Finantarea proiectelor

Clasificarea surselor de finantare

Daca dorim sa realizam un proiect trebuie sa stim ca pentru obtinerea unei finan
tari exista mai multe metode:
A) exercitarea puterii organizatiei coordonatoare a proiectului 747f52h
lobby pentru prevederi legislative favorizante
B) persuasiune si seductie
Aplicarea tehnicilor de fund-raising : atragerea de sponsorizari sau cofinantari;
obtinerea de finantari (ne)rambursabile
C) utilizarea oportunitatilor existente
crearea de parteneriate oportune;
implicarea in colaborari utile
În general, problematica managementului proiectelor poate fi diferentiata în functie
de domeniul în care se deruleaza:
· proiecte interne - la nivelul firmelor / organizatiilor, în special a celo
r din domenii ca infrastructura, telecomunicatii, constructii, informatica, show
-business;
· proiecte cu finantatori externi - în cadrul programelor de finantare (nera
mbursabila, partial nerambursabila sau rambursabila), de exemplu la nivelul IMM-
urilor, organizatiilor non-profit, în domenii ca educatie, sanatate, protectia med
iului etc.

Finantarea nerambursabila (subventii guvernamentale, programe de finantare neram

bursabila publice sau/si private)
Avantaje:
finantarea unor activitati fara consum de resurse proprii sau credite;
mentinerea independentei si autonomiei financiare a organizatiei.
Dezavantaje:
acces dificil (fondurile se acorda periodic, de regula pe baza unor licitatii);
control strict al modului de utilizare a fondurilor de catre finantatori, inclus
iv prin colaborare cu alte institutii de specialitate - Curtea de Conturi.

Domenii spre care se îndreapta finantarile

Probleme sociale si dezvoltare regionala

Societatea româneasca se afla în plin proces de schimbare sociala, de modificare a s
tructurilor sociale si economice, cât si a mentalitatilor, reprezentarilor colecti
ve, practicilor sociale, stilurilor de comportament.

În cadrul acestui proces se manifesta doua directii opuse: pe de o parte, tendinta

de afiliere la modelul vestic, iar pe de alta parte încremenirea în modelele de gândi
re vechi. Aceeasi situatie se regaseste si în cadrul structurilor institutionale.
O problema speciala o reprezinta gradul diferit de dezvoltare a unor regiuni; în c
adrul restructurarii economice unele zone au fost considerate defavorizate si, c
a urmare, catre ele au fost directionate programe specifice.

În mod traditional, sectoarele spre care se îndreapta finantarile nerambursabile sun

t cele care se ocupa de categoriile defavorizate: persoanele cu venituri scazute
, bolnavii, copii orfani, somerii, diferite etnii, batrânii, femeile. Ca urmare, s
anatatea, asistenta sociala, învatamântul primesc fonduri pentru derularea unor prog
rame specifice.

Un alt domeniu spre care se îndreapta fondurile nerambursabile, si, în special, cred
itarile în conditii avantajoase, îl reprezinta cel al sectoarelor economice care sun
t considerate cu potential, cum ar fi turismul, agricultura, mica industrie, în sp
ecial prin dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii. Aceasta directie este st
râns legata de cea anterioara, de vreme ce creeaza noi locuri de munca, cu efecte
sociale evidente.
În sfârsit, un alt domeniu general îl reprezinta cel al ridicarii calitatii vietii: pr
otejarea mediului ambiant, infrastructura, informatiile. Ele se pot îndrepta cu pr
ioritate spre anumite zone mai putin dezvoltate.

Pentru România, în afara acestor domenii generale (care primesc finantari nerambursa
bile în majoritatea tarilor) exista si unele specifice: sprijinirea privatizarii,
democratizarea institutiilor statului si integrarea în structurile europene.

Organizatii neguvernamentale
Ca manifestare a nevoii de gasire a unor noi modalitati pentru atingerea obiecti
velor sociale au aparut organizatiile neguvernamentale. Ele sunt modalitati de o
rganizare a societatii civile, aparute ca alternativa la structurile statului, d
atorita sesizarii tendintei de ineficienta a acestora. ONG-urile s-au constituit
ca structuri ce realizeaza adaptarea sistemului guvernamental la nevoile reale
ale populatiei.

