Lucrare de Stagiu

- LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL VI ANUL III
LUCRARE DE STAGIU
ANUL III - GRUPA 3
(ex.acces 2008)
SEMESTRUL VI 2011
(experti contabili)
GRUPA I CATEGORIA I ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE

ANUALE
1.(39). ntreprinderea Alfa schimb un teren situat n Timioara cu un alt teren al

societii Beta situat n Bucureti. Valoarea just a terenului cedat de Alfa este de 120.000
lei, costul de achiziie fiind de 100.000 lei. Valoarea just a terenului primit este de
150.000 lei. Schimbul se face cu o sult de 30.000, TVA 25%. Schimbul presupune
schimb de facturi. Care este incidena aplicrii OMFP 3055/2009?
Raspuns :
n Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizeaz: "n cazul schimbului de active, n
contabilitate se evideniaz distinct operaiunea de vnzare/scoatere din eviden i cea de
cumprare/intrare n eviden, pe baza documentelor justificative, cu nregistrarea
tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaiunilor."
a)cedarea terenului din Timioara:
461
=
%
150.000 lei
7583 120.000 lei
4427
30.000 lei
6583
=
2111 100.000 lei
n articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizeaz c, n scopul prezentrii
n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau
cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile
generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile
ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup
caz, n contul de profit i pierdere,la elementul Alte venituri din exploatare,
respectiv Alte cheltuieli de exploatare, dup caz.
7583 = 6583
i
7583 = 121
100.000 lei
20.000 lei
b)primirea terenului din Bucureti:

% = 404
187.500 lei
2111
150.000 lei
4426
37.500 lei
c)regularizarea creanei i a datoriei i plata sultei:
404 = %
187.500 lei
461
150.000 lei
5121
37.500 lei
2.(78). Societatea Comercial X efectueaz export de mrfuri n comision, n

SUA pentru care se cunosc urmtoarele:
- la data de 05.04.N, se factureaz mrfurile clientului extern n condiia de livrare CIF n
valoare de 41000 $;
- valoarea transportului pe parcurs extern facturat de prestatorul extern 1000 $;
- comisionul entitii de export este de 10% din valoarea extern FOB net;
- la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin banc i
ncaseaz contravaloarea exportului realizat n valut;
- la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea productoare i prestatorul extern
pentru transport;
- cheltuielile efectuate n contul entitii productoare sunt: comision vamal 200 lei i
comisioane bancare 100 lei;
- cheltuielile proprii efectuate de entitatea de export sunt: salarii ale personalului implicat
4000 lei i amortizare utilaje 1000 lei.
n perioada de derulare a contractului cursul de schimb leu dolar a avut urmtoarea
evoluie:
- la 05.04.N : 1 $ = 3 lei
- la 06.04.N : 1 $ = 3,1 lei
- la 08.04.N : 1 $ = 2,9 lei
Rezolvare:
1. Facturarea marfurilor catre clientul extern
411( Client extern) = %
126.000
401(Furnizor analitic producator) 123.000 (41.000$ x 3
lei/$)
401(Furnizor analitic transportator) 3.000 ( 100$ x 3lei*/
$)
2. Inregistrareacomisionului entitatii de export
411(Client producator) = 744 12.300 ( 123.000 x 10%)
3. Retinerea comisionului de la unitatea producatoare
401(Furnizor analitic producator) = 411(Client producator)
4. Incasarea contravalorii facturii emise catre clientul extern
5124
12.300
=%
127.100 (41.000$ x 3,1 lei/$)
411( Client extern) 126.000 (41.000$ x 3 lei/$)
765
1.100 (127.100 126.000)
5. Achitarea transportului
%
=
5124 3.000 (1.000$ x 3 lei/$)
401(Furnizor analitic transportator)
2.900 (1.000 $ x 2,9 lei/$)
665
100 (3.000 2.900)
6. Inregistrarea comisionului vamal

446 = 5121/ 5311 200 lei
635 = 446 200 lei
7. Inregistrarea comisionului bancar
627 = 5124 100 lei
8. Inregistrarea cheltuielilor salariale
641 = 421 4.000 lei
9. Amortizarea utilajelor
681 = 281 1.000 lei
3.(117). ntreprinderea A primete o adres prin care se confirm aprobarea unei
subvenii solicitate pentru anul n curs n sum de 300.000 u.m.n. Dup 30 de zile se
primete subvenia constnd ntr-un utilaj industrial a crui durat de via util este
stabilit la 5 ani. Dup 2 ani de utilizare utilajul nu mai este necesar, situaie n care
acesta se vinde la preul de 270.000 u.m.n., inclusiv TVA. Se descarc gestiunea i se
ncaseaz contravaloarea utilajului vndut prin contul de la banc. Amortizarea s-a
contabilizat dup sistemul liniar.
Rezolvare:
Conform ordinului 3055/2009,din ianuarie 2010, contul131 Subventii pentru investitii
s-a inlocuit cu contul 4751 Subvenii guvernamentale pentru investiii.
a)
inregistrare subventie de primit:
4451= 4751
300.000
b) primire subventie sub forma de utilaj:

213= 4451
300.000
c) amortizare anuala(an 1 si 2 la fel) : 300.000/5 = 60.000/an

6811= 2813
60.000
d) amortizare anuala subventionata (an 1 si 2 la fel) : 300.000/5 = 60.000/an

