. 47
0efiniti valoarea de origine.......................................................................................................................................................... 47
0efinii valoarea de pia.............................................................................................................................................................. 47
0efiniti valoarea de utilizare........................................................................................................................................................... 48
0efinii valoarea )ust................................................................................................................................................................... 47
0efiniti valoarea substantiala....................................................................................................................................................... 48
0espre integritate.......................................................................................................................................................................... 13
0espre obiectivitate........................................................................................................................................................................ 13
0espre profesionalism................................................................................................................................................................... 14
0espre 1tandardele Internationale de Audit................................................................................................................................. 8
0izolvarea societatilor comerciale................................................................................................................................................... 48
2
2
2lementele probante3 definiie rol criterii de apreciere............................................................................................................ 38
2valuarea controlului intern3 coninut etape............................................................................................................................. 39
2valuarea (ntreprinderii (n cazul fuziunii i divizrii................................................................................................................. 31
2xplicai comportamentul profesionistului contabil (ntr#o activitate de consilier fiscal..........................................................24
2xplicai diferenele dintre pre i valoare.................................................................................................................................. 46
2xplicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii...............................................................................32
2xplicai principiul competenei (n audit.................................................................................................................................... 27
2xplicai relaia dintre etic i calitatea (n profesia contabil..............................................................................................15, 20
-
-apte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare....................................................................................................37
-aptele descoperite p'n la data raportului de audit................................................................................................................. 37
-aze 1i etape In executarea unei misiuni de audit de baza.............................................................................................................. 41
I
Imposibilitatea exprimrii unei opinii3 motive mod de prezentare..........................................................................................32
In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate"...................................................................................................56
In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale"................................................................49
In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea"................................................................................................................... 5
Interesul propriu 4 ameninare la adresa independenei............................................................................................................ 29
5
5asuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei...............................................................................................51
5suri de protecie (mpotriva ameninrilor la adresa independenei.....................................................................................15
5enionai 3 categorii de c$eltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu
deductibilitate limitat la determinarea venitului net (n sistem real.....................................................................................26
6
6ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile............................................................................................................................... 10
7
7biectivul si mi)loacele de realizare ale diagnosticului )uridic......................................................................................................50
7bligaiile administratorilor (n cadrul societilor pe aciuni...................................................................................................52
7norariile i independena........................................................................................................................................................... 21
7pinia defavorabil3motive mod de prezentare......................................................................................................................... 31
7pinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii3 semnificatie mod de prezentare........................................................32
7pinia fara rezerve3 semnificatie mod de prezentare................................................................................................................ 32
8
8aragraful introductiv al raportului de audit statutar............................................................................................................... 35
8aragraful opiniei3 tipuri de opinie............................................................................................................................................. 33
8aragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit...................................................................................................... 34
8lanul de misiune3 coninut rol................................................................................................................................................... 40
8lata lucrrilor modul de stabilire a onorariilor........................................................................................................................ 23
Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele izice ce se supun i!pozitului pe venit "i care sunt cotele de
i!pozitare aerente. #ategorii de venituri supuse i!pozitului pe venit.......................................................................................25
8rezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea....................................................................49
8rezentati care este regimul pierderilor fiscale (n cazul impozitului pe profit..........................................................................13
8rezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.................................................................................................................. 48
8rezentati modul de determinare a impozitului asupra mi)ioacelor de.......................................................................................19
8rezentai modul de determinare a impozitului pe teren (n cazul terenurilor situate (n intravilan ce au ca destinaie teren
pentru construcii..................................................................................................................................................................... 16
8rezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei...................................................................................5
3
8rezentati regimul deductibilitatii (n cazul provizioanelor................................................................................................................ 11
8rezentati regimul fiscal al c$eltuielilor cu dobanzile....................................................................................................................... 8
8rezentati regimul fiscal in cazul c$eltuielilor cu sponsorizarea.................................................................................................7
8rin ce se deosebete good/ill#ul de activele intangibile identificabile"....................................................................................39
8rin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea
evaluarii"................................................................................................................................................................................... 43
8rote)area independenei prin clauze contractuale cu clientul..................................................................................................29
9
9aportarea unei misiuni de compilare......................................................................................................................................... 26
9elaiile cu ceilali membri 4 Acceptarea de noi misiuni............................................................................................................ 25
9elaiile profesionitilor contabili cu clienii............................................................................................................................... 25
9iscul de audit3 componentele i relaiile (ntre acestea.............................................................................................................. 45
9olul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale................................................................15
9olul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.............................................................................45
9olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei...................................................................................................................... 7
9olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public..................................................................................................7
9olul raportului de audit.............................................................................................................................................................. 35
9olul i coninutul c$estionarului de sf'rit de misiune............................................................................................................. 36
1
1ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve..................................................................................35
1tructura dosarului permanent................................................................................................................................................... 30
:
:tilizarea lucrrilor unui expert.................................................................................................................................................. 36
4
Biletulnr.;
Cum se clasific profesionitii contabili"
Proesionistii conta$ili se i!part in unctie de statutul %uridic&
' dependenti, cu statut de anga%ati(
' independenti sau li$er'proesionisti conta$ili, urnizori ai serviciilor co!ponente ale proesiei
conta$ile.
)in punct de vedere al !odului de organizare a activitatii li$er'proesionistilor conta$ili, acestia pot sa'si
desasoare activitatea&
individual(
' in or!e de asociere potrivit legislatiei iecarei %urisdictii.
* parte din proesionistii conta$ili isi desasoara activitatea in calitate de anga%ati sau urnizori de servicii
' in do!eniul auditului intern si controlului intern, activitati i!portante pentru o $una guvernare a
intreprinderilor.
<.8rezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
A9%. ;3 Contribuabili
+unt o$ligate la plata i!pozitului pe proit, conor! prezentului titlu, ur!,toarele persoane,
denu!ite -n continuare contri$ua$ili&
a! persoanele %uridice ro!.ne( Norme metodologice
b! persoanele %uridice str,ine care des,"oar, activitate prin inter!ediul unui sediu per!anent -n
/o!.nia(Norme metodologice
c! persoanele %uridice str,ine "i persoanele izice nerezidente care des,"oar, activitate -n /o!.nia
-ntr'o asociere cu sau ,r, personalitate %uridic,( 0-n vigoare de la 1 ian. 20121
d! persoanele %uridice str,ine care realizeaz, venituri din2sau -n leg,tur, cu propriet,i i!o$iliare
situate -n /o!.nia sau din v.nzarea2cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan, %uridic,
ro!.n,(
e! persoanele izice rezidente asociate cu persoane %uridice ro!.ne, pentru veniturile realizate at.t
-n /o!.nia c.t "i -n str,in,tate din asocieri ,r, personalitate %uridic,( -n acest caz, i!pozitul datorat de
persoana izic, se calculeaz,, se reine "i se vars, de c,tre persoana %uridic, ro!.n,.
f! persoanele %uridice cu sediul social -n /o!.nia, -niinate potrivit legislaiei europene.
A9%. ;* 1fera de cuprindere a impozitului
3!pozitul pe proit se aplic, dup, cu! ur!eaz,&
a! -n cazul persoanelor %uridice ro!.ne "i al persoanelor %uridice cu sediul social -n /o!.nia,
-niinate potrivit legislaiei europene, asupra proitului i!poza$il o$inut din orice surs,, at.t din
/o!.nia, c.t "i din str,in,tate(
b! -n cazul persoanelor %uridice str,ine care des,"oar, activitate prin inter!ediul unui sediu
per!anent -n /o!.nia, asupra proitului i!poza$il atri$ui$il sediului per!anent(
c! -n cazul persoanelor %uridice str,ine "i persoanelor izice nerezidente care des,"oar, activitate
-n /o!.nia -ntr'o asociere cu sau ,r, personalitate %uridic,, asupra p,rii din proitul i!poza$il al
asocierii care se atri$uie iec,rei persoane( 0-n vigoare de la 1 ian. 20121
d! -n cazul persoanelor %uridice str,ine care realizeaz, venituri din2sau -n leg,tur, cu propriet,i
i!o$iliare situate -n /o!.nia sau din v.nzarea2cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan,
%uridic, ro!.n,, asupra proitului i!poza$il aerent acestor venituri(
e! -n cazul persoanelor izice rezidente asociate cu persoane %uridice ro!.ne care realizeaz,
venituri at.t -n /o!.nia, c.t "i -n str,in,tate, din asocieri ,r, personalitate %uridic,, asupra p,rii din
proitul i!poza$il al asocierii atri$ui$ile persoanei izice rezidente.
Biletul nr.<
1. Ce (ntelegeti prin audit (n general+ dar prin audit financiar+ dar prin audit statutar"
Prin audit (n general, se -nelege e4a!inarea proesional, a unei inor!aii -n vederea e4pri!,rii
5
unei opinii responsa$ile "i independente prin raportarea la un criteriu 0standard, nor!,1 de calitate.
*rice analiz,, orice control, orice veriicare "i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei p,ri din
conta$ilitate sau din situaiile inanciare ale unei entit,i poate i caliicat, ca =audit financiar5.
* !isiune de audit inanciar poate i preala$il, unei !isiuni de audit operaional sau unei !isiuni de
audit de gestiune. )in cele prezentate rezult, c, sintag!a 6audit inanciar5 este !ult !ai cuprinz,toare
dec.t cea de 6audit statutar5.
Prin audit statutar se -nelege e4a!inarea eectuat, de un proesionist conta$il co!petent "i
independent asupra situaiilor inanciare ale unei entit,i -n vederea e4pri!,rii unei opinii !otivate asupra
i!aginii idele, clare "i co!plete a poziiei "i situaiei inanciare precu! "i a rezultatelor 0peror!anelor1
o$inute de acesta.
7ltel spus, auditul statutar este auditul inanciar eectuat de auditori statutari care e4a!ineaz, "i
certiic, -n totalitatea lor situaiile inanciare, potrivit nor!elor de audit, inclusiv activit,i "i operaii
speciice intreprinderii auditate, -n virtutea unor dispoziii legale 0legea conta$ilit,ii, legea societ,ilor
co!erciale, legea pieelor de capital etc.1, ca ur!are a !andatului pri!it din partea proprietarilor
intreprinderii 0acionari, asociai1.
2. 8recizati (n ce conditii datoreaz organizatiile non # profit impozit pe profit si cum se determine
acesta.
*rganizaiile nonproit, organizaiile sindicale "i organizaiile patronale sunt scutite de la plata
i!pozitului pe proit pentru veniturile din activit,i econo!ice realizate p.n, la nivelul ec8ivalentului -n
lei a 15.000 euro, -ntr'un an iscal, dar nu !ai !ult de 109 din veniturile totale scutite de la plata
i!pozitului pe proit.
)eci, li!ita veniturilor scutite ,din activit,i econo!ice, este !ini!ul dintre & 15.000 euro "i 109 din
celelalte venituri scutite de la plata i!pozitului pe proit
Biletui nr.3
1. Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar"
*rice deiniie a auditului statutar tre$uie s, in, cont de nevoile "i a"tept,rile utilizatorilor, -n
!,sura -n care acestea sunt rezona$ile, precu! "i de capacitatea auditorului statutar de a r,spunde la
aceste nevoi "i a"tept,ri.
Pu$licul se a"teapt, ca auditorul statutar s, %oace un rol -n prote%area intereselor sale, prin
oerirea unei resigur,ri reeritoare la&
acurateea declaraiilor inanciare(
continuitatea e4ploat,rii "i solva$ilitatea ir!ei(
e4istena unor raude(
respectarea de c,tre ir!, a o$ligaiilor sale legale(
co!porta!entul responsa$il al ir!ei a, de pro$le!ele legate de !ediu "i pro$le!e
sociale.
6
2. 8rezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa
venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s>i venituri
din activitatea unui bar de noapte.
)eter!inarea i!pozitului pe proit aerent activit,ii de $ar de noapte 0art.18#:1
Pentru activitatea de $ar de noapte i!pozitul pe proit este su!a !a4i!, dintre&
' ;?@ x 8rofitul impozabil din aceasta activitate sau
# A@ x %otal venituri din aceasta activitate .
Astfel vom calcula impozitul pe profit (n ambele moduri urm'nd s decidem ulterior care este
suma de plat.
Biletul nr.*
1. Ce este auditul intern"
7uditul intern reprezint, acea co!ponent, a auditului inanciar care const, -n e4a!inarea
proesional, eecutat, de un proesionist conta$il co!petent "i independent -n vederea e4pri!,rii unei
opinii !otivate -n legatur, cu validitatea "i corecta aplicare a procedurilor interne sta$ilite de conducerea
intreprinderii 0entit,ii1.
7uditul intern reprezint, un co!parti!ent de control din cadrul entit,ii care eectueaz, veriic,ri
pentru aceasta( ace parte din controlul intern al entit,ii "i are ca o$iective de $az, veriicarea eicacit,ii
siste!elor conta$ile "i de control intern.
7uditul intern la o entitate se poate realiza prin co!parti!ente distincte ale acesteia "i, -n acest caz,
auditorul intern ace parte din structurile uncionale ale entit,ii econo!ice sau sociale( auditul intern se
poate realiza "i pe $aze contractuale cu o ir!, de audit alta dec.t cea care eectueaz, auditul asupra
situaiilor inanciare ale acestei entit,i.
2. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare
c$eltuielilor (n vederea determinrii impozitului pe profit. 0ai unele exemple (n urma crora pot
rezulta elemente similare veniturilor i c$eltuielilor.
pct. 12 din ;or!ele la #odul :iscal 0<= 44220041 &
>4e!ple de ele!ente si!ilare veniturilor&
' dierentele avora$ile de curs valutar, rezultate in ur!a evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta conta$ila in rezultatul reportat, ca ur!are a retratarii sau transpunerii(
' rezervele din reevaluarea !i%loacelor i4e, potrivit prevederilor art. 22 alin. 051 si alin. 05.11 din #odul
iscal(
' castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii do$andite2rascu!parate.
>4e!ple de ele!ente si!ilare c8eltuielilor&
' dierentele neavora$ile de curs valutar, rezultate in ur!a evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta conta$ila in rezultatul reportat, ca ur!are a retratarii sau transpunerii(
' c8eltuiala cu valoarea nea!ortizata a c8eltuielilor de cercetare si dezvoltare si a !i%loacelor i4e de
natura o$iectelor de inventar care a ost inregistrata in rezultatul reportat. 3n acest caz, c8eltuiala este
7
deducti$ila iscal pe perioada ra!asa de a!ortizat a acestor i!o$ilizari, respectiv durata initiala sta$ilita
conor! legii, !ai putin perioada pentru care s'a calculat a!ortizarea. 3n !od si!ilar se va proceda si in
cazul o$iectelor de inventar, $araca!entelor si a!ena%arilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu
ocazia retratarii situatiilor inanciare anuale(
' dierentele neavora$ile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
do$andire2rascu!parare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
?eniturile si c8eltuielile generate de evaluarea ulterioara si e4ecutarea instru!entelor inanciare derivate,
inregistrate potrivit regle!entarilor conta$ile, sunt luate in calcul la sta$ilirea proitului i!poza$il.@
Biletul nr.A
1. Care sunt deosebirile fundamentale (ntre auditul intern si auditul statutar"
0eosebirile intre auditul intern si auditul statutar3
1tatutul auditorului
7uditorul statutar este un urnizor li$er de servicii pe piata, pe cand auditorul intern ace parte din
structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
7uditorul statutar lucreaza in olosul utilizatorilor situatiilor inanciare pe cand auditorul intern lucreaza in
$eneicial responsa$ililor structuri interne ale intreprinderii.
7biectivele auditului.
7uditul intern are ca o$iectiv e4istenta, adapta$ilitatea si !odul de aplicare a procedurilor deci a
siste!ulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca o$iectiv e4pri!area unei opinii
cu privire la i!aginea idela a pozitiei peror!antei si situatiei inanciare . )eci controlul intern este
pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un !i%loc.
0omeniul de aplicare.
7uditul statutar cuprinde toate unctiile intreprinderii in !asura in care activitatile contri$uie la ela$orarea
situatiilor inanciare. 7uditul intern are o aria !ult !ai vasta, el cuprinde nu doar toate unctiile
intreprinderii dar in integralitatea acestora,
8ozitia fata de frauda.
7uditorul statutar retine o rauda doar in !asura in care aceasta are un i!pact asupra situatiilor inanciare
in aara altor o$ligatii legale ale auditorului cu! ar i o$ligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi
nu are ca o$iectiv descoperirea de raude este !ult !ai in !asura sa contri$uie 3a prevenirea si
descoperirea raudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de
control intern.
Independenta
3ndependenta este dierita, auditorul statutar are independenta a$soluta ata de intreprindere, auditorul
intern are independenta restrictiva adica este independent ata de orice structura a intreprinderii auditata
nu si ata de conducere.
8eriodicitatea auditurilor
7uditorul statutar vine te!porar in intreprindere si de iecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern
este per!anent in intreprindere "i te!porar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de
audit intern.
5etodologie
7uditul statutar se e4ercita pa $aza unei !etodologii unice si unitare sta$ilita de 377+A ' #onsiliul pentru
+tandarde 3nternationale de 7udit si 7uditare( pe cand auditul intern desi se e4ercita pe $aza unei
!etodologii sta$ilite de 373 ' 3nstitutul 3nternational al 7uditonilor 3nterni. 3n aplicare ea este adaptata la
speciicul si cultura intreprinderii.

8
2. 0ati 3 exemple de c$eltuieli nedeductibile indiferent de contextul (n care se efectueaza.
C$eltuieli nedeductibile sunt3
' c8eltuielile cu i!pozitul pe proit(
' c8eltuieli cu a!enzile datorate autorit,ilor ro!.ne(
' c8eltuieli aerente veniturilor nei!poza$ile.
Biletul nr.?
;.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea"
Begatura stransa intre cunoasterea conta$ilitatii , iscalitatii , conturilor reale ale clientilor ,
calcularea i!pozitelor si returnarile de ta4e si i!pozite a acut din proesia conta$ila un centru natural de
e4pertiza. Proesia conta$ila este in prezent principalul urnizor de servicii iscalitatii. )ezvoltarea
legislatiei iscale a inluentat dezvoltarea proesiei conta$ile.
7ctivitatea iscala , ca parte co!ponenta a proesiei conta$ile, acopera o arie larga de servicii&
'conor!area la regulile iscale,
'planiicarea si consultanta iscala,
'reprezentarea in ata instantelor %uridice
' servicii legate de i!pozitarea corporatiilor.
*$iectivul unui proesionist conta$il este de a a%uta clientii sa se conor!eze eicient la cerintele
de raportare si sa isi !ini!izeze i!pozitele viitoare printr'o planiicare corespunzatoare
<.0ati 3 exemple de c$eltuieli cu deductibilitate limitata.
#8eltuieli cu deducti$ilitate li!itata&
a1c8eltuielile de protocol -n li!ita unei cote de 29 aplicat, asupra dierenei rezultate dintre totalul
veniturilor i!poza$ile "i totalul c8eltuielilor aerente veniturilor i!poza$ile, altele dec.t c8eltuielile de
protocol "i c8eltuielile cu i!pozitul pe proit(
b! su!a c8eltuielilor cu inde!nizaia de deplasare acordat, salariailor pentru deplas,ri -n /o!.nia "i -n
str,in,tate, -n li!ita a de 2,5 ori nivelul legal sta$ilit pentru instituiile pu$lice(
c! c8eltuielile sociale, -n li!ita unei cote de p.n, la 29, aplicat, asupra valorii c8eltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Begii nr. 5322003 ' #odul !uncii, cu !odiic,rile "i co!plet,rile ulterioare. 3ntr, su$
incidena acestei li!ite, cu prioritate, a%utoarele pentru na"tere, a%utoarele pentru -n!or!.ntare, a%utoarele
pentru $oli grave sau incura$ile "i protezele, precu! "i c8eltuielile pentru uncionarea corespunz,toare a
unor activit,i ori unit,i alate -n ad!inistrarea contri$ua$ililor& gr,dinie, cre"e, servicii de s,n,tate
acordate -n cazul $olilor proesionale "i al accidentelor de !unc, p.n, la internarea -ntr'o unitate sanitar,,
!uzee, $i$lioteci, cantine, $aze sportive, clu$uri, c,!ine de nea!ili"ti, pentru "colile pe care le au su$
patrona%, precu! "i alte c8eltuieli eectuate -n $aza contractului colectiv de !unc,. Cn cadrul acestei
li!ite, pot i deduse "i c8eltuielile reprezent.nd& tic8ete de cre", acordate de anga%ator -n conor!itate cu
legislaia -n vigoare, cadouri -n $ani sau -n natur, oerite copiilor !inori "i salariailor, cadouri -n $ani sau
-n natur, acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru trata!ent "i odi8n,, inclusiv transportul pentru
salariaii proprii "i pentru !e!$rii de a!ilie ai acestora, a%utoare pentru salariaii care au suerit pierderi
-n gospod,rie "i contri$uia la ondurile de intervenie ale asociaiei proesionale a !inerilor, a%utorarea
copiilor din "coli "i centre de plasa!ent(
Biletul nr.B
;.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile"
3n ti!p ce !e!$rii individuali ai unei proesii conta$ile au o$ligatia de a servi interesului pu$lic,
organis!ele proesionale au o responsa$ilitate speciica si un rol esential care se regasesc in cele 3
o$iective unda!entale ale organis!elor proesionale, si anu!e&
9
' >ducatia& asigurarea unei dezvoltari proesionale continue a !e!$rilor lor(
' >tica& co!porta!entul deontologic al !e!$rilor lor(
' #alitatea& certiicarea serviciilor oerite de !e!$rii lor.
Pentru a sustine aceste o$iective organis!ele proesionale tre$uie sa sustina si sa pro!oveze
practicile proesionale la nivel inalt,inclusiv prin inter!ediul regle!entarii, !e!$rilor lor.
;ecesitatea regle!entarii si natura acestei regle!entari depind de&
a1 proesia insasi, capacitatea ei de a raspunde eectiv si eicient cererilor econo!iei si societatii(
$1 conditiile de piata in care activeaza proesia(
c1 calitatea serviciilor urnizate de !e!$rii sai( regle!entarea este necesara pentru a certiica
aptul ca serviciile conta$ile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce i!plica&
' adoptarea de standard proesionale, te8nice(
' adoptarea de reguli etice(
' nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor conta$ile, precu! investitorii,
creditorii etc.
<. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c$eltuielile cu serviciile de
management consultanta asistenta sau alte prestari de servicii.
Pentru a deduce c8eltuielile cu serviciile de !anage!ent, consultan,, asisten, sau alte prest,ri de
servicii tre$uie s, se -ndeplineasc, cu!ulativ ur!,toarele condiii&
' serviciile tre$uie s, ie eectiv prestate, s, ie e4ecutate -n $aza unui contract -nc8eiat -ntre p,ri sau -n
$aza oric,rei or!e contractuale prev,zute de lege( %ustiicarea prest,rii eective a serviciilor se eectueaz,
prin& situaii de lucr,ri, procese'ver$ale de recepie, rapoarte de lucru, studii de eza$ilitate, de pia, sau
orice alte !ateriale corespunz,toare(
' contri$ua$ilul tre$uie s, dovedeasc, necesitatea eectu,rii c8eltuielilor prin speciicul activit,ilor
des,"urate.
;u intr, su$ incidena condiiei privitoare la -nc8eierea contractelor de prest,ri de servicii, prev,zut, la
art. 21 alin. 041 lit. !1 din #odul iscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane izice
autorizate "i de persoane %uridice, cu! sunt& cele de -ntreinere "i reparare a activelor, serviciile po"tale,
serviciile de co!unicaii "i de !ultiplicare, parcare, transport "i altele ase!enea.
Pentru servicii de !anage!ent, consultan, "i asisten, te8nic, prestate de nerezidenii ailiai
contri$ua$ilului, la analiza tranzaciilor pentru deter!inarea deducti$ilit,ii c8eltuielilor tre$uie s, se ai$,
-n vedere "i principiile din co!entariul la articolul 9 privind i!punerea -ntreprinderilor asociate din
#onvenia'!odel cu privire la i!pozitele pe venit "i i!pozitele pe capital. 7naliza tre$uie s, ai$, -n
vedere&
0i1 p,rile i!plicate(
0ii1 natura serviciilor prestate(
0iii1 ele!entele de recunoa"tere a c8eltuielilor "i veniturilor pe $aza docu!entelor %ustiicative care s,
ateste prestarea acestor servicii
Biletul nr.C
;.9olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Proesia conta$ila se distinge ata de celelalte proesii, printre altele, prin asu!area
responsa$ilitatii ata de interesul pu$lic, ata de toate partile interesate in activitatile desasurate de
intreprindere& actionari, salariati, urnizori, $anci, $uget, etc. #8iar daca proesionistul conta$il este platit
de un client deter!inat care este $eneiciarul inal al serviciului de ela$orare sau auditare asituatiilor
inanciare, inor!atiile desprinse din aceste situatii inanciare sunt utilizate de cei care or!eaza pu$licul .
<.8rezentati regimul fiscal in cazul c$eltuielilor cu sponsorizarea.
#8eltuielile de sponsorizare "i2sau !ecenat "i c8eltuielile privind $ursele private, acordate potrivit
legii( contri$ua$ilii care eectueaz, sponsoriz,ri "i2sau acte de !ecenat, potrivit prevederilor Begii nr.
3221994 privind sponsorizarea, cu !odiic,rile ulterioare, "i ale Begii $i$liotecilor nr. 33422002,
10
repu$licat,, cu !odiic,rile "i co!plet,rile ulterioare, precu! "i cei care acord, $urse private, potrivit
legii, scad din i!pozitul pe proit datorat su!ele aerente -n li!ita !ini!, precizat, !ai %os&
;. 3 la !ie din cira de aaceri(
<. 209 din i!pozitul pe proit datorat.
Cn li!itele respective se -ncadreaz, "i c8eltuielile de sponsorizare a $i$liotecilor de drept pu$lic, -n
scopul construciei de localuri, al dot,rilor, ac8iziiilor de te8nologie a inor!aiei "i de docu!ente
speciice, inan,rii progra!elor de or!are continu, a $i$liotecarilor, sc8i!$urilor de speciali"ti, a
$urselor de specializare, a particip,rii la congrese internaionale(
Biletul nr.D
1. 9olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Ailantul conta$il si situatiile inanciare in ansa!$lul lor constituie cea !ai $una carte de vizita a
unei intreprinderi, iar proesionistul conta$il este artizanul acesteia. 3ntreprinderile !ici si !i%locii
reprezinta peste 809 din econo!ia europeana. )ezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar
costul capitalului depinde si de increderea in inor!atiile inanciare, adica de calitatea !uncii
proesionistilor conta$ili. Poesionistii conta$ili sunt i!plicate in toate do!eniile vietii econo!ice si
sociale& ei lucreaza in ir!e !ari, !i%locii si !ici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
co!erciale, industrial, ianciare, in organizatii non'proit, in entitati din sectorul pu$lic, in institutii, in
educatie etc. :iind i!plicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea o$iectivelor lor econo!ice
si sociale, contri$uie la peror!antele pietelor ianciare etc.
2. 8rezentati regimul fiscal al c$eltuielilor cu dobanzile.
#8eltuielile cu do$anzile sunt integral deducti$ile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este !ai !ic sau egal cu trei. =radul de indatorare a capitalului se deter!ina ca raport intre
capitalul i!pru!utat cu ter!en de ra!$ursare peste un an si capitalul propriu, ca !edie a valorilor
e4istente la inceputul anului si sarsitul perioadei pentru care se deter!ina i!pozitul pe proit. Prin capital
i!pru!utat se intelege totalul creditelor si i!pru!uturilor cu ter!en de ra!$ursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale.
3n cazul i!pru!uturilor o$tinute de la alte entitati, cu e4ceptia celor prevazute in paragraul
anterior, do$anzile deducti$ile sunt li!itate la&
a1 nivelul ratei do$anzii de reerinta a Aancii ;ationale a /o!aniei, corespunzatoare ulti!ei luni
din tri'!estru, pentru i!pru!uturile in lei(
$1 nivelul ratei do$anzii anuale prin procentul de la !o!entul respectiv, pentru i!pru!uturile in
valuta. ;ivelul ratei do$anzii pentru i!pru!uturile in valuta se actualizeaza prin 8otarare a guvernului.
Bi!ita prevazuta la paragraul anterior se aplica separat pentru iecare i!pru!ut. 7ceasta li!ita nu se
aplica societatilor co!erciale $ancare, persoanelor %uridice ro!ane, sucursalelor $ancilor straine care isi
desasoara activitatea in /o!ania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de
credit ipotecar, institutiilor de credit, precu! si institutiilor inanciare ne$ancare. 3n cazul unei persoane
%uridice straine care isi desasoara activita'tea printr'un sediu per!anent in /o!ania, prevederile
prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.
Biletul nr. ;E
;.0espre 1tandardele Internationale de Audit.
+tandardele 3nternationale de 7udit 03+71 sunt utilizate la auditarea situatiilor inanciare. 3+7 se
utilizeaza, de ase!enea, adaptate conor! necesitatilor, pentru auditarea altor inor!atii si pentru servicii
cone4e.
3+7 contin principiile de $aza si procedurile esentiale 0identiicate dupa ontul literei cu care sunt
tiparite, si anu!e, caractere aldine1, precu! si reco!andarile aerente su$ or!a !aterialelor e4plicative
si a altor !ateriale. Principiile de $aza si procedurile esentiale tre$uie sa ie interpretate -n conte4tul
!aterialelor e4plicative, si al altor !ateriale care oera -ndru!ari privind !odul de aplicare.
11
Pentru -ntelegerea si aplicarea principiilor de $aza si a procedurilor esentiale, precu! si a
reco!andarilor aerente tre$uie sa se ia -n considerare -ntregul te4t al 3+7, incluz.ndu'se si !aterialele
e4plicative si celelalte !ateriale continute -n 3+7, si nu doar te4tul tiparit cu caracter aldin.
Cn situatii e4ceptionale, un auditor inanciar poate considera necesara a$aterea de la 3+7, cu
scopul de a realiza !ai eicient o$iectivul unui audit inanciar. #.nd apar astel de situatii, auditorul
inanciar tre$uie sa ie pregatit sa %ustiice aceasta a$atere.
3+7 tre$uie sa se aplice doar aspectelor se!niicative
<.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi)ioc fix pentru a fi deductible amortizarea
fiscal.
Di%locul i4 a!ortiza$il este orice i!o$ilizare corporal, care -ndepline"te cu!ulativ ur!,toarele
condiii&
a! este deinut "i utilizat -n producia, livrarea de $unuri sau -n prestarea de servicii, pentru a i -nc8iriat
terilor sau -n scopuri ad!inistrative(
b! are o valoare iscal, !ai !are dec.t li!ita sta$ilit, prin 8ot,r.re a =uvernului, la data intr,rii -n
patri!oniul contri$ua$ilului(
c! are o durat, nor!al, de utilizare !ai !are de un an.
Pentru i!o$iliz,rile corporale care sunt olosite -n loturi, seturi sau care or!eaz, un singur corp, lot sau
set, la deter!inarea a!ortiz,rii se are -n vedere valoarea -ntregului corp, lot sau set. Pentru co!ponentele
care intr, -n structura unui activ corporal, a c,ror durat, nor!al, de utilizare dier, de cea a activului
rezultat, a!ortizarea se deter!in, pentru iecare co!ponent, -n parte. +unt, de ase!enea, considerate
!i%loace i4e a!ortiza$ile&
a! investiiile eectuate la !i%loacele i4e care ac o$iectul unor contracte de -nc8iriere, concesiune, locaie
de gestiune sau altele ase!enea(
b! !i%loacele i4e puse -n unciune parial, pentru care nu s'au -ntoc!it or!ele de -nregistrare ca
i!o$ilizare corporal,( acestea se cuprind -n grupele -n care ur!eaz, a se -nregistra, la valoarea rezultat,
prin -nsu!area c8eltuielilor eective ocazionate de realizarea lor(
c! investiiile eectuate pentru descopert, -n vederea valoriic,rii de su$stane !inerale utile, precu! "i
pentru lucr,rile de desc8idere "i preg,tire a e4traciei -n su$teran "i la supraa,(
d! investiiile eectuate la !i%loacele i4e e4istente, su$ or!a c8eltuielilor ulterioare realizate -n scopul
-!$un,t,irii para!etrilor te8nici iniiali "i care conduc la o$inerea de $eneicii econo!ice viitoare, prin
!a%orarea valorii !i%locului i4(
e! investiiile eectuate din surse proprii, concretizate -n $unuri noi, de natura celor aparin.nd do!eniului
pu$lic, precu! "i -n dezvolt,ri "i !oderniz,ri ale $unurilor alate -n proprietate pu$lic,(
f! a!ena%,rile de terenuri.
Biletul nr. ;;
;. Aspecte conceptuale privind etica.
>tica isi are originea in cuvantul 6et8os5 din li!$a greaca& aceasta poate inse!na atat caracterul unui
individ, cat si cultura unei co!unitati.
>tica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor u!ane din perspective principiilor !orale
si a rolului acestora in viata sociala.
>tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea nor!elor de conduita !orala, iar in sens si !ai restrans
reprezinta un ansa!$lu de principii si reguli ale !e!$rilor unei proesii li$erale.
<. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mi)ioc fix. ,n cazul (n care se vinde la un pret mai mic
dec't valoarea rdmas neamortizat fiscal aceasta este deductibil la determinarea
impozitului pe profit"
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix,
diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. 0151 din Begea nr.57122003 privind #odul iscal, cu !odiic,rile si co!plet,rile
ulterioare 6c."tigurile sau pierderile rezultate din v.nzarea ori scoaterea din unciune a !i%loacelor
i4e se calculeaz, pe $aza valorii iscale a acestora, care reprezint, valoarea iscal, de intrare a
12
!i%loacelor i4e, di!inuat, cu a!ortizarea iscal,5.
?aloarea iscal, ra!as, nea!ortizat, reprezint,, in conor!itate cu prevederile pct. 71
5
din <.=. nr.
4422004 privind ;or!ele de aplicare a #odului iscal, cu !odiic,rile si co!plet,rile ulterioare,
dierena dintre valoarea de intrare iscala "i valoarea a!ortizarii iscale.
Punctul 3 alin. 041 din )ecizia nr. 222004 privind aplicarea unitar, a unor prevederi reeritoare la
i!pozitul pe proit, conveniile de evitare a du$lei i!puneri, accize "i ta4a pe valoarea ad,ugat,,
precizeaz, &
6Cn aplicarea prevederilor art. 24 alin. 0151 din Begea nr. 57122003, c8eltuielile -nregistrate ca ur!are
a cas,rii sau ced,rii unui !i%loc i4 a!ortiza$il sau terenurilor, calculate ca dieren, -ntre valoarea
iscal, de intrare a acestora "i a!ortizarea iscal,, dup, caz, sunt c8eltuieli eectuate -n scopul
realiz,rii de venituri i!poza$ile.5
7lin. 011 al art. 19 din Begea nr. 57122003 privind #odul iscal, cu !odiic,rile "i co!plet,rile
ulterioare, prevede &
6011 Proitul i!poza$il se calculeaz, ca dieren, -ntre veniturile realizate din orice surs, "i
c8eltuielile eectuate -n scopul realiz,rii de venituri, dintr'un an iscal, din care se scad veniturile
nei!poza$ile "i la care se adaug, c8eltuielile nededucti$ile. Ba sta$ilirea proitului i!poza$il se iau -n
calcul "i alte ele!ente si!ilare veniturilor "i c8eltuielilor potrivit nor!elor de aplicare.5
Prin ur!are av.nd in vedere prevederile legale invocate !ai sus, valoarea r,!as, nea!ortizat,
0calculat, ca dieren, -ntre valoarea iscal, de intrare "i a!ortizarea iscal,1 a unui !i%loc i4 care ace
o$iectul unei v.nz,ri este c$eltuial in scopul realizrii de venituri iar i!pozitul pe proit se calculeaz,
dupa regula general, stipulat, la art. 19 alin. 011 din #odul iscal.
)einitia data de dl. +acarin
?aloarea iscala a unui !i%loc i4 E valoarea ce va i dedusa in scopuri iscale din $eneiciile econo!ice
pe care genereaza intreprinderea atunci cand realizeaza activul( daca aceste $eneicii nu sunt i!poza$ile,
valoarea conta$ila este egala cu valoarea iscala.
BiletuI nr.;<
;6ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
#onor! directivelor europene privind serviciile, un cod de etica tre$uie sa includ,, in unctie de
speciicul iecarei proesiuni, atat !odalitatile de co!unicare co!erciale reeritoare la proesiile
regle!entate, cat si regulile reeritoare la conditiile de e4ercitare a activitatilor proesionistilor ca reguli
doentologice vizand sa garanteze in !od deose$it independenta, i!partialitatea si secretul proesional.
8rofesia contabila se distinge de alte profesii prin insu!area unei responsa$ilitati ata de
interesul pu$lic, proesionistii conta$ili din intreaga lu!e tre$uie sa urnizeze servicii de inalta calitate in
interes pu$lic si pentru aceasta tre$uie sa respecte unele principii si reguli de co!porta!ent proesional
!enite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor
inor!atii inanciar'conta$ile care pot inluenta negativ deciziile acestora.
+ta$ilirea de principii si reguli etice si !onitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
proesionistii conta$ili constituie una din atri$utiile de $aza ale organis!ului proesional. Pentru aceasta,
organis!ul proesional tre$uie sa ai$a capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui siste! de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor proesionale si etice.
< Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite
de persoanele cu functii de conducere sau administrare"
Potrivit prevederilor Begii nr. 57122003 privind #odul iscal, cu !odiicarile si co!pletarile
ulterioare, in vederea sta$ilirii $azei i!poza$ile, Fitlului 33, art. 21, c8eltuielile eectuate de o societate se
i!part in trei grupe&
3. #8eltuieli deducti$ile
33. #8eltuieli cu deducti$ilitate li!itata
333. #8eltuieli nededucti$ile
3n grupa c8eltuielilor cu deductu$ilitatea li!itata se incadreaza si&
13
!1 c8eltuielile de unctionare, intretinere si reparatii aerente autoturis!elor olosite de anga%atii cu unctii
de conducere si de ad!inistrare ai persoanei %uridice, deducti$ile li!itat la cel !ult un singur autoturis!
aerent iecarei persoane izice cu astel de atri$utii. Pentru a i deducti$ile iscal, c8eltuielile cu parcul de
autoturis!e tre$uie %ustiicate cu docu!ente legale.
Biletul nr.;3
;. Codul etic I-AC+ rol structur.
#odul etic al proesionistilor conta$il are un du$lu rol&
' da autoritate serviciilor urnizate de proesionistii conta$ili( $eneiciarii serviciilor urnizate de
proesionistii conta$ili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta
anu!ite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor(
' prote%eaza proesionistii conta$ili in ata unor cri!e econo!ice si a altor eno!ene negative din
econo!ie, precu! spalare de $ani, inantari de teroris!, raude de tot elul, coruptie etc.
#odul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni&
8artea A G destinat tuturor proesionistilor conta$ili, indierent de statut& li$er'proesionisti sau
anga%ati' contine 6 sectiuni
+ectiunea 100' 3ntroducere si principii unda!entale
+ectiunea 110 G 3ntegritatea
+ectiunea 120 G *$iectivitatea
+ectiunea 130 G #o!petenta proesionala si prudenta
+ectiunea 140 ' #onidentialitatea
+ectiunea 150 G #o!porta!entul proesional
8artea B 4 destinat proesiionistilor conta$ili independenti G 10sectiuni
+ectiunea 200 G 3ntroducere
+ectiunea 210 G 7cceptarea unui client
+ectiunea 220 '#onlicte de interes
+ectiunea 230 G *pinii supli!entare
+ectiunea 240 G *norarii si alte tipuri de re!uneratii
+ectiunea 250 G DarHetingul serviciilor proesionale
+ectiunea 260 ' #adouri si ospitalitate
+ectiunea 280 G *$iectivitate' toate serviciile
+ectiunea 290 G 3ndependenta in !isiuni de audit si certiicare
8artea C G destinata proesionistilor conta$ili naga%ati G 6 sectiuni
+ectiunea 300 G 3ntroducere
+ectiunea 310 G#onlicte potentiale
+ectiunea 320 G 3ntoc!irea si raportarea inor!atiilor
I +ectiunea 330 G Buarea de !asuri in cunostinta de cauza
+ectiunea 340 ' 3nterese inanciare
+ectiunea 350 G +ti!ulente. 7cceptarea si e!iterea de oerte
< 8rezentati regimul deductibilitatii (n cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. !rovizioane "i rezerve
(;! #ontri$ua$ilul are dreptul la deducerea rezervelor "i provizioanelor, nu!ai -n conor!itate cu
prezentul articol, astel&
b! provizioanele pentru garanii de $un, e4ecuie acordate clienilor( Norme metodologice
c! provizioanele constituite -n li!ita unui procent de 209 -ncep.nd cu data de 1 ianuarie 2004,
259 -ncep.nd cu data de 1 ianuarie 2005, 309 -ncep.nd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creanelor asupra clienilor, -nregistrate de c,tre contri$ua$ili, altele dec.t cele prev,zute la lit. d1, 1, g1 "i
i1, care -ndeplinesc cu!ulativ ur!,toarele condiii&
14
1. sunt -nregistrate dup, data de 1 ianuarie 2004(
2. sunt ne-ncasate -ntr'o perioad, ce dep,"e"te 270 de zile de la data scadenei(
3. nu sunt garantate de alt, persoan,(
4. sunt datorate de o persoan, care nu este persoan, ailiat, contri$ua$ilului(
5. au ost incluse -n veniturile i!poza$ile ale contri$ua$ilului( Norme metodologice
d! provizioanele speciice, constituite potrivit legilor de organizare "i uncionare, de c,tre
instituiile de credit, instituiile inanciare ne$ancare -nscrise -n /egistrul general inut de Aanca ;aional,
a /o!.niei, precu! "i provizioanele speciice constituite de alte persoane %uridice si!ilare(
i! provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele inanciare, constituite potrivit
regle!ent,rilor #o!isiei ;aionale a ?alorilor Do$iliare(
)! provizioanele constituite -n li!ita unei procent de 1009 din valoarea creanelor asupra
clienilor, -nregistrate de c,tre contri$ua$ili, altele dec.t cele prev,zute la lit. d1, 1, g1 "i i1, care
-ndeplinesc cu!ulativ ur!,toarele condiii&
1. sunt -nregistrate dup, data de 1 ianuarie 2007(
2. creana este deinut, la o persoan, %uridic, asupra c,reia este declarat, procedura de desc8idere
a ali!entului, pe $aza 8ot,r.rii %udec,tore"ti prin care se atest, aceast, situaie(
3. nu sunt garantate de alt, persoan,(
4. sunt datorate de o persoan, care nu este persoan, ailiat, contri$ua$ilului(
5. au ost incluse -n veniturile i!poza$ile ale contri$ua$ilului.