Ele au impus un anumit stil de lucru licitatia de proiecte, extrem de eficient,

si care s-a extins si în cadrul structurilor guvernamentale.

Pentru a usura întelegerea tipurilor de proiecte, o clasificare a lor este bineven

ita.
Proiectele pot fi clasificate astfel:
- dupa gradul de complexitate:
§ proiecte complexe integrate sau independente
§ proiecte simple
- dupa sursa de finantare
§ proiecte cu finantare publica
§ proiecte cu finantare privata
§ proiecte cu finantare mixta

- dupa amploarea obiectivelor:

§ organizationale
§ locale
§ regionale
§ nationale
§ internationale

- dupa obiectul proiectului

§ proiecte pentru constructii (constructii noi, reabilitari, modernizari e
tc:) cu destinatie publica sau privata;
- sunt predictibile
- au siguranta la îndeplinire
- permit urmarirea ferma prin costuri

§ proiecte de produs (larg consum, industrial etc.)

§ proiecte informatice (realizarea programe de calculator, sisteme expert
etc.)
- realizeaza un studiu tehnic pentru un produs ce satisface o cerinta de piata
- utilizeaza cunostinte tehnice, echipamente si tehnologie
- rareori esueaza si sunt abandonate
§ proiecte de infrastructura informatica si telecomunicatii
§ proiecte de dezvoltare industriala
§ proiecte de dezvoltare a resursei umane
§ proiecte de cercetare dezvoltare
- nu au pregatire anterioara
- apeleaza la noi concepte si noi tehnologii
- sunt nesigure, nepredictibile
- presupun multe schimbari ale ariilor de cuprindere si ale obiectivelor

- dupa domeniul economic sau utilizatorul final:

§ proiecte pentru învatamânt
§ proiecte pentru sanatate
§ proiecte pentru industrie;
§ proiecte pentru agricultura
§ proiecte pentru turism;
§ proiecte pentru energie
§ proiecte pentru protectia mediului;
§ proiecte pentru administratia publica
§ etc.

- dupa durata finantarii:

§ proiecte pe termen lung ( peste 2 ani)
- au termene lungi, mai mult de 3-5 ani
- au valoare ridicata
- permit numai angajari full-time
- au cerinte tehnologice performante
- apeleaza la instrumente si programe specifice
- urmarirea se realizeaza prin raportari de control

§ proiecte pe termen mediu (1-2 ani)

- au termene cuprinse între 2 si 3 ani
- au valoari medii
- permit angajarile part/full-time
- au cerinte tehnologice medii
- urmarirea se realizeaza prin raportari

§ proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

- au termene de maxim un an
- au valori reduse
- permit angajarile part - time
- au cerinte tehnologice modeste sau medii
- permit o urmarire directa zilnica
Derularea programelor de finantare (partial) nerambursabila
Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate României de alte state sau ins
titutii internationale.
Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele m
ecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el având caracterul unui
ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale în care s
tatul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si mater
iale necesare pentru a încerca o rezolvare eficienta pe cont propriu. Din acest mo
tiv, resursele financiare propriu-zise sunt însotite de o întreaga metodologie speci
fica care trebuie respectata în procesul de acordare a finantarilor si prin care s
e urmareste implementarea unor elemente de filosofie sociala care si-au dovedit
validitatea în situatii similare întâlnite în alte state.
Pentru a putea întelege cum demareaza si se deruleaza un program de finantare nera
mbursabila va prezentam etapele de viata ale acestuia:
Într-o prima etapa, finantatorul stabileste - inclusiv prin colaborare cu autorita
ti ale statului care va beneficia de respectivele finantari (în cazul unor program
e masive de finantare, de exemplu cele ale Uniunii Europene sau cele ale Bancii
Mondiale) - domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza s
a le realizeze, activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i
finanteze din resursele sale. În aceasta etapa este elaborata metodologia care va
permite selectia prin licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a ac
tivitatilor care asigura îndeplinirea în conditii cât mai bune a obiectivelor finantat
orului.
Etapa a doua este reprezentata de licitatia de proiecte. Finantatorul lanseaza în
mod public programul de finantare respectiv, oferind tuturor celor interesati un
pachet informativ care contine un ghid al programului (explicând mai detaliat ce
intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa îndeplineasca cei c
are vor sa încerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa, în particular dat
a limita pâna la care pot fi depuse proiecte în vederea participarii la licitatie, l
imitele minime si maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur pro
iect, intervalul de timp pentru care se asigura finantarea pentru proiectele câsti
gatoare - de exemplu, durata activitatii trebuie sa nu depaseasca 6, 12, sau 18
luni sau/si activitatile pot fi finantate numai pâna la o anumita data calendarist
ica) si o cerere de finantare (de regula sub forma unui formular standardizat); în
cazul anumitor programe de finantare, pachetul informativ include si alte docum
ente (modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, niveluri maxime accepta
te pentru cheltuielile de natura diurnelor etc.). Solicitantii depun proiectele
de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile realizate în conformit
ate cu conditiile prezentate în ghidul programului.
Dupa expirarea perioadei de timp în care pot fi depuse proiectele, acestea sunt ev
aluate de catre comisia de evaluare constituita în etapa întâi, fiecarui proiect fiind
u-i acordat un anumit punctaj, functie de lista de criterii utilizata de comisie
(criterii prezentate solicitantilor, de regula, în cadrul pachetului informativ).
Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescator în functie de punctajul obtinut, fi
ind declarate câstigatoare proiectele care au obtinut punctajele cele mai mari si
care solicita, în total, o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de fina
ntator pentru programul de finantare respectiv.
Cea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor
pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila.
Ultima etapa este cea de evaluare.
Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, cul
turale) prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme, ONG
, institutii publice etc.) sau persoane. Obiectivele si metodele acceptate de fi
nantator pentru îndeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de catre solic
itantul de finantare.
Termeni specifici

Grantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru înd
eplinire unui scop anume.

Un PROGRAM EUROPEAN este o masura decisa de catre Comisia Europeana în favoarea un

ei tari sau unui grup de tari, prin care sunt expuse în scris principiile, obiecti
vele, scopurile si mijloacele preconizate pentru realizarea unor obiective de in
teres major pentru dezvoltarea umana, sociala, economica si stiintifica sau pent
ru promovarea unor schimbari strategice.
Programul presupune mai multe activitati.
Activitatile sunt sustinute de un angajament financiar al CE pe baza bugetului p
ropriu, în conditiile realizarii unor conditionalitati îndeplinite de autoritatile b
eneficiarului.
Fiecare program european are ca baza legala un memorandum de finantare. Acest do
cument se încheie între CE si o autoritate a statului tinta (ex.: un minister), care
este însarcinata cu implementarea sa.
Informatii despre memorandul de finantare se pot obtine de pe Internet, deoarece
acestea sunt publicate electronic de catre CE sau de catre ministerul de resort
.
Scopul programului european: ajutor oferit de CE într-un anumit domeniu de activit
ate.

Cu titlu informativ

Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Ajutor pentru Reco
nstructia Economiei Poloniei si Ungariei) are trei obiective principale:
1. consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate
pentru ca acestea sa poata functiona eficient în cadrul Uniunii (dezvoltare instit
utionala);
2. sprijinirea statelor candidate în efortul investitional de aliniere a activitat
ilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprij
inirea aplicarii legislatiei comunitare);
3. promovarea coeziunii economice si sociale (investitii în sectoare cheie pentru
dezvoltarea regionala).
Sunt vizate patru domenii - cheie:
I. Domeniul infrastructurii: Phare împreuna cu institutiile financiare internation
ale, ofera co-finantare pentru investitii de mare anvergura în infrastructura, îndre
ptate în principal catre dezvoltarea transporturilor si mediului în tarile candidate
.
II. Implementarea acquis - ului comunitar în domenii cum ar fi: concurenta, energi
a, siguranta transporturilor, legislatia sociala si cea a muncii, normele veteri
nare si fito-sanitare, legislatia produselor industriale, protectia consumatoril
or, comertul, mediul înconjurator, justitia si afaceri interne.
III. Implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de fondurile s
tructurale ale Uniunii Europene.
IV. Dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii prin acordarea de împrumuturi si g
arantii.