4751 = 7584 60.000
e) vanzare utilaj:
461 = %
7583
4427
270.000
217.742
52.258
f) incasare creanta:
5121 = 461 270.000
g) descarcare gestiune:
%
= 213 300.000
2813
120.000
6583
180.000
h) trecere pe venituri a subventiei neamortizate:
4751= 7584
180.000
4.(156). Soldul iniial la animale i psri deinute de o ntreprindere, al crui obiect de

activitate este obinerea i livrarea acestora, este de 200.000 u.m.n, iar soldul debitor al
diferenelor de pre este de 20.000 u.m.n. n cursul lunii se achiziioneaz animale n
valoare de 500.000 u.m.n, TVA 24%, preul standard fiind de 450.000 u.m.n. Se vnd
animale n valoare de 400.000 u.m.n, costul standard de nregistrare al animalelor
vndute fiind de 250.000 u.m.n.
Rezolvare:
a) achizitia de animale
% = 401
620.000
361
450.000
368
50.000 (500.000 - 450.000)
4426
120.000
b) vanzarea de animale
411
%
701
4427
496.000
400.000
96.000
c) descarcare din gestiune a animalelor vandute

711 = % 400.000
361 250.000
368 150.000
5.(195). La o societate comercial en detail stocurile de mrfuri sunt evaluate la pre cu

amnuntul. Societatea se aprovizioneaz n cursul lunii cu 1.000 kg marf, sortimentul X,
pre de achiziie 2.000 lei, TVA 19%, adaos comercial 25%. n cursul lunii se vinde
ntreaga cantitate de mrfuri achiziionat. S se efectueze nregistrrile contabile.
Rezolvare:
a) receptie marfa cu inregistrare adaos comercial:
371= % 3100
401
2000
378
500
4428
600
4426= 401 480
b) vanzare marfuri:
5311= % 3100
707
2500
4427
600
c) descarcare gestiune:
% =371 3100
607
2000
378
500
4428
600
6.(200). Situaia creanelor clieni la sfritul anului N este: client B 5.000 lei exclusiv
TVA 19%, probabilitate de nencasare 30% i client C 5.950 lei inclusiv TVA
19%,probabilitatea de nencasare 70%. n anul N+l probabilitatea de ncasare pentru
clientul B este de 80%, iar clientul C d faliment, societatea avnd certitudinea c nu va
recupera suma. Care sunt nregistrrile anului N+l?
Rezolvare:
ANUL N
a) Client B : 5000 x 24% = 6200 lei
Trecere pe clienti incerti:
4118 = 4111 -6200 lei
Constituire provizion pentru probabilitatea de neincasare: 6200 x 30% = 1860 lei

6814 = 491 -1860 lei
b) Client C : 5950 lei
Trecere pe clienti incerti:
4118 = 4111 -5950 lei
Constituire provizion pentru probabilitatea de neincasare:5950 x 70% = 4165 lei
6814 = 491 -4165 lei
ANUL N+1
pentru client B , probabilitatea de incasare este
6200 x (100% - 80% )=1240 lei
a) Client B:
Probabilitate de incasare 80%: 6200 x 10% = 620 lei
Reluarea a 620 lei din provizion la venituri:
491 = 7814 620 lei
b) Client C:
Scoaterea din evidenta a creantei ce nu mai poate fi incasatasi anularea provizionului:
% =4118 5950
654 4798.39
4427 1151.61
491 =7814 4165
GRUPA II-CATEGORIA II-Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(6). O misiune de audit statutar are drept obiectiv
a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare
b) exprimarea de catre auditor a unei opinii
c) certificarea situatiilor financiare
Raspuns:
b)
O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de ctre auditor a

unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor
semnificative, conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceast
opinie, auditorul va folosi formula dau o imagine fidel" sau prezint n mod sincer, in
toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.
Pentru a-si forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a
trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie.
Opinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare
ridicat dar nu absoluta; asigurarea absolut in audit nu poate exista, ca urmare a
multor factori, cum ar fi: recurgerea la rationament profesional, utilizarea tehnicii
sondajului, limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern, faptul c
majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din
partea auditorului.
In cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea
pe baza de contract, fie pe baza unui mandat, trebuie s aplice o metodologie de control care
s asigure - spre deosebire de celelalte forme de control - aceast opinie independent n
mssura sa judece sau s apere in mod egal pe toi utilizatorii informatiei contabile, pe toti
actorii participanti la viaa economico-sociala dintr-o intreprindere, si anume: actionarii,
statul (bugetul), salariatii, bancile, tertii debitori si tertii furnizori etc.
2.(17). Definiti termenul de prag de semnificatie.
Raspuns:
n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si
sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si
a patrimoniului intreprinderii.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul
activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s
contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac
anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de
a putea emite o opinie fr rezerve.
Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon
poartdenumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i
interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena
dintre un profit net de 499mii leii unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea
unei societi comerciale, n timp ce doucifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par
s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a
societii.La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar
pentru a determinadomeniile i sistemele semnificative.n cursul misiunii, pragurile de
semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni dinsituaiile financiare permite
orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prinstabilirea mai corect a
eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la
fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n
general,inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibila erorilor
constatate.La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac

erorile constatatetrebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac
intreprinderea refuz s lecorijeze.Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie
permite:- orientarea mai bun i planificarea misiunii;- evitarea lucrrilor inutile;justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.Pentru determinarea pragului de
semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin:capitalurile proprii, rezultatul
net, cifra de afaceri etc.Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la
nceputul activitii (misiunii sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile
s conin erori sau inexactitisemnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac
anomaliile pe care le-a descoperit trebuies fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul
de a putea emite o opinie fr rezerve.
3.(32). In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului
incheiat cu clientul?
Raspuns:
Misiunile de protejare a independentei se mpart n trei mari categorii:
masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al
serviciilor profesionale;
masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sistemesi proceduri ale
cabinetelor/societatilor.
Cabinetul/societatea de expertiza contabila sau de audit si membrii acesteia
trebuie sa aleaga masuri de protejare corespunzatoare pentru a elimina sau reduce
amenintarile la adresa independentei la un nivel acceptabil.
1. Masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie sau reglementari
Constau n:
cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie;
cerinte de educatie (formare) continua;

standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare;
control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de
cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit;
legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor

contabili.
2. Masurile de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul
Constau n:
aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii

cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane
mputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat
contractul;
nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii
manageriale;
stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara

(situatii financiare) corecta;
procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor
pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;

structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care
asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si
legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale
pentru client.
Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un
rol important n conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul
efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile
financiare nainte de a fi supuse consiliului de administratie, avnd totodata rolul de
legatura ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie.
Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este
necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod
deosebit, la societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si
cu care aceasta sa rezolve n mod rezonabil aspectele privind independenta.
Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind
comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu
conducerea acestor relatii.
n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa
comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si
clientul auditului, apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca avnd legatura
cu independenta.
Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de
cabinetele/societatile de audit, dar trebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante
stabilite n aceasta sectiune.
3. Masurile de protejare a independentei, stabilite n interiorul propriilor sisteme si
proceduri ale cabinetelor/societatilor
Astfel de masuri constau n:
importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de
implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit, servicii conexe si
alte servicii profesionale, pentru satisfacerea interesului public;
politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de
asigurare al angajamentului cu clientul;
politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa

independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de
protejare, precum si modalitatea de aplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea
amenintarilor la un nivel acceptabil;
politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si
procedurilor privind independenta;
politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre

cabinetele/societatile si membrii acestora cu clientii serviciilor prestate;
politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor
cabinetului/societatii de la un singur client.
modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii
profesionale care reprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client;
politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane,
care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului
10
de asigurare angajat;
comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv
orice schimbari ale acestora,tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd instruirea
corespunzatoare si formarea lor continua;
desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii
drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de
protejare a independentei;
mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al
entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramna independenti fata de cabinetul/societatea
presta
toare de servicii profesionale;
un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile
stabilite;
politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii
sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea
care i preocupa; acestea includ si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra
procedurilor deschise mpotriva lor;
includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze
lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana
ar putea fi angajata din afara cabinetului /societatii /grupului sau sa fie cineva din interiorul
lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe;
consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti,
un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;
rotirea personalului cu functii de conducere;
comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte

persoane din conducerea clientului;
elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a

naturii serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute;
politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa
nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clientului;
implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din
nivelul de asigurare al angajamentului;
implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita
un nivel de asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asuma responsabilitatea serviciilor prestate;
eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participari
financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.
Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficiente
pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei
sau cnd cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau
interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza
contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest
contract.
4.(63). In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salariile
11
pentru un nr de 3 salariati.Ion, salariul realizat 8000 lei grupa normala, Vasile salariul
realizat 3500 lei grupa speciala si Popescu salariul realizat 5900 lei grupa deosebita.Care
este inregistrearea pentru luna respectiva aferenta contributiei CAS care este suportata de
asigurati?
Rezolvare:
Ion : 8000 x 10,5% = 840 lei
421=4312
Vasile : 3500 x 10,5% = 368 lei
421=4312
Popescu : 5900 x 10,5% = 620 lei 421=4312
Total CAS suportata de asigurati =840 + 368 + 620 = 1.828 lei
OUG-Art. 296.18. (3) Cotele de contribuii sociale obligatorii sunt urmtoarele:
a) pentru contribuia de asigurri sociale:
a1) 31,3% pentru condiii normale de munc, din care 10,5% pentru contribuia
individual i 20,8% pentru contribuia datorat de angajator;
a2) 36,3% pentru condiii deosebite de munc, din care 10,5% pentru contribuia
individual i 25,8% pentru contribuia datorat de angajator;
a3) 41,3% pentru condiii speciale de munc, din care 10,5% pentru contribuia
individual i 30,8% pentru contribuia datorat de angajator.
5.(64). Un salariat pleaca in delegatie cu masina firmei timp de 5 zile. Acesta primeste ca
diurna suma de 60 lei/zi. In plus primeste un avans de 1.000 lei. Salariatul aduce spre
decontare urmatoarele documente:
-bonuri fiscale in valoare de 60 lei-tigari; 25 lei-bautura; 20 lei alimente;
-factura de la hotel pe care intra cazare 400 lei; mic dejun 100 lei si parcare 50 lei;
-factura de la restaurant pentru salariat 250 lei;
-facturi de la restaurant pentru o cina cu parteneri de afaceri 200 lei
-bonuri de benzina 300 lei, din care justificat 220 lei.
Societatea a decontat toate cheltuielile salariatului in suma de 1405 lei, acest lucru
insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor, considerati
ca societatea a procedat bine? In caz contrar, stabiliti care este varianta corecta.
Rezolvare:
Conf. Preverilor din HG 1860/2006 privind obligatiile si drepturile personalului
autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate,
precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii in interes de serviciu, se admit la
decontare urmatoarele cheltuieli:
-cheltuieli pentru diurna: 5 zile x 60 lei/zi = 300 lei
-cheltuieli cu cazare si mic dejun: 400 + 100 = 500 lei
-taxa pentru parcare: 50 lei
-cheltuieli cu combustibil justificat: 220 lei
TOTAL CHELTUIELI
1070 lei
Avans
1000 lei
Plata suplimentara catre salariat este in suma de 70 lei.
12
GRUPA II-CATEGORIA IV-Evaluarea intreprinderilor