F! provizioanele pentru -nc8iderea "i ur!,rirea post-nc8idere a depozitelor de de"euri, constituite
de contri$ua$ilii care des,"oar, activit,i de depozitare a de"eurilor, potrivit legii, -n li!ita su!ei sta$ilite
prin proiectul pentru -nc8iderea "i ur!,rirea post-nc8idere a depozitului, corespunz,toare cotei'p,ri din
tariele de depozitare percepute(
l! provizioanele constituite de co!paniile aeriene din /o!.nia pentru acoperirea c8eltuielilor de
-ntreinere "i reparare a parcului de aeronave "i a co!ponentelor aerente, potrivit progra!elor de
-ntreinere a aeronavelor, apro$ate corespunz,tor de c,tre 7utoritatea 7eronautic, #ivil, /o!.n,.
i! provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele inanciare, constituite potrivit
regle!ent,rilor #o!isiei ;aionale a ?alorilor Do$iliare(
)! provizioanele constituite -n li!ita unei procent de 1009 din valoarea creanelor asupra
clienilor, -nregistrate de c,tre contri$ua$ili, altele dec.t cele prev,zute la lit. d1, 1, g1 "i i1, care
-ndeplinesc cu!ulativ ur!,toarele condiii&
1. sunt -nregistrate dup, data de 1 ianuarie 2007(
2. creana este deinut, la o persoan, %uridic, asupra c,reia este declarat, procedura de desc8idere
a ali!entului, pe $aza 8ot,r.rii %udec,tore"ti prin care se atest, aceast, situaie(
3. nu sunt garantate de alt, persoan,(
4. sunt datorate de o persoan, care nu este persoan, ailiat, contri$ua$ilului(
5. au ost incluse -n veniturile i!poza$ile ale contri$ua$ilului.
F! provizioanele pentru -nc8iderea "i ur!,rirea post-nc8idere a depozitelor de de"euri, constituite
de contri$ua$ilii care des,"oar, activit,i de depozitare a de"eurilor, potrivit legii, -n li!ita su!ei sta$ilite
prin proiectul pentru -nc8iderea "i ur!,rirea post-nc8idere a depozitului, corespunz,toare cotei'p,ri din
tariele de depozitare percepute(
l! provizioanele constituite de co!paniile aeriene din /o!.nia pentru acoperirea c8eltuielilor de
-ntreinere "i reparare a parcului de aeronave "i a co!ponentelor aerente, potrivit progra!elor de
-ntreinere a aeronavelor, apro$ate corespunz,tor de c,tre 7utoritatea 7eronautic, #ivil, /o!.n,.
(B! Cn -nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se -nelege "i
!a%orarea unui provizion sau a unei rezerve.
(C! Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, -nregistrate de c,tre contri$ua$ili
-nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deducti$ile -n li!itele prev,zute la alin. 011 lit. c1, -n situaia -n care
creanele respective -ndeplinesc cu!ulativ ur!,toarele condiii&
a! nu sunt garantate de alt, persoan,(
b! sunt datorate de o persoan, care nu este persoan, ailiat, contri$ua$ilului(
15
c! au ost incluse -n veniturile i!poza$ile ale contri$ua$ilului(
d! creana este deinut, asupra unei persoane %uridice pentru care a ost desc8is, procedura
ali!entului, pe $aza 8ot,r.rii %udec,tore"ti prin care se atest, aceast, situaie(
e! nu au !ai ost constituite provizioane deducti$ile iscal pentru creana respectiv,.
BiletuI nr. ;*
;. 0espre integritate.
Concept3 3ntegritatea presupune ca proesionistul conta$il tre$uie s, ie drept si onest -n toate
relatiile proesionale si de aaceri si sa nu asocieze la declaratii alse sau care ar putea induce in eroare
consu!atorii.
Comentarii3 Jn proesionist conta$il nu tre$uie sa se asocieze la rapoartele, evidentele,
co!unicatele sau alte inor!atii cand apreciaza ca acestea&
' contin o declaratie in !od se!niicativ alsa sau care induce in eroare
' contin declaratii sau inor!atii eronate(
' o!it sau ascund inor!atii, atunci cand aceste o!isiuni induc in eroare
<. 8rezentati care este regimul pierderilor fiscale (n cazul impozitului pe
profit.Pierderea anual,, sta$ilit, prin declaraia de i!pozit pe proit, se recupereaz, din proiturile
i!poza$ile o$inute -n ur!,torii 5 ani consecutivi 07 ani incepand cu 01 01 20091. /ecuperarea pierderilor
se va eectua -n ordinea -nregistr,rii acestora, la iecare ter!en de plat, a i!pozitului pe proit, potrivit
prevederilor legale -n vigoare din anul -nregistr,rii acestora.
Pierderea iscal, -nregistrat, de contri$ua$ilii care -"i -nceteaz, e4istena prin divizare sau uziune
nu se recupereaz, de c,tre contri$ua$ilii nou'-niinai sau de c,tre cei care preiau patri!oniul societ,ii
a$sor$ite, dup, caz.
Cn cazul persoanelor %uridice str,ine, pierderea se recuperaz, lu.ndu'se -n considerare nu!ai
veniturile "i c8eltuielile atri$ui$ile sediului per!anent -n /o!.nia.
#ontri$ua$ilii care au ost pl,titori de i!pozit pe venit "i care anterior au realizat pierdere iscal,
intr, su$ incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la siste!ul de i!pozitare
a proitului.
7ceast, pierdere se recupereaz, pe perioada cuprins, -ntre data -nregistr,rii pierderii iscale "i
li!ita celor 5 ani.
Biletul nr. ;A
;. 0espre obiectivitate.
Concept. *$iectivitatea presupune ca proesionistul conta$il tre$uie sa ie i!partial, ara idei
preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conlict de interese sau de inco!pa$ilitatea si in nici o alta
situatie care ar putea dete!ina un terti $ine inor!at, dar si $ine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si
corectitudinea.
*$ligatia de a nu'si co!pro!ite proesia din cauza unor erori, conlicte de interese sau din cauza
inluentei nedorite a altor persoane.
:actori ' sunt e4pusi unor situatii in care asupra lor se pot e4ercita presiuni care le pot di!inua
o$iectivitatea
' i!posi$ilitatea deinirii a tuturor situatiilor in care ar e4ista eceste posi$ile presiuni si tre$uie sa
do!ine un caracter rezona$il
' evitarea relatiei care per!it ca idei preconcepute, partinirea ori inluentele altora sa incalce
o$iectivitatea
' Fre$uie sa se asigure ca personalul anga%at si'a insusit principiul o$iectivitatii
;u tre$uie sa accepte sau sa oere cadouri su invitatii care pot avea inluenta i!portanta si daunatoare
asupra rationa!entului lor proessional
<. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern"
#ontri$ua$ilii persoane izice rezidente care, pentru acela"i venit "i -n decursul aceleia"i perioade
16
i!poza$ile, sunt supu"i i!pozitului pe venit at.t pe teritoriul /o!.niei, c.t "i -n str,in,tate, au dreptul la
deducerea din i!pozitul pe venit datorat -n /o!.nia a i!pozitului pl,tit -n str,in,tate, denu!it -n
continuare credit iscal e4tern, -n li!itele prev,zute -n prezentul articol.
(<! #reditul iscal e4tern se acord, dac, sunt -ndeplinite, cu!ulativ, ur!,toarele condiii&
a1 se aplic, prevederile conveniei de evitare a du$lei i!puneri -nc8eiate -ntre /o!.nia "i statul
str,in -n care s'a pl,tit i!pozitul(
$1 i!pozitul pl,tit -n str,in,tate, pentru venitul o$inut -n str,in,tate, a ost eectiv pl,tit -n !od
direct de persoana izic, sau de reprezentantul s,u legal ori prin reinere la surs, de c,tre pl,titorul
venitului. Plata i!pozitului -n str,in,tate se dovede"te printr'un docu!ent %ustiicativ, eli$erat de
autoritatea co!petent, a statului str,in respectiv(
c1 venitul pentru care se acord, credit iscal ace parte din una dintre categoriile de venituri
prev,zute la art. 41.
03! #reditul iscal e4tern se acord, la nivelul i!pozitului pl,tit -n str,in,tate, aerent venitului din
sursa din str,in,tate, dar nu poate i !ai !are dec.t partea de i!pozit pe venit datorat -n /o!.nia,
aerent, venitului i!poza$il din str,in,tate. Cn situaia -n care contri$ua$ilul -n cauz, o$ine venituri din
str,in,tate din !ai !ulte state, creditul iscal e4tern ad!is a i dedus din i!pozitul datorat -n /o!.nia se
va calcula, potrivit procedurii de !ai sus, pentru iecare ar, "i pe iecare natur, de venit.
Biletul nr.;B
;. 0espre profesionalism.
7cest principiu i!pune ca o$ligatie proesionistului conta$il sa se conor!eze legilor si
regle!entarilor relevante si sa evita orice actiune care ar pre%udicia proesia, organis!ul proesional sau
un !e!$ru.
3n cadrul strategiei de pro!ovare si de !arHeting a lor si a activitatii pe care eectueaza, proesionistii
conta$il nu tre$uie sa urnizeze inor!atii eronate despre proesia lor.
Proesionistii conta$ili tre$uie sa ie cinstiti si loiali si nu tre$uie&
' sa aca revendicari e4agerate pentru serviciile pe care le oera, caliicarile pe care le poseda si
e4perienta pe care o detin
' sa oere reerinte co!pro!itatoare sau co!paratii lipsite de unda!ent privind !unca desasurata
de altii
< Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere"
#ontri$ua$ilii, societ,i co!erciale $ancare, persoane %uridice ro!.ne, "i sucursalele din /o!.nia ale
$,ncilor, persoane %uridice str,ine, au o$ligaia de a pl,ti i!pozit pe proit anual, cu pl,i anticipate
eectuate tri!estrial 0scadena este data de 25, inclusiv, a pri!ei luni a tri!estrului ur!,tor1. Fer!enul
p.n, la care se eectueaz, plata i!pozitului anual 0i!pozitul anual G pl,ile anticipate1 este ter!enul de
depunere a declaraiei privind i!pozitul pe proit 025 aprilie1.
#elelalte societ,i co!erciale au o$ligaia de a declara 0declaraia 1001 "i pl,ti i!pozitul pe proit
tri!estrial, p.n, la data de 25 inclusiv a pri!ei luni ur!,toare tri!estrului pentru care se calculeaz,
i!pozitul. #ontri$ua$ilii au o$ligaia s, depun, o declaraie anual, de i!pozit pe proit 0declaratia 1011
p.n, la data de 25 aprilie inclusiv a anului ur!,tor.
*rganizaiile nonproit au o$ligaia de a declara "i pl,ti i!pozitul pe proit anual, p.n, la data de
25 e$ruarie inclusiv a anului ur!,tor celui pentru care se calculeaz, i!pozitul.
#ontri$ua$ilii care o$in venituri !a%oritare din cultura cerealelor "i plantelor te8nice, po!icultur, "i
viticultur, au o$ligaia de a declara "i pl,ti i!pozitul pe proit anual, p.n, la data de 25 e$ruarie inclusiv
a anului ur!,tor celui pentru care se calculeaz, i!pozitul.
17
Biletul nr.<E
1. Amenintari la adresa independentei.
>4e!ple care pot crea a!enin,ri la adresa independenei, pot i&
K un !e!$ru al ca$inetului2societ,ii care este sau a ost recent una din persoanele care a gestionat
patri!oniul clientului(
K un !e!$ru al ca$inetului2societ,ii care este sau a ost recent un anga%at al clientului -ntr'o poziie din
care poate e4ercita o inluen, se!niicativ, direct, asupra nivelului de certitudine ' asigurare ' a
contractului a, de client(
K prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non'audit care poate aecta
direct nivelul certitudinii asigur,rii proesionistului conta$il a, de client(
preg,tirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor inanciare sau preg,tirea unor -nregistr,ri care
ac o$iectul nivelului de asigurare a proesionistului conta$il a, de client.
<. 2xplicai relaia dintre etic i calitatea (n profesia contabil.
Proesionistii conta$ili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oerind servicii potrivit unor
criterii care sa %ustiice increderea pu$licului.
>ste in interesul proesiei conta$ile la scara !ondiala sa inor!eze utilizatorii serviciilor urnizate
de proesionistii conta$ili ca prestatiile acestora sunt de calitate opti!a si satisac regulile de etica i!puse de
acest statut priveligiat.
*$iectivele proesiei conta$ile privesc inaltul nivel proesional, inaltul nivel de peror!anta,
satisacerea interesului general.
>tica proesionala presupune atat protectia iecarui proesionist, cat si a tertilor, protectia
pu$licului prin calitatea si ia$ilitatea prestatiilor, iar pentru !e!$rii #>##7/, printr'o sanatoasa si li$era
concurenta.
#alitatea lucrarilor presupune&
' a$tinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig(
' selectarea lucrarilor pentru cola$oratori(
' progra!area lucrarilor(
' studierea in olosul clientilor a posi$ilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate(
' constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt a$ordate(
' calitatea si continutul raportului(
' pastrarea secretului proesional.
Biletul nr.<;
;.5suri de protecie (mpotriva ameninrilor la adresa independenei.
Dasurile de protectie care ar putea eli!ina sau reduce a!enintarile la un nivel accepta$il se i!part in
doua !ari categorii &
' !asuri de protectie generate de proesie, legislatie sau regle!entari
' !asuri de protectie in !ediul de lucru.
<.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili"
Proesionistii conta$ili %oaca un rol social i!portant. 7titudinea si co!porta!entul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii econo!ice a colectivitatii si a intregii tari.
3n plus, lucrarile prestate de acestia in do!eniul salarizarii si al sta$ilirii venititurilor !e!e$rilor societatii
sunt indispensa$ile societatii. 3nvestitorii, donatorii de onduri, anga%atorii si alte sectoare din lu!ea
aacerilor, precu! si =uvernul si pu$licul, in sens larg, tre$uie sa ai$a inredere in capacitatea acestora de a
pune in unctiune siste!e riguroase de gestiune si inor!are, capa$ile sa asigure o gestiune inaanciara
eicienta, si de a oeri saturi avizate asupra unui nu!ar !are de pro$le!e, asupra gestiunii aacerilor sau
de ordin iscal.
Biletul nr.<<
18
;. 9olul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
3:7# si 37+#: au cola$orat in ti!p la dezvoltarea standardelor de audit si de conta$ilitate care
pot i acceptate in !od general la nivel international.
Jn organis! proesional de conta$ilitate tre$uie sa sta$ileasca un co!itet pentru revizuirea
acestor standarde pe $aza cunostintelor !e!$rilor in ceea ce priveste !ediul econo!ic, legal si
proesional. )aca este necesar, organis!ul proesional de conta$ilitate poate e!ite !ateriale inor!ative
supli!entare pentru relectarea circu!stantelor locale.
>ste reco!andat,daca acest lucru este posi$il, sa se sta$ileasca doua grupuri de lucru sau grupuri
operative separate'unul sa analizeze standardele internationale de conta$ilitate, celalat sa se ocupe de
standardele de auditare. 7ceasta din ur!a tre$uie sa include practicieni din ir!e !ari si !ici( pri!ul grup
tre$uie sa contina reprezentanti din industrie si co!ert, precu! si alte sectoare, pentru consolidarea
sustinerii standardelor.
:iecare grup va tre$ui sa analizeze iecare standard, sa il co!pare cu practica actuala, s ail
dez$ata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra pro$le!elor de tranzitie. /eco!andarile co!itetului
de a adopta un anu!it standard international tre$uie sa ie apro$ate de #onsiliu, de preerat dupaL o
perioada de e4punere. 3n cursul perioadei de e4punere se pot tine se!inarii pentru or!area pedagogilor si
practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.
<.Ce sunt serviciile profesionale"
+erviciile proesionale reprezint, orice serviciu care cere aptitudini conta$ile -nrudite, prestat de un
conta$il proesionist, ca de e4e!plu&
'servicii de conta$ilitate
' audit
' iscalitate
' consultant, !anagerial,
' !anage!ent inanciar
+erviciu& ' o !unc, prestat, -n olosul sau -n interesul cuiva, dar potrivit nor!elor si regulilor proesiei
prestatorului(' -ndeplinirea unei -ndatoriri at, de cineva.
Biletul nr.<3
;.9olul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale.
#odul etic 3:7# al proesionistilor conta$ili se concentreaza pe responsa$ilitatea proesiei de a actiona in
interesul pu$lic. Proesia de conta$il a acut tot posi$ilul pentru a'si pastra reputatia pentru integritate,
o$iectivitate si co!petenta de'a lungul !ultor ani de deservire a clientilor, anga%atorilor si pu$licului.
3:7# considera ca organis!ele !e!$re tre$uie sa de!onstreze ca se aplica progra!ele adecvate pentru a
oeri $asigurarea rezona$ila ca toti conta$ilii proesionisti adera la cele !ai inalte standarde.
/egle!entarea proesiei conta$ile se realizeaza prin diverse cai cu %urisdictii dierite. Jnele
%urisdictii au !ecanis!e e4terne de regle!entare si altele au progra!e de asigurare a calitatii
i!ple!entate prin inter!ediul proesiei cu !ecanis!e pu$lice de supraveg8ere.
)atoria de a adera la cerintele proesionale apartine conta$ilului proesionist.>valuarea !asurii in
care un conta$il si'a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara conta$ilul
proesionist isi desasoara activitatea.
3n cazul conta$ililor proesionisti, in aaceri, i!ple!entarea regula!entului de asigurare a calitatii
tine de organizatia 0anga%atorul1 care anga%eaza conta$ilul proesionist.
3n cazul conta$ililor proesionisti din practica pu$lica, i!ple!entarea regula!entului intern de
control al calitatii este responsa$ilitatea iecarei ir!e de conta$ili practicieni. 3ncura%area si asistarea
ir!elor de conta$ili practicieni in !entinerea si i!$unatatirea calitatii serviciilor proesionale reprezinta
o responsa$ilitate'c8eie a organis!elor proesionale de conta$ilitate din iecare tara( organis!ele
proesionale sunt responsa$ile de luarea !asuriloradecvate pentru realizarea acestui o$iectiv in !ediul
legal, social, de aaceri si de regle!entare care prevaleaza in tarile respective.
#ontrolul calitatii este a$ordat in trei niveluri& nivelul de contract, nivelul ir!ei si organis!ului
proesional.
19
*rganizatia poate analiza !ai !ulte a$ordari care include&
' resurse interne0inspectori anga%ati1
'resurse e4terne& 0contractanti,siste!de control catre terti,contractarea lucrarilor in aara
societatii,a$oradarea $ilaterala sau regionala1
3ndierent de a$ordarea olosita,organizatia proesionala tre$uie sa ia !asuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. 3n orice caz, acestia tre$uie sa ie independenti de persoana sau ir!a
si de entitatile ale caror anga%a!ente sunt selectate pentru control.
<.8rezentai modul de determinare a impozitului pe teren (n cazul terenurilor situate (n intravilan ce
au ca destinaie teren pentru construcii.
Codul Fiscal art. 258: Calculul impozitului
(1)Impozitul pe teren se stabileste lund n calcul numarul de metri patrati de teren ran!ul
localitatii n care este amplasat terenul si zona si"sau cate!oria de #olosinta a terenului con#orm
ncadrarii #acute de consiliul local.
2$ n cazul unui teren amplasat n intravilan nre!istrat n re!istrul a!ricol la cate!oria de
#olosinta terenuri cu constructii impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea supra#etei
terenului e%primata n &ectare cu suma corespunzatoare pre'azuta n urmatorul tabel(
(la data 01-ian-2007 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III modificat de Art. I, punctul
232. din Leea 3!3"200# )
)*+I,-./. III( Impozitul si ta%a pe teren
Impozitul"ta%a pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu constructii
0ona n cadrul
localitatii
1i'elurile impozitului " ta%ei pe ran!uri de localitati
2 lei"&a 2
0 I II III I3 3
* 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
4 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
) 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
5 3.832 1.821 1.519 1.060 300 153
(la data 01-ian-2010 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III referinte de aplicare anexa 1 din
Hotarirea 9562009)
P!"# 258
1
: $orme metodolo%ice Cod Fiscal
61$Impozitul pe teren se stabileste anual n suma #i%a n lei pe metru patrat de teren n mod
di#erentiat n intra'ilanul si e%tra'ilanul localitatilor dupa cum urmeaza(
a$n intravilan(
1.pe ran!uri de localitati identi#icate prin ci#rele romane( 0 I II III I3 si 37
2.pe zone identi#icate prin literele( * 4 ) si 57
3.pe cate!orii de #olosinta ast#el cum sunt e'identiate n tabloul pre'azut la pct. 807
4.prin aplicarea ni'elurilor si a coe#icientilor de corectie pre'azuti la art. 258 alin. 62$ 64$ si 65$
din )odul #iscal7
alta varianta
1ursa3 Cod -iscal
Calculul impozitului
(;! 3!pozitul pe teren se sta$ile"te lu.nd -n calcul nu!,rul de !etri p,trai de teren, rangul localit,ii
-n care este a!plasat terenul "i zona "i2sau categoria de olosin, a terenului, conor! -ncadr,rii ,cute de
consiliul local.
20
(<! Cn cazul unui teren a!plasat -n intravilan, -nregistrat -n registrul agricol la categoria de olosin,
terenuri cu construcii, i!pozitul pe teren se sta$ile"te prin -n!ulirea supraeei terenului, e4pri!at, -n
8ectare, cu su!a corespunz,toare prev,zut, -n ur!,torul ta$el&
MNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNM
MOona -n M M
Mcadrul M ' lei28aP1 ' M
Mlocali' MNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNM
Mt,ii M ;ivelurile i!pozitului, pe ranguri de localit,i M
M MNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNM
M M 0 M 3 M 33 M 333 M 3? M ? M
MNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNM
M 7 M 7.404 M 6.148 M 5.401 M 4.681 M 636 M 509 M
MNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNM
M A M 6.148 M 4.648 M 3.768 M 3.180 M 509 M 382 M
MNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNM
M # M 4.648 M 3.180 M 2.385 M 1.511 M 382 M 254 M
MNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNM
M ) M 3.180 M 1.511 M 1.261 M 880 M 249 M 127 M
MNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNM

Norme metodologice:
78. 011 3!pozitul pe teren se sta$ile"te anual -n su!, i4,, -n lei pe !etru p,trat de teren, -n !od
diereniat, -n intravilanul "i e4travilanul localit,ilor, dup, cu! ur!eaz,&
a1 -n intravilan&
1. pe ranguri de localit,i, identiicate prin cirele ro!ane& 0, 3, 33, 333, 3? "i ?(
2. pe zone, identiicate prin literele& 7, A, # "i )(
3. pe categorii de olosin,, astel cu! sunt evideniate -n ta$loul prev,zut la pct. 80(
4. prin aplicarea nivelurilor "i a coeicienilor de corecie prev,zui la art. 258 alin. 021, 041 "i 051 din
#odul iscal(
80. Ba -ncadrarea terenurilor pe categorii de olosin,, -n uncie de su$categoria de olosin,, se are -n
vedere ta$loul ur!,tor&
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
M #ategoria M +u$categoria M +i!$ol M
M de olosin, M de olosin, M 0cod1 M
MNNNNNNNNNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNM
M 1. Ferenuri M ' construcii M # M
M cu construcii M ' curi "i construcii M ## M
M M ' diguri M #) M
M M ' cariere M #7 M
M M ' parcuri M #P M
M M ' ci!itire M #3 M
M M ' terenuri de sport M #+ M
M M ' piee "i t.rguri M #F M
M M ' pa%i"ti "i "tranduri M #PQ M
M M ' taluzuri pietruite M #FO M
M M ' ."ie de rontier, M #:: M
M M ' e4ploat,ri !iniere "i petroliere M #DP M
M M ' alte terenuri cu construcii M #7F M
MNNNNNNNNNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNMNNNNNNNNNNM
81. 011 Pentru calculul i!pozitului aerent terenurilor situate -n intravilanul localit,ilor, at.t -n cazul
persoanelor izice, c.t "i -n cel al persoanelor %uridice, sunt necesare ur!,toarele date&
21
a1 rangul localit,ii unde se al, situat terenul(
$1 zona -n cadrul localit,ii prev,zute la lit. a1(
c1 categoria de olosin,(
d1 supraaa terenului(
e1 -n cazul terenului -ncadrat la categoria de olosin, @terenuri cu construcii@, supraaa construit, la
sol a cl,dirilor(
1 !a%orarea sta$ilit, -n condiiile art. 287 din #odul iscal pentru i!pozitul pe teren. 0;ivelul
i!pozitelor "i ta4elor locale prev,zute -n prezentul titlu poate i !a%orat anual cu p.n, la 209 de consiliile
locale, %udeene "i #onsiliul =eneral al Dunicipiului Aucure"ti, dup, caz, cu e4cepia ta4elor prev,zute la
art. 263 alin. 041 "i 051 "i la art. 295 alin. 0111 lit. $1 ' d1.
82. 011 2xemplu de calcul privind i!pozitul pe teren aerent anului 2007, -n cazul unui teren a!plasat
-n intravilan, av.nd categoria de olosin, @terenuri cu construcii@&
7. )atele despre teren, potrivit structurii prev,zute la pct. 81 alin. 011&
a1 rangul localit,ii unde este situat terenul& 0(
$1 zona -n cadrul localit,ii& 7(
c1 categoria de olosin,& terenuri cu construcii(
d1 supraaa terenului& 598 !p(
e1 supraaa construit, la sol a cl,dirilor& 56 !p(
1 #onsiliul =eneral al Dunicipiului Aucure"ti a 8ot,r.t, -n anul 2006 pentru anul 2007, !a%orarea
i!pozitului pe teren cu 199 .
A. >4plicaii privind !odul de calcul al i!pozitului pe teren, astel cu! rezult, din econo!ia te4tului
art. 258 alin. 021 din #odul iscal&
1. +e deter!in, supraaa pentru care se datoreaz, i!pozit pe teren& din supraaa terenului deinut -n
proprietate se scade supraaa construit, la sol, respectiv& 598 !p ' 56 !p E 542 !p(
2. +e deter!in, i!pozitul pe teren&
2.1. -n ta$loul prev,zut la pct. 11 alin. 031, la cap. 333 ' i!pozitul pe terenurile a!plasate -n intravilan '
terenuri cu construcii, -n coloana @;ivelurile sta$ilite -n anul 2006 pentru anul 2007 ' art. 296 alin. 011@ se
identiic, su!a corespunz,toare unui teren a!plasat -n zona 7 din localitatea care are rangul 0, respectiv&
7404 lei28a, respectiv 0,7404 lei2!p(
2.2. supraaa de teren pentru care se datoreaz, i!pozit pe teren, prev,zut, la pct. 1, se -n!ule"te cu
su!a prev,zut, la su$pct. 2.1, respectiv& 542 !p 4 0,7404 lei28a E 401,296 lei(
2.3. av.nd -n vedere prevederile art. 296 alin. 011 din #odul iscal, deoarece, -n anul iscal 2006 pentru
anul iscal 2007, #onsiliul =eneral al Dunicipiului Aucure"ti a 8ot,r.t !a%orarea i!pozitului pe teren cu
199, i!pozitul deter!inat la su$pct. 2.2 se !a%oreaz, cu acest procent sau, pentru u"urarea calculului,
i!pozitul pe teren se -n!ule"te cu 1,19, respectiv& lei 401,296 4 1,19 E 477.54 lei( potrivit prevederilor
pct. 15 alin. 011, raciunea dep,"ind 50 de $ani se !a%oreaz, la 1 leu, i!pozitul pe teren astel deter!inat
se rotun%e"te la 478 lei.
Biletul nr.<*
1. 9olul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.
Jn principiu unda!ental al #odului etic 3:7# al proesionistilor conta$ili speciica aptul ca 6un
proesionist are sarcina per!anenta de a'si pastra cunostintele si a$ilitatile la nivelul necesar pentru a se
asigura ca un client sau un anga%ator pri!este servicii proesionale co!petente in $aza noutatilor curente
din practica, legislatie si te8nica. Jn proesionist conta$il tre$uie sa actioneze cu diligenta si in
conor!itate cu standardele te8nice si proesionale aplica$ile in urnizarea serviciilor proesionale5.
)ezvoltarea proesionala continua este !etoda prin care proesionistii conta$ili isi pot indeplini o$ligatiile
de co!petenta per!anenta.
)ezvoltarea proesionala continua este deinit, ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
!entinerea a$ilitatilor conta$ililor proesionisti de a'si desasura activitatea in !od co!petent in !ediul
lor proesional.
22
Pro!ovarea dezvoltarii proesionale continue si i!portanta acesteia reprezinta co!ponente vitale
ale activitatilor pe care organis!ul proesional de conta$ilitate si le asu!a pentru a'si pastra credi$ilitatea
sa si pe cea a !e!$rilor sai. >ste i!portant ca organis!ele de conta$ilitate sa de!onstreze !e!$rilor
valoarea dezvoltarii proesionale continue si $eneiciile acesteia pentru !e!$rii individuali in ter!ini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de anga%are si credi$ilitate.
+tandardul 3nternational de >ducatie pentru #onta$ilii Proesionisti 7, 6)ezvoltarea proesionala
continua& Jn progra! de invatare de durata si dezvoltare continua a co!petentei proesionale5,sta$ileste
reerinta internationala de dezvoltarea proesionala continua pentru toti conta$ilii proesionisti. +tandardul
pro!oveaza activitatile dezvoltarii proesionale continue care sunt relevante pentru !unca !e!$rului
individual, care pot i esti!ate si veriicate. Dulte organis!e de conta$ilitate solicita !e!$rilor sa aca un
anu!it nu!ar de ore de pregatire pe an, inti!p ce altele a$ordeaza dezvoltarea proesionala continua in
$aza co!petentei
*rganis!ele proesionale de conta$ilitate tre$uie, de ase!enea, sa sta$ileasca un proces prin care
sa deter!ine daca !e!$rii se ocupa de dezvoltarea proesionala continua.
2. Care sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre profesionitii
+ituaiile care nu r,spund criteriilor de o$iectivitate, -ncredere, cinste, decen, "i $un gust pentru o
aciune de pro!ovare.
cele care creeaza sperante alse, induc in eroare sau creeaza sperante ne%ustiicate de
posi$ile rezolvari avora$ile
i!plica posi$ilitatea de a inluenta orice instanta, tri$unal, agentie de regle!entare
ac co!paratii cu altii
contin !arturii sau apro$ari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezona$ile o
neintelegere sau o deceptie
care pretind, ne%ustiicat ca pesoana respectiva este e4pert sau specialist intr'un anu!e
do!eniu al conta$ilitatii
Biletul nr.<A
;.Ce sunt serviciile profesionale"
+erviciile proesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini conta$ile inrudite, prestat de un
conta$il proesionist, ca, de e4e!plu&
' servicii de conta$ilitate(
' audit(
' iscalitate(
' consultants !anageriala(
' !anage!ent inancier.
+erviciu ' o !unca prestata in olosul sau in interesul cuiva, dar potrivit nor!elor si regulilor proesiei
prestatorului( indeplinirea unei indatoriri ata de cineva.
<.Competena profesional i responsabilitatea c'nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Bi$er proesioni"tii conta$ili tre$uie s, evite s, presteze servicii proesionale ,r, o co!peten, adecvat,,
-n aar, de cazul c, $eneicieaz, de saturi avizate "i de o asisten, care s, le per!it, s, presteze servicii
de calitate.
)ac, un proesionist conta$il nu posed, co!petenele necesare -ntr'un do!eniu speciic -n cadrul !isiunii
sale, acesta poate solicita saturi te8nice de la specilia"ti 0ali proesioni"ti conta$ili, avocai, ingineri,
geologi sau ali e4peri1. Cn acest caz, de"i proesionistul conta$il se spri%in, pe co!petenelel te8nice ale
specialistului consultant, acesta din ur!, nu cunoa"te -n !od necesar regulile de etic, ale proesiunii.
Cntruc.t proesionistului conta$il -i revine, ulti!ul, responsa$ilitatea pentru serviciul prestat, el tre$uie s,
se asigure c, regulile de etic, au ost respectate de c,tre e4pertul consultant. >l tre$uie s, se asigure ce
23
e4pertul consultant este la curent cu regulile de etic,, !ai ales principiile unda!entale ale proesiei(
aceste principii se aplic, la orice !isiune la care particip, ace"ti e4peri.
7ceast, asigurare se poate o$ine&
'ie cer.nd e4perilor respectivi s, citeasc, regulile de etic,(
'ie cer.nd e4perilor o conir!are scris, asupra $unei -nelegeri a regulilor de etic,(
'ie d.nd saturi dac, apar conlicte poteniale.
#.nd proesionistul conta$il nu are asigurarea c, regulile de etic, sunt cunoscute "i respectate, el tre$uie
s, reuze -ncredinarea !isiunii sau s, o -ntrerup, 0dac, a -ncepul1.
Biletul nr.<B
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public!"
Proesia conta$ila se distinge de celelalte proesii prin asu!area responsa$ilitatii ata de interesul
pu$lic,ata de toate partile interesate in activitatile desasurate de
intreprindere&actionari,salariati,$anci,$uget,etc. Proesia conta$ila se distinge prin acceptarea
responsa$ilitatii sale ata de pu$lic,prin pu$lic intelegandu'se& #lientii( =uvernul( 7nga%atorii(
3nvestitorii( *a!enii de aaceri( #o!unitatile inanciare( )onatorii de onduri( *rice alta
persoana, care dau incredere in o$iectivitatea si integritatea proesionistilor conta$ili pentru $una
unctionare a econo!iei. 7ceasta incredere acordata de pu$lic i!pune proesiei conta$ile o
responsa$ilitate in !aterie de interes general. 3nteresul general se!niica satisactia colectiva a
persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza proesionistii conta$ili,in slu%$a carora se ala.
3nteresul pu$lic este $unastarea colectiva a co!unitatii si a institutiilor deservite de conta$ilul
proesionist. +tandardele proesiei conta$ile sunt puternic deter!inate de interesul pu$lic&
7uditorii independenti a%uta la !entinerea integritatii si eicientei situatiilor inanciare prezentate
institutiilor inanciare ca suport partial pentru i!pru!uturi si actionarilor pentru a o$tine capital(
/esponsa$ilii inanciari0directorii econo!ici1 cu atri$utii in diverse do!enii de !anage!ent
inanciar contri$uie la utilizarea eicienta si eectiva a resurselor organizatiei( 7uditorii interni
urnizeaza asigurarea in legatura cu un siste! de control intern corect,care sporeste increderea in
inor!atiile inanciare e4terne ale patronului( >4pertii in i!pozite a%uta la sta$ilirea increderii si
eicientei,precu! si la aplicarea corecta a siste!ului de i!pozitare( #onsilierii de gestiune si
consultantii !anageriali au o responsa$ilitate ata de interesul pu$lic in sustinerea luarii unor
decizii !anageriale corecte. 3ntrodusa la inceput in +J7 prin Begea +ar$anes'
*4leR,supraveg8erea pu$lica a ost preluata la nivelul J> prin noua )irectiva a 8'a,care la nivelul
iecarui stat !e!$ru tre$uia i!ple!entata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
+upraveg8erea pu$lica,in spiritul si litera )irectivei a 8'a ,consta in i!ple!entarea unui siste!
eicient de supraveg8ere pu$lica a auditorilor statutari si a ir!elor de audit(acesta nu presupune
neaparat crearea unui organis! de supraveg8ere pu$lica. Pentru a nu aecta interesul
pu$lic,supraveg8erea pu$lica tre$uie sa respecte ur!atoarele principii& Foti auditorii statutari si
toate ir!ele de audit sunt supusi supraveg8erii pu$lice,iar cand autoritatea co!petenta in
do!eniul auditului statutar este un organis! proesional autono!,siste!ul de supraveg8ere
pu$lica se e4tinde si asupra acestuia. +iste!ul de supraveg8ere pu$lica este condus de
nepracticieni(se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in do!enii relevante pentru auditul
statutar ie datorita e4perientei sale proesionale,ie pentru ca stapaneste cel putin una dintre
disciplinele care ac o$iectul pregatirii in do!eniul auditului statutar. Persoanele i!plicate in
conducerea siste!ului de supraveg8ere pu$lica sunt selectate printr'o procedura de no!inalizare
independenta si transparenta. +iste!ul de supraveg8ere pu$lica isi asu!a responsa$ilitatea inala
a supraveg8erii& 7utorizarii0acreditarii1 si evidentei auditorilor statutari si ale ir!elor de audit(
7doptarii standardelor de conduita proesionala si de control intern de calitate a ir!elor de
audit,precu! si a standardelor de audit( )ezvoltarii proesionale continue,asigurarii calitatii si
siste!elor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
<.8rezentati modul de determinare a impozitului asupra mi)ioacelor de
transport in cazul autoturismelor.
24
Fa4a asupra !i%loacelor de transport se calculeaz, -n uncie de tipul !i%locului de transport,
conor! celor prev,zute -n prezentul capitol.
(<! Cn cazul oric,ruia dintre ur!,toarele autove8icule, i!pozitul pe !i%locul de transport se
calculeaz, -n uncie de capacitatea cilindric, a acestuia, prin -n!ulirea iec,rei grupe de 200 c!S3 sau
raciune din aceasta cu su!a corespunz,toare din ta$elul ur!,tor&
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
Fipuri de autove8icule lei2200 c!S3
sau raciune
din aceasta
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
1. Dotorete, scutere, !otociclete "i autoturis!e cu
capacitatea cilindric, de p.n, la 1600 c!S3 inclusiv 8
2. 7utoturis!e cu capacitatea cilindric, -ntre
1601 c!S3 "i 2000 c!S3 inclusiv 18
3. 7utoturis!e cu capacitatea cilindric, -ntre
2001 c!S3 "i 2600 c!S3 inclusiv 72
4. 7utoturis!e cu capacitatea cilindric, -ntre
2601 c!S3 "i 3000 c!S3 inclusiv 144
5. 7utoturis!e cu capacitatea cilindric, de peste
3.001 c!S3 290
6. 7uto$uze, autocare, !icro$uze 24
7. 7lte autove8icule cu !asa total, !a4i!, autorizat,
de p.n, la 12 tone inclusiv 30
8. Fractoare -n!atriculate 18
Biletul nr.<C
;.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile"
/ealizarea o$iectivului proesiei conta$ile constand in satisacerea e4igentelor pu$licului irapune !ai
!ulte i!perative, si anu!e&
' credi$ilitatea ' pu$licul are nevoie de inor!atii credi$ile(
' proesionis!ul ' proesiunea conta$ila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, anga%atori
si terti ca proesionisti in do!eniu(
' calitatea serviciilor ' toate serviciile urnizate de un proesionist conta$il tre$uie sa satisaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate(
' increderea ' utilizatorii serviciilor proesionistilor conta$ili tre$uie sa ie asigurati ca aceste
servicii sunt su$ordonate unui ansa!$lu de reguli de etica proesionala.
<.Ce sunt serviciile profesionale"
+erviciile proesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini conta$ile inrudite, prestat de un
conta$il proesionist, ca, de e4e!plu&
' servicii de conta$ilitate(
' audit(
' iscalitate(
' consultants !anageriala(
' !anage!ent inancier.
+erviciu ' o !unca prestata in olosul sau in interesul cuiva, dar potrivit nor!elor si regulilor proesiei
prestatorului( indeplinirea unei indatoriri ata de cineva.
Biletul nr.<D
25
;.2xplicai relaia dintre etic i calitatea (n profesia contabil.