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrumentul pentru

Politici Structurale de Pre-Aderare) finanteaza în perioada 2000-2006 proiecte de
infrastructura în domeniul transporturilor si al protectiei mediului.
Obiectivele Ispa au fost:
sprijinirea tarilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la
cele ale Uniunii Europene;
extinderea si conectarea retelelor de transport ale statelor beneficiare la cele
trans-europene;
familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate Fonduri
lor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.
În domeniul protectiei mediului, Ispa s-a concentrat pe "investitii masive" legate
de directivele de mediu a caror implementare solicita costuri foarte importante
. Ele se refera la urmatoarele domenii: rezerva de apa potabila, tratarea apelor
reziduale, administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si respectiv
poluarea aerului.
În domeniul transporturilor, Ispa a acordat prioritate investitiilor legate de int
egrarea sistemului românesc în cel al Uniunii Europene si în retelele trans-europene.
De asemenea, s-a acordat prioritate îmbunatatirii legaturilor cu alte tari candida
te, precum si eliminarii lacunelor din sistemul national de transporturi. Ispa f
inanteaza dezvoltarea cailor ferate, a soselelor si a cailor de navigatie.

Sapard (Special Pre-Accession Programme for Agriculture si Rural Development - P

rogramul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) a sprij
init tarile candidate în abordarea reformei structurale din sectorul agricol si di
n alte domenii legate de dezvoltarea rurala, precum si în implementarea acquis-ulu
i comunitar referitor la Politica Agricola Comuna.
România a identificat patru domenii prioritare care sa fie finantate în cadrul acest
ui program:
Îmbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole
si piscicole;
Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale;
Dezvoltarea economiei rurale;
Dezvoltarea resurselor umane.

Programele comunitare reprezinta un set de programe adoptate de catre Uniunea Eu

ropeana, pentru o perioada de mai multi ani, pentru a promova cooperarea între Sta
tele Membre în diferite domenii specifice legate de politicile Uniunii. Destinate,
în principiu, exclusiv Statelor Membre, aceste programe au fost deschise treptat
participarii tarilor candidate în scopul de a sprijini pregatirea acestora pentru
aderare.

Fiecare tara trebuie sa contribuie din resursele proprii la bugetul general al f

iecarui program la care participa. Finantarea pe care aceasta o primeste în cadrul
acestor programe depinde de calitatea propunerilor de proiecte depuse de propri
i solicitanti, care intra în concurenta cu proiecte provenind din toate tarile par
ticipante la program.

România a participt si particicpa la o serie de programe comunitare, precum Progra

mul Cadru 6 / 7 (pentru cercetare si dezvoltare), Leonardo da Vinci, Socrates s
i Tineret/Youth (în domeniul educatiei si pregatirii profesionale), Egalitatea de
gen, Combaterea Excluderii Sociale si Combaterea discriminarii (în sectorul social
) etc.

România participa si beneficiaza, de asemenea, si de asistenta prin intermediul ma

i multor programe Phare multi-tara si orizontale, precum TAIEX (Biroul de Asiste
nta Tehnica pentru Schimbul de Informatii), Facilitatea de Finantare a întreprinde
rilor Mici si Mijlocii, SIGMA (Sprijin pentru îmbunatatirea Guvernarii si a Manage
mentului Public), Programul privind Securitatea Nucleara si Programul Phare pent
ru micro-proiecte.

Fiecare împrumut UE are o componenta de finantare nerambursabila în valoare de 25%,

menita sa stimuleze utilizarea de catre IMM-uri în activitatile lor a tehnologiilo
r avansate, precum:
achizitionarea de licente industriale de fabricatie si/sau de servicii, precum d
reptul de franciza;
achizitionarea de software pentru modernizarea activitatilor (de ex. proiectare
computerizata);
îmbunatatirea sistemului de management (de ex. achizitionarea de servicii de consu
ltanta pentru reducerea costurilor legate de investitii finantate prin împrumuturi
, achizitionarea de software si servicii de consultanta pentru dotarea sistemulu
i de contabilitate cu echipamente computerizate etc.).