1.(10). Atunci cand se det fluxul de trezorerie,in vederea evaluarii unei intrep,profitul net
se corecteaza cu:
a)cheltuieli nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;
b) amotismentele,variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;
c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment
Raspuns:
b) amotismentele,variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;
2.(69). Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiara de 3.000 mii lei
iar rata neutra de 20%. Super-profitul va fii de:
13
a) plus 2.000 mii lei

b) minus 1400 mii lei
c) plus 1400 mii lei
Rezolvare:
ANC = 22.000
CB = 3.000
i = 20%
Sp = CB - Prag rentabilitate
Prag rentabilitate = ANC * i = 22.000*20% = 4.400
Sp = 3.000 - 4.400 = - 1.400
b) minus 1.400 mii lei.
3.(156). Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert
1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000;
diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare
5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiar
exprimat prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.
Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani.
Rezolvare:
GW = ANC + (CB ANC* i)
(1+t) n
ANC = ACTIVE DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000)
= 74.000
CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000
i = rata neutra de plasament = 15 %
t = rata de actualizare = 12 %
GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86
(1+ 0,12) 1
1,12
GW 1 = 64.982,14
GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%)
(1+ 0,12) 2
GW 2 = 65.948,34
GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%)
(1+ 0,12) 3
GW 3 = 66.811,02
GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%)
(1+ 0,12) 4
GW 4 = 67.581,26
GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%)
(1+ 0,12) 5
GW 5 = 68.268,99
= 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66

1,12 2
= 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98
1,12 3
= 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73
1,12 4
= 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01
1,12 5
14
GRUPA II CATEGORIA V-Fuziuni si divizari de intreprindere

1.(176). . Pe 25 iunie N, societatea M achiziioneaz societatea F. Tranzacia este
remunerat prin emisiunea a 4.000 de aciuni M (preul unei aciuni M este de 15 u.m.) i
plata a 10.000 u.m. acionarilor societii F. Pentru realizarea acestei achiziii s-au angajat
cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici i evaluatorilor n valoare de 1.000 u.m.
Societatea M are un department de achiziii care a generat costuri de 7.000 u.m. n luna n
care a avut loc achiziia societii F. Personalul departamentului estimeaz c a utilizat
20% din timp pentru achiziia societii F. Costul de achiziie al societii F conform
IFRS 3 este:
(a) 71.000 u.m.;
(b) 10.000 u.m.;
(c) 11.000 u.m.;
(d) 15.000 u.m.;
(e) 61.000 u.m.
Raspuns : a
Activele cedate i datoriile asumate de cumprtor sunt evaluate la valoarea just. Dac
tranzacia este remunerat prin emisiune de aciuni, acestea sunt evaluate la preul de pia la
15
data schimbului.
Costurile direct atribuibile achiziiei includ onorariile pltite contabililor, evaluatorilor,
consultanilor juridici. Costurile administrative (cum ar fi cele ale departamentului de
achiziii) i celelalte costuri care nu pot fi atribuite direct achiziiei sunt cheltuieli ale
perioadei. Costurile ocazionate de emisiunea de aciuni sunt contabilizate conform IAS 32
(adic sunt deduse din capitalurile proprii), iar costurile legate de emisiunea de instrumente
de datorie afecteaz valoarea datoriei (conform IAS 39).
Costul de achiziie al societii F: 15 x 4000 +10000+1000 = 71000 u.m.
2.(178). Societatea M a achiziionat la 30 iunie N 25% din aciunile societii SA la un
cost de 60.000 u.m. La data achiziiei capitalurile proprii ale societii SA se prezint
astfel:
Elemente
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezultat
Total capitaluri proprii
Valori
100.000
10.000
10.000
120.000
Cu ocazia achiziiei se identific un plus de valoare aferente terenurilor de 5.000 u.m. i

construciilor de 10.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%.
Fondul comercial rezultat n urma achiziiei este de:
(a) 20.000 u.m.;
(b) 60.000 u.m.;
(c) 10.000 u.m.;
(d) 33.150 u.m.;
(e) 26.850 u.m.
Rezolvare:
Calculul activului net al societii SA n valori juste:
Activ net (valori contabile)
120.000
(+) Plus de valoare aferent terenurilor
5.000
(+) Plus de valoare aferent construciilor
10.000
(-) Datorie de impozit amnat 16% x 15.000 = 2.400
(=) Activ net n valoare just
132.600
Calculul fondului comercial:
Costul de achiziie al titlurilor SA
60.000
(-) Partea ce revine lui M din activul net n
valoare just al societii SA 25% x 132.600 = 33.150
(=) Fond comercial
26.850
3.(179). Pe 30 mai N societatea M achizitioneaza 70% din actiunile societatii F. Cu