Proesionistii conta$ili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oerind servicii potrivit unor
criterii care sa %ustiice increderea pu$licului.
>ste in interesul proesiei conta$ile la scara !ondiala sa inor!eze utilizatorii serviciilor urnizate
de proesionistii conta$ili ca prestatiile acestora sunt de calitate opti!a si satisac regulile de etica i!puse de
acest statut priveligiat.
*$iectivele proesiei conta$ile privesc inaltul nivel proesional, inaltul nivel de peror!anta,
satisacerea interesului general.
>tica proesionala presupune atat protectia iecarui proesionist, cat si a tertilor, protectia
pu$licului prin calitatea si ia$ilitatea prestatiilor, iar pentru !e!$rii #>##7/, printr'o sanatoasa si li$era
concurenta.
#alitatea lucrarilor presupune&
' a$tinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig(
' selectarea lucrarilor pentru cola$oratori(
' progra!area lucrarilor(
' studierea in olosul clientilor a posi$ilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate(
' constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt a$ordate(
' calitatea si continutul raportului(
' pastrarea secretului proesional.
<. 7norariile i independena.
#and onorariile pri!ite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte
i!portanta din onorariile $rute totale ale proesionistului conta$il li$eral sau ale ca$inetului in ansa!$lu,
dependenta ata de acest client sau grup tre$uie e4a!inate cu atentie,caci independenta poate i pusa in
pericol.
*rganis!ele !e!$re ale 3:7# sta$ilesc reguli s3 urnizeaza instructiuni !e!$rilor lor reeritoare la acest
su$iect( acestea tre$uie sa ie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al proesiei conta$ile, cu situatia
econo!ica a iecarei tari.
+erviciile proesionale nu tre$uie sa ie propuse sau eectuate unui client pe $aza de acorduri sau contracte
conor! carora acturarea onorariilor este conditionata de i!portanta pro$le!elor descoperite sau de
rezultatele acestor servicii.
3n tarile in care acturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de nor!ele
organis!ului, aceste !isiuni tre$uie li!itate la acelea pentru care independenta nu este o$ligatorie.
*norariile i4ate de tri$unal sau alta autoritate pu$lica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.
)i!potriva, onorariile acturate procentual sau alte !etode si!ilare sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie.
Biletul nr.3E
;. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta"
#o!petena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe te!eiul unei cunoa"teri
ad.nci a pro$le!ei -n discuie 0)icionarul >4plicativ, >ditura 7cade!iei, 19751.
#o!petena proesional, se o$ine prin studiu G practic,. T+, acionezi ,r, s, studiezi este atal. +,
studiezi ,r, s, actionezi este inutil5 0DarR Aeard1.
Principiul co!petenei proesionale "i al prudenei i!pune ur!,toarele o$ligaii proesioni"tilor conta$ili&
a1. !eninerea cuno"tinelor "i aptitudinilor proesionale la nivelul necesar astel -nc.t clienii sau
anga%atorii s,is, ie siguri c, pri!esc servicii proesionale co!petente( "i
$1. s, acioneze cu pruden, -n conor!itate cu standardele te8nice "i proesioniale, atunci c.nd oer,
servicii proesionale.
+erviciile proesionale co!petente necesit, un raiona!ent solid -n aplicarea cuno"tinelor "i aptitudinilor
proesionale -n urnizarea unor astel de servicii.
26
#o!petena proesional, poate i -!p,rit, -n dou, aze separate&
0a1 o$inerea unui nivel de co!peten, proesional,(
0$1 !eninerea unui nivel de co!peten, proesional,.
Deninerea unui nivel de co!peten, proesional, necesit, o per!anent, con"tientizare "i
-nelegere a evoluiilor relevante pe plan proesional te8nic "i -n !ediul de aaceri. )ezvoltarea
proesional, continu, ela$oreaz, "i !enine capacit,ile care -i per!it unui proesionist conta$il s,
des,"oare o activitate co!petent, -ntr'un !ediu proesional.
U+tandardul 3nternaional de >ducaie 03>+1 nr.7 e!is de :ederaia 3nternaional, a #onta$ililor 03:7#1
prevede ca o$iectiv al proesiei conta$ile& oerirea de servicii de -nalt, calitate pentru a veni -n
-nt.!pinarea nevoilor pu$licului(
U +tandardul proesional nr. 38 privind dezvoltarea proesional, continu, a proesioni"tilor conta$ili(
U Progra!ul de dezvoltare proesional, continu, a proesioni"tilor conta$ili.
Jn proesionist conta$il ar tre$ui s, se asigure treptat c, cei care -"i des,"oar, activitatea su$ tutela unui
proesionist conta$il $eneiciaz, de instruire "i supervizare adecvat,.
)ac, este cazul, un proesionist conta$il ar tre$ui s, -i atenioneze pe clieni, anga%atori "i ali
utilizatori de servicii proesionale de li!itele inerente serviciilor pentru a evita -nelegerea eronat, a unei
opinii e4pri!ate drept air!area unui apt.
<.Bunurile sau serviciile primate i independena.
7cceptarea de $unuri si servicii de la un client, precu! si acceptarea unei ospitalitati e4cesive pot
constitui o a!enintare a independentei. +e interzice pri!irea de $unuri si servicii de c+tre proesionistii
conta$ili, de catre sotiile lor sau de catre copiii alai in intretinere.
Biletul nr.3;
;.Confidenialitatea+ care sunt obligaiile profesionistului contabil"
*$ligaiile proesionistului conta$il privind conidentialitatea sunt&
a$inerea de a dezv,lui inor!aii conideniale -n aara unit,ii anga%atoare, e4cepia cazului c.nd
a ost autorizat sau c.nd e4ist, o o$ligaie legal, sau proesional, s, pu$lice acele inor!aii(
a$tinerea de la olosirea inor!aiilor conideniale do$.ndite -n ti!pul e4ecut,rii sarcinilor de
serviciu -n avanta%ul personal sau -n avanta%ul unei tere persoane(
respectarea conidenialit,ii in !ediu social 0asociai de aaceri, rude1 , in relaiile cu un potenial
client sau anga%ator( in cadrul entit,ii anga%atoare(
7sigurarea c, personalul anga%at sau alat su$ controlul s,u respect, conidenialitatea 0pentru
proesionistul conta$il -n calitate de ad!inistrator, director, conta$il "e, etc.1.
*$ligaia de conidenialitate continu, "i dup, -ncetarea relaiei dintre proesionistul conta$il "i client
sau anga%ator.
Posi$ilitatea divulg,rii inor!aiilor, -n situaiile&
autorizare de c,tre client sau anga%ator(
autorizare prev,zut, prin lege 0e4e!plu& urnizarea de pro$e -n %ustiie, autoritatea iscal,,
prevenirea "i sancionarea sp,larii $anilor1(
conor!are auditului de calitate(
investigaii din partea unui organis! nor!alizator 0statistice1(
Proesionistul conta$il tre$uie s, se conving, c, p,rile c,rora li se adreseaz, co!unicarea
inor!aiilor sunt destinatarii adecvai "i au responsa$ilitatea s, reacioneze ca atare 0>4e!pliicare&
solicitarea inor!aiilor pentru /egistrul ;aional al >4perilor /;>1.
#onidentialitatea este stricta, in aara de cazul in care proesionistul conta$il a pri!it o autorizatie
speciala de a divulga inor!atiile sau in caz de o$ligatii legale sau proesionale.
Proesionistii conta$ili tre$uie sa se asigure ca persoanele anga%ate su$ orice or!a'su$alterni sau
cola$oratori'respecta aceleasi reguli de conidentialitate.
<. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
27
#alitatea este un atri$ut i!portant al activitatii proesionistului conta$il. 7utocontrolul calitatii
lucrarilor insea!na aplicarea de catre proesionist sau de catre ca$inet a principiilor si procedurilor in scopul
sta$ilirii unui grad rezona$il de certitudine ca lucrarile s'au eectuat conor! 6 principiilor de $aza care
guverneaza lucrarile respective5.
Principiile de calitate constituie o$iective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se deinesc
ca !asuri de luat pentru a satisace principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind&
' calitatile personale 0 ca$inet sau societate1(
' aptitudinile si co!petenta (
' repartitia lucrarilor (
' instructiunile si supervizarea.
#ontrolul de calitate asupra lucrarilor realizate de e4pertul conta$il sau de conta$ilul autorizat
care isi desasoara activitatea individual se poate organiza si e4ercita nu!ai de catre #>##7/, potrivit
;or!elor e!ise de acesta si apro$ate de #onerinta ;ationala
Biletul nr.3<
;.0efinirea independenei potrivit reglementrilor Corpului.
3ndependena este o situaie a unei persoane care %udec, lucrurile "i acioneaz, neinluenat de alii.
3ndependena presupune satisacerea conco!itenta a celor doua co!ponente unda!entale ale
conceptului&
independena de spirit 0de drept1 G o stare de spirit, de %udecat, proesional, care nu este aectat,
de inluene e4terioare pe de o parte(
independena -n aparen, 0de apt1 G o stare care se !aniest, -n aciune care per!ite $eneiciarilor
de lucr,ri s, nu pun, la -ndoial, o$iectivitatea proesionistului conta$il, pe de alt, parte.
)in practic,, rezult, c,, !a%oritatea circu!stanelor care aecteaz, independena se datoreaz, relaiilor de
aaceri "i inanciare, cu anga%aii clientului alai -n poziia de a e4ercita inluen, direct, asupra
proesionistului conta$il.
/egula de $az, -n cazul -n care circu!stanele la adresa independenei sunt se!niicative -nainte de
acceptarea !isiunii, se procedeaz, astel&
se -ntreprind diligenele necesare pentru eli!inarea acelor circu!stane sau, dac, nu este posi$il,
se reuz, acceptarea sau continuarea !isiunii 0 a$inere 1.
<. 8lata lucrrilor modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, proesionistul conta$il pretinde nu!ai onorariile sta$ilite prin contract sau de catre
organul %udiciar. *norariile nu pot i platite su$ or!a de avanta%e in natura, participatii sau co!isiaone.
;u tre$uie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este acuta
pentru a acoperi anu!ite atitudini a$usive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
#ontractele se inc8eie inaintea inceperii lucrarilor 0 pe parcurs, acte aditionale1.
;u se pot inc8eia contracte glo$ale.
;u se pot inc8eia contracte pentru activitati inco!pati$ile.
>ste interzisa i!partirea onorariile intre colegi prin participarea la e4ecutarea lucrarilor.
*norariile nu pot i i4ate in unctie de rezultatele o$tinute
3n caz de litigiu reeritor la onorariu, ar$itra%ul il constituie presedintele ilialei 0 procedura dreptului
co!un1.
Biletul nr.33
;. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili"
#odul etic national al proesionistilor conta$ili cuprinde o$iectivele si principiile unda!entale,
redate general, si nu pentru a rezolva pro$le!ele etice ale conta$ililor proesionisti intr'un caz $ine
deter!inat. #odul oera anu!ite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a o$iectivelor si
28
principiilor unda!entale cu privire la nu!arul situatiilor tipice care se intalnesc in proesiunea conta$ila.
8artea A4 (sau sectiunea ;EE ! )estinata tuturor profesionsitilor contabili anga%ati sau li$er
proesionsiti , contine&
+ectiunea 100 G 3ntroducere si principii unda!entale
+ectiunea 110 G 3ntegritatea
+ectiunea 120 G *$iectivitatea
+ectiunea 130 G #o!petenta proesionala si prudenta
+ectiunea 140 G #onidentialitatea
+ectiunea 150 G #o!pota!entul proesional
8artea B ( sau sectiunea <EE ! G )estinata exclusiv liber profesionsitilor
+ectiunea 200 G 3ntroducere
+ectiunea 210 G ;u!irea proesionsitului conta$il
+ectiunea 220 G #onlicte de interese
+ectiunea 230 G *pinii supli!entare
+ectiunea 240 G *norarii si alte tipuri de re!unerare
+ectiunea 250 G DerHetingul serviciilor proesionale
+ectiunea 260 G #adouri si ospitalitate
+ectiunea 270 G #ustodia activelor clientului
+ectiunea 280 G *$iectivitate
+ectiunea 290 ' 3ndependenta in audit
8artea C (sau sectiunea 3EE ! G )estinata exclusiv profesionsitilor anga)ati
+ectiunea 300 G 3ntroducere
+ectiunea 310 G #onlicte conceptuale
+ectiunea 320 G 3ntoc!irea si raportarea inor!atiilor
+ectiunea 330 G Buarea de !asuri in cunostinta de cauza
+ectiunea 340 G 3nterese inanciare
+ectiunea 350 ' +ti!ulente
<. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce
ac$izitioneaza un imobil"
Persoanele izice care au ac8iziionat, -n perioada 2005 G 2009, de la alte persoane izice, i!o$ile noi sau
terenuri construi$ile nu au o$ligaia pl,ii F?7. 7ceast, plat, a ta4ei pe valoare adaugat, este -n o$ligaia
v.nz,torilor G persoane izice.
7genia ;aional, de 7d!inistrare :iscal, precizeaz, c, persoanele izice care au v.ndut terenuri
construi$ile "i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau o$ligaia -nregistr,rii -n scopuri de F?7
0-n condiiile prev,zute la art. 152 din #odul iscal sau -nainte de -nceperea activit,ii econo!ice conor!
prevederilor art. 153 din #odul iscal1 "i pl,ii F?7 la $ugetul de stat aerent, livr,rilor.
Persoanele izice, care au ac8iziionat construcii noi "i terenuri construi$ile -n scop personal nu au
o$ligaia pl,ii ta4ei pe valoare ad,ugat, .
3ncep.nd cu 1 ianuarie 2010, persoanele izice care au eectuat tranzacii cu construcii noi "i terenuri
construi$ile -n perioada 2005 ' 2009, c8iar dac, nu au ost -nregistrate ca pl,titori de F?7 la !o!entul
iniierii construciilor, -"i pot deduce ta4a pe valoare adaugat, aerent, c8eltuielilor eectuate, -n pri!ul
decont depus dup, -nregistrare sau -ntr'un decont ulterior, indierent dac, au ,cut sau nu o$iectul
controlului organelor iscale.
Biletul nr.3*
;. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama"
Proesionistii conta$ili sunt deseori conruntati cu situatii care i!plica conlict de ordin proesional( nu
se poate sta$ili o lista co!pleta de situatii suscepti$ile de a genera conlicte de interese, insa proesionistii
29
tre$uie sa descopere actorii care dau nastere la astel de conlicte.
>4ista si unele circu!stante particulare in care responsa$ilitatea proesionistului conta$il poate i
in conlict cu unele cerinte interne si e4terne&
' un superior , director, ad!inistrator sau asociat poate ace presiuni. Fre$uie descura%ate orice
relatie sau orice interes suscepti$il de a pune in pericol, de a inluenta negativ integritatea proesionistului
conta$il.
' Proesionistului conta$il i se poate cere sa lucreze contra nor!elor proesionale si te8nice.
' 3dentiicarea circu!stantelor in care ar putea aparea un conlict de interese&
proesionistul conta$il are interese de aaceri directe cu un client sau are o participaie la un
co!petitor al clientului(
proesionistul conta$il presteaz, servicii pentru clieni ale c,ror interese sunt -n conlict.
' >valuarea se!niicaiei circu!stanei care genereaz, conlictul de interese "i luarea !,surilor de
protecie&
notiicarea clientului despre conlictul de interese ce ar putea ap,rea "i o$inerea consi!,!.ntului
acestuia de aciona -n ase!enea -!pre%ur,ri(
notiicarea tuturor p,rilor interesate(
utilizarea unor ec8ipe distincte de !isiuni(
indru!area ec8ipei, conidenialitatea.
' Jn conlict de interese se poate produce si cand pu$licarea unor inor!atii eronate poate avanta%a
anga%atorul sau clientul si avoriza sau dezavanta%a proesionistul conta$il.
' Cn cazul c.nd un conlict de interese reprezint, o a!eninare la adresa unuia sau !ai !ultor
principii unda!entale, a!eninare care nu poate i eli!inat, G proesionistul conta$il concluzioneaz, c, nu
este corespunz,tor s, accepte !isiunea.
<. 9olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Proesia conta$ila se distinge ata de celelalte proesii, printre altele, prin asu!area responsa$ilitatii
ata de interesul pu$lic, ata de toate partile interesate in activitatile desasurate de intreprindere&
actionari, salariati, urnizori, $anci, $uget, etc. #8iar daca proesionistul conta$il este platit de un client
deter!inat care este $eneiciarul inal al serviciului de ela$orare sau auditare a situatiilor inanciare,
inor!atiile desprinse din aceste situatii inanciare sunt utilizate de cei care or!eaza pu$licul
Biletul nr.3A
;.Care este procedura de urmat c'nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional"
#.nd este diicil de sesizat un co!porta!ent contrar eticii sau pentru a rezolva un conlict de ordin
proesional, dac, politicile
sta$ilite de organis!ul proesional nu sunt suiciente, proesionistul conta$il poate recurge la ur!,toarele&
' e4a!inarea conlictului cu superiorul direct. )ac, intervenia superiorului direct nu este suicient,
"i proesionistul conta$il decide s, se adreseze nivelului superior ur!,tor, superiorul direct tre$uie
notiicat -n acest sens(
' dac, superiorul este presupus i!plicat -n conlict, proesionistul tre$uie s, supun, pro$le!a
nivelului ierar8ic cel !ai ridicat(
30
' solicitarea avizului conidenial al unui consilier independent sau al organis!ului proesional(
' dac, toate resursele interne nu sunt suiciente, proesionistul conta$il poate, pentru c8estiuni grave,
s, de!isioneze "i s, tri!it, o scrisoare -n acest sens conducerii entit,ii care 1'a anga%at.
*rice proesionist conta$il care ocup, un post de conducere tre$uie s, se asigure c,, -n cadrul entit,ii
respective, sunt sta$ilite reguli -n !aterie de rezolvare a conlictelor proesionale.
<.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci c'nd se apreciaz respectarea regulilor
de etic (n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea"
3ntegritatea nu presupune nu!ai cinste, dar si ec8itate si sinceritate. Principiul o$iectivitatii i!pune
tuturor proesionistilor conta$ili o$ligatia de a i %usti, cinstiti in plan intelectual si nei!plicati in conlicte de
interese.
Proesionistii conta$ili tre$uie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ra!ana
o$iectivi in %udecata si rationa!entul lor, oricare ar i natura activitatii lor, si anu!e&
' proesionistii li$erali indeplinesc !isiuni de audit, consilieri iscali, consilieri de gestiune etc.(
' alti proesionisti conta$ili pregatesc situatiile inanciare in contul anga%atorilor lor( e4ecuta lucrari de
audit intern, e4ercita unctiuni de gestiune inanciara in industrie, co!e, sectorul pu$lic sau educatie.
#u ocazia alegerii situatiilor si practicilor care tre$uie sa ie avute in vedere, atunci cand se apreciaza
respectarea regulilor de etica reeritoare la o$iectivitate, se va tine cont de ur!atorii actori&
' proesionistii conta$ili sunt deseori conruntati cu situatii care ii e4pun la riscuri 0 presiuni1
suspecti$ile de a pune in discutie o$iectivitatea lor.
' este i!posi$il de a deini si de a regle!enta toate situatiile generatoare de presiuni( ase!anarea,
verosi!ilitatea prevaleaza atunci cand se deinesc criteriile care per!it identiicarea relatiilor suscepti$ile de
a pune in discutie o$iectivitatea proesionistului conta$il.
' tre$uie evitate toate relatiile si situatiile care i!plica pre%udecati, inluentele din partea tertilor care
pun in discutie o$iectivitatea.
' proesionistii conta$ili tre$uie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
proesionale respecta principiile de integritate si o$iectivitate.
' proesionistii conta$ili nu tre$uie nici sa accepte, nici sa oere cadouri sau alte avanta%e care pot i
considerate, in !od rezona$il, ca pot inluenta se!niicativ si negativ rasiona!entul, %udecata lor
proesionala sau a cola$oratorilor lor.
Biletul nr.3?
;.Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bi$er'proesionistul conta$il nu tre$uie sa e4ercite in paralel activitati care aecteaza sau sunt
suscepti$ile de a aecta integritatea, o$iectivitatea, independenta, $una reputatie a proesiei, care sunt
inco!pati$ile cu e4ercitarea proesiei li$ere.
3n unele situatii, li$er'proesionistul conta$il poate pri!i spre conservare si utilizare, potrivit legii,
onduri ale clientilor, el tre$uind&
' sa pastreze aceste onduri, separat de ondurile sale(
' sa utilizeze conor! destinatiilor sta$ilite(
' sa ai$a posi$ilitatea sa %ustiice e4istenta si utilizarea ondurilor respective.
<. 2xplicai comportamentul profesionistului contabil (ntr#o activitate de consilier fiscal.
#onta$ilul proesionist care presteaza servicii proesionale in do!eniul iscalitatii este indreptatit sa se
situeze in cea !ai $una pozitie in avoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa ie
eectuata cu co!petenta.
3ntegritatea si o$iectivitatea nu tre$uie di!inuate, iar opinia conta$ilului proesionist tre$uie sa ie
conor! legii.
)u$iile pot i rezolvate in avoarea clientului daca e4ista suport rezona$il pentru pozitia respectiva.
#e tre$uie sa aca sau ce nu tre$uie sa aca proesionistul conta$ilV
' nu tre$uie sa dea asigurarea ca declaratia iscala si satul in !aterie iscala sunt dincolo de orice indoiala.
31
' sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de li!itele legale de saturile si consultanta
iscala, si nu interpreteaza gresit e4pri!area opiniei drept o air!are a unui apt.
' in declaratia iscala intoc!ita de conta$ilul proesionist, responsa$ilitatea pentru continut revine in
pri!ul rand clientului. #onsultanta, opiniile tre$uie inregistrate su$ or!a unei scrisori, a unui !e!orandu!.
' nu tre$uie sa ie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un co!entariu despre care sa se creada ca&
a1 ar contine un als sau o inducere in eroare(
$1 ar contine inor!atii urnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a aptului(
c1 ar o!ite sau ar ascunde inor!atia ceruta, putand induce in eroare :iscul.
' poate olosi esti!arile in pregatirea declaratiilor iscale.
Biletul nr.3B
;. 9elaiile cu ceilali membri 4 Acceptarea de noi misiuni.
+erviciile sau saturile unui li$er'proesionist conta$il care poseda co!petente particulare pot i solicitate&
a1 de catre client&
' dupa discutii si consultari preala$ile cu proesionistul conta$il in unctie 0 e4istent1
' la cererea sau reco!andarea e4presa a proesionistului conta$il in unctie 0 e4istent1
' ara consultarea proesionistului conta$il in unctie
$1 de catre proesionistul conta$il in unctie 0 e4istent1 , su$ rezerva respectarii stricte a secretului
proesional.
Jneori clientul cere G la contactarea unui li$er'proesionist conta$il' sa nu ie inor!at proesionistul
conta$il in unctie 0 e4istent1( in astel de cazuri, proesionistul conta$il tre$uie sa decida daca !otivele
clientului sunt accepta$ile.
Proesionistul conta$il contactat tre$uie&
' sa se conor!eze instructiunilor pri!ite de la proesionistul conta$il in unctie sau de la client, in
!asura in care nu sunt contradictorii cu o$ligatiile legale sau proesionale(
' sa garanteze, pe cat posi$il, ca proesionistul conta$il in unctie este $ine inor!at de natura
generala a serviciilor proesionale prestate.
#and opinia unui proesionist conta$il in unctie 0e4istent1 este solicitata in ceea ce privesste aplicarea
principiilor conta$ile, nor!elor de audit, nor!elor de raportare, proesionistul conta$il in unctie tre$uie
sa ai$a gri%a ca opinia sa sa nu inluenteze in !od e4agerat %udecata si o$iectivitatea proesionistului
conta$il contactat.
<.8recizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe
venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele:
a)venituri din activiti independente
b)venituri din salarii
c)venituri din cedarea folosinei bunurilor,
d)venituri din investiii,
e)venituri din pensii,
f)venituri din activiti agricole,
g)venituri din premii (16%) i din jocuri de noroc (25%),
h)venituri din transferul proprietilor imobiliare,
i)venituri din alte surse.
16%
)odul 8iscal art. 77( 9etinerea impozitului a#erent 'eniturilor din premii si din :ocuri de noroc
..".."..".ocal ;ettin!s"*pplication 5ata"-pera"-pera";intact 2.0"cac&e".e!islatie"temp"00070193.<,=. 2 >
32
..".."..".ocal ;ettin!s"*pplication 5ata"-pera"-pera";intact 2.0"cac&e".e!islatie"temp"00070193.<,=. 2
>61$3eniturile sub #orma de premii se impun prin retinerea la sursa cu o cota de 1&' aplicata asupra
'enitului net realizat din #iecare premiu.
(la data 01-ian-2008 Art. !!, alin. (1) din titlul III, capitolul "III #odificat de Art. I, punctul 2!. din $rdonanta ur%enta
106200! )
..".."..".ocal ;ettin!s"*pplication 5ata"-pera"-pera";intact 2.0"cac&e".e!islatie"temp"00070193.<,=. 2
>62$3eniturile din :ocuri de noroc se impun prin retinerea la sursa cu o cota de 25' aplicata asupra
'enitului net. 3enitul net se calculeaza la ni'elul csti!urilor realizate ntr2o zi de la acelasi or!anizator sau
platitor.
(la data 01-iul-2010 Art. !!, alin. (2) din titlul III, capitolul "III #odificat de Art. I, punctul 29. din $rdonanta ur%enta
582010 )
Biletul nr.3C
;. 9elaiile cu ceilali membri # (nlocuirea cu un alt liber#profesionist contabil.
3ntreprinderea are dreptul de a'si alege consilierii si de a'i inlocui cand doreste. )aca este i!portanta
apararea intereselor legiti!e ale intreprinderii, este la el de i!portant ca un li$er'proesionist conta$il sa
poata decide, daca e4ista !otive proesionale care sa o %ustiice, neacceptarea !isiunii& aceasta presupune o
co!unicare directa cu proesionistul conta$il in unctie. 3n a$senta unei cereri speciice, proesionistul
conta$il in unctie nu tre$uie sa urnizeze spontan inor!atii despre aacerile clientului sau.
Jr!atorii actori sta$ilesc in ce !asura un proesionist in unctie poate discuta despre aacerile clientului
sau cu un proesionist contactat&
' daca clientul a autorizat acest lucru(
' daca nor!e legale sau reguli de etica reeritoare la aceasta divulgare per!it acest lucru.
#o!unicarea intre cei doi proesionisti conta$ili are scopul&
' de a i!piedica un li$er'proesionist conta$il sa accpte no!inalizarea sa daca nu toate ele!entele
pertinente sunt cunoscute(
' de a prote%a actionarii !inoritari care nu sunt de regula inor!ati de i!pre%urarile inlocuirii
proesionistului conta$il in unctie(
' de a apara interesele proesionistului conta$il in unctie atunci cand propunerea de inlocuire se
datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca proesionist independent.
3nainte de a accepta o no!inalizare pentru a presta servicii proesionale care pana atunci
au ost prestate de catre un alt li$er'proesionist conta$il, proesionistul conta$il tre$uie&
' sa sta$ileasca daca clientul potential a inor!at proesionistul in unctie de intentia sa de a'l
inlocui si l'a autorizat, in scris, sa discute li$er si ara li!ite despre aacerile sale cu noul proesionist
conta$il(
' sa solicite autorizarea de co!unicare cu proesionistul conta$il in unctie. )aca aceasta
autorizare este reuzata, proesionistul conta$il tre$uie, in a$senta altor !i%loace alternative de a o$tine
asigurarile necesare, sa reuze no!inalizarea sa. )aca autirizarea este data, tre$uie sa'i ceara proesionistului
in unctie&
' sa ii urnizeze toate inor!atiile care i'ar interzice sa accepte !isiunea(
' sa ii urnizeze toate inor!atiile necesare care sa ii per!ita sa ia o decizie.
Proesionistul in unctie, la pri!irea autorizatiei din partea clientului, tre$uie&
' sa raspunda 0 in scris1 aratand daca e4ista !otive proesionale care i'ar interzice
proesionistului sa accepte no!inalizarea sa(
' sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea inor!atiilor proesionistului dese!nat(
33
' sa co!unice orice inor!atie de care nevoie proesionistul dese!nat, pentru ca acesta sa poata
sa decida daca accepta sau nu !isiunea, si sa a$ordeze li$er cu proesionistul dese!nat toate pro$le!ele
i!portante privind no!inalizarea sa.
<. In ce const (nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care
sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se (nregistreze la organele
fiscale.
#ategoriile de venituri pentru care contri$ua$ilii persoane izice datoreaza i!pozit pe venit si au
o$ligatia sa se inregistreze iscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare iscala si o$tinerea #3:'ului
0codul de identiicare iscala1, respectiv ;3:'ului 0nu!arul de identiicare iscala atri$uit persoanelor
izice nerezidente1,
sunt&
7. 3;/>=3+F/7/>7 :3+#7B7 7 P>/+*7;>B*/ :3O3#> #7/> *AF3; ?>;3FJ/3
3DP*O7A3B>
I. ?eniturile din activitati independente care cuprind&
' venituri co!erciale
' venituri din proesii li$ere
' venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. ?eniturile din cedarea olosintei $unurilor 0in cazul persoanelor izice nerezidente1
Persoanele izice ro!ane care o$tin venituri din cedarea olosintei $unurilor 0inc8iriere, arendare1
nu se inregistreaza iscal prin depunerea declaratie de inregistrare iscala, dar au o$ligatia inregistrarii
contractului de inc8iriere2arendare la organul iscal de do!iciliu in ter!en de 15 zile de la inc8eierea
contractului.
3dentiicarea iscala se ace pe $aza #;P'ului detinut de persoana izica ro!ana
?eniturile din activitati independente pot i o$tinute de o persoana izica in $aza unei&
' autorizatii 0potrivit *J= 44220081, prin inregistrarea in /egistrul #o!ertului(
' legi speciale 0de e4& agentii de asigurare, proesii li$ere ' ar8itect, conta$il autorizat, avocat, notar1(
' conventii2contract civil inc8eiat potrivit #odului civil,
' contract de co!ision, de !andat, de reprezentare, si alte ase!enea contracte -nc8eiate -n conor!itate cu
prevederile #odului co!ercial.
Pentru persoanele izice autorizate in $aza *J= 4422008 sa desasoare activitati econo!ice
generatoare de venituri co!erciale, inregistrarea iscala se ace direct la *iciul /egistrului #o!ertului,
unde se depune si declaratia de inregistrare iscala 0or!ularul 0701, o$tinandu'se astel #ertiicatul de
inregistrare, care contine codul unic de inregistrare 0utilizat in relatiile cu tertii, precu! si pentru
declararea si plata i!pozitelor, ta4elor, contri$utiilor si altor su!e datorate $ugetului general consolidat1
3n vederea o$tinerii in !od independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele izice au o$ligatia sa
se inregistreze iscal, cu ocazia iniintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare iscala, la organul
iscal co!petent, !entionat !ai %os, in ter!en de 30 zile de la data eli$erarii actului legal de unctionare,
data inceperii activitatii, data o$tinerii pri!ului venit sau do$andirii calitatii de anga%ator,
Biletul nr.3D
;. 9elaiile profesionitilor contabili cu clienii.
/elatiile !e!$rilor #orpului cu clientii se sta$ilesc prin contract scris de prestari de servicii, se!nat de
a!$ele parti.
3n aara onorariilor pentru lucrarile e4ecutate, orice alta relatie inanciara cu un client, ca & participatii la
capital, dare2luare de i!pru!ut de $unuri, servicii sau $ani etc., este suscepti$ila de a aecta o$iectivitatea si
de a deter!ina tertii sa considere ca o$iectivitatea este co!pro!isa.
3n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, !e!$rii #orpului tre$uie sa se rezu!e nu!ai la acordarea de avize de
consultanta proesionala si sa nu i!pieteze activitatea de ad!inistrare, care este un atri$ut e4clusiv al
34
clientului.
* atentie aparte se acorda relatiilor personale sau a!iliale ale lor sau ale cola$oratorilor lor cu clientii,
asigurandu'se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
+ta$ilirea sau intretinerea relatiilor proesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
pre%udiuciu inanciar sau !oral pentru !e!$rii #orpului.
+e i!pune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei !e!$rilor #orpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si co!petentei.
*rice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec8ii clienti tre$uie sa aca o$iectul acceptarii si
inc8eierii contractului dupa&
a1 evaluarea riscului(
$1 o evaluare, respectiv o veriicare privind respectarea principiului independentei proesiei(
c1 o apreciere a eicientei e4ecutarii lucrarilor in raport cu co!ponenta si cu !i%loacele societatii.
)ecizia inala apartine e4pertului sau conta$ilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc8i!$ari aparute in situatia clientilor sau
ca$inetului2societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Proesionistii pot e4pri!a in scris clientilor reco!andari sau rezerve. 3n cazul contestarii lor, scrise,
acestea vor putea constitui pro$e e4oneratoare de responsa$ilitate a proesionistilor conta$ili.
3n situatia i!posi$ilitatii e4ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
<.5enionai 3 categorii de c$eltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti
economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net (n sistem real.
a! c8eltuielile de sponsorizare, !ecenat, precu! "i pentru acordarea de $urse private, eectuate conor!
legii, -n li!ita unei cote de 59 din $aza de calcul deter!inat, conor! alin. 061(
b! c8eltuielile de protocol, -n li!ita unei cote de 29 din $aza de calcul deter!inat, conor! alin. 061(
c! su!a c8eltuielilor cu inde!nizaia pl,tit, pe perioada deleg,rii "i deta",rii -n alt, localitate, -n ar, "i -n
str,in,tate, -n interesul serviciului, -n li!ita a de 2,5 ori nivelul legal sta$ilit pentru instituiile pu$lice(
d! c8eltuielile sociale, -n li!ita su!ei o$inute prin aplicarea unei cote de p.n, la 29 la ondul de salarii
realizat anual(
e! pierderile privind $unurile perisa$ile, -n li!itele prev,zute de actele nor!ative -n !aterie(
Gegea AB;><EE3(Cod fiscal!#art.*C
Biletul nr.*E
;. Competenta profesional si responsabilitatea c'nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Bi$er'proesionistii conta$ili tre$uie sa evite sa presteze servicii proesionale ara o co!ponenta
adecvata, in aara de cazul cand $eneiciaza de saturi avizate si de o asistenta care sa le per!ita sa presteze
servicii de calitate.
)aca un proesionist conta$il nu poseda co!petentele necesare intr'un do!eniu speciic in
cadrul !isiunii sale, acesta poate solicita saturi te8nice de la specialisti 0 alti proesionisti conta$ili, avocati,
ingineri, geologi sau alti e4perti1. 3n acest caz, desi proesionistul conta$il se spri%ina pe co!petentele te8nice
ale specialistului consultat, acesta din ur!a nu cunoaste in !od necesar regulile de etica ale proesiunii.
3ntrucat proesionistului conta$il ii revine , in intregi!e, responsa$ilitatea pentru serviciul prestat,
el tre$uie sa se asigure ca regulile de etica au ost respectate de catre e4pertul consultat. >l tre$uie sa se
asigure ca e4pertul consultat este la curent cu regulile de etica, !ai ales cu principiile unda!entale ale
proesiei( aceste principii se aplica la orice !isiune la care participa acesti e4perti.
7ceasta asigurare se poate o$tine&
' ie cerand e4pertilor respectivi sa citeasca regulile de etica(
' ie cerand e4pertilor o conir!are scrisa asupra $unei inttelegeri a regulilor de etica(
' ie dand saturi daca apar conlicte potentiale.
#and proesionistul conta$il nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el
tre$uie sa reuze incredintarea !isiunii sau sa o intrerupa 0 daca a inceput1.
+c8e!atic, de!ersurile proesionistului conta$il se prezinta astel&
35
Bi$er'proesionistul conta$il daca
# Are co!petenta adecvata lucrarii ' )a G accepta lucrarea
' Nu are co!petenta ' nu accepta lucrarea
sau
' accepta lucrarea dar anga%eaza 0 su$contracteaza1 un e4pert 0 specialist1 care tre$uie sa cunoasca
regulile de etica
<. 0espre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Jn proesionist conta$il tre$uie sW'si indeplineasca sarcinile proesionale in conor!itate cu
nor!ele te8nice si proesionale relevante. Proesionistii conta$ili au datoria de a e4ecuta cu gri%a si
a$ilitate instructiunile clientului sau patronului in !Wsura in care sunt co!pati$ile cu cerintele de
integritate, o$iectivitate si, -n cazul li$er proesionitilor conta$ili, cu independenta . 3n plus, ei tre$uie sa
se conor!eze nor!elor proesionale si te8nice e!ise de&
' 3:7# 0de e4. +tandardele 3nte!ationale de 7udit1
#onsiliul pentru +tandarde 3nternationale de #onta$ilitate
' Dinisterul :inantelor Pu$lice
' #.>.#.#.7./. si #a!era 7uditorilor :inanciari
Begislatia relevant,
Biletul nr.*;
;. Criterii de stabilire a onorariilor.
*norariile acturate tre$uie sa relecte in !od idel valoarea serviciilor prestate, tinand sea!a de
ur!atoarele ele!ente&
1. co!petenta si cunostintele o$tinute pentru tipul de serviciu prestat(
2. nivelul de instruire si e4perienta persoanei care participa la lucrare(
3. ti!pul aectat de iecare persoana eectuarii lucrarii(
4. gradul de responsa$ilitate al !isiunii respective.
*norariile se calculeaza in unctie de tariele orare sau zilnice in vigoare, pentru iecare
participant la !isiune, la nivelul iecarei ir!e, iecarui proesionist.
Jn proesionist conta$il nu tre$uie sa propuna servicii proesionale pentru onorarii su$esti!ate.
#and se propune un onorariu unui client, proesionistul conta$il tre$uie sa se asigure ca nu este sacriicata
calitatea sa si ca se respecta nor!ele organis!ului international cu privire la calitate.
#8eltuielile si diversele ra!$ursari ' dcplasari de e4e!plu ' se inregistreaza distinct.
Perceperea de co!isioane sau plata de catre un proesionist conta$il ca li$er proesionist, este strict
interzisa.
#riteriile de care se tine sea!a in sta$ilirea onorariilor sunt&
a. co!petenta si cunostintele necesare serviciului prestat(
$. nivelul dc or!are, instruire si e4perienta a persoanei participante la !isiune(
c. ti!pul aectat 0ore, zile1(
d. riscurile si gradul dc responsa$ilitate a !isiunii.
<. 8rezentati care sunt c$eltuielile deductibile>forfetare (n cazul veniturilor
din drepturi de proprietate intelectual (n cazul (n care venitul net nu se
determin (n sistem real.
A9%. AE 1tabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual
(;! ?enitul net din drepturile de proprietate intelectual, se sta$ile"te prin sc,derea din venitul $rut
a ur!,toarelor c8eltuieli&
a! o c8eltuial, deducti$il, egal, cu 209 din venitul $rut(
b! contri$uiile sociale o$ligatorii pl,tite.
36
(<! Cn cazul veniturilor provenind din crearea unor lucr,ri de art, !onu!ental,, venitul net se
sta$ile"te prin deducerea din venitul $rut a ur!,toarelor c8eltuieli&
a! o c8eltuial, deducti$il, egal, cu 259 din venitul $rut(
b! contri$uiile sociale o$ligatorii pl,tite.
(3! Cn cazul e4ploat,rii de c,tre !o"tenitori a drepturilor de proprietate intelectual,, precu! "i -n
cazul re!uneraiei reprezent.nd dreptul de suit, "i al re!uneraiei co!pensatorii pentru copia privat,,
venitul net se deter!in, prin sc,derea din venitul $rut a su!elor ce revin organis!elor de gestiune
colectiv, sau altor pl,titori de ase!enea venituri, potrivit legii, ,r, aplicarea cotei oretare de c8eltuieli
prev,zute la alin. 011 "i 021. .
Biletul nr.*<
;. 7norariile si independena.
Aillet 29 intre$area 2
<. 8rezentati modul de determinarea al avanta)ului luat (n calculul salariului brut (n cazul (n care
un salariat folosete autoturismul anga)atorului (n interes personal.
75. >valuarea avanta%elor -n natur, su$ or!a olosirii nu!ai -n scop personal a $unurilor din patri!oniul
aacerii se ace astel&
a1 evaluarea olosinei cu titlu gratuit a ve8iculului se ace aplic.ndu'se un procent de 1,79 pentru iecare
lun,, la valoarea de intrare a acestuia. Cn cazul -n care ve8iculul este -nc8iriat de la o ter, persoan,,
avanta%ul este evaluat la nivelul c8iriei(
Biletul nr.*3
;. Bunurile sau serviciile primite i independenta.
Ailet 30 intre$area 2
<. 8rezentati deducerile personale (n cazul impozitului pe salarii.
Pentru contri$ua$ilii care realizeaz, venituri $rute lunare din salarii cuprinse -ntre 1.000,01 lei "i
3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive a, de cele de !ai sus "i se sta$ilesc prin ordin al
!inistrului inanelor pu$lice.
Pentru contri$ua$ilii care realizeaz, venituri $rute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se
acord, deducerea personal,.