Managementul proiectelor internationale reprezinta atât o extensie a unei discipli

ne de baza a stiintelor economice si anume managementul proiectelor cât si o profe
sie cu o importanta de necontestat în economie atât la nivel micro si cât si macroecon
omic.

În ultima perioada atât în România cât si pe plan mondial se pune tot mai mult accentul pe
finantari pe baza de proiecte. În consecinta managementul proiectelor internation
ale dobândeste un rol deosebit în initierea si derularea activitatiilor economice.

Este cunoscut faptul ca la baza unor actiuni politice majore cum ar fi spre exem
plu integrarea în Uniunea Europeana si NATO, stau programe si proiecte specifice.
De asemenea, este cunoscut faptul ca orice investitie ce are ca drept scop reali
zarea unor obiective de constructii, achizitionarea sau realizarea de tehnologii
, dezvoltarea de activitati din sfera comertului, educatiei, sanatatii, ordinii
publice etc. au la baza proiecte cu finantare publica sau privata.

De aceea se pune în mod firesc întrebarea: ce sunt programele si ce sunt proiectele,

care sunt asemanarile si deosebirile între ele ?
Programele
Programele sunt proiecte complexe sau mai precis portofolii de proiecte care au
ca scop îndeplinirea unor obiective stabilite prin politici si strategii la nivel
macro sau microeconomic, de importanta nationala sau internationala.
Asa cum arata standardele de management de proiect si dictionarele de specialita
te programele pot fi definite ca:
- o serie de sarcini specifice inter corelate conduse în mod coordonat pe
ntru realizarea unor obiective pe baza unor strategii corespunzatoare;
- un portofoliu de proiecte selectate si planificate în mod coordonat pen
tru îndeplinirea unor obiective si pe baza unor strategii;
- un proiect complex sau set de proiecte necorelate dar legate de un c
iclu de afaceri;
- o organizatie cu misiune temporara cu scopul realizarii unor procese
de complexitate medie si ridicata.
- O parte a unui plan (exemplu programul de cercetare-dezvoltare si sti
mulare a inovarii din planul de cercetare dezvoltare). Programul are prevazut bu
get propriu.

Proceduri si conditii specifice pentru participarea la competitii

Pasii ce trebuie urmati pentru pregatirea unei propuneri de proiect sunt:
stabilirea ideii de proiect;
identificarea sursei potentiale de finantare;
obtinerea pachetului de informatii;
validarea ideii de proiect (compararea cu conditiile enuntate de finantator - ve
rificarea eligibilitatii ideii de proiect);
identificarea si selectarea partenerilor, daca este cazul;
completarea formularului de candidatura / cererii de finantare;
depunerea propunerii de proiect.
Toate mijloacele disponibile trebuie utilizate pentru a obtine informatii despre
oportunitatile de finantare:
monitorizarea informatiilor aparute in mass-media locala si centrala;
colectarea de informatii factuale de la clienti, parteneri, furnizori, colaborat
ori, etc.;
participarea la seminarii, prezentari, informari, schimburi de experienta;
solicitari de informatii de la autoritatile publice locale si centrale;
solicitarea de servicii de consultanta de la centrele de servicii suport sau de
la firme specializate;
utilizarea de retele de informare: Internet, baze de date publice sau private;
orice alte metode adecvate situatiei concrete, obiectivelor urmarite, etc.
Obtinerea unei finantari nerambursabile in cadrul unui program derulat in România,
sau la care participa România, este posibila prin:
Participarea la un apel pentru proiecte (la o competitie de proiecte):
depunerea unei propuneri de proiect in cadrul unui apel lansat de un conducator
de program
finantatorul stabileste o serie de prioritati si obiective urmarite, iar proiect
ele trebuie sa se incadreze in aceste prevederi; tema proiectului depus de o org
anizatie este la alegere, dar trebuie sa se incadreze in prioritatile si obiecti
vele programului
conditiile de participare sint descrise in pachetul de informatii;
Participarea la o licitatie:
licitatia poate fi inchisa sau deschisa
tema proiectului este deja stabilita de finantator (tema este unica), participan
tii sint diferiti
conditiile de participare la licitatie sint descrise in termenii de referinta.