ocazia achizitiei s-a identificat un plus de valoare la un teren de 10.000 um care a generat
16
o datorie de impozit amanat de 1.600 um. Dupa data achizitiei societatea F a obtinut un
rezultat de 30.000 um. In anul N societatea M a obtinut un rezultat de 50.000 um.
Rezultatul consolidat al grupului format din M si F este:
a)80.000
b)31.832
c)71.000
d)100.000
e) 110.000
Rezolvare:
Rezultatul consolidat = 50.000u.m. + 70%x 30.000 u.m. = 71.000 u.m
Raspuns corect c)
GRUPA II-CATEGORIA X- Organizarea auditului si controlului intern al

intreprinderii
1.(9). Intocmiti un plan de audit interm multianual (trei ani) la o societate comerciala de
prestari servicii turistice.
Raspuns:
La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestariservicii
turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani.Elaborarea
strategiei tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern.Planificarea
strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarele categorii de misiuni:
I) misiuni de asigurare;
II) misiuni de consiliere;
III) misiuni de evaluare.
Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin
oferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern.
Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire
aeficacitatii managementului si controlului intern.
Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si
obiectivereferitor la eficacitatea managementului si controlului intern.
Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, seprezinta in
17
forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete debaza:

Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor
pachere turistice prin operatiunii de early booking, discount-uri acordate pentrulast
minutes, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauzede achitare in
avans);
Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate deaparitia
unor calamitati naturale, riscuri de tara);
Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonelegeografice,
in care societatea are servicii turistice);
Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea
anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute);
Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care seevalueaza
potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cuprobabilitatea aparitiei
acestuia);
Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin odata
pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat);
Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianualde audit
intern (resurse financiare, tehnice, umane);
Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu serealizeaza in
totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente);
Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planuluistrategic;
Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern;
Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilitede
Ministerul Finantelor.
Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi
determinateactivitatile supuse auditului.Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile
auditabile.In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor
auditabile,care presupune realizarea in 2 etape:
I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile;
II) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate.
Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei
riscurilor.Sunt analizate riscurile legate de nereguli,deficiente,abateri si
disfunctionalitatica urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor
documentelor de finantaresi a contractelor incheiate in baza lor.
La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern
suntierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile
posibilefiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil.
Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic
multianual. De regula, planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o
misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2 misiuni de evaluare.
La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii:
1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare;
2.Verificarile solicitate de unitatile de audit subordinate
3. Riscurile identificate aferente activitatilor,functiilor,operatiunilor si structurilor
entitatii;
4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii de audit
18
subordonate.
Planul anual de audit contine 8 elemente de baza:
1. scopul actiunilor de auditare;
2. obiectele actiunilor de auditare;
3. operatiunile supuse auditului intern;
4. structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare;
5. durata actiunii de auditare;
6. perioada supusa auditarii;
7. auditorii antrenati in actiunea de audit;
8. precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a
fiimplicati in audit.
GRUPA III CATEGORIA III- Expertize contabile

1.(2). Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil
RSPUNS:
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (n gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu
profesional fara sa fie afectata judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate
2. Independenta n aparenta:
reprezinta capacitatea de a demonstra ca riscurile la adresa independentei
de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel nct o terta persoana sa nu poata
sa puna la ndoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei. Activitatea de expert
contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica
liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt n masura de a
influenta lucrarile profesionistului contabil.
Independena n primul rnd, expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize
contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd
orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar
19
putea s i impieteze integritatea i obiectivitatea.

Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul ex-pertilor contabili
numiti din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili
recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n drept
deriv din obligaia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate,
abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri
procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care
se afl n situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s
le aduc la cunotina organului care i-a numit.
Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei con-tabile cu orice
activitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile
prevzute de lege.
2.(13). Care sunt prevederile reglementarilor legale privind expertizele contabile

judiciare si extrajudiciare?
Raspuns :
Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de
procedura penala , alte legi speciale.
Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt
reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar.
Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al
expertizelor contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora
la stabilirea adevrului material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza
de cercetare sau judecat.
Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c
aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar;
cuprinde n sfera sa de aciune activitatea economic a unui agent economic pentru
problemele i obiectivele stabilite de organul judiciar; cerceteaz situaiile i
mprejurrile de fapt, pe baza informaiilor furnizate de evidena economic i a
suporilor ei materiali; interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire la
problemele investigate pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz
domeniul de activitate respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care
servesc ca mijloc de prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.
Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i
extrajudiciare se afl n Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea
activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri
legale, efectuarea de expertize contabile judiciare i extrajudiciare este dreptul exclusiv
20
al experilor contabili n Codul civil, n Codul penal i Codurile de procedur penal i

civil
3.(19). Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?
Raspuns:
Comunicare a concluziilor expertizelor contabile se face in capitolul III Concluzii al
Raportului de expertiza contabila si contine cate un paragraf distinct cu concluzia
(raspunsul) pentru fiecare al expertizei contabile.
Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n
zona confidenialitii:
a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu,
ct i la recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz
contabil la organul judiciar care a dispus expertiza contabil, unde toi cei
interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte. Expertul este
dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru
judecat. Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana
de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se
evit comunicarea (informarea) preferenial a coninutului i concluziilor
expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora.
b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie
s rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii
expeetizei extrajudiciare nu rezult cu claritate din contract, acesta trebuie s fie
registratura general de la sediul solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor
contabile constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i
confidenialitatea n expertiza contabil i poate atrage rspunderea disciplinar,
civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz.
21
GRUPA III- CATEGORIA VII- Studii de fezabilitate