(3! Persoana -n -ntreinere poate i soia2soul, copiii sau ali !e!$ri de a!ilie, rudele
contri$ua$ilului sau ale soului2soiei acestuia p.n, la gradul al doilea inclusiv, ale c,rei venituri,
i!poza$ile "i nei!poza$ile, nu dep,"esc 250 lei lunar.
(*! Cn cazul -n care o persoan, este -ntreinut, de !ai !uli contri$ua$ili, su!a reprezent.nd
deducerea personal, se atri$uie unui singur contri$ua$il, conor! -nelegerii -ntre p,ri.
(A! #opiii !inori, -n v.rst, de p.n, la 18 ani -!plinii, ai contri$ua$ilului sunt considerai
-ntreinui.
(?! +u!a reprezent.nd deducerea personal, se acord, pentru persoanele alate -n -ntreinerea
contri$ua$ilului, pentru acea perioad, i!poza$il, din anul iscal -n care acestea au ost -ntreinute.
Perioada se rotun%e"te la luni -ntregi -n avoarea contri$ua$ilului.
Biletul nr.**
;. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Ailet 31 intre$area 2
<. Care este diferenta (ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc
de munc.
011 Persoanele izice prev,zute la art. 40 alin. 011 lit. a1 "i alin. 021 au dreptul la deducerea din venitul
37
net lunar din salarii a unei su!e su$ or!, de deducere personal,, acordat, pentru iecare lun, a perioadei
i!poza$ile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
Biletul nr.*A
;. 8lata lucrarilor modul de stabilire a onorariilor.
Ailet 32 intre$area 2
<.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in
seama"
Ailet 34 intre$area 1
Biletul nr.*?
1. 8strarea ar$ivelor clientului.
Pastrarea docu!entelor conta$ile este un atri$ut e4clusiv al clientului. Dodalitatea de
predare'pri!ire a docu!entelor in vederea conta$ilizarii se sta$ileste prin contract si ane4e la contract,
iind o$ligatirie&
' nor!alizarea docu!entelor(
' sta$ilirea ter!enelor.
#and clientul nu respecta ter!enele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,
docu!entul respectiv iind pastrat la dosarul clientului.
)aca un client a disparut, se va veriica la /egistrul #o!ertului
daca a ost radiat, iar proesionistul este o$ligat sa pastreze asupra lui docu!entul pe durata de
conservare prevazute de lege.
<. 8rezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea
actiunilor (n anul <EED si apoi (n anul <E;E.
3n perioada 1 ianuarie 2009'31 dece!$rie 2009 inclusiv, c."tigurile realizate de persoanele izice
din transerul titlurilor de valoare, altele dec.t p,rile sociale "i valorile !o$iliare -n cazul societ,ilor
-nc8ise, sunt venituri nei!poza$ile.
#."tigurile persoanelor izice din transerul titlurilor de valoare, altele dec.t p,rile sociale "i valorile
!o$iliare -n cazul societ,ilor -nc8ise, realizate -ncep.nd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor
prev,zute la alin. 031 lit. a1.
031 #alculul, reinerea "i virarea i!pozitului pe veniturile din investiii, altele dec.t cele prev,zute la alin.
011 "i 021 se eectueaz, astel&
a1 c."tigul deter!inat din transerul titlurilor de valoare, altele dec.t p,rile sociale "i valorile !o$iliare
-n cazul societ,ilor -nc8ise, se impune cu o cot de ;@ i!pozitul reinut constituind plat, anticipat, -n
contul i!pozitului anual datorat. *$ligaia calcul,rii, reinerii "i vir,rii i!pozitului reprezent.nd plata
anticipat, revine inter!ediarilor, societ,ilor de ad!inistrare a investiiilor -n cazul r,scu!p,r,rii de titluri
de participare la ondurile desc8ise de investiii sau altor pl,titori de venit, dup, caz, la iecare tranzacie.
3!pozitul calculat "i reinut la surs, se vireaz, la $ugetul de stat, p.n, la data de 25 inclusiv a lunii
ur!,toare celei -n care a ost reinut. Pentru tranzaciile din anul iscal contri$ua$ilul are o$ligaia
depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe $aza c,reia organul iscal sta$ile"te i!pozitul anual
datorat, respectiv i!pozitul anual pe care contri$ua$ilul -l are de recuperat, "i e!ite o decizie de i!punere
anual,, lu.ndu'se -n calcul "i i!pozitul reinut la surs,, reprezent.nd plat, anticipat,. 3!pozitul anual
datorat se sta$ile"te de organul iscal co!petent astel&
1. prin aplicarea cotei de 169 asupra c."tigului net anual al iec,rui contri$ua$il, deter!inat potrivit
prevederilor art. 66 alin. 051, pentru titlurile de valoare -nstr,inate sau r,scu!p,rate, -n cazul titlurilor de
participare la onduri desc8ise de investiii, -ncep.nd cu data de 1 ianuarie 2007, -ntr'o perioad, !ai !ic,
de 365 de zile de la data do$.ndirii(
2. prin aplicarea cotei de 19 asupra c."tigului net anual al iec,rui contri$ua$il, deter!inat potrivit
prevederilor art. 66 alin. 051, pentru titlurile de valoare -nstr,inate sau r,scu!p,rate, -n cazul titlurilor de
participare la onduri desc8ise de investiii, -ncep.nd cu data de 1 ianuarie 2007, -ntr'o perioad, !ai !are
38
de 365 de zile de la data do$.ndirii(
Biletul nr.*B
;. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea regulilor
de etic (n ceea ce privete integritatea si obiectivitatea"
Ailet 35 intre$area 2
< Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional"
Ailet 35 intre$area 1
Biletul nr.*C
;. 2xplicati comportamentui profesionistului contabil (ntr#o activitate de consilier fiscal.
Ailet 36 intre$area 2
<. Ce venituri se supun regularizrii (n anul urmtor realizrii lor"
&eniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara venituri comerciale profesii libere din
activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din
activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. *C din Codul fiscal.
3 !pozitul pe venit datorat de persoanele izice care desasoara activitati independente se plateste in
cursul anului de catre acestea prin eectuarea de plati anticipate cu titlu de i!pozit ur!are a depunerii
declaratiei privind veniturile si c8eltuielile esti!ate 0or!ularul 220 G )eclaratie privind venitul esti!at G
conor! *D>: 2371220071 sau pe $aza veniturilor din anul precedent. 3n cursul anului persoana izica
este supusa astel platilor anticipate tri!estriale eectuate in contul i!pozitului anual pe venit, potrivit art.
82 alin. 031 din #odul iscal.
3!pozitul pe venitul net anual i!poza$il datorat este declarat de persoana izica prin co!pletarea
declaratiei de i!punere 0or!ularul 200 G )eclaratie privind veniturile realizate1. Pentru declararea
veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de i!punere se va depune pana la data de 15 !ai 2012.
Persoana izica are o$ligatia deter!inarii si declararii venitului net anual si a i!pozitului datorat pe
venitul net anual i!poza$il si a sta$ilirii dierentelor de i!pozit anual rezultat din regularizarea
i!pozitului anual datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.*D
;. Care sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili"
Ailet 24 intre$area 2
<. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Ailet 36 intre$area 1
Biletul nr.AE
;. 2numerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate incredere cinste decent si bun#
gust pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante alse, induc in eroare sau creeaza sperante ne%ustiicate de posi$ile
rezolvari avora$ile
i!plica posi$ilitatea de a inluenta orice instanta, tri$unal, agentie de regle!entare
ac co!paratii cu altii
contin !arturii sau apro$ari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezona$ile o neintelegere sau
o deceptie
care pretind, ne%ustiicat ca pesoana respectiva este e4pert sau specialist intr'un anu!e do!eniu al
conta$ilitatii
<. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice"
39
7rt. 80 #:& Pierderea iscalXY anualXY Z[nregistratXY pe iecare sursXY din activitXY\]i independente,
cedarea olosin\]ei $unurilor \^i din activitXY\]i agricole se reporteazXY \^i se co!pleteazXY cu
venituri o$\]inute din aceea\^i sursXY de venit din ur!XYtorii 5 ani iscali.
#Z_\^tigul net anual i!poza$il din transerul titlurilor de valoare, altele decZ_t pXYr\]ile sociale \^i
valorile !o$iliare Z[n cazul societXY\]ilor Z[nc8ise, se deter!inXY ca dieren\]XY Z[ntre cZ
_\^tigul net anual \^i pierderile reportate din anii iscali anteriori( se recupereazXY din cZ_\^tigurile
nete anuale o$\]inute Z[n ur!XYtorii 7 ani iscali consecutivi. pierderea reportatXY, neco!pensatXY
dupXY e4pirarea perioadei de 7 ani, reprezintXY pierdere deinitivXY a contri$ua$ilului.
Pierderea din transerul valorile !o$iliare Z[n cazul societXY\]ilor Z[nc8ise ;J se reporteaza si nu
se recupereza.
Biletul nr.A<
;. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului"
1anctiunile disciplinare ce se aplica e4pertilor conta$ili si conta$ililor autorizati, in raport de gravitatea
a$aterilor savarsite, sunt ur!atoarele&
a1 !ustrare(
$1 avertis!ent scris(
c1suspendarea dreptului de a e4ercita proesia de e4pert conta$il sau de conta$il autorizat pe o perioada de
ti!p de la 3 luni la 1 an(
d1 interzicerea dreptului de a e4ercita proesia de e4pert conta$il sau de conta$il autorizat.
7$aterile in unctie de care se aplica sanctiunile disciplinare se sta$ilesc prin /egula!entul de organizare
si unctionare al #orpului.
<.2numerati impozitele si taxele locale.
3!pozitele "i ta4ele locale sunt dup, cu! ur!eaz,&
a! i!pozitul pe cl,diri(
b! i!pozitul pe teren(
c! ta4a asupra !i%loacelor de transport(
d! ta4a pentru eli$erarea certiicatelor, avizelor "i autorizaiilor(
e! ta4a pentru olosirea !i%loacelor de recla!, "i pu$licitate(
f! i!pozitul pe spectacole(
g! ta4a 8otelier,(
$! ta4e speciale(
i! alte ta4e locale.
Biletul nr.A3
8rezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care#l deosebesc de auditul contractual.
Audit statutar Audit contractual
; ;u!irea se ace de c,tre 7=7 ;u!ire de c,tre !anage!ent
< Disiunea este plurianual, sau recurent, Disiune cel !ult anual,
3 +e e!ite un raport de audit +e pot e!ite dierite rapoarte
* +e supune anu!itor prevederi din #odul
etic al proesiei
/egle!ent,rile etice nu sunt la el de restrictive
A Disiunea este per!anent, Disiune punctual,
? Disiunea se eectueaz, prin sonda% din
cauza !ultitudinii de operaiuni ce
Disiunea poate presupune veriic,ri totale
40
tre$uie veriicate
B ;u poate avea i!i4tiuni -n gestiunea
unit,ii
Poate avea natura unei consultane
<.8rezentati cum se determine impozitui pe mi)ioacele de transport ac$izitionate in cursul anului.
Fa4a asupra !i%loacelor de transport se calculeaz, -n uncie de capacitatea cilindric, a acestuia,
prin -n!ulirea iec,rei grupe de 200 c!S3 sau raciune din aceasta cu o anu!ita su!a sta$ilita in #:.
3!pozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii ur!atoare datei do$andirii si pana la saritul lunii in
care autoturis!ul este instrainat.
Biletul nr.A*
;.8rin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar"
3ntr'o !isiune de proceduri convenite, auditorul nu e4pri!a nici o asigurare. >l intoc!este in !od
si!plu un raport asupra aptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii
din lucrarile auditorului.
3ntr'o astel de !isiune, auditorul aplica proceduri de audit deinite de co!un acord cu clientul si
cu toti $eneiciarii rezultatelor acestor lucrari.
7cest raport se adreseaza e4clusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.
5isiune de audit pe baz de
proceduri convenite
Audit statutar
; ;ici o asigurare 7sigurare ridicat,, dar nu a$solut,
< Procedurile puse -n lucru de auditor
sunt deinite de c,tre auditor de co!un
acord cu clientul "i cu toi $eneiciarii
rezultatelor acestei lucr,ri
Procedurile sunt standardizate, clientul ne
av.nd nici un rol -n sta$ilirea lor
3 )estinatarii sunt e4clusiv p,rile care au
convenit procedurile puse -n lucru
)estinatarii sunt 7=7 "i ali teri
<.9elatiile cu ceilalti membrii 4 Acceptarea de noi misiuni.
3ntreprinderea are dreptul de a'si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
)aca este i!portanta apararea intereselor legiti!e ale intreprinderii, este la el de i!portant ca un li$er
proesionist conta$il sa poata deter!ina daca e4ista !otive proesionale care sa %ustiice neacceptarea !isiunii.
7ceasta presupune o co!unicare directa cu proesionistul conta$il in unctie. 3n a$senta unei cereri speciice,
proesionistul conta$il in unctie nu tre$uie sa urnizeze spontan inor!atii despre aacerile clientului sau.
:actorii ur!atori sta$ilesc in ce !asura un proesionist in unctie poate discuta despre aacerile clientului
sau cu un proesionist contactat&
'daca clientul a autorizat acest lucru(
'daca nor!e legale sau reguli de etica reeritoare la aceasta divulgare per!it acest lucru.
#o!unicarea intre cei doi proesionisti conta$ili are ca o$iective&
' de a i!piedica un li$er proesionist conta$il sa accepte no!inalizarea sa, daca toate ele!entele pertinente
nu sunt cunoscute(
' de a prote%a actionarii !inoritari care nu sunt de regula inor!ati de i!pre%urarile inlocuirii proesionistului
conta$il in unctie(
41
' de a apara interesele proesionistului conta$il in unctie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza
respectului sau scrupulos de a actiona ca proesionist independent.
' inainte de a accepta o no!inalizare pentru a presta servicii proesionale, care pana atunci au ost prestate
de catre un alt li$er proesionist conta$il, proesionistul conta$il tre$uie&
' sa sta$ileasca daca clientul potential a inor!at proesionistul in unctie de intentia sa de a'1 inlocui si 1'a
autorizat, in scris, sa discute li$er si ara li!ite despre aacerile sale cu noul proesionist conta$il(
' ' sa solicite autorizarea de co!unicare cu proesionistul conta$il in unctie. )aca aceasta autorizare este
reuzata, proesionistul conta$il tre$uie, in a$senta altor !i%loace alternative de a o$tine asigurarile
necesare, sa reuze no!inalizarea. )aca autorizarea este data, sa ceara proesionistului in unctie&
'sa urnizeze toate inor!atiile care i'ar interzice sa accepte !isiunea(
'sa urnizeze toate inor!atiile necesare care sa'i per!ita sa ia o decizie.
Proesionistul in unctie, la pri!irea autorizatiei !entionata la alineatul precedent, tre$uie rapid sa&
' raspunda 0in scris1, aratand daca e4ista !otive proesionale care ar interzice proesionistului sa accepte
no!inalizarea sa(
' sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea inor!atiilor proesionistului dese!nat(
' sa co!unice orice inor!atie de care are nevoie proesionistul dese!nat, pentru a putea sa decida daca
accepta sau nu !isiunea si sa a$ordeze li$er cu proesionistul dese!nat toate pro$le!ele i!portante privind
no!inalizarea sa.
Biletul nr.AA
<.9elatiile profesionistilor contabili cu clientii
/elatiile !e!$rilor #orpului cu clientii se sta$ilesc prin contract scris de prestari de servicii,
se!nat de a!$ele parti.
3n aara onorariilor pentru lucrarile e4ecutate, orice alta relatie inanciara cu un client, ca &
participatii la capital, dare2luare de i!pru!ut de $unuri, servicii sau $ani etc., este suscepti$ila de a aecta
o$iectivitatea si de a deter!ina tertii sa considere ca o$iectivitatea este co!pro!isa.
3n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, !e!$rii #orpului tre$uie sa se rezu!e nu!ai la acordarea de
avize de consultanta proesionala si sa nu i!pieteze activitatea de ad!inistrare, care este un atri$ut
e4clusiv al clientului.
* atentie aparte se acorda relatiilor personale sau a!iliale ale lor sau ale cola$oratorilor lor cu
clientii, asigurandu'se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
+ta$ilirea sau intretinerea relatiilor proesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
pre%udiuciu inanciar sau !oral pentru !e!$rii #orpului.
+e i!pune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei !e!$rilor #orpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si co!petentei.
*rice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec8ii clienti tre$uie sa aca o$iectul acceptarii
si inc8eierii contractului dupa&
a1 evaluarea riscului(
$1 o evaluare, respectiv o veriicare privind respectarea principiului independentei proesiei(
c1 o apreciere a eicientei e4ecutarii lucrarilor in raport cu co!ponenta si cu !i%loacele
societatii.
)ecizia inala apartine e4pertului sau conta$ilului autorizat.
42
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc8i!$ari aparute in situatia clientilor sau
ca$inetului2societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Proesionistii pot e4pri!a in scris clientilor reco!andari sau rezerve. 3n cazul contestarii lor,
scrise, acestea vor putea constitui pro$e e4oneratoare de responsa$ilitate a proesionistilor conta$ili.
3n situatia i!posi$ilitatii e4ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare(
In cursul unei misiuni de compilare pro#esionistul utilizeaz? competen@ele sale contabile Ai nu
cele de auditor n 'ederea strn!erii clas?rii Ai sintetiz?rii in#orma@iilor #inanciare
*ceast? misiune const? n !eneral n e#ectuarea unei sinteze a in#orma@iilor detaliate n
scopul prezent?rii sub o #orm? rezumat? inteli!ibil?. +rocedurile puse n lucru nu permit Ai nici nu2Ai
propun #urnizarea 'reunei asi!ur?ri asupra in#orma@iilor #inanciare7 utilizatorii in#orma@iilor
#inanciare ast#el compilate bene#iciaz? ns? de ncrederea c? lucr?rile respecti'e au #ost
e#ectuate de un pro#esionist contabil posesor al competen@elor necesare.
- misiune de compilare cuprinde n !eneral pre!?tirea situa@iilor #inanciare 6complete sau
nu$ dar si colectare clasarea si sinteza altor in#ormatii #inanciare.
Intr2o misiune de compilare auditorul trebuie s? respecte re!ulile !enerale de etic? Ai anume(
inte!ritatea obiecti'itatea corn peten@a pro#esional? con#iden@ialitatea pro#esionalismul Ai respc'
tul #a@? de normele te&nice Ai pro#esionale. Independen@a nu este o cerin@? dar dac? auditorul nu
este independent trebuie s? #ac? o men@iune n raport.
;tandardul Interna@ional de =isiuni )one%e 6I;9;$ nr. 4410 stabileAte procedurile Ai
principiile #undamentale precum Ai modalit?@ile lor de aplicare n ce pri'eAte responsabilitatea
contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situa@iilor #inanciare
Biletul nr.A?
;. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale"
+tandardul 3nternational de 7udit nr. 800 sta$ileste procedurile si principiile unda!entale,
precu! si !odalitatile lor de aplicare cu privire la !isiunile de audit speciale.
Disiunile de audit se pot reeri la&
' +ituatii inanciare, sta$ilite dupa un reerential conta$il dierit de standardele internationale de
raportare inanciara si de nor!ele nationale(
' #onturi sau ele!ente de $ilant sau ru$ric din situatiile inanciare(
' /espectarea clauzelor contractual(
' +ituatii inanciare condensate 0rezu!ate1(
7uditul tre$uie sa e4a!ineze si sa evalueze concluziile trase din ele!entele pro$ante reunite in
ti!pul !isiunii de audit speciala, pentru a deter!ina daca ele pot servi ca $aza a opiniei sale care tre$uie
sa ie scrisa si clar e4pri!ata.
<. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea"
>le!entele intangi$ile sunt de regul, ele!ente i!ateriale care pot sau nu s, ie -nregistrate -n patri!oniu
0cele care pot i -nregistrate sunt i!o$iliz,rile necorporale1 dar contri$uie la !eninerea potenialului actual "i
43
inlueneaz, rezultatele inanciare ale -ntreprinderii "i, pe aceast, cale, valoarea -ntreprinderii( ele!entele
intangi$ile constituie sursa unui superproit, super$eneiciu sau rent, de good`ill, adic, proitul o$inut de
-ntreprindere peste pragul de renta$ilitate pretins de pia, -n uncie de eortul investi'ional al -ntreprinderii, eort
e4pri!at prin valoarea patri!onial, a acesteia.
>le!entele intangi$ile care nu pot i -nregistrate -n patri!oniu se pot reeri la& reputaia -ntreprinderii,
superioritatea produselor, a!plasa!entul, clientela, $onitatea "i solva$ilitatea a, de teri, poziia a, de
organis!ele pu$lice "i ad!inistrative, co!petena te8nic, 0licene, $revete, !,rci, studii, la$oratoare etc.1,
co!petena co!ercial, 0pro!ovare, pu$licitate, clieni, vad co!ercial etc.1, co!petena !anagerial, 0calitatea
personalului, peror!anele !anagerilor, cadrele'c8eie etc.1 etc.
;eput.nd i -nregistrate -n patri!oniu, sau c8iar dac, sunt -nregistrate, sunt considerate nonvalori din
punct de vedere patri!onial, ele!entele intangi$ile or!eaz, acea parte Tinvizi$il,@ a -ntreprinderii a c,rei valoare
o$inut, prin capitalizare reprezint, good`ill'ul -ntreprinderii.
Biletul nr.??
;.9aportarea unei misiuni de compilare.
Cntr'o !isiune de co!pilare nu se e4pri!a nici o asigurare -n raport, cu toate ca utilizatorii $eneiciaza de
servicii conta$ile. Proesionistul conta$il utilizeaza cunostintele sale conta$ile si nu pe cele de auditor, -n
scopul str.ngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor inanciare. Procedurile aplicate -n astel de !isiuni nu au
drept scop sa per!ita urnizarea unei asigurari asupra situatiilor inanciare respective( utilizatorii acestor
inor!atii sunt -ncrezatori totusi ca $eneiciaza de interventia unui proesionist care aduce cunostintele si
co!petentele sale la ela$orarea acestor situatii inanciare.
/aportul asupra !isiunii de co!pilare tre$uie sa contina ele!entele ur!atoare&
' titlul(
' destinatarul(
' o !entiune conir!.nd ca !isiunea s'a derulat conor! cu +tandardele 3nternationale de 7udit aplica$il
!isiunilor de co!pilare sau nor!elor si practicilor nationale(
' indicarea aptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de -ntreprindere(
' identiicarea inor!atiilor inanciare cu precizarea ca ele rezulta din detalii urnizate de conducerea
-ntreprinderii(
' o !entiune indic.nd responsa$ilitatea conducerii -ntreprinderii pentru inor!atiile inanciare co!pilate
de catre auditor(
' o !entiune ca !isiunea de co!pilare nu reprezinta nici un audit, nici un e4a!en li!itat si, -n consecinta,
nici o asigurare nu este urnizata(
' un paragra, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra dierentelor se!niicative !entionate -n
ane4e ata de reerentialul conta$il utilizat(
' data raportului(
' adresa si se!natura auditorului 0conta$ilului1 pe iecare pagina a inor!atiilor inanciare co!pilate sau
pe pri!a pagina a situatiilor inanciare co!pilate, se ace una din !entiunile& 6neauditate5 sau 6co!pilate
ara audit, nici e4a!en li!itat5.
<.Care sunt ipotezele de baz (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii
substaniale brute"
3potezele de $aza in evaluarea prin !etoda re!unerarii valorii su$stantiale $rute sunt continuitatea
activitatii intreprinderii si prevalenta econo!icului asupra %uridicului.
Biletul nr.?B
;.Cum explicai necesitatea unui Cod etic (n audit"
;ecesitatea unui #od etic const, -n&
' necesitatea garant,rii unei calit,i opti!e a serviciilor(
44
' !eninerea 0conservarea1 -ncrederii pu$licului -n proesie(
' asigurarea proteciei, at.t a proesionistului conta$il c.t "i a terilor $eneiciari sau utilizatorilor ai
serviciilor acestuia(
' conir!area autorit,ii lucr,rilor eectuate de proesioni"tii conta$ili(
' necesitatea asigur,rii ap,r,rii onoarei "i independenei proesionistului conta$il "i a organis!ului din
care ace parte.
<. Cum se evalueaz aciunile deinute de (ntreprindere la capitalul altor (ntreprinderi"
7ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astel&
' atunci cand pac8etul este !inoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea(
' canda pac8etul este !a%oritar se poate aplica aceeasi !etoda sau se procedeaza la evaluarea glo$ala a
societatii in care s'a investit si pe aceasta $aza se deter!ina valoarea unui titlu respective a pac8etului(
Fitlurile de participare se evalueaza atunci cand pac8etul este !inoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea( cand pac8etul este !a%oritar se poate aplica aceeasi !etoda sau se procedeaza la
evaluarea glo$ala a societatii in care s'a investit si, pe aceeasi $aza, se deter!ina valoarea unui titlu si
valoarea pac8etului.
Biletul nr.?C
;.Care sunt principiile fundamentale ale eticii (n audit (nscrise (n Codul etic"
3ntegritate, o$iectivitate, co!peten, proesional, "i pruden,, conidenialitate, proesionalis!, respect
a, de nor!ele etice "i proesionale.
<.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia"
+tocurile se evalueaza dupa separarea celor ara !iscare sau cu !iscare lenta, la preturile zilei sau la
!edia preturilor de aprovizionare din cea !ai recenta perioada.
+tocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor eective, corectate cu gradul de inaintare in
realizarea izica a produsului, deter!inat de e4pertiza te8nica.
+tocurile de produse inite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, !ai putin $eneiciile si
eventualele c8eltuieli de desacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.?D
;.2xplicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
3ntegritatea G presupune c, proesionistul conta$il tre$uie s, ie drept "i cinstit atunci eectueaz, servicii
proesionale. 3ntegritatea i!plica si tranzactii corecte si %uste. Jn auditor nu tre$uie sa ie asociat cu
rapoartele, evidentele, co!unicatele sau alte inor!atii cand apreciaza ca acestea contin declaratii alse
sau o!isiuni ce induc in eroare, inor!atii date cu iresponsa$ilitate
*$iectivitatea G presupune c, proesionistul conta$il tre$uie s, ie i!parial, ,r, pre%udicati, s, nu se ale
-n situaii de inco!pati$ilitate, de conlict de interese, care s, pun, la -ndoial, rationa!entele proesionale
ale acestuia.
<.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia"
#reantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta
se actualizeaza la raportul de sc8i!$ al !onedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.BE
;. 2xplicai principiul competenei (n audit.
Proesionistul conta$il tre$uie s, urnizeze servicii proesionale cu co!peten, "i pruden,, iind
o$ligat s,'"i !enin, un nivel ridicat de cuno"tine "i co!peten, proesional,, care s, %ustiice a"tept,rile
unui client sau ale anga%atorului. 7ceasta presupune ca el s, ie la curent cu ulti!ele evoluii "i nout,i din
practica proesional,, din legislaie "i te8nici de lucru.
Proesionistul conta$il nu tre$uie s, pretind, c, are co!petene sau o e4perien, pe care nu le are.
#o!petena proesional, are -n vedere&
45
' obinerea competenei profesionale, care se dovede"te prin studii, vec8i!e, e4a!en de acces, e4a!en
de aptitudini(
' meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile -n proesie
0nor!ele naionale "i internaionale -n do!eniul conta$ilit,ii, auditului1, cu legislaia "i adoptarea
unui progra! de control de calitate a serviciilor -n concordan, cu nor!ele naionale "i internaionale
-n !aterie.
<.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia"
)isponi$ilit,ile din $ilan se evalueaz, la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de sc8i!$
al !onedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.B;
;.2xplicati principiul confidentialitatii in audit.
*$ligaiile proesionistului conta$il privind conidentialitatea sunt&
a$inerea de a dezv,lui inor!aii conideniale -n aara unit,ii anga%atoare, e4cepia cazului
c.nd a ost autorizat sau c.nd e4ist, o o$ligaie legal, sau proesional, s, pu$lice acele inor!aii(
a$tinerea de la olosirea inor!aiilor conideniale do$.ndite -n ti!pul e4ecut,rii sarcinilor de
serviciu -n avanta%ul personal sau -n avanta%ul unei tere persoane(
respectarea conidenialit,ii in !ediu social 0asociai de aaceri, rude1 , in relaiile cu un
potenial client sau anga%ator( in cadrul entit,ii anga%atoare(
7sigurarea c, personalul anga%at sau alat su$ controlul s,u respect, conidenialitatea 0pentru
proesionistul conta$il -n calitate de ad!inistrator, director, conta$il "e, etc.1.
*$ligaia de conidenialitate continu, "i dup, -ncetarea relaiei dintre proesionistul conta$il "i client sau
anga%ator.
Posi$ilitatea divulg,rii inor!aiilor, -n situaiile&
autorizare de c,tre client sau anga%ator(
autorizare prev,zut, prin lege 0e4e!plu& urnizarea de pro$e -n %ustiie, autoritatea iscal,,
prevenirea "i sancionarea sp,larii $anilor1(
conor!are auditului de calitate(
investigaii din partea unui organis! nor!alizator 0statistice1(
Proesionistul conta$il tre$uie s, se conving, c, p,rile c,rora li se adreseaz, co!unicarea inor!aiilor
sunt destinatarii adecvai "i au responsa$ilitatea s, reacioneze ca atare 0>4e!pliicare& solicitarea
inor!aiilor pentru /egistrul ;aional al >4perilor /;>1.
#onidentialitatea este stricta, in aara de cazul in care proesionistul conta$il a pri!it o autorizatie
speciala de a divulga inor!atiile sau in caz de o$ligatii legale sau proesionale.
Proesionistii conta$ili tre$uie sa se asigure ca persoanele anga%ate su$ orice or!a'su$alterni sau
cola$oratori'respecta aceleasi reguli de conidentialitate.
<.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia"
3!o$ilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii 7;# cu e4ceptia c8elt de cercetare dezv. care privesc
produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.B<
;. Conceptul de independen (n audit.
#o!ponentele independenei sunt&
' Independena de spirit (a raionamentului profesional! caracterizat, prin starea de spirit care
-nlesne"te o$inerea unei opinii neaectate de inluene care pot co!pro!ite raiona!entul proesional,
per!i.nd proesionistului conta$il s, acioneze cu integritate, o$iectivitate "i pruden, proesional,(
46
' Independena (n aparen (comportamental! caracterizat, prin evitarea aptelor "i circu!stanelor
care pot i at.t de se!niicative -nc.t o ter, persoan,, logic, "i inor!at, 0dein.nd toate inor!aiile
relevante "i aplic.nd toate !,surile de prevedere necesare1, ar putea a%unge la concluzia c,
integritatea, o$iectivitatea "i prudena proesional, ale ca$inetului2societ,ii sau grupului sau ale unui
!e!$ru al acestora au ost co!pro!ise.
Prin independen, nu tre$uie s, se -neleag, c, o persoan, care e4ercit, un raiona!ent
proesional tre$uie s, ie izolat, de relaiile sale econo!ice, inanciare sau de alt, natur,, ci doar c,
i!portana acestor relaii tre$uie evaluat, "i din punctul unei tere persoane, rezona$il, "i inor!at,, care,
av.nd toate inor!aiile relevante, ar putea trage concluzia -n !od iresc c, sunt inaccepta$ile.
<.Care sunt condiiile ce trebuie (ndeplinite de o societate comercial pentru a fi (ncadrat (n
categoria micro(ntreprinderilor"
o !icro-ntreprindere este o persoan, %uridic, ro!.n, care -ndepline"te cu!ulativ ur!,toarele
condiii, la data de 31 dece!$rie a anului iscal precedent&
a! realizeaz, venituri, altele dec.t cele prev,zute la art. 112S2 alin. 061(
b! are de la 1 p.n, la 9 salariai inclusiv(
c! a realizat venituri care nu au dep,"it ec8ivalentul -n lei al 100.000 euro(
d! capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dec.t statul "i autorit,ile locale.
(?! ;u pot opta pentru siste!ul de i!punere regle!entat de prezentul titlu persoanele %uridice
ro!.ne care&
a! des,"oar, activit,i -n do!eniul $ancar(
b! des,"oar, activit,i -n do!eniile asigur,rilor "i reasigur,rilor, al pieei de capital, cu e4cepia
persoanelor %uridice care des,"oar, activit,i de inter!ediere -n aceste do!enii(
c! des,"oar, activit,i -n do!eniile %ocurilor de noroc, consultanei "i !anage!entului(
d! au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan, %uridic, cu peste 250 de anga%ai.
Biletul nr.B3
;.8rezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
#ele 5 situatii de a!enintare la adresa independentei sunt&
1. 3nteresului propriu,
2. +la$irea autocontrolului,
3. /enuntarea la propriile convingeri,
4. Daniestarile de a!iliarisrn,
5. 7ctiuni de inti!idare
<.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Dicro-ntreprinderile pl,titoare de i!pozit pe proit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile
microintreprinderilor -ncep.nd cu anul iscal ur!,tor, daca&
a1 realizeaza venituri cu e4ceptia celor din activit,i -n do!eniul $ancar( asigur,rilor "i
reasigur,rilor, al pieei de capital, %ocurilor de noroc, consultanei "i !anage!entului(
b! au de la 1 p.n, la 9 salariai inclusiv(
c! au realizat venituri care nu au dep,"it ec8ivalentul -n lei al 100.000 euro(
d! capitalul social al acestora este deinut de persoane, altele dec.t statul "i autorit,ile locale , sau
este deinut de un acionar sau asociat persoan, %uridic, cu peste 250 de anga%ai.
"i dac, nu au !ai ost pl,titoare de i!pozit pe veniturile !icro-ntreprinderilor, potrivit prevederilor
prezentului titlu.
Pentru anul 2011, persoanele %uridice ro!.ne pot opta pentru plata i!pozitului pe venitul
!icrointreprinderilor dac, -ndeplinesc condiiile de la a1 la d1
47
* persoan, %uridic, ro!.n, care este nou'-niinat, poate opta s, pl,teasc, i!pozit pe veniturile
!icro-ntreprinderilor, -ncep.nd cu pri!ul an iscal, dac, condiia -n ter!en de 60 de zile inclusiv de la
data -nregistr,rii sa ai$a intre 1 si 9 anga%ati.
Dicro-ntreprinderile nu !ai aplic, acest siste! de i!punere -ncep.nd cu anul iscal ur!,tor
anului -n care nu !ai -ndeplinesc una dintre condiii.
Biletul nr.B*
;. Interesul propriu 4 ameninare la adresa independenei.
3nteresul propriu se!niic, aptul c, un ca$inet, o societate sau !e!$rii acestora ar putea
$eneicia de un interes 0participare1 inanciar din partea clientului sau un interes propriu al acestor
ca$inete intr, -n conlict cu clientul respectiv. >4e!ple&
' participare inanciar, direct, sau indirect, la capitalul propriu al clientului respectiv(
' un -!pru!ut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz, patri!oniu
clientului(
' onorarii totale provenind de la un singur client(
' preocupare cauzat, de posi$ilitatea pierderii unui contract 0!isiune1(
' relaii de aaceri cu clientul 0altele1(
' potenial, anga%are ca salariat al clientului(
' onorarii neprev,zute -n contractul de audit sau de prest,ri de servicii proesionale(
<.Care sunt veniturile ce nu se iau (n calcul la determinarea impozitului pe veniturile
micro(ntreprinderilor"
Aaza i!poza$il, a i!pozitului pe veniturile !icro-ntreprinderilor o constituie veniturile din orice
surs,, din care se scad&
a! veniturile aerente costurilor stocurilor de produse(
b! veniturile aerente costurilor serviciilor -n curs de e4ecuie(
c! veniturile din producia de i!o$iliz,ri corporale "i necorporale(
d! veniturile din su$venii de e4ploatare(
e! veniturile din provizioane "i a%ust,ri pentru depreciere sau pierdere de valoare(
f! veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor do$.nzi "i2sau penalit,i de -nt.rziere, care
au ost c8eltuieli nededucti$ile la calculul proitului i!poza$il (
g! veniturile realizate din desp,gu$iri, de la societ,ile de asigurare2reasigurare, pentru pagu$ele
produse $unurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
(<! Cn cazul -n care o !icro-ntreprindere ac8iziioneaz, case de !arcat, valoarea de ac8iziie a
acestora se deduce din $aza i!poza$il,, -n conor!itate cu docu!entul %ustiicativ, -n tri!estrul -n care au
ost puse -n unciune, potrivit legii.
Biletul nr.BA
;.1labirea autocontrolului # amenintare la adresa independentei.
7!eninarea la adresa independenei, legat, de sl,$irea autocontrolului, apare atunci c.nd unul
dintre !e!$rii ca$inetului2societ,ii a ost anterior una din persoanele care a gestionat patri!oniului
clientului "i astel poate e4ercita o inluen, se!niicativ, direct, asupra nivelului de asigurare al
anga%a!entului a, de client
>4e!ple& un !e!$ru al ca$inetului2societ,ii care este sau a ost recent una din persoanele care a
getionat patri!oniul clientului, sau care a ost recent un anga%at al clientului -ntr'o poziie din care poate
e4ercita o inluen, se!niicativ, asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al
c,rui contract de audit sau de non'audit poate aecta direct nivelul certitudinii 0asigur,rii1 proesionistului
a, de client( preg,tirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor inanciare sau preg,tirea unor
-nregistr,ri care ac o$iectul nivelului de asigurare a proesionistului conta$il a, de client1.
<.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia"
48
*$ilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de sc8i!$ al !onedei nationale din ziua evaluarii,
dierentele iind regularizate pe sea!a capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau
pe sea!a rezultatelor inanciare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.B?
;.9enuntarea la convingeri # amenintare la adresa independentei.
/enunarea la convingeri poate s, apar, atunci c.nd ca$inetul2societatea sau un !e!$ru al acestuia,
pro!oveaz, opinia unui client p.n, la punctul -n care o$iectivitatea sa este sau poate i -neleas, ca iind
co!pro!is,.>ste cazul -n care ca$inetul2societatea sau un !e!$ru al acestuia "i'au su$ordonat
raiona!entul lor proesional aceluia al clientului. >4e!ple& a se ocupa cu sau a i pro!otor al aciunilor
sau al altor titluri de valoare ale clientului( a aciona ca un avocat sau consilier al clientului -n litigiile lui
sau -n rezolvarea ne-nelegerilor cu tere p,ri.
<.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate"
?aloarea unei intreprinderi in diicultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii&
a1 poate i redresata(
$1 dispune de un patri!oniu care dupa lic8idare prezinta inca un active net pozitiv(
c1 ur!eaza a i lic8idata.
Biletul nr.BB
;.5anifestari de familiarism # amenintare la adresa independentei.
Daniest,rile de a!iliaris! au loc atunci c.nd, -n virtutea unor relaii str.nse cu un client, cu cei
care gestioneaz, patri!oniul sau cu anga%aii acestuia, ca$inetul2societatea sau un !e!$ru al acestora,
devine prea -neleg,tor a, de interesele clientului.
>4e!ple & un !e!$ru al ca$inetului2societ,ii are un !e!$ru de a!ilie sau o ruda apropiata cu
uncie de r,spundere -n -ntreprinderea clientului sau care ar putea e4ercita o inluen, direct, "i
i!portant, asupra realiz,rii o$iectului contractului -nc8eiat cu clientul ( un ost partener al
ca$inetului2societ,ii gestioneaz, patri!oniul clientului "i are inluen, i!portant, asupra realiz,rii
o$iectului contractului -nc8eiat cu clientul, acceptarea de daruri, -n aar, de cazul c.nd valoarea acestora
este nese!niicativ,, de c,tre !e!$rii ca$inetului2societ,ii, de la client sau de la persoanele care
gestioneaz, patri!oniul clientului1.
<.In ce consta metoda activului net de lic$idare cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate"
7tunci cand lic8idarea este sigura, cea !ai $una utilizare a activelor ir!ei, opinia evaluatorului
este solicitata pentru esti!area valorii reliza$ile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a !ari!ii
activului net de lic8idare al ir!ei.
7stel, pornind de la activul net conta$il, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor
activelor corporale, necorporale "i circulante din $ilantul intreprinderii, din care se deduc c8eltuielile cu
lic8idarea si eventualele o$ligatii iscale i!plicat de lic8idare.
Pasivele intreprinderii se pot !a%ora cu costurile de lic8idare, cu! ar i& inde!nizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de r!$ursare anticipate a i!pru!utului, etc.
?aloarea astel o$tinuta va i di!inuata cu o cota cuprinsa intre 309 si 509, corespunzatoare
riscurilor aerente vanzarii orate a activelor -ntreprinderii.
#onor! standardelor de evaluare, valoarea de lic8idare reprezint, su!a ce poate i o$inut, -n
!od rezona$il de v.nzarea unei propriet,i -ntr'un interval de ti!p prea !ic pentru a -ndeplini condiiile
din deiniia valorii de piaa.