Publicarea apelului pentru propuneri de proiecte se face de obicei pe mai multe

cai, in functie de grupurile tinta pentru programul respectiv: mass-media, Inter
net, instiintarea potentialilor solicitanti de finantare, preselectati in urma i
ntentiilor declarate cu ocazia unui anunt preliminar, publicitate in publicatii
specializate - in anumite situatii, brosuri, pliante.

Apelul pentru propuneri de proiecte lansat in cadrul unui anumit program contine
de obicei urmatoarele date:
verificarea criteriilor de eligibilitate
tipuri de organizatii eligibile: societati comerciale, ONG-uri, asociatii, etc.;
parteneriate impuse (nationale, internationale);
criterii specifice de eligibilitate: financiare (profit, CA, etc.), resurse uman
e (numar maxim de angajati, tip de angajati, anumite competente necesare), resur
se tehnice (anumite echipamente/ sisteme disponibile), criterii de alta natura
prioritati/ obiective/ teme de proiect eligibile;
activitati/ rezultate eligibile;
termene relevante
data de incepere/ finalizare a programului / proiectului;
termenul limita de depunere a propunerii de proiect si de contractare a finantar
ii;
bugete si cheltuieli
buget maxim total;
cofinantare impusa: in natura si/ sau in bani;
tipuri de cheltuieli eligibile: cheltuieli salariale: salarii, deplasari; cheltu
ieli curente: chirii, utilitati, consumabile; cheltuieli pentru subcontractare:
training, traduceri, consultanta etc.; Investitii; Alte categorii de cheltuieli
eligibile;
continutul minim al cererii de finantare
cuprins minim impus (capitole) in formularul de solicitare de finantare;
anexe obligatorii;
forma de prezentare a propunerii de proiect
conditii specifice de prezentare: formulare disponibile, numerotare, codificare,
indosariere;
conditii specifice de predare: numar de copii, mod de transmitere, de inregistra
re;
procedura de evaluare a propunerii de proiect
cine si ce evalueaza;
criterii specifice de evaluare;
detalii preliminare din contractul de finantare
procedura de raportare;
procedura de monitorizare/ evaluare;
conditii de plata si calendarul platilor.

Conceptul care sta la baza procesului de pregatire a propunerii este acela ca pr

in fragmentarea procesului în etape mici se simplifica rezolvarea sarcinii. Dar nu
pierdeti din ochi imaginea ansamblului general!
Urmatoarele informatii sunt date in ordinea în care sa abordati diferitele etape a
le procesului de elaborare a propunerii de finantare. Ordinea în care o propunere
tipica este înaintata finantatorului nu este aceeasi cu cea în care ea trebuie elabo
rata.

Ordinea în care vi se cere sa va prezentati proiectul va poate adesea conduce pe o

pista falsa. Ordinea uzuala a partilor unei propuneri este construita pentru a
creste acuratetea si întelegerea sa atunci când este citita si este ineficienta daca
este aplicata în procesul de scriere a propunerii.

Ordinea tipica a elementelor propunerii atunci când este înaintata finantatorului:

1. Scrisoare de însotire 7. Obiective

2. Pagina de titlu 8. Activitati
3. Rezumat 9. Evaluare
4. Introducere 10. Finantari ulterioare/durabilitate
5. Problema/scop 11. Buget
6. Justificarea proiectului 12. Anexe

Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii atunci când aceasta este elabora
ta:

1. Problema/scop
2. Obiective
3. Activitati ,,Elemente esentiale
4. Evaluare
5. Buget

6. Justificarea proiectului
7. Finantari ulterioare/durabilitate
8. Introducere
9. Pagina de titlu ,,Elemente de piata
10. Rezumat
11. Anexe
12. Scrisoarea de însotire