1.(1). Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia
Raspuns:
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri, trebuie definit nti conceptul de afacere. O
definiie neconvenional a acestui concept poate fi:
O afacere reprezint intenia unei persoane (fizice sau juridice) de a face/a ntreprinde n
mod intenionat anume activiti n scopul obinerii unui profit.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea
s obin un anumit profit;
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri)
2.(19). Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei, prezinta

urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:
AN
Cost
Cost
Total cost
Total
Cash flow
investitie
exploatare
incasari
anual net
0
11.455
6.420
17.865
8.520
-9.345
1
6.420
6.420
9.440
3.020
2
6.420
6.420
9.440
3.020
3
6.420
6.500
9.700
3.200
4
6.420
6.500
9.700
3.200
5
6.420
6.500
9.700
3.200
Total
11.455
38.760
50.205
56.500
6.295
Calculati rentabilitatea medie aferenta investitei.
22
Rezolvare:
Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia
totala si
cash flow-ul mediu anual.
Tr = It / CF mediu anual
It = 11.455 lei
CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-9345 + 11445 + 3020
+ 3020 +
3200 + 3200 + 3200 )/6 = 17740/ 6 = 2957
Tr = 11445 / 2957 = 3,87
Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,8
Rezultatul net = total ncasri total cost
Rezultatul net = 56.500 lei 50.205 lei = 6.295 lei
Rentabilitatea medie =Rezultat .net/capital propriu=(56500-50205) /11445 = 55 %
GRUPA III-CATEGORIA VIII-Analiza diagnostic a intreprinderii
1.(1).Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea
situatie financiara:
Indicator
31.12.n
Imobilizari
2.000
Stocuri
500
Creante
150
Disponibilitati
50
Datorii mai mari de un an
1.150
Datorii mai mici de un an
350
Rezolvare:
Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans = (2.000 +
500 + 150 + 50)- (1.150 + 350) =1.200 => se observa o situatie neta pozitiva a
intreprinderi
2.(7).Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiarcontabile care prezinta urmatoarea situatie financiara:
Indicator
31.12.n
Imobilizari
2.000
Stocuri
1.000
Creante
20.000
Disponibilitati
300
Capitaluri proprii
20.000
Datorii mai mari de un an
2.000
Datorii de exploatare
1.300
23
Datorii bancare pe termen foarte scurt

0
Rezolvare :
Raspuns:
BILANT
Active imobilizate =2.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 2.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
1.300 + 0 = 1.300
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300
a) Situatia neta = Activ Datorii totale
= 23.300 (2.000 + 1.300)= 20.000
Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul
intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii
unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna
ca valoarea firmei creste.
b) Fondul de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari)
= (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000
Sau:
Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt
= (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000
Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente
pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de
echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii
intreprinderii.
c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 20.000 2.000= 18.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 20.000 18.000 = 2.000
d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie)
Pasive circulante (mai putin pasivele de trezorerie)
= (1.000 + 20.000) 1.000 = 20.000
e) Trezoreria neta = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment
= 20.000 20.000 = 0
NFRG = Resurse pe termen lung Active pe termen lung
NFRG = (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000
NFRexpl = Active din exploatare Pasive din exploatare
NFRexpl = (1.000 +20.000 + 300) 1.300 = 20.000
24
TN = Disponibilitati Credite de trezorerie

TN = 300 0 = 300
Exemple de calcul i analiz a principalilor indicatori economico-financiari :
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 =
16,38
Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = = 1.000 + 20.000 + 300
= 21.300
Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 = 1.300
b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente
(indicatorul test acid )
= (21.300 - 1.000) / 1.300 = 15,62
2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100
= 2.000 / 20.000 x 100 = 10 %
Capital imprumutat/Capital Propriu x 100
Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000
Capital propriu
=
20.000
si: Capital imrumutat/Capital angajat x 100
Capital imprumutat = 2.000
Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 =
22.000
2.000/22.000 x 100 = 9,09 %
b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate
achita cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata
mai riscanta."
formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu
dobanda
Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu
= 2.000/ 20.000 = 0,1
3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la :
- viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie;
- capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale
de baza;
- viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor ) aproximeaza de cate ori stocul
25
a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar .

Costul vanzarilor = Nr. de ori
Stoc mediu
sau
Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in
unitate
= Stoc mediu
x 365
Costul vnzrilor
- viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in
colectarea creantelor sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data
la care debitorii isi achita datoriile catre entitate .
Sold mediu clienti x 365
Cifra de afaceri
O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul
creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau
platnici).
- viteza de rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de
creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.
In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.
Sold mediu clienti
x 365,
Achizitii de bunuri (fara servicii)
unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de
afaceri.
- viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea
managementului activelor imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri
generate de o anumita cantitate de imobilizari corporale .
Cifra de afaceri
Imobilizari corporal
-viteza de rotatie a activelor totale :
= Cifra de afaceri
Total active
4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din
resursele disponibile .
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din
banii investiti in afacere:
= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100
Capital angajat
unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si
de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau
active totale minus datorii curente.
b) Marja bruta din vanzari
26
= Profitul brut din vanzari X 100