)ac, -ns, lic8idarea se ace treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunz,toare unor
tranzacii nor!ale ec8ivalente valorii lic8idative a acestora. 7ceasta situaie este -ntalnita in cazul
lic8idarii voite a -ntreprinderii c. Bg.3121990, atunci cand perioada de unctionare s'a inc8eiat, se
anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
3n conditiile in care lic8idarea nu reprezint, cea !ai $una utilizare a activelor intreprinderii in diicultate,
49
evaluarea se va realiza -n perspective redresarii aacerii. 3n aceasta situatie se reco!anda apelarea la
!etodele de evaluare $azate pe actualizarea lu4urilor viitoare de nu!erar. +e va tine cont de totalitatea
lu4urilor i!plicate de derularea progra!ului de redresare a activit,ii ir!ei. /estructurarea va genera
!odiicari atat la nivelul structurii lu4urilor de nu!erar cat si la nivelul riscurilor aerente realiz,rii lor.
#a ur!are va i necesara reesti!area ratei de actualizare speciice noilor condiii de e4ploatare ale
-ntreprinderii. 3n plus activele redundante sau au4iliare din proprietatea ir!ei vor ali!enta prin vanzarea
lor pri!ul lu4 de nu!erar o$tinut de intreprinderea in curs de redresare
Biletul nr.BC
;.Actiuni de intimidare # amenintare la adresa independentei.
7ciunile de inti!idare au loc atunci c.nd un !e!$ru al ca$inetului2soc este i!plicat s,
acioneze o$iectiv "i s, e4ercite pruden, proesional,, prin a!enin,ri reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaz, patri!oniul sau de la anga%aii clientului.
>4e!ple& cererea din partea clientului c,tre ca$inet de a -nlocui un !e!$ru al acestuia, -n cazul
unui dezacord de aplicare a unui principiu de conta$ilitate( presiunea din partea clientului de a reduce
necorespunz,tor cantitatea de !unc, e4ecutat, de !e!$rii ca$inetului, -n scopul reducerii onorariilor.
<.In ce consta metoda valorii la termen cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate
+e oloseste in cazul intreprinderilor redresa$ile si consta in&
' aprecierea activului net si a capacitatii $eneiciare a intreprinderii
' calcularea unei valori la ter!en, placand de la activul net si de la capacitatea $eneiciara a intreprinderii
presupus redresa$ila
' aplicarea unei decontari a valorii la ter!en astel o$tinute( acesta decontare este aplicata pentru atine
sea!a de& a1 capitalurile proprii care au ost i%ectate pentru realizarea redresarii( $1 riscul speciic de ,,ne
success 6 al redresarii sperate si c1 actualizarea valorii la ter!en
Biletul nr.CE
;.8rote)area independenei prin clauze contractuale cu clientul.
7ceste !,suri constau -n&
' apro$area de c,tre 7=7 clientului a nu!irii ca$inetului, atunci c.nd contractul a ost se!nat de
persoanele -!puternicite s, ad!inistreze patri!oniul "i s,'l reprezinte %uridic pe client(
' no!inalizarea anga%ailor co!peteni ai clientului -!puternicii a lua decizii !anageriale(
' sta$ilirea de c,tre client politicilor "i procedurilor pentru o raportare inanciar, 0situaiilor inanciare1
corect,(
' sta$ilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea $unei gestion,ri a $unurilor "i valorilor(
' sta$ilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv co!itetul de audit, care asigur, procesul de validare
a inor!aiilor "i situaiilor inanciare "i leg,tura cu societatea2ca$inetul de audit.
<.Care este locul livrarii de bunuri %n cazul vanzarilor la distanta din punctul de vedere al %&A.
(<! Prin derogare de la prevederile alin. 011 lit. a1, -n cazul unei v.nz,ri la distan, care se
eectueaz, dintr'un stat !e!$ru spre /o!.nia, locul livr,rii se consider, -n /o!.nia dac, livrarea este
eectuat, c,tre un cu!p,r,tor persoan, i!poza$il, sau persoan, %uridic, nei!poza$il,, care $eneiciaz,
de derogarea de la art. 126 alin. 041, sau c,tre orice alt, persoan, nei!poza$il, "i dac, sunt -ndeplinite
ur!,toarele condiii&
a! valoarea total, a v.nz,rilor la distan, al c,ror transport sau e4pediere -n /o!.nia se realizeaz,
de c,tre un urnizor, -n anul calendaristic -n care are loc o anu!it, v.nzare la distan,, inclusiv valoarea
respectivei v.nz,ri la distan,, sau -n anul calendaristic precedent, dep,"e"te plaonul pentru v.nz,ri la
distan, de 35.000 euro, al c,rui ec8ivalent -n lei se sta$ile"te prin nor!e( sau
b! urnizorul a optat -n statul !e!$ru din care se transport, $unurile pentru considerarea
v.nz,rilor sale la distan,, care presupun transportul $unurilor din acel stat !e!$ru -n /o!.nia, ca av.nd
loc -n /o!.nia.
50
(3! Bocul livr,rii este -ntotdeauna -n /o!.nia, -n cazul v.nz,rilor la distan, de produse
acciza$ile, eectuate dintr'un stat !e!$ru c,tre persoane nei!poza$ile din /o!.nia, altele dec.t
persoanele %uridice nei!poza$ile, ,r, s, se aplice plaonul prev,zut la alin. 021 lit. a1.
Biletul nr.C;
;. 8rote)area independentei prin masuri interne cabinetului
' i!portan\]a pe care conducerea ca$inetului2societXY\]ii o acordXY independen\]ei(
' politici \^i proceduri de i!ple!entare \^i !onitorizare a controlului calitXY\]ii lucrXYrilor eectuate
de ca$inet(
' identiicarea a!enin\]XYrilor la adresa independen\]ei, evaluarea i!portan\]ei acestora, identiicarea
!XYsurilor de eli!inare sau de reducere a lor la un nivel accepta$il(
' politici \^i proceduri interne de supraveg8ere a respectXYrii politicilor \^i procedurilor privind
independen\]a(
' politici \^i proceduri care sXY per!itXY identiicarea eventualelor interese sau rela\]ii dintre client
\^i auditor care a!enin\]XY independen\]a(
' politici \^i proceduri privind evitarea o$\]inerii de venituri de la un singur client(
' co!unicarea !odiicXYrilor intervenite Z[n politicile \^i procedurile ca$inetului tuturor anga%a\]ilor
\^i cola$oratorilor(
' e4isten\]a unui responsa$il cu !onitorizarea unc\]ionXYrii adecvate a siste!ului de prote%are a
independen\]ei(
' e4isten\]a unui !ecanis! disciplinar care sXY asigure conor!area cu politicile \^i procedurile
sta$ilite(
' politici \^i proceduri de inor!are a nivelurilor superioare asupra pro$le!elor care vizeazXY
independen\]a \^i o$iectivitatea(
' consultarea organis!ului proesional cu privire la independen\]XY(
' rotirea personalului cu unc\]ii de rXYspundere(
' eli!inarea unor persoane din ec8ipa de audit dacXY acesteia Z[i este aectatXY independen\]a(
<.Ce operaHIiuni sunt asimilate livrJKrilor de bunuri efectuate cu platJK din punctual de vedere al
%&A.
+unt asi!ilate livrXYrilor de $unuri eectuate cu platXY ur!XYtoarele opera\]iuni&
a1 preluarea de cXYtre o persoanXY i!poza$ilXY a $unurilor !o$ile ac8izi\]ionate sau produse de cXYtre
aceasta pentru a i utilizate Z[n scopuri care nu au legXYturXY cu activitatea econo!icXY
desXY\^uratXY, dacXY ta4a aerentXY $unurilor respective sau pXYr\]ilor lor co!ponente a ost
dedusXY total sau par\]ial(
$1 preluarea de cXYtre o persoanXY i!poza$ilXY a $unurilor !o$ile ac8izi\]ionate sau produse de
cXYtre aceasta pentru a i puse la dispozi\]ie altor persoane Z[n !od gratuit, dacXY ta4a aerentXY
$unurilor respective sau pXYr\]ilor lor co!ponente a ost dedusXY total sau par\]ial(
c1 preluarea de cXYtre o persoanXY i!poza$ilXY de $unuri !o$ile corporale ac8izi\]ionate sau produse
de cXYtre aceasta, altele decZ_t $unurile de capital prevXYzute la art. 149 alin. 011 lit. a1, pentru a i
utilizate Z[n scopul unor opera\]iuni care nu dau drept integral de deducere, dacXY ta4a aerentXY
$unurilor respective a ost dedusXY total sau par\]ial la data ac8izi\]iei(
d1 $unurile constatate lipsXY din gestiune, cu e4cep\]ia celor la care se ace reerire la alin. 081 lit. a1'c1.
Jnde&
a1 $unurile de capital reprezintXY toate activele corporale i4e0deinite la art. 1251 alin. 011 pct. 31, a
cXYror duratXY nor!alXY de unc\]ionare este egalXY sau !ai !are de 5 ani, precu! \^i opera\]iunile
de construc\]ie, transor!are sau !odernizare a $unurilor i!o$ile, e4clusiv repara\]iile sau lucrXYrile de
Z[ntre\]inere a acestor active, c8iar Z[n condi\]iile Z[n care astel de opera\]iuni sunt realizate de
$eneiciarul unui contract de Z[nc8iriere, leasing sau orice alt contract prin care activele i4e corporale se
pun la dispozi\]ia unei alte persoane(
;u constituie livrare de $unuri, Z[n sensul alin. 011&
a1 $unurile distruse ca ur!are a unor cala!itXY\]i naturale sau a unor cauze de or\]XY !a%orXY,
51
precu! \^i $unurile pierdute ori urate, dovedite legal, astel cu! sunt prevXYzute prin nor!e(
$1 $unurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu !ai pot i valoriicate, precu! \^i activele
corporale i4e casate, Z[n condi\]iile sta$ilite prin nor!e(
c1 perisa$ilitXY\]ile, Z[n li!itele prevXYzute prin lege(
Biletul nr.C<
;. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
Proesioni\^tii conta$ili tre$uie deci sXY ie pregXYti\]i sXY %ustiice orice a$atere, de la cerin\]ele
etice. ;erespectarea cerin\]elor etice sau incapacitatea de a %ustiica a$aterile de la acestea pot constitui
a$ateri proesionale care pot da na\^tere unor ac\]iuni disciplinare.
Puterea ac\]iunii disciplinare este sta$ilitXY prin regle!entXYrile #.>.#.#.7./.
DXYsurile disciplinare pot apXYrea, de o$icei, Z[n ur!a unor pro$le!e ca&
' nerespectarea nor!elor generale de $azXY \^i speciice aplica$ile tuturor !isiunilor proesioni\^tilor
conta$ili(
' nerespectarea regulilor de eticXY(
' conduitXY discredita$ilXY sau dezonoratXY.
3nvestiga\]iile disciplinare vor Z[ncepe, de o$icei, ca rezultat al unor plZ_ngeri( structurile centrale \^i
locale ale #orpului tre$uie sXY ia Z[n considera\]ie toate plZ_ngerile. 3nvestiga\]iile pot, totu\^i, sXY
ie introduse din oiciu de #.>.#.#.7./. sau de cXYtre o entitate ad!inistrativXY, XYrXY sXY ie
XYcutXY o plZ_ngere. 3nvestiga\]iile pot i XYcute ver$al sau prin coresponden\]XY. Fre$uie
Z[ntotdeauna Z[n\^tiin\]at !e!$rul Z[!potriva cXYruia se ace plZ_ngere, precu! \^i cel care a
XYcut plZ_ngerea. 7colo unde e4istXY o disputXY, se poate Z[ncerca o conciliere, ie prin co!isiile de
disciplinXY ale ilialelor, ie prin co!isiile de ar$itra% ale acestora.
Poate i oportun sXY se acXY pu$licitate procedurilor disciplinare \^i de apel. 7stel, sunt inor!a\]i
atZ_t !e!$rii, cZ_t \^i pu$licul larg. Fotu\^i, aspectele de coniden\]ialitate \^i tipul
Z[ncXYlcXYrilor tre$uie sXY ie luate Z[n considera\]ie atunci cZ_nd se decide !etoda de pu$licitate.
2.Cand intervine exigibilitatea %&A in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
:aptul generator reprezintXY aptul prin care sunt realizate condi\]iile legale necesare pentru
e4igi$ilitatea ta4ei.
>4igi$ilitatea ta4ei reprezintXY data la care autoritatea iscalXY devine Z[ndreptXY\]itXY sXY solicite
plata de cXYtre persoanele o$ligate la plata ta4ei, c8iar dacXY plata acestei ta4e poate i a!Z_natXY.
3n cazul unei livrXYri intraco!unitare de $unuri, scutite de ta4XY conor!, e4igi$ilitatea ta4ei intervine
Z[n cea de'a 15'a zi a lunii ur!XYtoare celei Z[n care a intervenit aptul generator.
Prin e4cep\]ie de la prevederile alin. )e !ai sus, e4igi$ilitatea ta4ei intervine la e!iterea acturii, dacXY
actura este e!isXY Z[nainte de a 15'a zi a lunii ur!XYtoare celei Z[n care a intervenit aptul generator.
Biletul nr.DE
;.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
*$iectivele politicilor de control de calitate adoptate de c,tre un ca$inet sau o societate sunt
ur!,toarele&
' e4igene proesionale& personalul ca$inetului sau societ,ii tre$uie s, se conor!eze principiilor de
independen,, integritate, o$iectivitate, conidenialitate "i proesionalis! -nscrise -n #odul etic(
' aptitudini "i co!petene& nivelul de instruire "i or!are a personalului ca$inetului sau societ,ii tre$uie
s,'i per!it, acestuia s, se ac8ite -n !od corect "i co!plet de sarcinile pe care le pri!e"te -n cadrul
unei !isiuni de audit(
' repartizarea lucr,rilor& lucr,rile de audit vor i -ncredinate personalului care dispune de preg,tirea "i
e4periena necesare(
' delegarea& conducerea, supervizarea "i revederea lucr,rilor realizate la toate e"antioanele per!it
o$inerea unei asigur,ri rezona$ile c, lucr,rile eectuate r,spund nor!elor de calitate sta$ilite(
52
' consultarea& de iecare dat,, c.nd este necesar, vor i consultate persoanele co!petente din interiorul
sau din e4teriorul ca$inetului(
' acceptarea "i p,strarea clienilor& lista clienilor poteniali "i e4isteni va i revizuit, periodic, su$
aspectele legate de independena ca$inetului "i capacitatea sa de a satisace cererea clienilor(
' control& eicacitatea "i adaptarea politicilor "i procedurilor de control de calitate tre$uie controlate
periodic(
' coordonarea "i supraveg8erea lucr,rilor& cola$oratorii c,rora li se -ncredineaz, dierite lucr,ri tre$uie
inor!ai de responsa$ilit,ile lor "i de o$iectivele "i procedurile ce tre$uie ur!,rite(
' revizuirea lucr,rilor& lucr,rile realizate de iecare cola$orator sunt rev,zute de c,tre un proesionist cu
un nivel de co!peten, cel puin ec8ivalent.
;ivelul, calendarul "i -ntinderea politicilor "i procedurilor de control de calitate ale unui ca$inet
depind de actori ca& elul "i i!portana activit,ii sale, dispersia geograic,, nivelul de organizare, costuri
etc.
<.Ce documente registre declaraii se completeaz (n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri"
3n cazul unei livrari intraco!unitare de $unuri e4peditorul intoc!este &
' :actura e4terna 03;?*3#>1 ' si :actura :iscala la cursul A;/ din ziua e4pedierii
' Bista de coleta% 0P7#a3;= B3+F1
' )ocu!entul de transport 0#D/1
Bivrarile intraco!unitare se declara in )eclaratia 390 0?3>+1 pana la data de 25 a lunii pentru luna
precedenta si in )econtul de F?7 )eclaratia 300.
3ncepand cu& 01.08.2010 toti operatorii care eectueaza ac8izitii si livrari intraco!unitare au ost
o$ligati sa se inscrie in /egistrul *peratorilor 3ntraco!unitari
Biletul nr.D*
;.1tructura dosarului permanent.
)osarul per!anent se su$divide -n 7 seciuni pentru a acilita lectura "i controlul din partea
organis!ului proesional, dup, cu! ur!eaz,&
' P7 0dosarul per!anent, seciunea 71 intitulat, T=eneralit,i5(
' PA 0dosarul per!anent, seciunea A1 intitulat, T)ocu!ente privind controlul intern5(
' P# 0dosarul per!anent, seciunea #1 intitulat, T+ituaii inanciare "i rapoarte privind e4erciiile
precedente5(
' P) 0dosarul per!anent, seciunea )1 intitulat, T7nalize per!anente5(
' P> 0dosarul per!anent, seciunea >1 intitulat, T:iscal "i social5(
' P: 0dosarul per!anent, seciunea :1 intitulat, TQuridice5(
' P= 0dosarul per!anent, seciunea =1 intitulat, T3ntervenieni e4terni5.
<. 2valuarea (ntreprinderii (n cazul fuziunii i divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in uziune sau divizare, se poate olosi una dintre ur!,toarele
!etode& !etoda patri!onial, sau !etoda activului net, !etoda $ursier,, !etoda $azat, pe rezultate
0valoarea de renta$ilitate, valoarea de randa!ent, valoarea de supraproit1, !etode !i4te "i !etoda $azat,
pe lu4ul inanciar sau cas8'lo`.
?aloarea glo$ala a societ,ii sta$ilit, printr'una dintre !etodele !enionate reprezint, valoarea
aportului de uziune al iec,rei societ,i intrate -n uziune. Pe $aza acestei valori se sta$ile"te raportul
de sc8i!$.
?alorea activului net este egal, cu valoarea aportului net nu!ai -n cazul -n care s'a olosit !etoda
patri!onial, de evaluare glo$al, a societ,ii. 3n cazul -n care cele dou, valori nu sunt egale, la
societatea a$sor$it, sau intrat, -n contopire, dierenele sunt recunoscute ca ele!ente de c."tiguri sau
pierderi din uziune, astel& dac, valoarea aportului net este !ai !are dec.t activul net conta$il,
dierena este recunoscut, ca proit. 3n situaia invers, dierena este recunoscut, ca pierdere.
)eter!inarea raportului de sc8i!$ al aciunilor sau al p,rilor sociale pentru a acoperi capitalul
societ,ilor co!erciale a$sor$ite.
53
3n cadrul acestei etape se ectueaz,&
a1 deter!inarea valorii conta$ile a aciunilor sau p,rilor sociale ale societ,ilor co!erciale care
uzioneaz,, prin raportarea aportului net la nu!,rul de aciuni sau de p,ri sociale e!ise.
?aloarea conta$il, a unei aciuni'p,ri sociale se poate o$ine "i prin raportarea activului net conta$il
la nu!,rul de aciuni'p,ri sociale.
$1 +ta$ilirea raportului de sc8i!$ al aciunilor sau al p,rilor sociale, prin raportarea valorii conta$ile a
unei aciuni ori p,ri sociale a societ,ii a$sor$ite la valoarea conta$il, a unei acinui sau p,ri sociale
a societ,ii a$sor$ate, raport veriicat "i apro$at de e4peri.
)eter!inarea nu!,rului de aciuni sau de p,ri sociale e!is pentru re!unerarea aportului net de uziune&
a1 deter!inarea nr. de aciuni sau de p,ri sociale ce tre$ui e!ise de societatea co!ercial, care a$soar$e
ie prin raportarea capitalui propriu 0activului netE al societ,ilor co!erciale a$sor$ite la valoare
conta$il, a unei aciuni sau p,ri sociale a societ,ii co!erciale a$sor$ante, ie prin -n!ulirea nr. de
acinui'p,ri sociale ale societ,ii co!erciale a$sor$ite cu raportul de sc8i!$(
$1 !a%orarea capitalui social la societatea co!ercial, care a$soar$e, prin -n!ulirea nr. de aciuni2p,ri
sociale care tre$uie e!ise de societatea co!ercial, care a$soar$e cu valoarea no!inal, a unei aciuni
sau a unei p,ri sociale de la aceast, societate co!ercial,(
c1 calcularea pri!ei de uziune, ca dieren, -ntre valoarea conta$il, a aciunilor sau a p,rilor sociale "i
valoarea no!inal, a acestora.
Biletul nr.D?
;.7pinia defavorabil3motive mod de prezentare.
* astel de opinie poate i or!ulat, din cauza dezacordului asupra principiilor conta$ile "i se
poate or!ula astel&
T#u! este e4plicat -n nota b, nu s'au constatat a!ortis!ente -n situaiile inanciare. 7ceast,
practic, nu este, -n opinia noastr,, -n acord cu ;or!ele de a!ortizare a capitalului i!o$ilizat -n active
corporale. #8eltuielile aerente, pe $aza unui a!ortis!ent liniar "i a unei cote de......pentru cl,diri "i
......pentru utila%e, tre$uiau s, se ridice la su!a de ......pentru e4erciiul -nc8eiat la 31 dece!$rie......Cn
consecin,, a!ortis!entele cu!ulate tre$uiau s, se ridice la ......, iar pierderea e4erciiului "i pierderile
cu!ulate la........
)up, p,rerea noastr,, din cauza incidenei aptelor !enionate -n paragraul precedent, situaiile
inanciare nu dau o i!agine idel, a situaiei inanciare a societ,ii la 31 dece!$rie ...., a contului de proit
"i pierdere, pentru e4erciiul -nc8eiat la aceast, dat,, "i nu sunt conor!e cu prevederile legale "i
statutare.5
<.Cum influeneaz raportul de sc$imb al monedei naionale valoarea unei (ntreprinderi"
/aportul de sc8i!$ al !onedei nationale, inluenteaza valoarea -ntreprinderii astel&
' inlueneaz, rata de actualizare prin riscul deprecierii !enedei naionale
' 3nlueneaz, $ilanul econo!ic prin evaluarea ele!entelor !onetare la cursul de sc8i!$ de la data
eectu,rii evalu,rii
Biletul nr.DC
Imposibilitatea exprimrii unei opinii3 motive mod de prezentare.
* astel de opinie poate i rezultatul li!it,rii -ntinderii lucr,rilor "i e poate prezenta astel&
T;oi nu a! ost -n !,sur, s, asist,! la inventarul izic, nici s, proced,! la conir!area direct, a
conturilor de clieni, din cauza li!it,rii -ntinderii lucr,rilor noastre, i!pus, de c,tre direciune.
7v.nd -n vedere i!portana aptelor e4puse !ai sus, noi nu ne e4pri!,! opinia asupra conturilor anuale.5
Care este rolul bilanului economic (n evaluarea unei (ntreprinderi"
54
Ailantul conta$il este docu!entul conta$il de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patri!oniale, precu! si rezultatele perioadei pentru care se intoc!este, potrivit legii.
Ailantul conta$il este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului conta$il si inanciar.
Biletul nr. ;EE
;. 7pinia fara rezerve3 semnificatie mod de prezentare.
*pinia ,r, rezerve se!niic, aptul c, dup, eectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
e4pri!a o opinie Tcurat,5, nedistorsionat, de vreo rezerv, sau reinere.
#a !od de prezentare opinia ,r, rezerve poate ap,rea -n ur!,toarea or!ulare&
T)up, p,rerea noastr,, conturile anuale dau o i!agine idel, poziiei "i situaiei inanciare a societ,ii la
31 dece!$rie c. precu! "i rezultatelor acestor operaii "i lu4urilor de trezorerie pentru e4erciiul -nc8is
la aceast, dat,, -n conor!itate cu nor!ele internaionale "i naionale de conta$ilitate5
<. 2xplicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de a!ortizare inluenteaza valoarea intreprinderii astel&
' sta$ilirea unor durate de viata !ai lungi decat cele nor!ale, inluenteza in sensul unei valori !ai !ari a
cativelor si a intreprinderii
' sta$ilirea unor durate de viata !ai scurte decat cele nor!ale inluenteaz in sensul !icsorarii valroii
intreprinderii
' !etodele de a!ortizare dease!ena inluenteza, de e4e!plu daca in anul in care se ace evaluarea
!i%loacele i4e ac8izitionate in acest an sunt a!ortizate accelerat inluenteaza intreprinderea, valoare
acesteia iind !ai !ica decat daca ar i utilizat !etoda liniara.
3nsuicienta de a!ortizare a i!o$ilizarilor dintr'o -ntreprindere 0a!ortizarea scriptica este inerioara
a!ortizarii te8nico'econo!ice1 inluenteaza artiicial valoarea patri!oniului intreprinderii in sensul
!a%orarii. +urplusul de a!ortizare deter!ina o !icsorare artiiciala a valorii patri!oniului intreprinderii.
Biletul nr. ;E;
;.7pinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii3 semnificatie mod de prezentare.
Cn unele cazuri, raportul de audit poate i !odiicat, ad,ug.nd un paragra de o$servaii al c,rui
o$iectiv este de a l,!uri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, e4pus de o !anier, detaliat,
-n ane4,. 7d,ugarea unui astel de paragra nu aecteaz, opinia auditorului( aceasta se situeaz, de
preerin, dup, paragraul de opinie "i precizeaz,, -n general, c, acesta nu constituie o rezerv,.
7cest tip de opinie se or!uleaz, atunci c.nd apar ele!ente care -ns, nu aecteaz, opinia auditorului(
paragraul de o$servaii se situeaz,, de regul,, dup, paragraul de opinie.
:or!a de prezentare a paragraului de opinie -n acest caz este ur!,toarea&
6:,r, s, e4pri!,! o rezerv, asupra situaiil(or inanciare, noi atrage! atenia asupra notei 6b5 din ane4,.
+ocietatea ace o$iectul unui proces -n care este acuzat, de inraciune -n utilizarea $revetelor "i -n care i
se pretinde v,rsarea redevenelor "i daunelor de interese( societatea a anga%at o contra'aciune "i audierile
preli!inare, c.t "i procedurile %uridico'ad!inistrative ale celor dou, aciuni sunt -n curs. /ezultatul inal
al acestei aaceri nu poate, -n prezent, s, ie deter!inat"i, -n consecin,, nu au ost constituite provizioane
pentru acoperirea c8eltuielilor care ar putea s, rezulte5.
<.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii".
>ste evident ca politicile cont$ile inluenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta
pentru o !etoda sau alta, o $aza de evaluare sau alta a ele!ntelor din situatiile inanciare, astel !etoda
lio in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor !ai !are in $ilant si un rezultat !ai !ic pe
cand !etoda io va avea uneect invers, as!enea si politicile de a!ortizare, respective duratele de viata
sta$ilite sau !etodele de a!ortizare. )e e4e!plu capitalizarea costurilro indatorarii la un !o!ent dat
deter!ina active !ai !ari decat daca do$anda ra i tercuta direct in c8eltuiala perioadei.
3nsuicienta de a!ortizare a i!o$ilizarilor dintr'o -ntreprindere 0a!ortizarea scriptica este inerioara
a!ortizarii te8nico'econo!ice1 inluenteaza artiicial valoarea patri!oniului intreprinderii in sensul
55
!a%orarii. +urplusul de a!ortizare deter!ina o !icsorare artiiciala a valorii patri!oniului intreprinderii.
3ncluderea anu!itor c8eltuieli 037+ 16, 37+ 2, 37+ 22 etc.1 in valoarea activului 0trata!ent alternativ1
!areste valoarea acestuia in ti!p ce aplicarea trata!entului de $aza 0aectarea costului perioadei1
deter!ina !icsorarea patri!oniului intreprinderii.
>vitarea constituirii provizioanelor !areste artiicial valoarea intreprinderii in ti!p ce constituirea
e4cesiva de provisioane conduce la !icsorarea valorii intreprinderii.
Biletulnr.;E<
;. 8aragraful opiniei3 tipuri de opinie.
Paragraul opiniei G raportul de audit tre$uie sa prezinte clar opinia auditorului asupra aptului
daca situatiile inanciare dau o i!agine idela pozitiei, situatiei inanciare si rezultatelor o$tinute in accord
cu reerintele conta$ile si, daca este cazul, daca sunt conor!e prevederilor legale(
Fer!enii utilizati pentru e4pri!rea opiniei auditorului sunt 6dau o i!agine idel,5 sau 6prezint,
-n !od sincer -n toate aspectele lor se!niicative5. 7ceste 2 or!ulari se!niica, intre altele, ca auditorul
nu ia in considerare decat ele!entele se!niicative privind situatiile inanciare.
7cest paragra poate avea ur!atoarele or!e&
' opinia ara rezerve 0curata1(
' opinia ara reserve, dar cu paragrap8 de o$servatii(
' opinia cu reserve(
'i!posi$ilitatea e4pri!arii unei opinii(
' opinia deavora$ila.
<. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi"
?aloarea patri!oniala este activul net cori%at o$tinut ca dierenta intre activul $ilantului econo!ic si
datoriile inscrise in acest $ilant.
?aloarea patri!oniala a unei intreprinderi este activul net cori%at
7ctivul net cori%at se calculeaz, prin doua !etode&
1. !etoda aditiva
7;#E #7P P/*P/33 '2d )3: )> />>?7BJ7/>
2. !etoda su$stractiva
7;# E 7#F3?> />>?7BJ7F> G )7F*/33
?alori patri!oniale care se pot deter!ina pentru o unitate sunt&a1?aloarea conta$ila este data de
7ctivul net conta$il. 7ncE 7ctive totale G datorii totale E #apitaluri proprii d/ezultatul net 0dupa
distri$uire1
$1?aloarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor per!anente necesare e4ploatarii. >ste o
valoare de continuitate.#P;> E active i!o$ilizate d ;:/
c1?aloarea su$stantiala& ?+AE 7ctiv reevaluat in ipoteza continuarii activitatii dvaloarea actuala
a $unurilor pe careunitatea le oloseste ara a i proprietara 0inc8iriate, i!pru!uturi, leasing1 G valoarea
actuala a ele!entelor corporale care,desi sunt inregistrate in patri!oniu nu se gasesc in unitate.
d17ctiv net de lic8idare& ?aloarea de lic8idare E valoarea lic8idativa !inus valoarea pasivului
e4igi$il !a%orat cu totalul c8eltuielilor de lic8idare
Biletulnr.;E3
;.8aragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
7cest paragra cuprinde reerenialul de audit utilizat, respectiv +tandardele 3nternaionale de
7udit sau nor!e "i practici naionale, precu! "i descrierea lucr,rilor de c,tre auditor.
/aportul auditorului tre$uie s, descrie -ntinderea lucr,rilor de audit, indic.nd c, ele au ost
-ndeplinite conor! +tandardelor 3nternaionale de 7udit sau conor! nor!elor sau practicilor naionale.
6Cntinderea lucr,rilor5 d, posi$ilitatea pentru auditor s, pun, -n oper, procedurile de audit %udecate
ca necesare -n condiiile concrete date. #ititorul are -n apt nevoie s, se asigure c, auditul a ost ,cut
56
conor! nor!elor "i practicilor -n !aterie( dac, aceasta nu rezult, -n !od clar, se presupune c, nor!ele "i
practicile utilizate sunt cele din ara indicat, prin adresa auditorului.
/aportul tre$uie s, precizeze c, auditul a ost planiicat "i e4ecutat de o !anier, care s, asigure
-n !od rezona$il c, situaiile inanciare nu co!port, ano!alii se!niicative.
/aportul de audit tre$uie s, descrie auditul, ca presupun.nd&
' e4a!enul, pe $az, de sonda%e, a ele!entelor pro$ante care %ustiic, su!ele "i inor!aiile coninute -n
situaiile inanciare(
' evaluarea principiilor "i !etodelor conta$ile olosite pentru ela$orarea situaiilor inanciare(
' evaluarea esti!,rilor se!niicative ,cute de conducere pentru a sta$ili situaiile inanciare(
' revederea prezent,rii de ansa!$lu a situaiilor inanciare.
/aportul tre$uie s, indice c, auditul eectuat urnizeaz, o $az, rezona$il, a e4presiei de opinie.
7cest paragra poate, de e4e!plu, avea or!ularea ur!,toare&
6;oi a! realizat auditul conor! +tandardelor 3nternaionale de 7udit 0sau se poate ace reerire
la nor!ele sau practicile naionale1.
7ceste standarde 0nor!e1 precizeaz, c, auditul nostru tre$uie s, ie planiicat "i realizat -n scopul
de a o$ine o asigurare rezona$il, c,, situaiile inanciare nu co!port, ano!alii se!niicative. Jn audit
const, -n a e4pri!a, pe $az, de sonda%e, ele!entele pro$ante care s, %ustiice su!ele "i inor!aiile
coninute -n situaiile inanciare( el const,, de ase!enea, -n a evalua principiile "i !etodele conta$ile
olosite "i esti!,rile se!niicative ,cute de c,tre conducerea entit,ii, pentru -nc8iderea situaiilor
inanciare, c.t "i -n a eectua o revedere a prezent,rii de ansa!$lu a acestora.
>sti!,! c, auditul eectuat urnizeaz, o $az, rezona$il, a e4pri!,rii opiniei noastre.5
<.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi"
/iscul de tara inluenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este !ai
!are cu atat valoarea intreprinderii este !ai !ica.
#resterea riscului de tara deter!ina cresterea ratei de actualizare iar aceasta deter!ina reducerea
valorii intreprinderii.
)i!potriva, reducerea riscului de tara deter!ina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii.
Biletulnr.;E*
;. 8aragraful introductiv al raportului de audit statutar.
7cest paragra cuprinde identiicarea situaiilor inanciare auditate precu! "i o !eniune a
responsa$ilit,ilor conducerii entit,ii auditate "i ale auditorului.
/aportul de audit tre$uie s, identiice situaiile inanciare ale entit,ii, care au ,cut o$iectul
auditului, c.t "i data "i perioada acoperite prin aceste docu!ente.
/aportul tre$uie s, !enioneze c, situaiile inanciare sunt -n sarcina 0responsa$ilitatea1
conducerii entit,ii "i c, responsa$ilitatea auditorului este ca, pe $aza auditului eectuat, s, e4pri!e o
opinie asupra acestor situaii inanciare.
+ituaiile inanciare constituie reprezentarea aptelor de c,tre conducere. Preg,tirea lor presupune
c, direciunea ace esti!,ri conta$ile "i aduce %udec,i care au o inciden, se!niicativ,, c, ea sta$ile"te
principiile "i !etodele conta$ile potrivite, care tre$uie s, ie utilizate pentru preg,tirea situaiilor
inanciare.
)i!potriv,, responsa$ilitatea auditorului este de a audita aceste situaii inanciare, -nc.t s, poat,
e4pri!a asupra acestora o opinie.
7cest paragra poate, de e4e!plu, avea or!ularea ur!,toare&
6;oi a! procedat la auditarea situaiilor inanciare ale societ,ii 6b5, -nc8eiate la 31 dece!$rie
200c, a"a cu! sunt prezentate -n ane4ele la prezentul /aport. 7ceste situaii inanciare au ost sta$ilite
su$ responsa$ilitatea conducerii entit,ii. /esponsa$ilitatea noastr, este, ca pe $aza auditului nostru, s,
e4pri!,! o opinie asupra acestor conturi anuale5.
<. Conturile din afara bilantuiui influenteaza. valoarea unei intreprinderi"
#onturile e4tra$ilantiere inluenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate
57
dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate e4tra$ilantier, sunt luate in calcul la deter!inarea valorii
su$stantiale $rute.
Biletulnr.;EA
;. 1ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
)e iecare data c.nd auditorul e!ite un raport, altul dec.t un raport ara rezerva, el tre$uie sa
includa -n raportul sau o descriere clara a tuturor !otivelor care %ustiica decizia sa si, de iecare data c.nd
poate, sa cireze 0sa esti!eze1 incidenta posi$ila asupra situatiilor inanciare. 7ceste inor!atii tre$uie sa
ie date, de preerinta -ntr'un paragra distinct care sa preceada pe cel care cuprinde e4pri!area opiniei sau
i!posi$ilitatea de a e4pri!a o opinie si pot, de ase!enea, sa aca tri!itere la o nota ane4a !ai
aproundata.
<. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii"
?aloarea care se sta$ileste pentru activele considerate in aara e4ploatarii, este valoarea venala,
adica su!a trezoreriei ce se va dega%a la cesiunea lor.
Biletul nr. ;EC
;.9olul raportului de audit.
/aportul de audit are un triplu rol&
'instru!ent de co!unicare cu utilizatorii situaiilor inanciare e!ise de entitatea auditat,, respectiv cu
pu$licul, precu! "i cu acionarii, pentru decizii econo!ice(
'instru!ent de conir!are a -ncrederii pu$licului "i acionarilor -n situaiile inanciare prezentate de o
entitate(
'instru!ent de identiicare a responsa$ilit,ilor pentru auditor "i pentru conducerea entit,ii auditate.
<.Cum poate fi definit superprofitul aferent (ntreprinderii"
+uperproitul a reprezinta proitul supli!entare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in
activele sale ata de un plasa!ent, de o !ari!e egala, re!unerate la rata !edie a pietei.
Biletulnr.;;E
;.9olul i coninutul c$estionarului de sf'rit de misiune.
#8estionarul s.r"itului lucr,rilor per!ite asigurarea c, toate ele!entele au ost reunite, c, nor!ele
au ost respectate "i c, dosarele sunt co!plete.
Cntre$,rile din c8estionar tre$uie s, recapituleze toate lucr,rile ce tre$uie eectuate potrivit
standardelor nor!elor de audit "i procedurilor interne ale ca$inetului "i se pot grupa dup, cu! ur!eaz,&
'-ntinderea lucr,rilor(
'delegarea lucr,rilor c,tre !e!$rii ec8ipei "i supervizarea activit,ii lor(
'coninutul $ilanului conta$il
'raport,rile(
'co!unic,rile cu conducerea -ntreprinderii(
'latura ad!inistrativ,.
#8estionarul s.r"itului lucr,rilor, iind un docu!ent intern al auditorului, poate conine !ai !ulte
sau !ai puine -ntre$,ri -n uncie de !,ri!ea, structura "i e4periena ca$inetului de audit, de natura
!isiunii, "i dac, este pri!ul audit sau clientul este !ai vec8i.
7cest c8estionar va servi la ela$orarea notei de sintez, a !isiunii.
<.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai (n prectica evalurii putei da"
Dultiplicatorul capitalistic e reprezinta o rata de capitalizare, de ructiicare, actualizare a veniturilor si
este reprezentat de&
58
a1 rata neutra de plasa!ent(
$1 nr. de unitati ,,an5 ' actualizarea unei serii de lu4uri inanciare constante pana in anul ,,n5 in care e
reprezinta un nr. de unitati an,
1 ' 1NN
anE 01dt1
n
t
c1 rata de plasa!ent aerenta P>/ secdetre!ina ca raport intre 12P>/ si se!niica durata de
recuparare a investitiei
?E #A4P>/
P>/E #ursul $ursier al unei actiuni
)ividend platitdproit nerepartizat
Biletulnr.;;*
;.:tilizarea lucrrilor unui expert
Jtilizarea lucr,rilor unui e4pert se ace -n ur!,toarele situaii&
' evaluarea anu!itor active(
' evaluarea st,rii izice a unor active precu! !inereuri, z,c,!inte petroliere sau sta$ilirea duratei de
via, r,!as, a unor active corporale(
' evalu,ri actuariale(
' evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucr,ri de construcii(
' avize %uridice -n ce prive"te interpretarea unor acorduri, statute sau regle!ent,ri.
#.nd are -n vedere s, oloseasc, lucr,rile unui e4pert, auditorul tre$uie s, in, cont de&
' caracterul se!niicativ al ele!entului respectiv din situaiile inanciare(
' riscul de eroare datorat naturii "i co!ple4it,ii ele!entului respectiv(
' volu!ul "i calitatea altor ele!ente pro$ante disponi$ile.
Pentru a putea utiliza lucr,rile unui e4pert, auditorul tre$uie s, reuneasc, ele!ente pro$ante suiciente "i
adecvate care s, de!onstreze c, pot i utilizate lucr,rile unui anu!e e4pert -n cadrul !isiunii sale de
audit. 7poi, auditorul tre$uie s, veriice co!petena proesional, a e4pertului "i o$iectivitatea lui. Cn plus,
auditorul tre$uie s, str.ng, ele!ente pro$ante suiciente "i adecvate care s, de!onstreze c, -ntinderea
lucr,rilor e4pertului r,spunde o$iectivelor auditului.
7uditorul tre$uie s, sta$ileasc, dac, lucr,rile e4pertului pot constitui un ele!ent pro$ant cu privire la
aprecierea criteriilor ce tre$uie -ndeplinite de situaiile inanciare.
#.nd auditorul nu !odiic, raportul s,u, el nu tre$uie s, ac, !eniuni despre utilizarea lucr,rilor
e4pertului.
<.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate"
#aractertistica ratei de actualizare delatata este ca a ost a%ustata in !inus cu rata inlatiei, se ol. in cazul
in care lu4ul inanciar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletulnr.;;?
;.-aptele descoperite p'n la data raportului de audit.
7uditorul tre$uie s, pun, -n lucru proceduri care ur!,resc str.ngerea e ele!ente pro$ante
suiciente "i adecvate care s, %ustiice aptul c, au ost identiicate toate eveni!entele care pot necesita
a%ust,ri ale situaiilor inanciare sau inor!aii supli!entare -n ane4e, p.n, la data raportului s,u.
Procedurile !enite s, identiice eveni!entele care pot ace o$iectul unei a%ust,ri a situaiilor
inanciare sau unei inor!aii -n ane4e, vor i puse -n lucru la o dat, c.t !ai apropiat, de data raportului
de audit. )ac, prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper, c, eveni!entele posterioare au o
inciden, se!niicativ, asupra situaiilor inanciare, el tre$uie s, deter!ine dac, acestea au ost corect
avute -n vedere "i au ,cut o$iectul unei inor!,ri corespunz,toare -n notele ane4e la situaiile inanciare.
#.nd un su$grup, ilial, sau sucursal, ace o$iectul unui audit din partea altui auditor, auditorul
59
va e4a!ina procedurile acestui alt auditor reeritoare la eveni!entele posterioare, precu! "i necesitatea de
a'l inor!a de data prev,zut, pentru se!narea propriului s,u raport de audit.
<. Ce sunt ratele de evaluare utilizate (n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da"
9atele utilize in !et co!parative reprez criteriul pe $aza caruia se ace co!paratia si pot i&
' P>/ Gul intrepr din acelasi sector, cotate(
' capitalizarea $ursiera27;#(
' durata de acoperire 0nr. anilor pt care o su!a de $eneicii previzionate actualizate cu rata de
randa!ent a o$ligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni1
Biletulnr.;;C
;.-apte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.
)up, pu$licarea situaiilor inanciare auditorul nu este inut s, procedeze la vreo investigaie.
)ac, -ns, auditorul a luat cuno"tin,, dup, pu$licarea situaiilor inanciare, de e4istena unui
eveni!ent care, dac, ar i ost cunoscut la data se!n,rii raportului s,u, l'ar i condus la !odiicarea
opiniei, el tre$uie s, sta$ileasc, dac, este cazul corect,rii situaiilor inanciare "i s, discute aspectele
respective cu conducerea -ntreprinderii.
Cn cazul -n care conducerea -ntreprinderii corecteaz, situaiile inanciare, auditorul va controla
!,surile luate de conducerea -ntreprinderii pentru a se asigura c, toate persoanele care sunt -n posesia
situaiilor inanciare ne!odiicate au luat cuno"tin, de corectarea acestora "i va -ntoc!i un nou raport
asupra situaiilor inanciare. 7cest nou raport de audit tre$uie s, cuprind, un paragra de o$servaii ,c.nd
tri!itere la o not, ane4, la situaiile inanciare care cuprinde !otivele coreciei situaiilor inanciare
pu$licate anterior. )ata noului raport va i anterioar, celei de apro$are a situaiilor inanciare corectate.
Cn cazul -n care conducerea -ntreprinderii nu ia !,surile necesare pentru a se asigura c, toate
persoanele care au -n posesie situaiile inanciare "i raportul de audit pu$licate anterior au ost corect
inor!ate de situaie "i nu corecteaz, situaiile inanciare c8iar dac, auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va ace cunoscut conducerii -ntreprinderii c, va lua toate !,surile pentru a evita ca terii s,
utilizeze raportul s,u.
;u este necesar, corectarea situaiilor inanciare "i sta$ilirea unui nou raport de audit atunci c.nd
situaiile inanciare ale e4erciiului ur!,tor sunt pe punctul de a i pu$licate, cu condiia ca o inor!aie
corespunz,toare despre situaia e4istent, s, ie urnizat, -n notele ane4ate la aceste situaii inanciare.
<.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci c'nd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat"
1.Det co!paratiei directe 0 a vanzarilor1 G prft si alte inor! sunt analizate co!parate si a%ustate in ct de
ase!anari si deose$iri.
2.Det proportiei alocarii se $azeaza pe ec8ili$ru, pe e4istenta unui raport tipic intre val proprietatii si
anu!ite localizari.
3.Det e4tractiei G prin scaderea din val glo$ala a proprietatii, a i!o$ilului
4.Det capitalizarii rentei de $aza
Biletulnr.;<C
;.2lementele probante3 definiie rol criterii de apreciere.
>le!entele pro$ante reprezint, inor!aii o$inute de auditor pentru a a%unge la concluzii pe care
-"i va onda opinia( aceste inor!aii constau -n docu!ente %ustiicative "i docu!ente conta$ile care stau
la $aza situaiilor inanciare "i care sunt coro$orate cu inor!aii din alte surse.
/olul ele!entelor pro$ante este acela de a'i urniza auditorului o $az, rezona$il, pentru
unda!entarea opiniei sale.
>le!entele pro$ante tre$uie s, -ndeplineasc, cu!ulativ dou, condiii 0criterii1 de calitate pentru a
putea sta la $aza ond,rii unei opinii& s, ie suiciente "i s, ie %uste 0adecvate1.
Caracterul suficient se sta$ile"te -n raport cu nu!,rul de ele!ente pro$ante colectate( caracterul
just se apreciaz, -n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, ia$ilitatea lor
60
<.Care sunt caracteristicile lic$idrii )udiciare a (ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii"
#aracteristicile lic8idarii %udiciare din pdv al evaluarii sunt&
)in punct de vedere al evaluarii presupune! ca intreprinderea c8iar daca e neredresa$ila dispune de un
patri!oniu, care dupa incetarea activitatii per!ite detere!inareaunei valor de lic8idare speciice lic8idarii
%udiciare sau ortate.
>valuarea presupune parcurgerea a doua etape&
1. calculul activului net de lic8idare(
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lic8idare.
7ctivul net de lic8idare se sta$ileste plecand de la activul net conta$il, care este aectat de inluentele
pozitive sau negative al ele!antelor de patri!oniu din care se deduc c8eltuielile cu lic8idarea si
eventualele o$ligatii iscale privind lic8idarea.
?aloarea actuala a intreprinderii se dater!ina astel&
7ctivul net conta$il plus dierenta intre valoarea conta$ila 0!ai !ica1 si valoarea actuala 0!ai !are1 a
tuturor ele!entelor corporale si necorporale din $ilantul intreprinderii 0dierente avora$ile1 !inus
dierentele dintre valoarea conta$ila 0!ai !are1 si valoarea actuala 0!ai !ica1 a tuturor ele!entelor
corporale si necorporale din $ilantul intreprinderii 0dierente neavora$ile1 !inus c8eltuielile cu
operatiunile de lic8idare 0incusiv sarcini iscale1 si este egal cu activul net de lic8idare !inus cota
cuprinsa intre 30'509 din activul net de lic8idare.
Biletul nr. ;3E
;.Continutul unui raport asupra controlului intern3
0 nota de introducere si sinteza G per!ite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a
a%uns auditorul(
1 su!arul raportului G recapitulare a dieritelor titluri si puncte care vor i prezentate in ulti!a parte
a raportului sau se ace o reluare rapida a tuturor punctelor sla$e(
2 detaliile raportului G 0prezentarea punctelor sla$e in ordinea i!portantei( consecinte si incidente
asupra situatiilor inanciare( saturi si !asuri pentru a!eliorarea situatiilor1.
<.Care este formula de calcul a fondului de rulment # indicator de ec$ilibru financiar specific
bilantului functional"
:/E #7P3F7BJ/3 P>/D7;>;F> G 7#F3?> 3D*A3B3O7F>
Biletul nr. ;3;
;.Ce sunt testele de conformitate"
Festele de conor!itate presupun selecionarea de c,tre auditor a unui nu!,r li!itat de tranzacii
c,rora le ur!,re"te circuitul pentru a reine dac, toate controalele prev,zute au ost eectuate. +copul nu
este de descoperi erori -n uncionarea siste!ului, ci nu!ai de a o$ine o asigurare c, siste!ul descris este
cel real "i c, a ost -neles.
Dodalit,i de realizare a testelor de conor!itate&
' o$servarea direct,(
' conir!area ver$al, a celor ce utilizeaz, procedura respectiv,(
' e4istena !i%loacelor utilizate 0"ta!pile, vize, i"iere etc.1(
' o$servarea ulterioar,, const.nd -n reluarea -n -ntregi!e a circuitului, plec.nd de la origine, pentru a'l
testa.
<.8rin ce se deosebete good/ill#ul de activele intangibile identificabile"
=od`ill'ul se deose$este de activele intangi$ile identiica$ile prin aptul ca nu este cuprins in situatiile
inanciare individuale ci nu!ai in cele consolidate.
Biletulnr.;3<
;.Ce sunt testele de permanenta"
61
Festele de per!anenta ur!aresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr'o !aniera
per!anenta ara deectiuni. 7ceste teste tre$uie sa ie suicient de !ari pentru a oeri certitudini asupra
!odului de unctionare a siste!ului.
<.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau
afacere!"
:actorii in unctie de care se alege un etalon de co!paratie reprezentativ 0actiune sau aacere1sunt&'
nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca o$iect ir!a 01009
din capitalulaacesteia1 , ie nu!ai o parte a capitalurilor
Biletulnr.;33
;.2valuarea controlului intern3 coninut etape.
>valuarea controlului intern vizeaz, studiul "i evaluarea de c,tre auditor a siste!elor considerate
se!niicative -n scopul identiic,rii controalelor interne pe care dore"te s, se spri%ine, pe de o parte,
precu! "i a riscurilor de eroare -n tratarea datelor "i inor!aiilor, pe de alt, parte.
Foate aciunile -ntreprinse de auditor -n aceast, etap, sunt concentrate asupra a trei -ntre$,ri care
urnizeaz, $aza de apreciere a siste!ului de control intern&
' care sunt procedurile eective, -n unciune, care au ca o$iectiv realizarea unui control intern eicientV
' aceste proceduri sunt aplica$ileV
' -n ce !,sur, aceste proceduri satisac realizarea unui $un control intern "i pot conduce la ela$orarea
de docu!ente inanciar'conta$ile corecteV
7uditorul nu tre$uie s, veriice ansa!$lul controlului intern, ci nu!ai acele ele!ente ale acestuia
pe care vrea s, se spri%ine.
2tapele evalurii controlului intern sunt&
' -nelegerea "i descrierea siste!elor se!niicative(
' conir!area -nelegerii siste!ului( testele de conor!itate(
' evaluarea riscurilor de eroare(
' veriicarea uncion,rii controlului intern(
' evaluarea preli!inar,( testele de per!anen,(
' evaluarea inal, "i incidena asupra !isiunii.
<.Cum poate fi definit evaluarea economic.
>valuarea econo!ica consta intr'un co!ple4 de te8nici, procedee si !etode prin care e sta$ileste valoarea
de piata, de circulatie a $unurilor, activelor si intreprinderilor
Biletul nr. ;3*
;.8lanul de misiune3 coninut rol.
Planul de !isiune este -n apt progra!ul general de !unc, -n care sunt sintetizate toate
inor!aiile o$inute pe $aza c,rora s, poat, i orientat, "i planiicat, !isiunea de audit. >ste docu!entul
care serve"te ca instru!ent de $az, pentru toi intervenienii de'a lungul -ntregii !isiuni de audit.
Planul de !isiune per!ite auditorului&
' s,'"i sta$ileasc, natura "i -ntinderea controalelor -n raport cu pragul de se!niicaie ales(
' s,'"i organizeze lucr,rile de audit astel -nc.t s, ie atins o$iectivul de a certiica situaiile inanciare
-n !od raional, cu !a4i!u! de eicacitate "i -n cadrul ter!enelor convenite cu clientul.
Planul de !isiune este deci un instru!ent de lucru care per!ite luarea de decizii cu privire la&
lucr,rile de eectuat, !i%loacele necesare, datele interveniilor -n teren, rapoarte "i relaii de sta$ilit,
$ugetul de ti!p "i costurile anga%ate.
)in planul de !isiune nu pot lipsi inor!aii care se reer, la& cunoa"terea activit,ilor
-ntreprinderii, -nelegerea siste!ului conta$il "i a de control intern, riscul "i pragul de se!niicaie, natura
62
calendarului, -ntinderea procedurilor de audit "i coordonarea, conducerea, supraveg8erea "i revizuirea
lucr,rilor.
#oninutul tip al unui plan de !isiune este ur!,torul&
3. Prezentarea -ntreprinderii(
33. 3nor!aii conta$ile(
333. )einirea !isiunii(
3?. +iste!e "i do!enii se!niicative(
?. *rientarea progra!ului de lucru(
?3. >c8ipa "i $ugetul(
?33. Planiicarea
<.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor
metoda costurilor metoda comparaiei directe! se poate aplica i fr s se dispun integral de
informaii de pia"
Detoda capitalizarii rezultatelor
Biletulnr.;3?
;. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili"
#odul etic national al proesionistilor conta$ili cuprinde o$iectivele si principiile unda!entale,
redate general, si nu pentru a rezolva pro$le!ele etice ale conta$ililor proesionisti intr'un caz $ine
deter!inat. #odul oera anu!ite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a o$iectivelor si
principiilor unda!entale cu privire la nu!arul situatiilor tipice care se intalnesc in proesiunea conta$ila.
8artea A4 (sau sectiunea ;EE ! )estinata tuturor profesionsitilor contabili anga%ati sau li$er
proesionsiti , contine&
+ectiunea 100 G 3ntroducere si principii unda!entale
+ectiunea 110 G 3ntegritatea
+ectiunea 120 G *$iectivitatea
+ectiunea 130 G #o!petenta proesionala si prudenta
+ectiunea 140 G #onidentialitatea
+ectiunea 150 G #o!pota!entul proesional
8artea B ( sau sectiunea <EE ! G )estinata exclusiv liber profesionsitilor
+ectiunea 200 G 3ntroducere
+ectiunea 210 G ;u!irea proesionsitului conta$il
+ectiunea 220 G #onlicte de interese
+ectiunea 230 G *pinii supli!entare
+ectiunea 240 G *norarii si alte tipuri de re!unerare
+ectiunea 250 G DerHetingul serviciilor proesionale
+ectiunea 260 G #adouri si ospitalitate
+ectiunea 270 G #ustodia activelor clientului
+ectiunea 280 G *$iectivitate
+ectiunea 290 ' 3ndependenta in audit
8artea C (sau sectiunea 3EE ! G )estinata exclusiv profesionsitilor anga)ati
+ectiunea 300 G 3ntroducere
+ectiunea 310 G #onlicte conceptuale
+ectiunea 320 G 3ntoc!irea si raportarea inor!atiilor
+ectiunea 330 G Buarea de !asuri in cunostinta de cauza
+ectiunea 340 G 3nterese inanciare
+ectiunea 350 ' +ti!ulente
<.0ac se lucreaz (n uniti monetare curente din ce se compune rata de actualizare"
3n cazul in care lu4ul ianciar este e4pri!at in lei curenti, rata de actualizare se co!pune din rata de
randa!ent G do$anda la o$ligatiunile de stat.
63
Biletulnr.;3B
-aze 1i etape In executarea unei misiuni de audit de baza.
1. -aza initiala+
1 ' 7cceptarea !andatului si contractarea lucrarilor de audit(
2 ' *rientarea si planiicarea auditului.
2. -aza executarii lucrarilor+
3 ' 7precierea controlului intern(
4 ' #ontrolul conturilor(
5 ' >4a!enul situatiilor inanciare.
3. -aza finala.
6 ' >veni!ente posterioare inc8iderii e4ercitiului(
7 'Jtilizarea lucrarilor altor proesionisti(
'7lte lucrari
'/aportul de audit
')ocu!entarea lucrarilor de audit.
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor"
/ata renta$ econo!ice E !ar%a netaP rotatia investitiilor, respectiv,E rezultat net2capitaluri proprii
Biletulnr.;3C
;. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
Cnainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor inanciare ale unei entit,i, auditorul tre$uie s,
aprecieze posi$ilitatea de a -ndeplini aceast, !isiune( tre$uie s, in, sea!a de unele reguli proesionale "i
de deontologie.
7ciunile intreprinse -n aceast, etap, per!it auditorului s, colecteze inor!aiile necesare unda!ent,rii
deciziei de acceptare a !isiunii, "i acestea se reer, la&
- cunoa"terea glo$al, a intreprinderii 0e4istena riscurilor nu presupune c, auditorul reuz,
!andatul, -ns, decizia sa de a accepta este luat, -n cuno"tin, de cauz,, ur!.nd s, ia toate
!,surile necesare, -n consecin,1(
- e4a!enul de independen, "i de a$sen, a inco!pati$ilit,ilor(
- e4a!enul co!petenei(
- contactul cu ostul auditor sau cenzor(
- decizia de acceptare a !andatului(
- i"a de acceptare a !andatului.
#ontractarea lucr,rilor de audit
;or!ele legale ro!.ne"ti prev,d o$ligaia ca activitatea proesioni"tilor conta$ili s, se des,"oare pe $az,
de contracte de prest,ri servicii ,r, a se ace vreo distincie -ntre !isiunile de audit legal G care presupun
64
dese!narea acestor proesioni"ti de c,tre adunarea general, a intreprinderii auditate "i !isiunile de audit
contractual.
+tandardul 3nternaional de 7udit 03+71 nr. 210 prevede c, auditorul "i clientul tre$uie s, convin, ter!enii
"i condiiile de realizare a !isiunii de audit care vor i conse!nai intr'o 6+crisoare de !isiune de audit5
06Bettre de !ission dgaudit5 sau 67nga%a!ent letter51 sau -n orice alt tip de contract adecvat.
7uditorul poate s, decid, s, nu tri!it, o nou, 6scrisoare de !isiune5 pentru iecarer din e4erciiile
viitoare. Ba pri!irea solicit,rii din partea intreprinderii'client, auditorul tre$uie s, aprecieze dac, unii
ter!eni din 6scrisoarea de !isiune5 ar tre$ui !odiicai, in.nd sea!a de evoluia se!niicativ, a naturii
sau i!portanei activit,ilor clientului s,u.
<.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr#un cas$flo/"
Proit2pierdere
d do$.nda la datoria de la teri
' econo!ia la i!pozitul aerent -ntreprinderii datorat, deducti$ilit,ii do$.nzii pentru datoria la teri
d i!pozitul pe venit care poate i co!pensate
d deprecierea2a!ortizarea "i alte c8eltuieli care nu sunt -n nu!erar
' venituri care nu aduc nu!erar ' c8eltuielile de capital
d2' h ;:/ inclusiv a lic8idit,ilor2datoriilor
:BJb )> F/>O*/>/3>
+au
Proit din activ de e4ploatare 0>A3F1
' Pl,i din i!pozite pe e4ploatare
E Proit net dup, a%ust,ri iscal
d 7!ortizare
E #7+< :B*i A/JF
'h ;:/
d Cncas,ri din v.nzarea activelor corporale
' # 8 e l t u i e l i d e c a p i t a l
E #7+< :B*i )3; 7#F3?3F7F>7 #J/>;Fj
d #as8 lo` din alte investiii -n aara celor operaionale
E #7+< :B*i )3+P*;3A3B P>;F/J 3;?>+F3F*/3
d #redite $ancare "i alte datorii asi!ilate contractate de -ntreprindere
' /atele ac8itate pentru ra!$ursarea creditelor "i su!elor pl,tite pentru r,scu!p,rarea o$ligaiunilor
' )ividende preereniale ac8itate
E #7+< :B*i )3; 7#F3?3F7F>7 :3;7;#37/j
Biletul nr.;*E
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit"
Prevederile de $aza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt&
0 partile contractante(
1 o$iectul contractului(
2 durata prestarii serviciilor(
3 descrierea auditului inanciar si rapoarte(
65
4 utilizarea raportului de audit inanciar(
5 tariul prestatorului si plata acestuia(
6 o$ligatiile partilor(
7 li!itarea raspunderii prestatorului(
8 raspunderea $eneiciarului(
9 li!itari ale auditului inanciar(
10 drepturi de proprietate intelectuala(
11 conidentialitatea(
12 prelungirea contractului(
13 !odiicarea contractului(
14 incetarea contractului(
15 orta !a%ora(
16 co!unicarea pe suport electronic(
17 legea contractului( ar$itra%ul(
18 dispozitii inale.
2. 8rin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre
cei care au cerut efectuarea evaluarii"
+ta$ilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu' si pr opune sa sa det er !i ne
pr et ul ui ci ga!a de val or i , r espect i ve zona i n car e ar put ea i ncepe negocierea si care
ar putea pro$a$il sa se situeze pretul.?aloarea unui $un se ondeaza pe notiune ade sc8i !$,
se poat e consi der a ast el ca val oar ea co!er ci al a const i ut i e punct ul de ec8i l i $r u i n
car evanzatorul accepta sa vanda si cu!paratorulul sa cu!pere. ?aloarea depinde de unele
criterii sauactori care inluenteaza dorinta de a cu!para sau vinde( aceste criterii pot i
su$iective, de natura psi8ologica sau econo!ica si o$iective, prin aplicarea unor !etode de
evaluare care a$ordeaza atat separate cat si i!preuna , latura patri!oniala si proita$ilitatea $unului,
activului sau intreprinderii inansa!$lul sau.
Biletulnr.;*; Ce este expertul contabil"
>4pertul conta$il este specialistul care a do$.ndit cea !ai -nalt, caliicare -n do!eniul conta$ilit,ii "i
care are acces ne-ngr,dit la eectuarea tuturor lucr,rilor proesionale, inclusiv veriicarea "i certiicarea
situaiilor inanciare.
>4pertul conta$il este persoana care a do$.ndit aceast, calitate -n condiiile *rdonanei 6521994 cu
!odiic,rile "i co!pletarile ulterioare, "i are co!petena proesional, de a organiza "i conduce
conta$ilitatea, de a supraveg8ea gestiunea societ,ilor co!erciale, de a -ntoc!i situaiile inanciare "i de a
eectua e4pertize conta$ile.
2xplicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare econo!ica are drept o$iectiv
' sta$ilirea valorii de piaa,
' a valorii de circulaie a $unurilor, activelor si -ntreprinderilor,
' el constituie un instru!ent de orientare a operatorilor econo!ici in spaiul econo!ic al tarii.
;ecesitatea evalu,rii unei -ntreprinderi apare c.nd in viata -ntreprinderii au loc unele sc8i!$,ri
se!niicative cu! sunt&
' !odiic,ri in !,ri!ea si structura capitalului social,
' !odiic,ri in nu!,rul si co!ponenta acionarilor sau asociailor,
' aciuni %uridice cu scop patri!onial 0succesiuni, ali!ente, parta%e1,
' in cazul tranzaciilor co!erciale,
' cu ocazia privatiz,rii c.nd ele!entele prezentate in $ilanul conta$il nu relecta valori de piaa ci !ai
degra$, valori ad!inistrative, sau costuri istorice !ult dierite de valorile %uste
66
Biletulnr.;*<
;.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare"
Cn auditul situaiilor inanciare sunt olosite dou, categorii de nor!e& nor!e conta$ile "i
nor!e de audit.
1. ;or!ele conta$ile
;or!ele 0standardele1 conta$ile sunt sta$ilite de organis!ele de regle!entare din do!eniul
conta$ilit,ii, care sunt, de regul,, organis!e de interes pu$lic, autono!e.
;or!ele conta$ile sunt co!une si o$ligatorii pentru toi cei care sta$ilesc, controleaz, "i
utilizeaz, situaiile inanciare. >ntit,ile care au o$ligaia de a sta$ili situaii inanciare sunt cele
prev,zute la art. l din Begea conta$ilit,ii. #ei care controleaz, sunt prev,zui prin legislaia
iec,rei ,ri 0auditori, cenzori1 "i au ca reerin, -n activitatea lor nor!ele conta$ile.
+ituaiile inanciare sunt destinate s, satisac, nevoile co!une de inor!aii ale unei ga!e largi
de utilizatori. Pentru !uli utilizatori aceste situaii inanciare constituie singura surs, de
inor!aii co!ple!entare care s, le satisac, nevoile.
7ceste situaii inanciare tre$uie s, ie sta$ilite potrivit uneia sau !ai !ultora dintre reerinele
ur!,toare&
'standarde internaionale de raportare inanciar,(
'standarde sau nor!e conta$ile naionale(
'alte reerine conta$ile $ine precizate si recunoscute, aplicate pentru ela$orarea "i prezentarea
situaiilor inanciare.
;or!ele conta$ile internaionale sunt sta$ilite de 37+#: 0:undaia #o!itetului pentru +tandarde
3nternaionale de #onta$ilitate1 si sunt denu!ite generic +tandardele 3nternaionale de /aportare
:inanciar, 03:/+1( acestea cuprind&
'+tandardele 3nternaionale de /aportare :inanciar, e!ise de 37+A 03:/+1(
'+tandardele 3nternaionale de #onta$ilitate 037+1(
'+tandardele de interpretare e!ise de +3# sau 3:/3#(
'7lte docu!ente e!ise de 37+A, +3# sau 3:/3#.
2. ;or!ele de audit
;or!ele 0standardele1 de audit reprezint, un ansa!$lu de reguli deinite de o autoritate
proesional, la care se reer, auditorul pentru caliicarea !uncii sale. 7cestea pot i&
'+tandardele 3nternaionale de 7udit 03+71, Practicile 3nternaionale de 7udit 037P+1, +tandardele
3nternaionale privind Disiunile de >4a!en Bi!itat 03+/>1, +tandardele 3nternaionale privind
Disiunile de #ertiicare 03+7>1, +tandardele 3nternaionale pentru Disiuni #one4e 03+/+1
e!ise de #onsiliul pentru +tandarde de 7udit "i #ertiicare 0377+A1 din cadrul :ederaiei
3nternaionale a #onta$ililor 03:7#1(
'nor!e naionale e!ise de un organis! proesional recunoscut ca iind autoritate -n do!eniu.
;or!ele de audit per!it terilor s, ai$, asigurarea c, opinia auditorului va i e!is, -n uncie de
criterii de calitate o!ogene( ele per!it -ns, si auditorului s, deineasc, scopurile pe care le are de
atins prin punerea -n lucru a celor !ai potrivite te8nici.
;or!ele de audit se clasiic, -n trei categorii, acoperind -ntreaga activitate a auditorului&
' nor!e proesionale de lucru(
' nor!e de raportare(
' nor!e generale de co!porta!ent.
<.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate"
3ncepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize ar!onizate sunt&
1. alcool "i $,uturi alcoolice(
2. tutun prelucrat(
67
3. produse energetice "i electricitate
Biletul nr.;*3 Ce sunt si ce rol )oaca normele de audit"
/,spuns& ;or!ele 0standardele1 de audit reprezinta un ansa!$lu de reguli deinite de o autoritate
proesionala la carese reera auditorul pentru caliicarea !uncii sale. 7cestea pot i&
' +tandardele 3nternationale de 7udit 03+71,
' Practicile 3nternationale de 7udit 037P+1,
' +tandardele 3nternationale privind 7nga%a!entele de /evizuire 03+/>1,
' +tandardele 3nternationale privind 7nga%a!entele de 7sigurare 03+7>1,
' +tandardele 3nternationale pentru Disiuni #one4e 03+/+1 e!ise de #onsiliul pentru
+tandarde de7udit si 7sigurari 0377+A1 din cadrul :edertiei 3nternationale a #onta$ililor 03:7#1
' nor!ele nationale e!ise de un organis! proesional recunoscut ca iind autoritate in do!eniu.
;or!ele de audit per!it tertilor sa ai$a asigurarea ca opinia auditorului va i e!isa in unctie de criterii
de calitate o!ogene( ele per!it insa si auditorului sa deineasca scopurile pe care le are de atins prin
punerea inlucru a celor !ai potrivite te8nici.
6ormele de audit se clasifica in trei categorii acoperind intreaga activitate a auditorului3
# norme profesionale de lucru+
# norme de raportare+
# norme generale de comportament
< Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile "
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt&
' detinerea unei co!petente intelectuale speciice, o$tinuta prin or!are si invata!ant.
' respectarea de catre !e!$ri a unui a!sa!$lu de valori si de reguli sta$ilite de organis!ul proesional,
cu deose$ire cele care se reera la o$iectivitate.
' recunoasterea unei datorii vizavi de pu$lic, in a!sa!$lu.
Jneori, datoria !e!$rilor, vizavi de proesiunea lor si de pu$lic, poate i in contradictie cu interesul lor
personal pe ter!en scurt, sau cu o$ligatiile lor de loialitate, vizavi de anga%ator.
Finand sea!a de re!arcile precedente, este de datoria organis!elor proesionale nationale sa
deineasca reguli de etica pentru !e!$rii lor, incat sa garanteze o calitate opti!a a serviciilor si sa
pastreze increderea pu$licului in proesie.
Proesia conta$ila li$erala este $azata pe !oralitate ireprosa$ila, pe independenta, pe stiinta in proesie, pe
co!petenta.
6ecesitatea reglementrii profesiei contabile
/egle!entarea unei proesii este i!pus, de nevoia de standarde proesionale, etice, de educaie care s, ie
-ndeplinite de !e!$rii acelei proesii. ;ecesitatea "i natura regle!entarii depind de ur!,torii actori&
1. #apacitatea proesiei respective de a r,spunde necesit,ilor econo!iei si societ,ii,
2. #ondiiile de pia, -n care activeaz, proesia.
3. >4istena unui dezec8ili$ru -n ce prive"te cuno"tinele -ntre clientul care pri!e"te serviciile respective "i
urnizorul acestor servicii, adic, proesionistul conta$il care deine e4periena necesar, pentru a i sta$ilite
relaiile -ntre cele dou, do!enii.
Criteriile de apreciere a modului (n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt
urmtoarele&
Fransparena
Proporionalitatea
s, nu ie -!potriva co!petenei "i concurenei
s, nu ie discri!inatorie
s, ie precis,
seg!entat, -n uncie de o$iectivele ur!,rite
68
i!ple!entat, consecvent "i %ust
s, ie supus, unei e4a!in,ri periodice
Aria de acoperire a reglementrii profesiei
U #erinele de acces "i de certiicare
U #erine la dezvoltarea proesional, continu,
U +tandardele proesionale "i etice pe care proesioni"tii tre$uie s, le respecte "i s, le aplice
U Donitorizarea co!porta!entului proesionist al !e!$rilor
U +iste!ele "i procedurile de investigare "i sancionare -n leg,tur, cu !e!$rii care nu -ndeplinesc
cerinele de !ai sus.
5odaliti de implementare
U 7utoregle!entarea este speciic, econo!i"tilor li$erali "i const,, -n aceea c, organis!ul proesional
este recunoscut de autoritatea pu$lic,, c,ruia -i deleag, responsa$ilitatea de a regle!enta proesia.
U /egle!entarea e4tern, const, -n aceea c, proesia este regle!entat, direct sau -n apt de c,tre guvern.
U #oregle!entarea este o co!$inare -ntre pri!ele dou, adic, o regle!entare parta%at, -ntre o instituie
guverna!ental, "i una proesional,.
*ricare ar i !odul de i!ple!entare a regle!ent,rii, organis!ul proesional tre$uie s, %oace un rol
unda!ental iind cel !ai $ine poziionat pentru ap,rarea interesului pu$lic.
/egle!entarea proesiei conta$ile la nivel >uropean
U Proesia conta$il, este regle!entat, prin )irectiva general, 89248 #>> care se reer, "i la proesia
conta$il,. Potrivit regle!ent,rilor europene, proesionistul conta$il este deinit ca iind specialistul care a
o$inut cel !al -nalt nivel de preg,tire prin studii universitare, un stagiu de !ini! 3 ani "i un e4a!en de
aptitudini "i care are acces ,r, restricii la toate serviciile si activit,ile ce or!eaz, proesia conta$il,.
U )irectiva speciala 2006243 #>> care se reera strict la condiiile de autorizaresi de retragere a
autoriz,rii unui proesionist conta$il de a eectua audit statutar.
Pro$le!e "i o$iective ale proesiei conta$ile din /o!ania
U +trategia apro$at, prin #onerina ;aional, a #>##7/ a sta$ilit !arile pro$le!e "i o$iective ale
proesiei conta$ile din /o!ania. >le includ -n pri!ul r.nd organizarea "i gestiunea proesiei conta$ile -n
-ntregul ei, "i nu -ntr'o rag!entare ar$itrar, pe activit,i. #ooperarea dintre actorul pu$lic "i cel al
proesiei conta$ile li$erale este esenial, pentru realizarea unui parteneriat care s, serveasc, -n !od
peror!ant at.t proesia, c.t "i utilizatorul inor!aiei conta$ile. )iletantis!ul ar$itrariul, adversit,ile
"i cl,dite pe interese de grup sau con%unctur,, de cele !ai !ulte ori vre!elnice, nu tre$uie s, -"i g,seasc,
loc -n relaia dintre stat "i proesia conta$il,.
Biletul nr. ;**
;. Ce sunt si ce rol au normele contabile"
#e sunt "i ce rol au nor!ele conta$ileV
;or!ele 0standarde1 conta$ile sunt sta$ilite de organis!ele de regle!entare din do!eniul conta$ilit,ii
care sunt, de regul,, organis!e de interes pu$lic, autono!e.
;or!ele conta$ile sunt co!une "i o$ligatorii pentru toi cei care sta$ilesc, controleaz, "i utilizeaz,
situaiile inanciare. >ntit,ile care au o$ligaia de a sta$ili situaii inanciare sunt cele prev,zute la art. 1
din Begea #onta$ilit,ii. #ei care controleaz, sunt prev,zui prin legislaia iec,rei ,ri 0auditori, cenzori1
"i au ca reerin, -n activitatea lor nor!ele conta$ile.
+ituaiile inanciare sunt destinate s, satisac, nevoile co!une de inor!aii ale unei ga!e largi de
utilizatori. Pentru !uli utilizatori aceste situaii inanciare constituie singura surs, de inor!aii
co!ple!entare care s, le satisac, nevoile.
7ceste situaii inanciare tre$uie s, ie sta$ilite potrivit uneia sau !ai !ultora din reerinele ur!,toare&
standarde internaionale de raportare inanciar,(
standarde sau nor!e conta$ile naionale(
alte reerine conta$ile $ine precizate "i recunoscute, aplicate pentru ela$orarea "i prezentarea situaiilor
inanciare.
;or!ele conta$ile internaionale sunt sta$ilite de 37+#: 0:undaia #o!itetului pentru +tandarde
69
3nternaionale de #onta$ilitate1 "i sunt denu!ite generic +tandardele 3nternaionale de /aportare
:inanciar, 03:/+1 care cuprind&
+tandardele 3nternaionale de /aportare :inanciar, e!ise de 37+A 03:/+1(
+tandardele 3nternaionale de #onta$ilitate 037+1(
standardele de interpretare e!ise de +3# sau 3:/3#(
alte docu!ente e!ise de 37+A, +3# sau 3:/3#..
2. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta V
Presupune ca proesionistul conta$il detine co!petentele necesare , speciice !isiunii pe care o are de
indeplinit si satisace conco!itent cele doua cerinte & o$tinerea si !entinerea co!petentei.
*$ligatii G !entinerea cunostintelor si aptitudunilor proesionale la nivelul necesar astel incat clientii sau
anga%atorii lor sa ie siguri ca pri!esc servicii proesionale co!petente
' sa actioneze cu prudenta in conor!itatea cu standardele te8nice si proesionale atunci cand oera
servicii proesionale
#o!petenta proesionala poate i i!partita in doua aze separate&
' o$tinerea unui nivel de co!petenta proesionala
' !entinerea unui nivel de co!petenta proesionala
)ezvoltarea proesionala continua ela$oreaza si !entine capacitatile care ii per!it unui proesionist
conta$il
sa desasoare o activitate co!petenta intr'un !ediu proesional.
+eriozitatea include responsa$ilitatea de a actiona in conor!itate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si
!eticulozitate, tinand cont de un interval de ti!p.
Jn proesionist conta$il are o datorie per!anent, de a'si !entine cunostintele si aptitudinile proesionale
la
nivelul necesar pentru a se asigura c, un client pri!este servicii proesionale co!petente, $azate pe
ulti!ele
evolutii din practic,, legislatie si te8nic,. Jn proesionist conta$il ar tre$ui s, actioneze cu prudent, si -n
conor!itate cu standardele te8nice si proesionale aplica$ile -n urnizarea de servicii proesionale
Biletul nr.;*A Ce este si cum se determina pragul de semnificatie"
Prin prag de semnificaie se -nelege nivelul, !,ri!ea unei sume peste care auditorul consider, c, o eroare,
o ine4actitate sau o o!isiune poate aecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor inanciare, c.t si
i!aginea idel, a rezultatului, a situatiei inanciare si a patri!oniului intreprinderii.

Ba inceputul !isiunii, sta$ilirea unui prag global de semnificatie este necesar, pentru a deter!ina
do!eniile "i siste!ele se!niicative.
3n cursul !isiunii, sta$ilirea unor praguri de se!niicatie per!ite&
'orientarea !ai $un, "i planiicarea !isiunii(
'evitarea lucr,rilor inutile(
'%ustiicarea deciziilor reeritoare la opinia e!is,.
Ba sarsitul !isiunii, pragul glo$al per!ite auditorului s, aprecieze dac, erorile constatate tre$uie
s, ie cori%ate sau s, ac, o$iectul unei !entiuni in raport, dac, intreprinderea reuz, s, le cori%eze.
#a ur!are,
Pentru deter!inarea pragului de se!niicatie pot i utilizate dierite ele!ente de reerin,&
capitalurile proprii, rezultatul net, cira de aaceri etc.
)einirea pragului de se!niicatie per!ite auditorului -nc, de la inceputul activitatii 0!isiunii1
sale s, aprecieze !ai $ine siste!ele si conturile suscepti$ile s, contina erori sau ine4actitati
se!niicative, iar la sarsitul !isiunii s, aprecieze dac, ano!aliile pe care le'a descoperit tre$uie s, ie
corectate in cadrul e4ercitiului, in scopul de a putea e!ite o opinie ,r, rezerve.
70
Confidentialitatea+ care sunt obligatiile profesionistului contabil "
Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor
dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s
divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific, cu excepia
cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui
aceste informaii.
Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de
afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al
unor tere pri.
Biletul nr. ;*B 1.Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila"
>roarea tolera$ila este eroarea !a4i!a ad!isa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte
si totusi sa a%unga la concluzia ca rezultatul o$tinut din esantionare a atins o$iectivul auditului.
7uditorul tre$uie sa utilizeze rationa!entul proesional la sta$ilirea erorii tolera$ile.
' pragul de se!niicaie repartizat oric,rui sold de cont dat & se utilizeaz, la planiicarea auditului
#and in cursul testarilor auditorul gaseste intr'un esantion de articole un nu!ar de erori,
acestea sunt utilizate pentru a se esti!a valoarea totala a erorilor pe seg!entul
respectiv, prin e4trapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a veriicat decat un
esantion.
#alculul erorilor esti!ate prin e4trapolare directa & E ?aloarea neta a erorilor din esantion 2 ?aloarea
totala a esantionului 4 ?aloarea totala a populatiei
<.9olul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.
#odul etic 3:7# al proesionistilor conta$ili se concentreaza pe responsa$ilitatea proesiei de a actiona in
interesul pu$lic. Proesia de conta$il a acut tot posi$ilul pentru a'si pastra reputatia pentru integritate,
o$iectivitate si co!petenta de'a lungul !ultor ani de deservire a clientilor, anga%atorilor si pu$licului.
3:7# considera ca organis!ele !e!$re tre$uie sa de!onstreze ca se aplica progra!ele adecvate pentru a
oeri o asigurarea rezona$ila ca toti conta$ilii proesionisti adera la cele !ai inalte standarde.
/egle!entarea proesiei conta$ile se realizeaza prin diverse cai cu %urisdictii dierite. Jnele %urisdictii au
!ecanis!e e4terne de regle!entare si altele au progra!e de asigurare a calitatii i!ple!entate prin
inter!ediul proesiei cu !ecanis!e pu$lice de supraveg8ere.
)atoria de a adera la cerintele proesionale apartine conta$ilului proesionist.
>valuarea !asurii in care un conta$il si'a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei
pentru care conta$ilul proesionist isi desasoara activitatea.
3n cazul conta$ililor proesionisti, in aaceri, i!ple!entarea regula!entului de asigurare a calitatii
tine de organizatia 0anga%atorul1 care anga%eaza conta$ilul proesionist.
3n cazul conta$ililor proesionisti din practica pu$lica, i!ple!entarea regula!entului intern de
control al calitatii este responsa$ilitatea iecarei ir!e de conta$ili practicieni. 3ncura%area si asistarea
ir!elor de conta$ili practicieni in !entinerea si i!$unatatirea calitatii serviciilor proesionale reprezinta
o responsa$ilitate'c8eie a organis!elor proesionale de conta$ilitate din iecare tara( organis!ele
proesionale sunt responsa$ile de luarea !asuriloradecvate pentru realizarea acestui o$iectiv in !ediul
legal, social, de aaceri si de regle!entare care prevaleaza in tarile respective.
71
#ontrolul calitatii este a$ordat in trei niveluri& nivelul de contract, nivelul ir!ei si organis!ului
proesional.
*rganizatia poate analiza !ai !ulte a$ordari care include&
' resurse interne0inspectori anga%ati1
'resurse e4terne& 0contractanti,siste!de control catre terti,contractarea lucrarilor in aara
societatii,a$oradarea $ilaterala sau regionala1
3ndierent de a$ordarea olosita,organizatia proesionala tre$uie sa ia !asuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. 3n orice caz, acestia tre$uie sa ie independenti de persoana sau ir!a
si de entitatile ale caror anga%a!ente sunt selectate pentru control.
Biletul nr.;*C
;.9iscul de audit3 componentele i relaiile (ntre acestea.
/iscul de audit reprezint, riscul ca auditorul s, e4pri!e o opinie incorect, prin aptul c, erori
se!niicative e4ist, -n situaiile inanciare. >l se divide -n trei& riscul inerent 0/31, riscul legat de control
0/#1 "i riscul de nedetectare 0/;1. /elaia dintre acestea se poate prezenta su$ or!a ur!,toare&
/7 E /i 4 /# 4 /;
<.9olul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.
Jn principiu unda!ental al #odului etic 3:7# al proesionistilor conta$ili speciica aptul ca 6un
proesionist are sarcina per!anenta de a'si pastra cunostintele si a$ilitatile la nivelu necesar pentru a se
asigura ca un client sau un anga%ator pri!este servicii proesionale co!petente in $aza noutatilor curente
din practica, legislatie si te8nica. Jn proesionist conta$il tre$uie sa actioneze cu diligenta si in
conor!itate cu standardele te8nice si proesionale aplica$ile in urnizarea serviciilor proesionale5.
)ezvoltarea proesionala continua este !etoda prin care conta$ili proesionisti isi pot indeplini o$ligatiile
de co!petenta per!anenta.
)ezvoltarea proesionala continua este deinite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
!entinerea a$ilitatilor conta$ililor proesionisti de a'si desasura activitatea in !od co!petent in !ediul
lor proesional.
Pro!ovarea dezvoltarii proesionale continue si i!portanta acesteia reprezinta co!ponente vitale
ale activitatilor pe care organis!ul proesional de conta$ilitate si le asu!a pentru a'si pastra credi$ilitatea
sa si pe cea a !e!$rilor sai. >ste i!portant ca organis!ele de conta$ilitate sa de!onstreze !e!$rilor
valoarea dezvoltarii proesionale continue si $eneiciile acesteia pentru !e!$rii individuali in ter!ini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de anga%are si credi$ilitate.
+tandardul 3nternational de >ducatie pentru #onta$ilii Proesionisti 7, 6)ezvoltarea proesionala
continua& Jn progra! de invatare de durata si dezvoltare continua a co!petentei proesionale5,sta$ileste
reerinta internationala de dezvoltarea proesionala continua pentru toti conta$ilii proesionisti. +tandardul
pro!oveaza activitatile dezvoltarii proesionale continue care sunt relevante pentru !unca !e!$rului
individual, care pot i esti!ate si veriicate. Dulte organis!e de conta$ilitate solicita !e!$rilor sa aca un
anu!it nu!ar de ore de pregatire pe an, inti!p ce altele a$ordeaza dezvoltarea proesionala continua in
$aza co!petentei
*rganis!ele proesionale de conta$ilitate tre$uie, de ase!enea, sa sta$ileasca un proces prin care
sa deter!ine daca !e!$rii se ocupa de dezvoltarea proesionala continua.
Biletulnr.;AE
;.Cum se clasific profesionitii contabili"
Proesionistii conta$ili se i!part in unctie de statutul %uridic&
' dependenti, cu statut de anga%ati(
' independenti sau li$er'proesionisti conta$ili, urnizori ai serviciilor co!ponente ale proesiei
72
conta$ile.
)in punct de vedere al !odului de organizare a activitatii li$er'proesionistilor conta$ili, acestia pot sa'si
desasoare activitatea&
individual(
' in or!e de asociere potrivit legislatiei iecarei %urisdictii.
* parte din proesionistii conta$ili isi desasoara activitatea in calitate de anga%ati sau urnizori de servicii
' in do!eniul auditului intern si controlului intern, activitati i!portante pentru o $una guvernare a
intreprinderilor.
<.2xplicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este su!a de $ani ce se poate o$ine din v.nzarea unui $un de $un,voie, intre pari alate
in cuno"tina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este deter!inat o$iectiv. +ta$ilirea preului
presupune negocierea, evaluatorul nu'si propune sa deter!ine preului ci ga!a de valori, respective zona
in care ar putea -ncepe negocierea si care ar putea pro$a$il sa se situeze preul.
?aloarea unui $un se ondeaz, pe noiune de sc8i!$, se poate considera astel ca valoarea co!erciala
constituie punctul de ec8ili$ru in care v.nz,torul accepta sa vanda si co!paratorul sa cu!pere. ?aloarea
depinde de unele criterii sau actori care inlueneaz, dorina de a cu!p,ra sau vinde( aceste criterii pot i
su$iective, de natura psi8ologica sau econo!ica si o$iective, prin aplicarea unor !etode de evaluare care
a$ordeaz, at.t separate cat si -!preuna , latura patri!oniala si proita$ilitatea $unului, activului sau
-ntreprinderii in ansa!$lul sau
Biletul nr. ;A<
;.Ce este i ce semnificaie are importana relativ"
3!portana relativ, este un actor care per!ite auditorilor s, aprecieze a!ploarea dieritelor
categorii de riscuri. >a se deine"te -n raport cu valoarea sau cu natura unei iregularit,i sau ine4actit,i
care igureaz, -n inor!aia inanciar, 0inclusiv o o!isiune1 "i care, singur, sau ad,ugat, altora, in.nd
sea!a de circu!stanele speciice situaiei respective, ar putea avea drept consecin, inluenarea
raiona!entului sau deciziei unei persoane rezona$ile care se spri%in, pe aceast, inor!aie.
<.Care este rolul diagnosticului (n evaluarea (ntreprinderii"
)iagnosticul are drept scop&
' -nelegerea actorilor econo!ici care inlueneaz, sectorul de activitate al -ntreprinderii(
' cunoa"terea regulilor concureniale ale sectorului din care ace parte -ntreprinderea(
' deter!inarea oportunit,ilor si riscurilor, punctelor orte si sla$e in prezent si in viitor(
' acultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau !odelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare il c,uta in acea -ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la
nivelul rezultatelor sale.
/olul diagnosticului in evaluarea -ntreprinderii &
' este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu'zisa respectiv in sta$ilirea ipotezelor de
evaluare,
' alegerea !etodelor,
' a%uta la anticiparea viitorului ir!ei,
' la depistarea actorilor de risc si
' la sta$ilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor deter!inate prezentate in
raportul inal.
Biletulnr.;A*
;.0ai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se -nelege e4a!inarea eectuat, de un proesionist conta$il co!petent "i
independent asupra situaiilor inanciare ale unei entit,i -n vederea e4pri!,rii unei opinii !otivate asupra
73
i!aginii idele, clare "i co!plete a poziiei "i situaiei inanciare, precu! "i a rezultatelor 0peror!anelor1
o$inute de aceasta.
7ltel spus, auditul statutar este auditul inanciar eectuat de auditori statutari care e4a!ineaz,
0veriic,1 "i certiic, -n totalitatea lor situaiile inanciare, potrivit nor!elor de audit, inclusiv activit,i "i
operaii speciice -ntreprinderii auditate, -n virtutea unor dispoziii legale, ca ur!are a !andatului pri!it
din partea proprietarilor -ntreprinderii.
>le!entele de $az, ale auditului statutar sunt&
' proesionistul co!petent "i independent care poate i o persoan, izic, sau %uridic,(
' o$iectul e4a!in,rii eectuate de proesionistul conta$il -l constituie situaiile inanciare ale entit,ii, -n
totalitate lor& $ilan, cont de proit "i pierdere "i celelalte co!ponente ale situaiilor inanciare, -n
uncie de reerenialul conta$il aplica$il(
' scopul e4a!in,rii -l constituie e4pri!area unei opinii !otivate cu privire la i!aginea idel,, clar, "i
co!plet, a poziiei inanciare 0patri!oniului1, a situaiei inanciare "i a rezultatelor o$inute de
entitatea auditat,(
' criteriul de calitate -n uncie de care se ace e4a!inarea "i se e4pri!, opinia -l constituie standardele
0nor!ele1 de audit "i standardele 0nor!ele1 conta$ile.
<.0efinii valoarea de pia.
?aloarea de piaa reprezint, su!a esti!ata pentru care o proprietate ar putea i sc8i!$ata la data evalu,rii,
intre un cu!p,r,tor si un v.nz,tor, 8ot,r.i si avizai, care acioneaz, in cuno"tina de cauza, prudent si
,r, constr.ngeri, intr'o tranzacie ec8ili$rata dup, un !arHeting adecvat.
Biletulnr.;A?
;.0efinii valoarea )ust.
?aloarea %usta reprezint, su!a pentru care un activ ar putea i sc8i!$at de $una voie intre doua p,ri
alate in cuno"tina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul deter!inat o$iectiv.
<.0efinii lic$idarea societilor comerciale.
Bic8idarea unei societ,i co!erciale reprezint, un nu!,r de operaiuni care dup, dizolvarea societ,ii
ur!,re"te trasor!area activului -n $ani "i plata creditorilor "i apoi parta%ul activului net 0r,!as1 -ntre
asociai.
Bilet nr.;AB
1.0efiniti valoarea actuala a unui bun.
?aloarea actuala a unui $un este valoarea actualizata a viitoarelor intr,ri nete de nu!erar, care ur!eaz, a
i generate de derularea nor!ala a activit,ii -ntreprinderii.
?aloarea actuala E valoare de utilitate
<. Care sunt organele care aplica procedura insolventei"
3n conor!itate cu Begea nr.8522006 , organele care aplica procedura sunt& instantele
%udecatoresti, %udecatorul'sindic, ad!inistratorul %udiciar si lic8idatorul.
7cestea tre$uie sa asigure eectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege,
precu! si realizarea in conditiile legii a drepturilor si o$ligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si
operatiuni.
Biletulnr.;AC
;. 0efiniti valoarea de origine.
?aloarea de origine, cunoscuta si su$ nu!ele de valoare istorica sau de ac8iziie reprezint,
totalitatea costurilor necesare pentru ac8iziionarea si punerea $unului sau activului in stare de utilizare
sau de olosire.
74
<. Care sunt masurile premergatoare lic$idarii"
D,surile pre!erg,toare lic8id,rii sunt regle!entate -n art. 113'115 din Begea nr. 8522006 privind
procedura insolvenei "i constau -n&
' sigilarea $unurilor din averea de$itorului, cu e4cepiile prev,zute la art. 113 alin. 031 din lege, precu! "i
luarea tuturor !,surilor necesare pentru conservarea acestor $unuri(
' luarea -n posesie de c,tre lic8idator a $unurilor inventariate, lic8idatorul devenind astel depozitarul
%udiciar(
' -ntoc!irea inventarului $unurilor de$itorului. 3nventarul va tre$ui s, descrie toate $unurile identiicate
ale de$itorului "i s, indice valoarea lor apro4i!ativ, la data inventarului. Cn toate cazurile, actul de
inventar va i se!nat de lic8idatorul %udiciar, de de$itor, prin ad!inistratorul special, iar dac, acesta nu
particip, la inventariere, actul va i se!nat nu!ai de c,tre lic8idatorul %udiciar.
)e precizat c,, -n cazul -n care de$itorul are $unuri "i -n alte %udee, %udec,torul'sindic va
tri!ite notiic,ri tri$unalelor din acele %udee, -n vederea sigil,rii de urgen, a $unurilor.
)e re!arcat c,, -n continuare, dispoziiile art. 113 alin. 041 "i 051 din lege privind $unurile
de$itorului -n alte %udee au r,!as tot at.t de neclare ca "i -n vec8ea regle!entare. Cn practic,, acest lucru
a ost rezolvat prin deplasarea lic8idatorului la locul unde sunt situate aceste $unuri.
Bilet nr.;AD
;.0efiniti valoarea de utilizare.
?aloarea de utilizare E valoare de inlocuire
?aloarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru do$.ndirea unui $un suscepti$il a i
olosit in acela"i scop, in acelea"i condiii de utilizare, avand aceea"i durata prezu!ata de olosinta si
posedand aceleasi peror!ante ca si $unul supus reevalu,rii.<. 0efiniti <.0izolvarea societatilor
comerciale.
dizolvarea societatii E ca un !o!ent care pune cap,t activit,ii co!erciale nor!ale, a"a cu! aceasta a
ost deter!inat, de actul constitutiv "i !arc8eaz, trecerea -n aza lic8id,rii. )eci, prin dizolvare,
societatea intr, -ntr'o nou, az, a e4istenei sale, -n care ur!eaz, s, se procedeze la lic8idarea $unurilor
sale, adic, la transor!area lor -n $ani, plata creditorilor "i repartizarea restului -ntre asociai. ;u!ai dup,
parcurgerea acestui 6ciclu5 intervine stingerea personalit,ii %uridice a societ,ii "i, o data cu aceasta, a
tuturor raporturilor %uridice ce o leaga.
Biletul nr.;?E
;.0efiniti valoarea substantiala.
?aloarea su$stantiala este o valoare uncional, care pleac, de la reerinele de $ilan, dar ine
sea!a de i!plicaiile deter!inate de uncia de e4ploatare a -ntreprinderii, pe $aza activelor de
e4ploatare.Poate i esti!at, la valoare $rut, 0?+A1, la valoare redus, 0?+/1 "i la valoare net, 0?+;1
?7B*7/>7 +JA+F7;k37Bj A/JFj 0?+A1 E7ctiv net conta$il corectat 0 7;## d )atorii1
d 7ctive o$inute prin -nc8iriere sau leasing
' 7ctive -!pru!utate2-nc8iriate2cedate terilor
' #osturi pentru reparaii "i c8eltuieli de punere -n unctiune
?7B*7/>7 +JA+F7;k37Bj />)J+j 0?+/1 E ?aloarea su$stanial, $rut,
' )atorii nepurt,toare de do$.nzi
' 7vanta%e care dep,"esc condiiile nor!ale de
e4ploatare
?7B*7/>7 +JA+F7;k37Bj ;>Fj 0?+;1 E ?aloarea su$stanial, $rut, ' )atorii totale
75
<.8rezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
Cn contractul de societate, tre$uie prev,zute clauzele de dizolvare a societ,ii, aceast, cerin,
rezult, din prevederile e4prese ale Begii nr. 3121990, art. 8 pct. 0p1.
' #auzele legale de dizolvare pot i receptate -n contract prin tri!iterea la legislaia societ,ilor
co!erciale sau la alte legi speciale, sau prin !enionarea e4pres, a acestora.
' Cntr'o opinie, cauzele de dizolvare prev,zute de lege ar i li!itative. Cn doctrina recent,, -ns,, s'
a considerat c, asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, "i alte cauze de dizolvare
dec.t cele enu!erate de lege, cu condiia respect,rii art.5 #od civil.
' Pro$le!a este, -n prezent, tran"ant,, -ntruc.t din art. 222 alin. 011 litera g1 rezult, e4presis ver$is
c, dizolvarea poate interveni "i pentru cazuri prev,zute prin convenia p,rilor, altele dec.t cele
regle!entate la litera a1'1.
' #auzele generale de dizolvare cu cea !ai !are aplica$ilitate -n cazul societ,ilor co!erciale,
,r, a i li!itate doar la acestea, sunt&
l e4pirarea duratei pentru care a ost -niinat, societatea, -n cazul -n care o anu!it, durata a ost
sta$ilita
l i!posi$ilitatea -ndeplinirii o$iectului de activitate
l ali!entul
l reducerea capitalului social su$ !ini!ul legal
l reducerea 0pentru o perioada de cel puin 9 luni1 nu!,rului !ini! de acionari prev,zut de legea
aplica$ila
l dizolvarea prin 8ot,r.rea adun,rii generale
Biletul nr.;?;
1. 8rezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea.
' !odiic,ri in !,ri!ea si structura capitalului social
' !odiic,ri in nu!,rul si co!ponenta acionarilor sau asociailor
' actiuni %uridice cu scop patri!onial 0succesiuni, ali!ente, parta%e1
<.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale"
*peratiuniele eecutate in dizolvarea societatilor co!erciale in cazurile prevazute la art. 227 alin.
011 si cu e4ceptia !odului de dizolvare prevazut la lit. 1 si la art. 228'232 din Gegea nr. 3;>;DDE privind
societatile co!erciale, repu$licata, cu !odiicarile si co!pletarile ulterioare, pentru lic8idarea societatii
co!erciale&
1. inventarierea si evaluarea ele!entelor de activ si de pasiv ale societatilor co!erciale care
ur!eaza sa se lic8ideze, potrivit Begii conta$ilitatii nr. 8221991, repu$licata, nor!elor si regle!entarilor
conta$ile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, eectuate cu aceasta ocazie(
2. intoc!irea situatiilor inanciare de catre societatile co!erciale care ur!eaza sa se lic8ideze si
care aplica /egle!entarile conta$ile ar!onizate cu )irectiva a 3?'a a #o!unitatilor >cono!ice >uropene
si cu +tandardele 3nternationale de #onta$ilitate, apro$ate prin *rdinul !inistrului inantelor pu$lice nr.
305522009, pe or!atul prevazut in regle!entarile respective(
3. sta$ilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care ur!eaza
sa ie eectuate de catre lic8idator in nu!ele societatii co!erciale(
4. valoriicarea ele!entelor de activ 0vanzarea i!o$ilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a
investitiilor inanciare pe ter!en scurt etc.1(
5. ac8itarea datoriilor societatii co!erciale catre $ugetul de stat, $ugetul asigurarilor sociale de
stat, precu! si a celorlalte o$ligatii sociale catre alte onduri, salariati si alti terti(
6. sta$ilirea rezultatului lic8idarii 0proit sau pierdere1(
7. calcularea, retinerea si virarea i!pozitului pe proit2venit si a i!pozitului pe dividende in ur!a
actiunii de dizolvare2lic8idare&
8. intoc!irea $ilantului de parta%, in conor!itate cu situatiile prevazute la pct. 2(
9. eectuarea parta%ului capitalului propriu 0activului net1 al societatii co!erciale, rezultat din
lic8idarea societatii co!erciale, in unctie de&
76
a1 prevederile statutului si2sau ale contractului de societate(
$1 8otararea adunarii generale a actionarilor2asociatilor, conse!nata in registrul sedintelor adunarii
generale(
c1 cota de participare la capitalul social.
Parta%ul consta in i!partirea capitalului propriu 0activului net1, rezultat din lic8idare, intre
actionarii sau asociatii societatii co!erciale. +ocietatile co!erciale pe actiuni, care intra su$ incidenta
Begii nr. 31422001 pentru regle!entarea situatiei unor societati co!erciale, cu !odiicarile si co!pletarile
ulterioare, au o$ligativitatea nu!irii lic8idatorilor in conor!itate cu prevederile art. 258 din Gegea nr.
3;>;DDE, repu$licata, cu !odiicarile si co!pletarile ulterioare.
Biletulnr.;?<
;.0e ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi"
)in punct de vedere patri!onial, !a%oritatea ele!entelor patri!oniale din $ilanurile societatilor
cu capital de stat nu relecta valori de piata ci valori ad!inistrative, reevaluarea iind necesara pentru
sta$ilirea valorii de piata a $unurilor
)in punct de vedere al renta$ilitatii, trecutul -ntreprinderii tre$uie considerat ca nereproducti$il(
nu toti actorii care au deter!inat sau au inluentat proitul din $ilanturile societatilor cu capital de stat pot
i e4trapolate in perioada post privatizare
#u!paratorul nu investe"te pentru ce a o$tinut ostul proprietar ca proit ci pentru ce va o$tine le,
de aceea proita$iliatea intreprinderii tre$uie ragandita(
?aloarea intreprinderii tre$uie deter!inate in unctie de gradul de utilitate a tuturor ele!entelor
patri!oniale, cu!paratorul netre$uind sa ie penalizat pentru politica de investitii a ostului proprietar,
stiut iind ca un $un ara utilitate nu are valoare sau aceasta este nese!niicativa. #u ocazia evaluarii
pentru privatizare, tre$uie o$servata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
<.Cine pot fi lic$idatorii"
Bic8idatorii pot i persoane izice sau persoane %uridice.
Bic8idatorii persoane izice sau reprezentantii per!anenti persoane izice ale societatii lic8idatoare '
tre$uie sa ie lic8idatori autorizati, in conditiile legii. Bic8idatorii au aceeasi raspundere ca si
ad!inistratorii. Bic8idatorii sunt datori, indata dupa preluarea unctiei, ca i!preuna cu ad!inistratorii
societatii sa aca un inventar si sa inc8eie un $ilant care sa constate situatia e4acta a activului si pasivului
societatii si sa le se!neze. Bic8idatorii sunt o$ligati sa pri!easca si sa pastreze patri!oniul societatii,
registrele ce li s'au incredintat de ad!inistratori si actele societatii. 7cestia vor tine evidenta intr'un
registru care va cuprinde toate operatiunile lic8idarii, in ordinea datei lor. Bic8idatorii isi indeplinesc
!andatul lor su$ controlul cenzorilor.
Biletul nr.;?3
; 7biectivul si mi)loacele de realizare ale diagnosticului )uridic. o$iectivul il constituie aprecierea
situatie %uridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
#onstatari ' kin.nd sea!a de prevederile legale in vigoare e4pertul evaluator va sta$ili daca&
' +ocietatea este constituita legal(
' >4ista acte si contracte privind drepturile de proprietate(
' >4ista contracte inc8eiate cu partenerii e4terni(
' >4ista actiuni %uridice in curs(
' >4ista contracte individule de !unca(
' #are este regi!ul iscal al intreprinderiiV
#oncluzia& )up, trecerea in revista a !i%loacelor de realizare si a procedurilor de lucru se sta$ilesc&
U *portunit,ile e4istente in !ediul e4terior -ntreprinderii, adic, evoluii cu un caracter previzi$il pozitiv
pt -ntreprinderea evaluata cu! ar i legislaie si regle!entari speciice avora$ile.
U /iscurile e4istente in !ediul e4tern -ntreprinderii, adic, evoluii cu un eect previzi$il negativ 0invers
oportunit,ilor1 (
U Punctele orte, adic, atuurile ca ur!are a unor actori, cu! ar i&
77
' o $una organizare si uncionare a -ntreprinderii(
' contract si statut corespunz,toare(
' relaii contractuale corecte(
' inanare asigurata(
' a$senta litigiilor(
' regle!entari iscale aplicate corecte(
' o$ligaii iscale -ndeplinite la ti!p(
U puncte sla$e, adic, deiciente constatate in organizarea si uncionarea -ntreprinderii&
' statutul si contractul necorespunz,toare situaiei de apt(
' e4istenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai(
' conlicte de !unca(
' o$ligaii iscale nerespectate.
< 5asuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.>4pertizele conta$ile pot i eectuate
nu!ai de c,tre e4perii conta$ili -nscri"i -n Fa$loul #orpului. >4pertul conta$il solicitat -n eectuarea unei e4pertize
conta$ile este o$ligat s, ie independent a, de p,rile interesate -n e4pertiz,, evit.nd orice situaie care ar
presupune o lips, de independen, sau o constr.ngere care ar putea s,'i i!pieteze integritatea "i o$iectivitatea.
' >4pertizele conta$ile eectuate de e4perii conta$ili care nu -ntrunesc condiiile pentru a i -nscri"i ca !e!$ri
ai #orpului cad su$ incidena sanciunilor privind e4ercitarea unei proesii ,r, auto
rizaie. )ac, un e4pert conta$il i!plicat -ntr'o astel de situaie este solicitat pentru eectuarea unei e4pertize
conta$ile, el este o$ligat s, aduc, la cuno"tina solicitantului situaia -n care se al,.
' 3ndependena e4pertului conta$il tre$uie s, ie a$solut, -n cazul e4perilor conta$ili nu!ii din oiciu de
c,tre organele -n drept "i relativ, -n cazul e4perilor conta$ili reco!andai de p,ri sau
solicitai -n eectuarea de e4pertize conta$ile e4tra%udiciare.
' 3ndependena a$solut, a e4pertului conta$il nu!it de c,tre organele -n drept deriv, din o$ligaia acestuia
de a ine sea!a de toate cazurile de inco!pati$ilitate, a$inere "i recuzare prev,zute de #odul de procedur,
civil, "i alte regle!ent,ri procedurale speciale, care sunt acelea"i cu cele privind %udec,torii.
' 3ndependena e4pertului conta$il este aectat, grav -n situaiile regle!entate de #odul etic naional al
proesioni"tilor conta$ili, +eciunea 100.25 punctele 5 "i 6.
'>4perii conta$ili care se al, -n situaiile prev,zute la punctele 3 "i 4 de !ai sus tre$uie s, le aduc,, -n
scris, la cuno"tina organului care i'a nu!it, i!ediat dup, nu!ire.
' >4pertul conta$il, la pri!irea oric,rei lucr,ri de e4pertiz,, va ace un e4a!en de independen, "i va co!pleta
o T)eclaraie de independen,@ care va -nsoi lucrarea depus, pentru auditul de
calitate la #orp.
Biletul nr.;?*
;. 7biectivul si mi)loacele de realizare ale diagnosticului comercial
*$iectiv& deter!inarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
#onstatari &
a1 pornind de la no!enclatorul produselor su unctie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volu!ul toatal al activitatii intrepr
$1 se va eectua o analiza a clientilor intreprinderii m i!portanta, durata de recuperare acreantelor, clienti
restanti
c1 se analizeza urnizorii
d1 se identiica concurenta intreprinderii G actuala si potentiala
e1se analizeza reteaua de distri$utie aintreprinderii acre poate urniza date asupra ponderii contractelor
interne sau e4terne in cira de aceri
1 pentru a anliza posi$ilitatile de dezvolatre seva studia gradul de per!ea$ilitate a pietei
g1 vor i studiate tipurile de actiuni pro!itionale acute de intreprindere, cunatu!ul c8eltuielilor
pu$licitare, evolutia polticii de pro!ovare a produselor si i!aginii ir!ei(
#oncluzii G dupa sta$ilirea principalelor evolutii se vor evidential cele !ai i!portante&
' oprtunitati
78
' riscuri
' puncte orte& retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate oarte $una a produselor, etc.
' puncte sla$e' produse si servicii scu!pe, cunoasterea insuicienta a pietei etc.
<.0e catre cine se face numirea lic$idatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni"
7rt. 264. ' 011 ;u!irea lic8idatorilor in societatile pe actiuni si in co!andita pe actiuni se ace de adunarea
generala, care 8otaraste lic8idarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altel.
021 7dunarea generala 8otaraste cu !a%oritatea prevazuta pentru !odiicarea actului constitutiv.
031 3n cazul in care !a%oritatea nu a ost o$tinuta, nu!irea se ace de tri$unal, la cererea oricaruia dintre
ad!inistratori, respectiv dintre !e!$rii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor
care au cerut'o. 3!potriva sentintei tri$unalului se poate declara nu!ai recurs, in ter!en de 15 zile de la
pronuntare.
Biletul nr.;?A
;.7biectivul si mi)ioacele de realizare ale diagnosticului te$nic te$nologic si de exploatare.
)iagnosticul te8nologic operativ sau de e4ploatare
4.3.1. *$iectiv& sta$ilirea !nsurii in care !i%loacele de productie !ateriale raspund nevoilor actuale sau
viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului co!parator.
4.3.2. #onstatari& se i!pune cunoasterea inrastructurii, apotentialului de productie la un !o!ent dat si
evolutia in ti!p, sta$ilirea dina!icii i!o$ilizarilor corporale, a nivelului de auto!atizare si aproductivitatii,
dar si analiza unctiei de cercetare G dezvoltare, pentru a deter!ina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. #oncluzii prezentate su$ or!a&
'oportunitatilor(
'riscurilor(
' punctelor orte& o $una utilizare a capacitatii de productie, utila%e !oderne, preturi co!petitive, servicii
co!petente,
'punctelor sla$e' o planiicare deectuoasa a productiei, o conducere deectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de !aterii rpi!e, pro$le!e de calitate a produselor si serviciilor.
<. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului"
1. ta4ele, ti!$rele sau orice alte c8eltuieli aerente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
c8eltuielile necesare pentru conservarea si ad!inistrarea $unurilor din averea de$itorului, precu! si plata
re!uneratiilor persoanelor anga%ate in conditiile art. 10, art. 19 alin. 021, art. 23, 24 si ale art. 98 alin. 031,
su$ rezerva celor prevazute la art. 102 alin. 041(
2. creantele izvorate din raportul de !unca(
3. creantele reprezentand creditele, cu do$anzile si c8eltuielile aerente, acordate de institutii de credit dupa
desc8iderea procedurii, precu! si creantele rezultand din continuarea activitatii de$itorului dupa
desc8iderea procedurii(
4. creantele $ugetare(
5. creantele reprezentand su!ele datorate de catre de$itor unor terti, in $aza unor o$ligatii de intretinere,
alocatii pentru !inori sau de plata a unor su!e periodice destinate asigurarii !i%loacelor de e4istenta(
6. creantele reprezentand su!ele sta$ilite de %udecatorul'sindic pentru intretinerea de$itorului si a a!iliei
sale, daca acesta este persoana izica(
7. creantele reprezentand credite $ancare, cu c8eltuielile si do$anzile aerente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precu! si din c8irii(
8. alte creante c8irograare(
9. creantele su$ordonate, in ur!atoarea ordine de preerinta&
a1 credintele acordate persoanei %uridice de$itoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 109
din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre
un !e!$ru al grupului de interes econo!ic(
$1 creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr.;??
;. 7biectivul HLi mi)loacele de realizare ale diagnosticului de organizare management HLi resurse
79
umane.
*$iectivul Z[l reprezintXY analiza structurii u!ane si a capacitXY\]ii personalului de a contri$ui la
realizarea activitXY\]ii Z[ntreprinderii.
#onstatXYri se ac ur!XYtoarele de!ersuri&
a1 7naliza structurii u!ane si anu!e&
' *rganizarea ierar8ica si unc\]ionala a Z[ntreprinderii(
' )ate cu privire la personal& pregXYtirea, gradul de ocupare( vec8i!ea in Z[ntreprindere( luctua\]iile,
a$senteis!.
$1 )ate cu privire la conducerea Z[ntreprinderii& vZ_rsta, pregatire, e4perienta, stil de conducere, siste!
de re!unerare, legatura cu actionariatul
c1 )ate sociale& cli!atul social, protectia !uncii, organizare sindicala.
#oncluzia& 7nalizZ_nd datele de !ai sus se poate sta$ili&
' *portunitXY\]ile
' /iscurile
' Punctele orte& personal tZ_nXYr, le4i$il, $ine pregatir, e4ista o $una organizare, e4ista !otivarea
!uncii.
' puncte sla$e& proasta unc\]ionare a conducerii( salarizare nesti!ulata( relatii de rudenie intre conducere
si salaria\]i.
<. Care este termenul lic$idJKrii societJKHIii de la data dizolvJKrii"
7rt. 260.011 Bic8idarea societatii tre$uie ter!inata in cel !ult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru !otive
te!einice, tri$unalul poate prelungi acest ter!en cu cel !ult 2 ani.
Biletul nr.;?B
;. 0aca lic$idarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar ce obligatii au lic$idatorii"
7rt. 267. )aca lic8idarea se prelungeste peste durata e4ercitiului inanciar, lic8idatorii sunt o$ligati sa
intoc!easca situatia inanciara anuala, conor!andu'se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
2. 9olul bilantului in diagnosticul de evaluare.
Ailan\]ul conta$il este docu!entul conta$il de sinteza prin care se prezintXY activul si pasivul unitatii
patri!oniale, precu! si rezultatele perioadei pentru care se Z[ntoc!e\^te, potrivit legii. Ailan\]ul
conta$il este sursa de date ce se prelucreazXY pentru realizarea diagnosticului conta$il si inanciar.
B;BE Care sunt pasii (etapele! In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi"
Pa"ii 0etapele1 -n deter!inarea activului net corectat al unei -ntreprinderi sunt&
1. +epararea tuturor ele!entelor de active in ele!ente necesare e4ploat,rii si ele!ente in aara e4ploat,rii
0necesare -ntreprinderii1
2. /eevaluarea tuturor ele!entelor patri!oniale de active necesare e4ploat,rii(
3. #alculul !ate!atic al activului net corectat.
Amenintari la adresa independentei.
#ele 5 situatii de a!enintare la adresa independentei sunt&
1. 3nteresului propriu,
2. +la$irea autocontrolului,
3. /enuntarea la propriile convingeri,
4. Daniestarile de a!iliarisrn,
5. 7ctiuni de inti!idare
. o
B ;B< . ,n ce const separarea bunurilor dintr#o (ntreprindere (n bunuri necesare i bunuri
80
nenecesare"
+epararea ele!entelor patri!oniale de activ 0cu deose$ire i!o$ilizari si stocuri1 in ele!ente necesare
e4ploatarii si ele!ente in aara e4ploatarii se ace in unctie de utilitatea iecarui $un, si !asurata prin
gradul de participare la realizarea proiturilor.
/ezultatul acestei operatiuni se poate concretiza&
'ie in deter!inarea unei capacitati $eneiciare superioare ata de proiturile inregistrate prin
$ilanturi, atunci cand pe cale de e4pertiza si diagnostic se constata o posi$ila crestere a gradului de
utilitate a ele!entelor patri!oniale de activ(
'ie in olosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a $unurilor !o$ile si i!o$ile, ara utilitate
sau cu utilitate redusa, in realizarea o$iectului e4ploatarii societatii respective( pot i avute in vedere cai de
restructurare cu! ar i& or!area de noi societati co!erciale, inc8irierea, concesionarea, asocierea etc., ori
pur si si!plu valoriicarea, ie si ca !ateriale.
7ceste $unuri !ateriale ur!eaza a se evalua in valoarea venala, adica su!a trezoreriei ce se va dega%a la
cesiunea lor.
3ndierent de !odul speciic de evaluare, ele!entele patri!oniale in aara e4ploatarii se au in vedere, in
!od distinct, cu ocazia aplicarii or!ulelor de evaluare a societatii respective.
0espre profesionalism.
Pentru a i realizat obiectului profesiei contabile, adica satisacerea e4igentelor pu$licului, se i!pun
patru i!perative unda!entale0 con prevederilor #odului >tic ;ational1&
'#redi$ilitatea. Cn -ntreaga societate e4ista nevoia de credi$ilitate -n inor!aie "i -n siste!ele de
inor!aii.
'8rofesionalism. >4ista o necesitate pentru clieni, patroni "i alte p,ri interesate de a putea i clar
identiicate persoanele proesioniste -n do!eniul conta$il.
' #alitatea serviciilor. >ste nevoie de asigurarea ca toate serviciile o$inute din partea proesionistului
conta$il, sunt e4ecutate la standardul cel !ai ridicat de peror!anta.
'Cncredere. Jtilizatorii serviciilor proesioni"tilor conta$ili tre$uie sa se poat, si!i -ncredinai ca e4ista
un cadru al eticii proesionale care guverneaz, prestarea acestor servicii.
B ;B* Care sunt metodele de calcul a A6Corectat al unei Intrepr. "
Detoda su$stractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat 0val. !ate!atica1 a tuturor
datoriilor actualizate.
Detoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din $ilanul conta$il cu inluentele din reevaluarea
ele!entelor patri!oniale.
Care este termenul in care Mudecatorul#sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea
raportului fiscal "
Qudecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor in!a4i! 30 de zile de la aisarea raportului iscal. #reditorii pot or!ula
o$iectii la raportul inal cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. 07rt 129 ,B851
Art. 129. (1) $upa ce %unurile din averea de%itorului au fost lic&idate, lic&idatorul va supune
judecatorului#sindic un raport final 'nsotit de situatiile financiare finale( copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si de%itorului si vor fi afisate la usa tri%unalului. )udecatorul#
sindic va convoca adunarea creditorilor 'n termen de maximum *+ de zile de la afisarea raportului
final. Creditorii pot formula o%iectii la raportul final cu cel putin , zile 'nainte de data convocarii.
(2) a data sedintei, judecatorul!sindic "a solutiona, prin #nc$eiere, toate obiectiunile la raportul final,
#l "a aproba sau "a dispune, daca este ca%ul, modificarea corespun%atoare a acestuia.
(&) Creantele care la data #nregistrarii raportului final "or fi #nca sub conditie nu "or participa la
ultima distribuire.
Art. 1&'. (upa ce judecatorul!sindic aproba raportul final al lic$idatorului, acesta "a trebui sa faca
81
distribuirea finala a tuturor fondurilor din a"erea debitorului. )ondurile nereclamate #n termen de 9'
de %ile de catre cei #ndreptatiti la acestea "or fi depuse de catre lic$idator la banca, #n contul a"erii
debitorului, iar e*trasul de cont, la tribunal. Acestea "or putea fi folosite #n conditiile art. + alin. (+).,
Biletul nr.;B?
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori)at"
?aloarea patri!oniala a unei -ntreprinderi este activul net cori%at
7ctivul net cori%at se calculeaz, prin doua !etode&
1. !etoda aditiva 7;#E #7P P/*P/33 '2d )3: )> />>?7BJ7/>
Ce se intelege prin termenul insolventa
7cea stare a patri!oniului de$itorului care se caracterizeaz, prin insuiciena ondurilor $,nesti
pentru plata datoriilor e4igi$ile& a1 insolvena este prezu!at, a i v,dit, atunci c.nd de$itorul, dup, 30 de
zile de la scaden,, nu a pl,tit datoria sa a, de unul sau !ai !uli creditori( $1 insolvena este i!inent,
atunci c.nd se dovede"te c, de$itorul nu va putea pl,ti la scaden, datoriile e4igi$ile anga%ate, cu ondurile
$,ne"ti disponi$ile la data scadenei.
B.;C? 2xplicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
/iscul, pri!a de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o i!$inare intre riscul pieei si riscul
deter!inat de punctele sla$e rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin ur!are o -ntreprindere cu !ulte
puncte sla$e va avea o pri!a de risc si i!plicit o rata de actualizare !ai !are.
Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare"
8otrivit Gegii nr. CA><EE? categoriile de persoane i termenele (n care pot propune planul.
011 Jr!,toarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare -n condiiile de !ai %os&
a1 de$itorul, cu apro$area adun,rii generale a acionarilor2asociailor, -n ter!en de 30 de zile de la ai"area
ta$elului deinitiv de creane, cu condiia or!ul,rii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac,
procedura a ost declan"at, de acesta, "i potrivit art. 33 alin. 061, -n cazul -n care procedura a ost desc8is,
ca ur!are a cererii unuia sau a !ai !ultor creditori(
$1 ad!inistratorul %udiciar, de la data dese!n,rii sale "i p.n, la -!plinirea unui ter!en de 30 de zile d ela
data ai",rii ta$elului deinitiv de creane, cu condiia s, -"i i !aniestat aceast, intenie p.n, la votarea
raportului prev,zut la art. 59 alin. 021(
c1 unul sau !ai !uli creditori care "i'au anunat aceast, intenie p.n, la votarea raportului prev,zut la art.
59 alin. 021, dein.nd -!preun, cel puin 209 din valoarea total, a creanelor cuprinse -n ta$elul deinitiv
de creane, -n ter!en de 30 de zile de la data ai",rii ta$elului deinitiv de creane.
B ;CC 2numerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu
influenta asupra ratei de actualizare.
Fotalitatea riscurilor la care este supusa intrepr &
'riscuri e4terne& risc de tara, risc de ra!ura, depolitica econo!ica, iscala, risc de neadaptare a
!anage!entului la e4igentele econo!iei de piata&
'riscuri interne & dezec8ili$ru inanciar, te8nologii invec8ite, ec8ipa!ente depaasite, produse de!odate si
orice punct sla$ retinut in cadrul diagnosticului.
/iscurile e4terne se o$tin printr'o $una docu!entare, cele interne se o$tin prin evaluarea si transor!area
in riscuri a tuturor punctelor sla$e depistate in diagnosticul de evaluare.
0espre 1tandardele Internationale de Audit.
82
Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
3:7#, prin #onsiliul pentru +tandarde 3nternationale de 7udit si 7sigurari 0377+A1, e!ite
ur!atoarele categorii de standarde&
' +tandardele 3nternationale de 7udit 03+71(
' +tandardele 3nternationale pentru Disiunile de >4a!inare 03+/>1(
' +tandardele 3nternationale pentru Disiunile de #ertiicare 03+7>1(
' +tandardele 3nternationale pentru +erviciile #one4e 03+/+1.
377+A e!ite, de ase!enea, )eclaratii aerente de practica, nor!e !etodologice si indru!ari
pentru proesionistii conta$ili.
*$ligatiile organis!elor !e!$re 3:7# in legatura cu aceste standarde si alte docu!ente se reera la
depunerea de eorturi sustinute pentru&
' incorporarea standardelor internationale si a celorlalte docu!ente e!ise de 377+A in
standardele nationale sau, acolo unde responsa$ilitatea e!iterii standardelor nationale
revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si
celelalte docu!ente e!ise de 377+A(
' asistarea la i!ple!entarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care
incorporeaza standardele internationale(
' i!ple!entarea unui process care sa urnizeze !e!$rilor la ti!p traducerea corecta si
co!pleta a satndardelor internationale si a celorlalte docu!ente e!ise de 377+A.
Biletul nr.;DE
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
?aloarea patri!oniala sau valoarea propriu zisa, este activul net cori%at o$inut ca dierena intre activul
$ilanului econo!ic si datoriile -nscrise in acest $ilan.
Detode' vezi Ailetc.
9olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al
profesionistilor contabili.
Proesionistii conta$ili satisac un interes general, dat iind aptul ca nu e4ista progres ara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta ara proesionisti conta$ili.
Ailantul conta$il si situatiile inanciare in ansa!$lul lor constituie cea !ai $una carte de vizita a
unei intreprinderi, iar proesionistul conta$il este artizanul acesteia.
)ezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si
de increderea in inor!atiile inanciare, adica de calitatea !uncii proesionistilor conta$ili.
/egulile conta$ile, ca si actorii principali G proesionistii conta$ili, sunt indispensa$ile pentru
$unul !ers al econo!iei !ondiale. 3n caz contrar,
' cu! altel s'ar putea !asura activitatile econo!iceV
' cu! ar putea sa e4iste $ugete nationale si i!pozite si deci solidaritate intre cetatenii
aceluiasi statV
' cu! ar putea sa e4iste incredere in tranzactiile co!erciale si inanciareV
' cu! s'ar putea i!parti roadele activitatilor econo!ice intre anga%atii unei co!panii si
proprietarii acesteia, intre !unca si capitalV
)e ase!enea, tre$uie !entionat si rolul social al proesionistilor conta$ili, pe de o parte, prin
aptul ca deter!inarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile i!portante ale
proesionistilor conta$ili, iar pe de alta parte , de calitatea !uncii lor depinde $unastarea salariatilor si a
cetatenilor unei tari. Foti proesionistii conta$ili au !isiunea de a actiona peste tot in interes pu$lic, iar
aceasta !isiune tre$uie indeplinita indierent de locul in care isi desasoara activitatea& in institutii, in
aaceri, in educatie sau in practica li$era.
83
3ndeplinirea rolului conta$ilitatii si al proesionistilor conta$ili in dezvoltarea econo!ica dura$ila
prin satisacerea interesului pu$lic este conditionata de e4istenta unor organis!e proesionale nationale
puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in do!eniul conta$ilitatii si auditului.
Proesionistii conta$ili sunt i!plicati in toate do!eniile vietii econo!ice si sociale( ei lucreaza in
ir!e !ari, !i%locii si !ici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi co!erciale, industriale,
inanciare, in organizatii non'proit, in entitati din sectorul pu$lic, in institutii, in educatie etc.
/olurile pe care le %oaca proesionistii conta$ili, in orice sector din econo!ie ar lucra, sunt oarte diverse&
ei lucreaza in conta$ilitate si raportare inanciara, in !anage!ent, in iscalitate, in siste!e inor!atice, in
inante corporative si inteligenta !anageriala, ca auditori interni sau e4terni, in consultanta, in educatie
etc.( ei asista guvernele in atingerea o$iectivelor lor econo!ice si sociale( ei contri$uie la peror!antele
pietelor inanciare etc
Biletul nr.;D<
1. Care sunt pasii (etapele! pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei %ntreprinderi"
' studiul rezultatelor trecute 03 ani1
' e4a!enul previziunilor
' !i4a%ul ele!entelor rezultate din pri!ele doua etape in scopul desprinderii capacit,ii $eneiciare
3. +tudiul rezultatelor trecute are drept scop deter!inarea pe trei ani in ur!a a proitului din $ilan care
-ndepline"te cu!ulativ 4 condiii&
1. este un proit sta$il(
2. este un proit real(
3. este un proit cert(
4. proitul poate i considerat ca neproducti$il in viitor.
+e porne"te de la proitul din $ilan c,ruia i se aduc corecii&
7. corecii pe orizontala intre e4erciii care scot in evidenta !odiic,rile din legislaie.
)eci tre$uie sa ace! co!para$ile $ilanurile si sa le aduce! la nivelul ulti!ului an.
A. #orecii pe verticala adic, pentru iecare e4etcitiu in parte de la #7 pana la proitul net sunt a%ustate,
corectate, toate !ar%ele intreprinderii pe $aza constat,rilor din diagnosticul de evaluare.&
' !ar%a $ruta(
' valoarea ad,ugata
' e4cedent $rut2net din e4ploatare(
' proit net
7. pri!a categorie de corecii se reera la corectarea proitului o$inut din dierene de curs valutar(
A. a doua categorie de corecii sunt legate de a!ortis!ente ' se -nl,tura orice e4ces de a!ortizare si se
ad,uga orice insuicienta de a!ortizare, reerina constituind'o ie legea iscala ie standardele
proesionale e!ise de e4perii te8nici(
#. a treia categorie se reera la salarii si asi!ilate salariilor ' insuicientele sau e4ager,rile tre$uie
ad,ugate sau eli!inate, reerina constituind'o standardele si studiile eectuate de e4peri in !unca si
protecia sociala(
). a patra categorie se reera la stocuri ' se veriica daca siste!ul de evaluare a ost constant pe -ntreaga
perioada, realitatea si %ocul stocurilor de la -nceput si s.r"it de perioada, ano!aliile tre$uind reintegrate
sau deduse din rezultatul conta$il(
>. a cincia categorie se reera la proituri si pierderi e4cepionale ' se rein nu!ai acele proituri care
provin din operaiuni o$i"nuite, cere se reproduc in !od siste!atic in viitor
:. corecii legate de sinergii
=. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
3n concluzie, pe $aza constat,rilor din diagnostic, se poate creste sau se poate sc,dea valoarea
-ntreprinderii.
33. >4a!enul previziunilor
>valuatorul ace discuii cu conducerea asupra viitorului -ntreprinderii din care tre$uie sa rezulte ca
-ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altel evaluatorul va olosi !etode lic8idai ve.
84
333. #alculul !ate!atic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va olosi una&
a1 capacitatea $eneiciara la nivelul !ediei proiturilor nete anuale previzionale( se reco!anda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproducti$il.
$1 #apacitatea $eneiciara ca !edie a proiturilor nete anuale corectate, se olose"te in evalu,ri pt uziuni,
diviz,ri, !a%or,ri de capital.
c1 #apacitatea $eneiciara ca !edie a proiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare( se
utilizeaz, in evaluarea pt v.nz,ri intre proprietari privai.
d1 #apacitatea $eneiciara ca !edie a proiturilor nete anuale din dierite perioade trecute si viitoare, de
e4& 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile"
;. 6ecesitatea reglementarii profesiei contabile.
/egle!entarea unei proesii este i!pusa de nevoia de standarde proesionale, etice, de educaie care
sa ie -ndeplinite de !e!$rii acelei proesii. ;ecesitatea "i natura regle!entarii depend de ur!atorii
actori&
1. #apacitatea proesiei respective de a raspunde necesitatilor econo!ice "i societatii.
2. #onditiile de piata in care activeaza proesia.
3. >4istenta unui dezec8ili$ru in ce priveste cunostintele intre clientul care pri!este serviciile
respective si urnizorul acestor servicii adica proesionistul conta$il care detine e4perienta
necesara pantru a i sta$ilite relatiile intre cele doua do!enii
Biletulnr.;D*
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si
provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor"
' 3nlueneaz, a!ortiz,rile te8nice reale "i cea iscal
' Cnl,tur, a!ortiz,rile -n e4ces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar"
1. -tatutul auditorului
G auditorul statutar e un urnizor li$er de servicii pe piata
' auditorul intern ace parte din structura intreprinderii(
2. .eneficiarii auditului &
' auditorul statutar lucreaza in olosul utilizatorilor situatiilor inanciare 0consu!atorii inali1(
' auditorul intern lucreaza in $eneiciul responsa$ililor structurilor interne ale intreprinderii(
3. /biecti"ele auditului
' 7udit statutar G are ca o$iectiv e4pri!area unei opinii cu privire la i!aginea idela a pozitiei, situatiei
si peror!antei inanciare(
' auditul intern are ca o$iectiv e4istenta, adapta$ilitatea si !odul de aplicare al procedurilor , deci a
siste!ului de control al intreprinderii (
Controlul intern G constituie pentru auditul intern un +#*P iar pentru auditul statutar un D3QB*#.
4.(omeniul de aplicare
' 7uditul statutar cuprinde toate unctiile intreprinderii in !asura in car activitatile contri$uie la
ela$orarea situatiilor inanciare (
' 7uditul intern ' are o arie !ult !ai vasta , el cuprinde nu nu!ai toate unctiile intreprinderii , dar
in integralitatea acestora 0 se ocupa de toate procedurile c8iar daca au sau nu legatura cu practicile
inanciare Ge4. Pro$le!e de recrutare de personal. 7ctual !anagerii gresesc deoarece incarca activitatea
audit intern cu peste 909 parte inanciara1.
5. 0o%itia fata de frauda
7uditorul statutar retine o rauda doar in !asura in care aceasta are un i!pact asupra situatiilor inanciare,
in aara altor o$ligatii legale ale auditorului cu! r i cea de divulgare.
7uditorul intern G desi nu are ca o$iectiv descoperirea de raude , el este !ult !ai in !asura sa contri$uie
85
la prevenirea si descoperire raudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a
procedurilor de control intern.
1.2ndependenta
>ste dierita in sensul ca&
'7uditorul statutar are o independenta a$soluta ata de intreprindere .
'7uditorul intern are o independenta restrictiva ( el este independent ata de orice structura a intreprinderii
auditata , nu si ata de conducere .
7. 0eriodicitatea auditurilor
'7uditorul statutar vine te!porar si are aceeasi interlocutori (
'7uditorul intern este per!anent in intreprindere si te!porar dpdv. 7l interocutorilor , potrivit planului de
audit intern .
07uditorul statutar are o$ligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie ara rezerva .
;eparticiparea acestuia atrage dup sine intoc!irea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de e41
.
8. 3etodologia 4
'7uditul statutar se e4ercita pe $za unei !etodologii unice si unitare sta$ilite de 377+A 0#onsiliul pt.
+tandarde 3nternationale de 7udit si 7sigurare 1
'7uditul intern , desi se e4ercita pe $aza unei !etodologii unice sta$ilite de 3373 03nstitutul
3nternational al 7uditului 3ntern 1 , in aplicare el este adaptat la speciicul si cultura intreprinderii , in
olosul conducerii .
Biletul nr. ;DC
;.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei (ntreprinderi"
#apacitatea $eneiciara se poate calcula in una din ur!atoarele variante&
' ca !edie a proiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a proiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a proiturilor anuale previzionate(
' ca !edie a proiturilor anuale corectate din perioadele trecute(
' ca !edie a proiturilor anuale previzionate(
' ca !edie a proiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
<.7bligaiile administratorilor (n cadrul societilor pe aciuni.
7rt. 144
2
. ' 011 7d!inistratorii sunt r,spunz,tori de -ndeplinirea tuturor o$ligaiilor, potrivit prevederilor
art. 72 "i 73.
021 7d!inistratorii r,spund a, de societate pentru pre%udiciile cauzate prin actele -ndeplinite de
directori sau de personalul -ncadrat, c.nd dauna nu s'ar i produs dac, ei ar i e4ercitat supraveg8erea
i!pus, de -ndatoririle unciei lor.
031 )irectorii vor -n"tiina consiliul de ad!inistraie de toate neregulile constatate cu ocazia -ndeplinirii
atri$uiilor lor.
041 7d!inistratorii sunt solidar r,spunz,tori cu predecesorii lor i!ediai dac,, av.nd cuno"tin, de
neregulile s,v.r"ite de ace"tia, nu le co!unic, cenzorilor sau, dup, caz, auditorilor interni "i auditorului
inanciar.
051 Cn societ,ile care au !ai !uli ad!inistratori r,spunderea pentru actele s,v.r"ite sau pentru o!isiuni
nu se -ntinde "i la ad!inistratorii care au ,cut s, se conse!neze, -n registrul deciziilor consiliului de
ad!inistraie, -!potrivirea lor "i au -ncuno"tinat despre aceasta, -n scris, pe cenzori sau auditorii interni "i
auditorul inanciar.
7rt. 72. ' *$ligaiile "i r,spunderea ad!inistratorilor sunt regle!entate de dispoziiile reeritoare la
!andat "i de cele special prev,zute -n aceast, lege.
7rt. 73. ' 011 7d!inistratorii sunt solidar r,spunz,tori a, de societate pentru&
a1 realitatea v,rs,!intelor eectuate de asociai(
86
$1 e4istena real, a dividendelor pl,tite(
c1 e4istena registrelor cerute de lege "i corecta lor inere(
d1 e4acta -ndeplinire a 8ot,r.rilor adun,rilor generale(
e1 stricta -ndeplinire a -ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le i!pun.
7/F. 142
011 #onsiliul de ad!inistratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea o$iectului de activitate al societatii, cu e4ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala
a
actionarilor.
021 #onsiliul de ad!inistratie are ur!atoarele co!petente de $aza, care nu pot i delegate directorilor&
a1 sta$ilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii(
$1 sta$ilirea politicilor conta$ile "i a siste!ului de control inanciar, precu! "i apro$area planiic,rii
inanciare(
c1 nu!irea si revocarea directorilor si sta$ilirea re!uneratiei lor(
d1 supraveg8erea activitatii directorilor(
e1 pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si i!ple!entarea 8otararilor
acesteia(
1 introducerea cererii pentru desc8iderea procedurii insolventei societatii, potrivit Begii nr.
8522006privind procedura insolventei.031 )e ase!enea, nu pot i delegate directorilor atri$utiile pri!ite de
catre consiliul de ad!inistratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conor!itate cu art. 114
Biletul nr.<EE
; Ce (nelegei prin perioada de referin a unei (ntreprinderi (n evaluarea acesteia prin
rentabilitate.
Perioada de reerinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sarsitul
careia proprietarii ar tre$ui sa'si !odiice atitudinea ata de aacerea sa, adica sa provoace ase!enea
sc8i!$ari in viata intreprinderii incat sa'3 per!ita sa'si reia ciclul vietii.
7stel de sc8i!$ari constau in !asuri de restructurare cu! ar i& divizarea, asocierea, or!area de noi
societati co!erciale, in%ectii de capital pentru !odernizarea ec8ipa!entelor si te8nologiilor, pentru
reinnoirea produselor, etc.
)in punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu ter!enul de recuperare al
investitiei.
<.0e ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveg$ere"
7rt. 153
011 De!$rii consiliului de supraveg8ere sunt nu!iti de catre adunarea generala a actionarilor, cu e4ceptia
pri!ilor !e!$ri, care sunt nu!iti prin actul constitutiv.
021 #andidatii pentru posturile de !e!$ru in consiliul de supraveg8ere sunt no!inalizati de catre !e!$rii
e4istenti ai consiliului sau de catre actionari.
031 ;u!arul !e!$rilor consiliului de supraveg8ere este sta$ilit prin actul constitutiv. 7cesta nu poate i
!ai !ic de 3 si nici !ai !are de 11.
041 De!$rii consiliului de supraveg8ere pot i revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o
!a%oritate de cel putin doua trei!i din nu!arul voturilor actionarilor prezenti.
051 #onsiliul de supraveg8ere alege dintre !e!$rii sai un presedinte al consiliului.
7rt. 153S7
011 3n cazul vacantei unui post de !e!$ru in consiliul de supraveg8ere, consiliul poate proceda la nu!irea
unui !e!$ru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
021 )aca vacanta !entionata la alin. 011 deter!ina scaderea nu!arului !e!$rilor consiliului de
87
supraveg8ere su$ !ini!ul legal, directoratul tre$uie sa convoace ara intarziere adunarea generala pentru
co!pletarea locurilor vacante.
7rt. 153S8
011 De!$rii consiliului de supraveg8ere nu pot i conco!itent !e!$ri ai directoratului. )e ase!enea, ei
nu pot cu!ula calitatea de !e!$ru in consiliul de supraveg8ere cu cea de salariat al societatii.
021 Prin actul constitutiv sau prin 8otarare a adunarii generale a actionarilor se pot sta$ili conditii speciice
de proesionalis! si independenta pentru !e!$rii consiliului de supraveg8ere. 3n aprecierea
independentei unui !e!$ru al consiliului de supraveg8ere tre$uie respectate cel putin criteriile
regle!entate la art. 138S2 alin. 021.
011 #onsiliul de supraveg8ere are ur!atoarele atri$utii principale&
a1 e4ercita controlul per!anent asupra conducerii societatii de catre directorat(
$1 nu!este si revoca !e!$rii directoratului(
c1 veriica conor!itatea cu legea, cu actul constitutiv si cu 8otararile adunarii generale a operatiunilor de
conducere a societatii(
d1 raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveg8ere desasurata.
021 3n cazuri e4ceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveg8ere poate convoca
adunarea generala a actionarilor.
031 #onsiliului de supraveg8ere nu ii pot i transerate atri$utii de conducere a societatii. #u toate acestea,
in actul constitutiv se poate prevedea ca anu!ite tipuri de operatiuni nu pot i eectuate decat cu acordul
consiliului. 3n cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astel de operatiune, directoratul poate cere
acordul adunarii generale ordinare. <otararea adunarii generale cu privire la un ase!enea acord este data
cu o !a%oritate de 3 patri!i din nu!arul voturilor actionarilor prezenti. 7ctul constitutiv nu poate sta$ili o
alta !a%oritate si nici stipula alte conditii.
7rt. 153S10
011 #onsiliul de supraveg8ere poate crea co!itete consultative, or!ate din cel putin 2 !e!$ri ai
consiliului si insarcinate cu desasurarea de investigatii si cu ela$orarea de reco!andari pentru consiliu, in
do!enii precu! auditul, re!unerarea !e!$rilor directoratului si ai consiliului de supraveg8ere si a
personalului, sau no!inalizarea de candidati pentru dieritele posturi de conducere. #o!itetele vor inainta
consiliului in !od regulat rapoarte asupra activitatii lor.
021 Presedintele directoratului poate i nu!it !e!$ru in co!itetul de no!inalizare creat de consiliul de
supraveg8ere, ara ca prin aceasta sa do$andeasca calitatea de !e!$ru in consiliu.
031 #el putin un !e!$ru al iecarui co!itet creat in te!eiul alin. 011 tre$uie sa ie !e!$ru independent al
consiliului de supraveg8ere. #el putin un !e!$ru al co!itetului de audit tre$uie sa detina e4perienta
relevanta in aplicarea principiilor conta$ile sau in audit inanciar.
041 3n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii inanciare anuale ac o$iectul unei o$ligatii legale de
auditare inanciara, crearea unui co!itet de audit in cadrul consiliului de supraveg8ere este o$ligatorie.
7rt. 153S11
011 #onsiliul de supraveg8ere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveg8ere si prezideaza intrunirea.
021 #onsiliul de supraveg8ere este convocat in orice !o!ent la cererea !otivata a cel putin 2 dintre
!e!$rii consiliului sau la cererea directoratului. #onsiliul se va intruni in cel !ult 15 zile de la
convocare.
031 )aca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conor!itate cu dispozitiile alin. 021,
autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, sta$ilind ordinea de zi a sedintei.
041 De!$rii directoratului pot i convocati la intrunirile consiliului de supraveg8ere. >i nu au drept de vot
in consiliu.
051 Ba iecare sedinta se va intoc!i un proces'ver$al, care va cuprinde nu!ele participantilor, ordinea de
zi, ordinea deli$erarilor, deciziile luate, nu!arul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul'ver$al
este se!nat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt !e!$ru prezent al consiliului.
88
Biletul nr.<E<
;.Ce relaie este (ntre rata de actualizare capacitatea beneficiar i valoarea (ntreprinderii.
3ntre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este !ai
!are valoarea intreprinderii va i !ai !ica.
<.C'i cenzori va avea o societate pe aciuni"
7rt. 159. ' 011 +ocietatea pe aciuni va avea 3 cenzori "i un supleant, dac, prin actul constitutiv nu se
prevede un nu!,r !ai !are. Cn toate cazurile, nu!,rul cenzorilor tre$uie s, ie i!par.
#enzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. )urata !andatului lor este de 3 ani si pot i
realesi.#enzorii tre$uie sa'si e4ercite personal !andatul lor.#el putin unul dintre ei tre$uie sa ie conta$il
autorizat in conditiile legii sau e4pert conta$il.
Biletul nr.<E?
;.0efinii capacitatea beneficiar a unei (ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia.
#apacitatea $eneiciara -nsea!n, aptitudinea unei -ntreprinderi de a genera un $eneiciu dat, in viitorul
apropiat, in condiii de !otivare si de gestiune considerate nor!ale, identice cu cele din ulti!ii ani, daca
nici'o sc8i!$are se!niicativa nu a avut loc E randa!entul totalitarii capitalurilor care inaneaz,
-ntreprinderea
#apacitatea $eneiciara se poate e4pri!a prin ur!,torii indicatori&
- proit $rut 0diagnosticul inanciar'conta$il1(
- proitul net se oloseste in evaluari prin !etode $azate pe capitalizarea veniturilor(
- dividend olosit in evaluari $azate pe randa!entul capitalului(
- prin lu4 de trezorerie sau cas8'lo` olosit in evaluarile $azate pe actualizarea lu4urilor dega%ate de
-ntreprindere.
<. Ce (nelegei prin audit (n general+ dar prin audit financiar dar prin audit statutar"
;oiunea de audit -n general se!niic, revizia conturilor realizat, de e4peri independeni -n vederea
e4pri!,rii unei opinii asupra regularit,ii "i sincerit,ii acestora.
Prin audit, -n general, se -nelege e4a!inarea proesional, a unei inor!aii -n vederea e4pri!,rii unei
opinii responsa$ile "i independente prin raportarea la un criteriu 0standard, nor!,1 de calitate.
*$iectivul oric,rui tip de audit -l constituie -!$un,t,irea utiliz,rii inor!aiei.
+e!niicaia auditului inanciar& dac, este vor$a de 6audit inanciar care conduce la certiicarea situaiilor
inanciare5, ,r, nici o -ndoial, este vor$a de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
)enu!irea si!pl, de 6audit inanciar5 poate i olosit, pentru a dese!na nu!eroase alte !isiuni ca, de
e4e!plu&
'auditul inanciar al procedurilor inor!atizate de inere a conta$ilit,ii(
'auditul inanciar al operaiunilor de sc8i!$ pentru a veriica prezentarea regula!entar, a acestora -n
situaiile inanciare(
'auditul inanciar al conta$iliz,rii c8eltuielilor sociale pentru a veriica respectarea legislaiei sociale(
'auditul inanciar asupra situaiei iscale(
'auditul inanciar asupra conturilor de clieni pentru a veriica dac, evaluarea creanelor -ndoielnice s'a
,cut de o !anier, prudent, etc.
7ltel spus, orice analiz,, orice control, orice veriicare "i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei p,ri
din conta$ilitate sau din situaiile inanciare ale unei entit,i poate i caliicat, ca 6audit inanciar5.
* !isiune de audit inanciar poate i preala$il, unei !isiuni de audit operaional sau unei !isiuni de audit
de gestiune.
)in cele prezentate rezult, c, sintag!a 6audit inanciar5 este !ult !ai cuprinz,toare dec.t cea de 6audit
statutar5. /egle!entarea european, 0)irectiva a ?333'a1 "i regle!ent,rile naionale se reer, nu!ai la
auditul statutar, adic, auditul asupra situaiilor inanciare ale entit,ii. )in acest punct de vedere,
89
consider,! c, olosirea sintag!ei 6audit inanciar5 -n legislaia ro!.neasc, -n vigoare -n locul celei de
6audit statutar5 olosit, -n legislaia european, este de natur, a crea conuzii.
Prin audit statutar se -nelege e4a!inarea eectuat, de un proesionist conta$il co!petent "i independent
asupra situaiilor inanciare ale unei entit,i -n vederea e4pri!,rii unei opinii !otivate asupra i!aginii
idele, clare "i co!plete a poziiei "i situaiei inanciare precu! "i a rezultatelor 0peror!anelor1 o$inute
de acesta.
7ltel spus, auditul statutar este auditul inanciar eectuat de auditori statutari care e4a!ineaz, "i certiic,
-n totalitatea lor situaiile inanciare, potrivit nor!elor de audit, inclusiv activit,i "i operaii speciice
intreprinderii auditate, -n virtutea unor dispoziii legale 0legea conta$ilit,ii, legea societ,ilor co!erciale,
legea pieelor de capital etc.1, ca ur!are a !andatului pri!it din partea proprietarilor intreprinderii
0acionari, asociai1.
Biletul nr.<EC
;. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate"
Detoda )#: consta in -nsu!area lu4urilor de disponi$ilitati care ra!an in iecare an in unitate, pana in
anul ,,n5, c.nd se apreciaz, ca proprietarul ar tre$ui sa'si reconsidere !odul de a$ordare a aacerii sale( in
acest an ,,n5 se sta$ile"te valoarea reziduala a activului sau a -ntreprinderii
<.Cum poate fi redus sau ma)orat capitalul social"
#7P3 ' /educerea sau !a%orarea capitalului social
7rt. 207
011 #apitalul social poate i redus prin&
a1 !icsorarea nu!arului de actiuni sau parti sociale(
$1 reducerea valorii no!inale a actiunilor sau a partilor sociale(
c1 do$andirea propriilor actiuni, ur!ata de anularea lor.
021 #apitalul social !ai poate i redus, atunci cand reducerea nu este !otivata de pierderi, prin&
a1 scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsa!intele datorate(
$1 restituirea catre actionari a unei cote'parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si
calculata egal pentru iecare actiune sau parte sociala(
c1 alte procedee prevazute de lege.
7rt. 208
011 /educerea capitalului social va putea i acuta nu!ai dupa trecerea a doua luni din ziua in care
8otararea a ost pu$licata in Donitorul *icial al /o!aniei, Partea a 3?'a.
021 <otararea va tre$ui sa respecte !ini!ul de capital social, atunci cand legea il i4eaza, sa arate !otivele
pentru care se ace reducerea si procedeul ce va i utilizat pentru eectuarea ei.
031 #reditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare pu$licarii 8otararii, vor i indreptatiti sa o$tina
garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei pu$licari. 7cestia au dreptul
de a ace opozitie i!potriva acestei 8otarari, in conor!itate cu art. 62.
041 /educerea capitalului social nu are eect si nu se ac plati in $eneiciul actionarilor pana cand creditorii
nu vor i o$tinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins
cererea creditorilor ca inad!isi$ila ori, apreciind ca societatea a oerit creditorilor garantii adecvate sau
ca, luandu'se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca
neinte!eiata, iar 8otararea %udecatoreasca a devenit irevoca$ila.
051 Ba cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare pu$licarii 8otararii, instanta poate
o$liga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in !od rezona$il, se poate aprecia ca reducerea
capitalului social aecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii
creditorilor, potrivit prevederilor alin. 031.
7rt. 209
#and societatea a e!is o$ligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri
acute actionarilor din su!ele ra!$ursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea o$ligatiunilor
ra!$ursate.
7rt. 210
90
011 #apitalul social se poate !ari prin e!isiunea de actiuni noi sau prin !a%orarea valorii no!inale a
actiunilor e4istente in sc8i!$ul unor noi aporturi in nu!erar si2sau in natura.
021 )e ase!enea, actiunile noi sunt li$erate prin incorporarea rezervelor, cu e4ceptia rezervelor legale,
precu! si a $eneiciilor sau a pri!elor de e!isiune, ori prin co!pensarea unor creante lic8ide si e4igi$ile
asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
031 )ierentele avora$ile din reevaluarea patri!oniului vor i incluse in rezerve, ara a !a%ora capitalul
social.
041 Darirea capitalului social prin !a%orarea valorii no!inale a actiunilor poate i 8otarata nu!ai cu votul
tuturor actionarilor, in aara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, $eneiciilor sau
pri!elor de e!isiune.
7rt. 212011 +ocietatea pe actiuni isi va putea !a%ora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute
pentru constituirea societatii.
021 3n caz de su$scriptie pu$lica, prospectul de e!isiune, purtand se!naturile autentice a 2 dintre !e!$rii
consiliului de ad!inistratie, respectiv dintre !e!$rii directoratului, va i depus la registrul co!ertului
pentru indeplinirea or!alitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde&
a1 data si nu!arul in!atricularii societatii in registrul co!ertului(
$1 denu!irea si sediul societatii(
c1 capitalul social su$scris si varsat(
d1 nu!ele si prenu!ele ad!inistratorilor, respectiv ale !e!$rilor directoratului si consiliului de
supraveg8ere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului inanciar, si do!iciliul lor(
e1 ulti!a situatie inanciara apro$ata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor inanciari(
1 dividendele platite in ulti!ii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut !ai putin de 5
ani(
g1 o$ligatiunile e!ise de societate(
81 8otararea adunarii generale privitoare la noua e!isiune de actiuni, valoarea totala a acestora, nu!arul si
valoarea lor no!inala, elul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in nu!erar, si avanta%ele acordate
acestora, precu! si data de la care se vor plati dividendele
31 7cceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de e!isiune ce nu cuprinde toate !entiunile aratate,
daca nu a e4ercitat in nici un !od drepturile si o$ligatiile sale de actionar.
7rt. 213Da%orarea capitalului social al unei societati prin oerta pu$lica de valori !o$iliare si2sau prin
acordarea posi$ilitatii actionarilor de a'si tranzactiona drepturile de preerinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei speciice pietei de capital.
7rt. 214
3n caz de !a%orare a capitalului social prin oerta pu$lica, ad!inistratorii, respectiv !e!$rii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru e4actitatea celor aratate in prospectul de e!isiune, in
pu$licatiile acute de societate sau in cererile adresate oiciului registrului co!ertului, in conor!itate cu
prevederile legislatiei privind piata de capital.
7rt. 215
011 )aca !a%orarea capitalului social se ace prin aporturi in natura, adunarea generala care a 8otarat
aceasta va propune %udecatorului'delegat nu!irea unuia sau !ai !ultor e4perti pentru evaluarea acestor
aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
021 7porturi in creante nu sunt ad!ise.
031 )upa depunerea raportului de e4pertiza, adunarea generala e4traordinara convocata din nou, avand in
vedere concluziile e4pertilor, poate 8otari !a%orarea capitalului social.
041 <otararea adunarii generale tre$uie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, nu!ele persoanelor ce
le eectueaza si nu!arul actiunilor ce se vor e!ite in sc8i!$.
7rt. 216
011 7ctiunile e!ise pentru !a%orarea capitalului social vor i oerite spre su$scriere, in pri!ul rand
actionarilor e4istenti, proportional cu nu!arul actiunilor pe care le poseda.
021 >4ercitarea dreptului de preerinta se va putea realiza nu!ai in interiorul ter!enului 8otarat de
adunarea generala sau de consiliul de ad!inistratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220S1 alin. 041,
91
daca actul constitutiv nu prevede alt ter!en. 3n toate situatiile, ter!enul acordat pentru e4ercitarea
drepturilor de preerinta nu poate i !ai !ic de o luna de la data pu$licarii 8otararii adunarii generale,
respectiv a deciziei consiliului de ad!inistratie2directoratului, in Donitorul *icial al /o!aniei, Partea a
3?'a. )upa e4pirarea acestui ter!en, actiunile vor putea i oerite spre su$scriere pu$licului.
031 *rice !a%orare a capitalului social eectuata cu incalcarea prezentului articol este anula$ila.
7rt. 216S1
7ctionarii au un drept de preerinta si atunci cand societatea e!ite o$ligatiuni converti$ile in actiuni.
)ispozitiile art. 216 se aplica in !od corespunzator.
7rt. 217
011 )reptul de preerinta al actionarilor poate i li!itat sau ridicat nu!ai prin 8otararea adunarii generale
e4traordinare a actionarilor.
021 #onsiliul de ad!inistratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale e4traordinare
a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza !otivele li!itarii sau ridicarii dreptului de preerinta.
7cest raport va e4plica, de ase!enea, !odul de deter!inare a valorii de e!isiune a actiunilor.
031 <otararea va i luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patri!i din capitalul social su$scris, cu
!a%oritatea voturilor actionarilor prezenti.
041 <otararea va i depusa la oiciul registrului co!ertului de catre consiliul de ad!inistratie, respectiv de
catre directorat, spre !entionare in registrul co!ertului si pu$licare in Donitorul *icial al /o!aniei,
Partea a 3?'a.
7rt. 219
011 <otararea adunarii generale privind !a%orarea capitalului social produce eecte nu!ai in !asura in
care este adusa la indeplinire in ter!en de un an de la data adoptarii.
021 )aca !a%orarea de capital propusa nu este su$scrisa integral, capitalul va i !a%orat in cuantu!ul
su$scrierilor pri!ite doar daca conditiile de e!isiune prevad aceasta posi$ilitate.
7rt. 220
011 7ctiunile e!ise in sc8i!$ul aporturilor in nu!erar vor tre$ui platite, la data su$scrierii, in proportie de
cel putin 309 din valoarea lor no!inala si, integral, in ter!en de cel !ult 3 ani de la data pu$licarii in
Donitorul *icial al /o!aniei, Partea a 3?'a, a 8otararii adunarii generale.
021 3n acelasi ter!en vor tre$ui platite actiunile e!ise in sc8i!$ul aporturilor in natura
031 #and s'a prevazut o pri!a de e!isiune, aceasta tre$uie integral platita la data su$scrierii.
041 )ispozitiile art. 98 alin. 031 si ale art. 100 ra!an aplica$ile.
7rt. 220S1
011 Prin actul constitutiv, consiliul de ad!inistratie, respectiv directoratul, poate i autorizat ca, intr'o
anu!ita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data in!atricularii societatii, sa !a%oreze capitalul social
su$scris pana la o valoare no!inala deter!inata 0capital autorizat1, prin e!iterea de noi actiuni in
sc8i!$ul aporturilor.
021 * astel de autorizare poate i acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr'o !odiicare a
actului constitutiv, pentru o anu!ita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii !odiicarii.
7ctul constitutiv poate !a%ora cerintele de cvoru! pentru o astel de !odiicare.
031 ?aloarea no!inala a capitalului autorizat nu poate depasi %u!atate din capitalul social su$scris,
e4istent in !o!entul autorizarii.
041 Prin autorizarea acordata conor! alin. 011'031, consiliului de ad!inistratie, respectiv directoratului, ii
poate i conerita si co!petenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preerinta al
actionarilor e4istenti. 7ceasta autorizare se acorda consiliului de ad!inistratie, respectiv directoratului, de
catre adunarea generala, in conditiile de cvoru! si !a%oritate prevazute la art. 217 alin. 031. )ecizia
consiliului de ad!inistratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de
preerinta se depune la oiciul registrului co!ertului, spre !entionare in registrul co!ertului si pu$licare
in Donitorul *icial al /o!aniei, Partea a 3?'a.
7rt. 221+ocietatea cu raspundere li!itata isi poate !a%ora capitalul social, in !odalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.
92
Biletul nr.<ED
;.Care sunt cele * etape (pai! (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti
actualizate"
7plicare !etodei se ace in patru etape&
1. #alculul lu4ului de lic8iditati nete istorice pe !ini! trei ani olosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea lu4ului de lic8iditati nete pe o perioada !ai lunga, dar co!pati$ila cu orizontul de
prognoza sta$ilit -ntreprinderii( deci o $una viziune, o -nelegere a lu4urilor trecute& v.nz,ri, preturi,
structura c8eltuielilor, riscuri, etc.
3. )eter!inarea valorii reziduale ce ur!eaz, a i ad,ugata la cas8'lo`'ul din ulti!ul an proiectat(
orizontul prognozat este in general, esti!ate tinand sea!a de constatarile diagnosticelor, !arcand
!o!entul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ulti!o prognozat( valoarea reziduala,
de regula se calculeaza prin aplicarea unui !ultiplicator z la cas8 lo`'ul ulti!ului an prognozat
0?rEO4#:1 sau aplicand !odelul =ordon
NNN1NNN, unde a este coeicientul de a%ustare pentru risc, iar g este cre"terea pe
a'g ter!en lung a lu4ului de nu!erar
4. )eter!inarea ratei de actualizare, cu a%utorul careia este posi$ila readucerea lu4urilor nete viitoare se a
valorii reziduale in valori de azi( nu!ita si rata neutra
>a poate i detre!inata pornind de la do$anda o$ligatiilro sau titlurilor de stat.
<.Cum poate fi exclus un asociat din societatea (n nume colectiv (n comandit simpl sau cu
rspundere limitat"
>4cluderea unui asociat se pronunta prin 8otarare %udecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
1 Poate i e4clus din societatea -n nu!e colectiv, -n co!andit, si!pl, sau cu r,spundere li!itat,&
a1 asociatul care, pus -n -nt.rziere, nu aduce aportul la care s'a o$ligat(
$1 asociatul cu r,spundere neli!itat, -n stare de ali!ent sau care a devenit legal!ente incapa$il(
c1 asociatul cu r,spundere neli!itat, care se a!estec, ,r, drept -n ad!inistraie
d1 asociatul ad!inistrator care co!ite raud, -n dauna societ,ii sau se serve"te de se!n,tura social, sau
de capitalul social -n olosul lui sau al altora.
#ererea societatii de e4cludere a unui asociat tre$uie sa se $azeze pe o 8otarare a tuturor asociatilor, cu
e4ceptia asociatului in cauza. )aca cererea de e4cludere a unui asociat se ace nu!ai de catre unul dintre
asociati, tre$uie citata societatea si asociatul parat. )aca societatea este constituita nu!ai din doi asociati,
prin ad!iterea cererii unuia dintre asociati de e4cludere a celuilalt, societatea ra!ane cu un singur asociat
si, in consecinta, va i dizolvata. 7cest lucru nu va avea loc daca asociatul ra!as 8otaraste continuarea
e4istentei su$ or!a societatii cu raspundere li!itata cu asociat unic. 3n toate cazurile de ad!itere a cererii
de e4cludere a unui asociat din societate, 8otararea %udecatoreasca ra!asa deinitiva se va depune, in
ter!en de 15 zile, la registrul co!ertului pentru a i inscrisa, iar dispozitivul 8otararii se va pu$lica in
Donitorul *icial.
Biletulnr.<;E
;.Ce este valoarea rezidual cum se determin i c'nd se folosete (n evaluarea (ntreprinderii"
?aloarea reziduala reprezinta su!a net ape care intreprinderea sconteaza sa o o$tina in sc8i!$ul unui
$un, la inele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
?aloarea reziduala, de regula se calculeaza &
1. prin aplicarea unui !ultiplicator % la cas8 lo`'ul ulti!ului an prognozat
0?rEO4#:1 sau
93
2. aplicand !odelul =ordon
NNN1NNN, unde a este coeicientul de a%ustare pentru risc, iar g este cresterea pe ter!en lung a
lu4ului de nu!erar
a'g
<. Care sunt mi)loacele prin care se pot dizolva societile comerciale"
+ocietatea se dizolv, prin.
'trecerea ti!pului sta$ilit pentru durata societ,ii(
'i!posi$ilitatea realiz,rii o$iectului de activitate al societ,ii sau realizarea acestuia(
'declararea nulit,ii societ,ii(
'8ot,r.rea adun,rii generale(
'8ot,r.rea tri$unalului, la cererea oric,rui asociat, pentru !otive te!einice, precu! ne-nelegerile
grave dintre asociai, care -!piedic, uncionarea societ,ii(
'ali!entul societ,ii(
'alte cauze prev,zute de lege sau de actul constitutiv al societ,ii.
Frecerea ti!pului sta$ilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posi$ila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa ai$a loc cu cel
putin 3 luni inainte de e4pirarea duratei societatii sta$ilita in actul constitutiv. #onsultarea asociatilor cade
in sarcina consiliul de ad!inistratie, respectiv a directoratului.
3!posi$ilitatea realizarii o$iectului de activitate
3n cazul in care societatea se ala in i!posi$ilitatea realizarii o$iectului de activitate, asociatii pot opta ie
pentru !odiicarea o$iectului de activitate, ie pentru dizolvarea societatii co!erciale.
)eclararea nulitatii societatii co!erciale
)eclararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe $aza 8otararii instantei de %udecata prin care se
constata nerespectarea conditiilor de ond si de or!a i!puse de nor!ele i!perative privind constituirea
societatilor co!erciale. ;ulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii iniintate in $aza lui.
<otararea adunarii generale
3n conor!itate cu prevederile art. 231 din Begea nr. 3121990, asociatii pot reveni asupra 8otararii de
dizolvare a societatii 0cu !a%oritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv1 atat ti!p cat nu s'a
acut nicio repartitie din activ. Fotodata, creditorii si orice parte interesata pot ace opozitie la tri$unal
i!potriva 8otararii, in ter!en de 30 de zile de la pu$licarea acesteia in Donitorul *icial al /o!aniei
partea a 3?'a.
<otararea tri$unalului
)izolvarea societatii co!erciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru !otive te!einice,
precu! neintelegerile grave dintre asociati, care i!piedica unctionarea societatii. ;eintelegerile grave
dintre asociati si te!einicia acestora vor i apreciate de instanta de %udecata, in unctie de pro$ele
ad!inistrate in cauza.
:ali!entul societatii
:ali!entul societatii este dispus de instanta de %udecata, ali!entul iind ur!at de dizolvarea acesteia si de
radierea din /egistrul #o!ertului.
7lte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Begea nr. 3121990 !entioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precu! si a *iciului ;ational al
/egistrului #o!ertului, tri$unalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile ur!atoare&
+ocietatea nu !ai are organe statutare sau acestea nu se !ai pot intruni.
+ocietatea nu a depus, in cel !ult 6 luni de la e4pirarea ter!enelor legale, situatiile inanciare anuale sau
alte acte care, potrivit legii, se depun la oiciul registrului co!ertului.
+ocietatea si'a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile reeritoare la
sediul social sau asociatii au disparut ori nu au do!iciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. >ste e4ceptata
situatia in care societatea a ost in inactivitate te!porara. )urata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
+ocietatea nu si'a co!pletat capitalul social in conditiile legii
94