Cifra de afaceri
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa
isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.
ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII
A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI
a) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ
Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58
Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin.
Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe
termen scurt + disponibilitati)
Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ
Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activ
Rata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activ
b) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000
+ 300) x 100 / 23.300 = 91,42
Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati
Rata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43
Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate / total activ x 100 = 20.000 x
100 / 23.300 = 8,58
Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 /
23.300 =1,29
B ) ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE
a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanent x 100 /
total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43
capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / rezultatul reportat + / - rezultatul exerciiului
capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri i cheltuieli + datorii
pe termen lung
b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 /
23.300 = 85,84
c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv
=1.300 x100 / 23.300 = 0,56
d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 /
23.300 = 14,16
ANALIZA ACTIVULUI NET:
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii
dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a
alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Valoarea patrimoniala a
intreprinderii coincide cu activul net contabil.
a)
Metoda Sintetica
Ant = At-D = 23.300-3.300 = 20.000
Ant = activ net
27
At = active totale
D = datorii totale
b)
Metoda Aditiva
Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 0 = 20.000
Ks = capital social
Rz= rezerve
Rr= rezltatul reportat
Re=rezultatul exercitiului
Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv
GRUPA IV-CATEGORIA VI-Administrarea si lichidarea intreprinderii
1.(2.). Societatea X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in
faliment avand la
baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia patrimoniului
conform
bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel:
Echipamente tehnologice 30.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
Marfuri 900 lei
Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei
Conturi la banci in lei 2.000 lei
Cheltuieli in avans 1.000 lei
Furnizori 12.000 lei
Venituri in avans 1.250 lei
Capital subscris varsat 2.500 lei
Rezerve legale 200 lei
Alte rezerve 4.000 lei
Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se
prezinta dupa
cum urmeaza:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 24%;
c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de
furnizori;
f) Achitarea datoriei fata de furnizori.
Se cere:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.
28
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati.

Rezolvare :
a) Inregistrari contabile aferente lichidarii
- vanzarea echipamentului:
7000 x 24% = 1 680 TVA
7000 + 1680 = 8 680
461 = %
8 680
7583 7 000
4427 1 680
- scoaterea din evidenta a echipamentului:
% = 213
30000
2813
15000
6583
15000
- incasarea contravalorii echipamentului:
5121 = 461 8680
- inchiderea contului 7583:
7583 = 121 7000
121 = 6583 15000
- vanzarea marfurilor:
411 = % 1488
707 1200
4427 288
- incasarea contravalorii marfurilor:
5121 = 411 1488
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute:
607 = 371 800
378 = 371 100
707 = 121 1200
121 = 607 800
- incasarea chiriei platite in avans:
5121 = 471 1000
- restituirea chiriei incasate anticipat:
472 = 5121 1250
- inregistrarea TVA si achitarea acestuia:
4427 = 4423 1968 ( 1680 lei-288 lei)
4423 = 5121 1968
situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:
121= sold debitor = 15.000+800-7.000-1.200 = 7.600
sold 5121 = sold debitor = (2.000+8.680+1.488+1.000-1.250-1.968= 9.950
____________________________________________________________
Datorii furnizori 12.000
Disponibilitati 9.950
29
Diferenta de acoperit de asociati 2050

Din care,
Asociatul A (70%) 1435
Asociatul B (30%) 615
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj :
Active circulante
Casa si ct la banci 9.950
Active circulante totale 9.950
Datorii<1an 12.000
Active circulante nete -2050
Capital
Capital subscris varsat 2.500
Rezerve
4.200
Rezultatul exerct(ct 121)
-din exercitiul curent 1.150
- Din lichidare 7.600
Total capital proprii -2050
Total capital -2.050
Determinarea capitalului propriu ( activul net)
CP (AN) = 9950 12000 = - 2050
Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu
( activul net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la
procedura de executare silita impotriva asociatilor.
In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe
dividende:
- Decontarea rezervelor legale:
1061 = 456 200
Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
456 = 441 32
441 = 5121 32
- Decontarea altor rezerve:
1068 = 456 4000
- Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417
456 = 446 417
446 = 5121 417
- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:
Capitalul propriu (activul net) repartizat , Pierderi si furnizori
0 Asociat A(70%)
Asociat B (30%) Total
Capital social
1 1750
750
2500
Rezerve
2 140
60
200
Alte rezerve
3 2800
1200
4000
Total rd(1+2+3)
4 4690
2010
6700
Pierderea din
5 805
345
1150
exercitiul curent
Pierderea din
6 5320
2280
7600
30
lichidare
Furnizori
Total rd(5+6+7)
Diferenta rd(8-4)
7 8400
8 14525
9 9832
3600
6225
4215
12000
20750
14050
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati:

Inregistrari privind partajul capitalului propriu ( activul net) si a sumelor depuse de
asociati
pentru plata furnizorilor:
- capitalul social de restituit asociatilor:
1012 = 456 2500
- pierderea curenta si pierderea din lichidare:
456 = 121 8750
- depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C):
9199 6700 = 2499
5121 = 456 2499
Asociatul A (70%) 1749
Asociatul B (30%) 750
- achitarea furnizorilor:
401 = 5121 12000
- situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare:
Sold 456=32+417+8750-200-4000-2500-2499=0
Sold 5121= 9950+2499-32-417-12000=0
2.(30) Rolul administratorului special si atributiile sale.
Raspuns:
Conform art.18 din Legea nr. 85/ 2006 privind procedura insolventei:
(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor
debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant,
persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii
si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului
de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii
conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a
reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. (2) Administratorul special are urmatoarele
atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h),
coroborat cu art. 33 alin. (2);
b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la
art. 79 si 80;
c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar,
dupa confirmarea planului;
f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si
31
bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si

aprobarea raportului;
g) primeste notificarea inchiderii procedurii
GRUPA V-CATEGORIA IX-Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. Problema 4.In scopul comercializarii de produse in piata agroalimentara din
Centrul, Ioan P. din Alba Iulia solicita utilizarea temporara a unui loc public in suprafata
de 4mp. Sa se determine taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru desfacerea de
produse ce fac obiectul comertului pe mese, tarabe si alte spatii din piata.
Rezolvare:
Conform HCLM nr.137/2011, taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru
desfacerea de produse ce fac obiectul comertului pe mese, tarabe si alte spatii din
piata este de 6 lei/mp/zi
2. Problema 7. O persoana detine in Alba Iulia o casa cu parter din caramida arsa cu
instalatii, avand suprafata construita desfasurata de 36 mp. Casa are si o pivnita tencuita
in suprafata de 12mp, precum si anexe cu pereti exterior din caramida arsa in suprafata de
45mp, fara instalatii.
Se cunosc urmatoarele date:
Anul constructiei 1963
Amplasare zona C
Sa se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local.
Rezolvare:
Pentru calculul impozitului pe cladiri, in cazul pers fizice sunt necesare urmatoarele date:
a- rangul localitatii
b- teritoriul unde se afla cladirea: intravilan sau extravilan, in cazul nostru in intravil;anul
orasului Alba-Iulia
c- zona in cadrul localitatii potrivit incadrarii
d- suprafata construita desfasurata a cladirii, respectiv ,, in cazul in care cladirea nu poate
fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafata utila a cladirii se inmulteste cu
coeficientul de transformare de 1.20"
e- tipul cladirii si instalatiile cu care este dotata aceasta- in cazul nostru cadre din beton
armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din oricare alte materiale rezultate
unui tratament termic si/sau chimic cu instalatii de apa , canalizare, electrice si incalzire
(conditii cumulative)
f- Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau
din orice alte materiale rezultate n urma unui tratament termic si/sau chimic
g- n cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa ncaperi amplasate la subsol, la
demisol si/sau la mansarda, utilizate n alte scopuri dect cel de locuinta, n oricare dintre
tipurile de cladiri prevazute la lit. A-D
32
h- data finalizarii cladirii 1963 rezultand o vechime de numai 48 ani, se aplica astfel o
reducere pentru vechime de 10%
i- persoana nu are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta;
Conform art. 251 alin(3) se calculeaza:
- Casa cu parter: Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din
caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate n urma unui tratament termic
si/sau chimic:
806 lei/mp x 36 mp= 29.016 lei
-
Pivnita = 50% x din suma care s-ar apl;ica cladirii

806 lei/mpx12mp x 50% = 4.836 lei
Cladire -anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa
sau din orice alte materiale rezultate n urma unui tratament termic si/sau chimic
sunt :
123 lei/mp x 45 mp = 5.535 lei
Conform art. 251 alin(1) se calculeaza valoarea impozabila

29.016 + 4.836 + 5.535 = 39.387
- se determina impozitul pe cladiri anual datorat de contribuabil la bugetul local prin
aplicarea cotei de impozitare prevazuta la art 251 alin 1 Cod Fiscal de 0,1%, iar pentru
usurarea calculului valoarea impozabila se va inmulti cu 0,001, respectiv
39.387 x 0,001 = 39,387
Conform art. 251 alin(5) se calculeaza impozitul
- se identifica coeficientul de corectie din tabel aferent rangului localitatii
corespunzator zonei C si rangului II, respectiv 2.20 =Rangul localitatii = rang II zona
C= coeficient 2,20, Conform art. 251 alin 7 din codul fiscal, valoarea impozabila a
cladirii se reduce cu 10%, adica 0,10 , pentru cladirile cu o vechime intre 30-50 ani,
-anul constructiei cladirii 1963 rezultand o vechime de numai 48 ani, se aplica astfel o
reducere pentru vechime de 10%
39,387 x(2,20 -0,10)= 82.71
-
fractiunea de 0,71 lei se intregeste la un leu prin adaos, iar valoarea impozabila
astfel calculata se rotunjeste la 83 lei.
Impozit datorat = 83 lei

Impozitul astfel calculat se va plati in doua transe egale asfel:
33
pana la data de 31.03.2011 41,5 lei - sem I

pana la 30.09.2011 41,5 lei - sem II
3. Problema 10. O persoana domiciliata in Alba Iulia detine o motocicleta cu atas,

care are capacitatea cilindrica de 500 cmc.
Sa se calculeze impozitul pe mijlocul de transport respective.
Rezolvare:
Conform tabeluluinde la art. 263, motocicletele au fractie din 8/200cmc, iar atasul
reprezinta impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru
motociclete
8 lei/200 cmc = 0,04 x 500 cmc =20 lei
Atasul = 20 lei x 50% = 10 lei
Total impozit = 20+10=30 lei
34

Lucrare de Stagiu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Stagiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL VI ANUL III

GRUPA I CATEGORIA I ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE