Proiect Investitie

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR
PLAN DE INVESTIŢIE
Profesor coordonator:
Prof. univ. dr. BUHOCIU Florin
Masterand:
IONIŢĂ George Bogdan
GALAŢI
2015
CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………………… 4
Capitolul I – Prezentarea societăţii comerciale S.C. MDS GRUP S.R.L. ………… 4
1.1. Prezentare generală …………………………………………………..……… 4
1.2. Scurt istoric ………………………………………………………………..… 4
1.3. Perspective …………………………………………………………………... 6
Capitolul II – Diagnosticul juridic, tehnic sau operaţional, resurselor umane, al

managementului firmei şi comercial al S.C. MDS GRUP S.R.L. …………………… 7
2.1. Necesitatea şi rolul diagnosticului în evaluarea activităţii societăţii …….…. 7
2.1.1. Diagnosticul juridic …………………………..…………….…… 8
2.1.2. Diagnosticul tehnic sau operaţional ……………………...…...… 9
2.1.3. Diagnosticul resurselor umane şi al managementului firmei .…. 12
2.1.4. Diagnosticul comercial ………………………………….…..…. 17
Capitolul III – Diagnosticul economico-financiar al S.C. MDS GRUP S.R.L. … 24
3.1. Diagnosticul economico-financiar ………………………………….…….. 24
3.1.1. Rolul diagnosticului economico-financiar în evaluarea

întreprinderii ………...………………………………………………... 24
3.1.2. Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza bilanţului ….... 25
3.1.2.1. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond

de rulment şi trezoreria netă ………………………....………… 25
3.1.2.2. Analiza corelaţiei dintre creanţe şi obligaţii ………..…. 30
3.1.2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii …………….………. 31
3.1.3. Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza contului de profit

şi pierdere …………………………………………………………….. 34
3.1.3.1. Analiza cifrei de afaceri …………………….……….… 34
3.1.3.2. Analiza producţiei exerciţiului şi valorii adăugate ……. 35
3.1.3.3. Analiza profitului şi rentabilităţii ……………………… 36

Capitolul IV – Descrierea şi implementarea proiectului de investiţie la S.C. MDS
GRUP S.R.L. ……………………………………………………………………...... 40
4.1. Motivarea deciziei de investire. Prezentare generală ………………...…… 40
4.2. Alocarea de resurse pentru finanţarea proiectului de investiţii …………… 42
4.3. Indicatori statici în evaluarea proiectelor de investiţii ……………………. 44
4.3.1. Investiţia specifică ……………………………………………... 44
4.3.2. Termenul de recuperare al investiţiei ………………………….. 44
4.3.3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor …………... 45
4.3.4. Cheltuieli echivalente sau recalculate …………………………. 45
4.3.5. Randamentul economic al investiţiilor ……………………........ 46
4.4. Influenţa factorului timp. Metoda actualizării …………………………….. 46
4.5. Metodologia BIRD de evaluare a proiectelor de investiţii …………...…… 51
Capitolul V – Concluzii …………………………………………………………..... 56
Impactul şi evoluţia firmei în cadrul proiectului de investiţii …………….. 57
Analiză SWOT …………………………………………………………………....... 62
Bibliografie ………………………………………………………………………… 63
Anexe ………………………………………………………………………………. 64
Introducere
În această lucrare voi prezenta un proiect de investiţie a S.C. MDS GRUP S.R.L.
pentru crearea unei noi capacităţi de producţie, diversificarea producţiei, creşterea
exportului, creşterea competitivităţii prin calitate, realizarea şi promovarea satisfacerii
clienţilor, motivarea salariaţilor în realizarea calităţii şi anume construcţia de spaţii de
producţie şi depozitare special acoperite, complex de dimensiuni medii şi mari, secţii
de procesare şi ambalare a sării alimentare, industriale (iodată şi neiodată), pentru
dezăpezit, sare pastile pentru dedurizarea apei, sare hrană pentru animale şi a
îngrăşămintelor chimice (azotat de amoniu, uree).
Pentru realizarea acestui proiect, întreprinderea a decis achiziţionarea
următoarelor mijloace fixe: modernizarea liniei tehnologice pentru procesarea şi
ambalarea sării, a îngrăşămintelor chimice, sistem de monitorizare, utilaje de
încărcare, descărcare, transbordare, consolidare, deconsolidare marfă
(motostivuitoare şi electrostivuitoare).
Acest proiect are durata de 24 de luni şi are ca ţintă îmbogăţirea portofoliului de
clienţi prin accesare de noi pieţe.
Misiunea societăţii comerciale are în vedere comercializarea sării şi a
îngrăşămintelor chimice, prin perfecţionarea continuă a tehnologiei care să se
încadreze în normele europene, dar în acelaşi timp să ofere soluţii de calitate clienţilor
noştrii.
Capitolul I – Prezentarea societăţii comerciale S.C. MDS GRUP S.R.L.
1.1. Prezentare generală

Tabelul 1.1. Prezentarea generală a S.C. MDS GRUP S.R.L.
Denumirea societăţii S.C. MDS GRUP S.R.L.
Sediul central Str. Bradului, nr. 3, Oraş Băile Govora, Judeţul Vâlcea, România
Punct de lucru Str. Domnească, nr. 129, Judeţul Galaţi
Nr. Registrul Comertului J38/687/2008
CUI 24061366
Contact Telefon: 0236 320 000 / 0236 320 001
Email: office@mdsgrup.ro
Capital social 200 RON
Număr salariaţi 10
Număr de părţi sociale 20
Valoare nominală 10 lei/parte socială
Domeniul şi obiectul Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi
de activitate echipamentelor sanitare – CAEN - 4673
Forma juridică Societare cu răspundere limitată
Structura asociaţiilor - Nicolae Dănilă 95% - 19 părţi sociale
- Carabulea Ilie 5% - una parte socială
Sursa: Prelucrare personală pe baza informaţiilor preluate de pe site-ul www.mdsgrup.ro
1.2. Scurt istoric

MDS GRUP SRL funcţionează în piaţa de distribuţie şi comercializare a
îngrăşămintelor chimice pentru agricultură, a materialelor de construcţii, metale, sare
industrială şi alimentară de la mijlocul anului 2008, cu un capital integral românesc,
Page | 4
având ca unic acţionar la acel moment pe dl. Nicolae Dănilă, fondatorul reţelei de
distribuţie de sare import din Ucraina în România – cu o experienţă de peste un
deceniu în domeniul comercializării sării.
În prezent, MDS GRUP acoperă 60% din distribuitorii SALROM S.A. şi 80% din
cei ai sării din import la nivel naţional. În ceea ce priveşte domeniul îngrăşămintelor,
colaborăm cu marii producători de la Slobozia, Turnu Măgurele, Năvodari şi Săvineşti
pentru produsele pe bază de azot, iar în ce priveşte îngrăşămintele complexe, fie le
importăm direct din Ucraina, Italia, Maroc, fie le obţinem de la alţi importatori.
După jumătatea anului 2009, MDS GRUP SRL, societate ce are sediul social în
Băile Govora, Str. Bradului nr. 3, judeţul Vâlcea, ia amploare ca firmă, deschizându-şi
şi alte două puncte de lucru şi anume: unul la Râmnicu Vâlcea şi altul în Galaţi, str.
Domnească, nr. 129. Pe plan local, în Galaţi se află în desfăşurare deja un contract de
închiriere cu Gara Largă, ceea ce ne asigură o bază materială bună formată din:
- un complex de linii de cale ferată – dispunând de linii de garare pe cale
normală şi largă;
- capacităţi de depozitare – având la dispoziţie depozite specializate acoperite,
de peste 5.000 mp (hale de capacitate - 2.000 tone);
- utilaje de încărcare, descărcare, transbordare, consolidare şi deconsolidare
marfă şi transport auto autorizat (tiruri omologate ADR, motostivuitoare şi
electrostivuitoare), precum şi personal calificat în domeniu.
Reţeaua de distribuţie actuală acoperă mai mult de jumătate din suprafaţa ţării, cu
dealeri autorizaţi în Iaşi, Suceava, Alexandria, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Brăila şi
Galaţi.
Aprovizionarea şi desfacerea
Deşi societatea este înfiinţată în anul 2008, ea şi-a pus deja amprenta pe piaţa de
distribuţie a sării şi a îngrăşămintelor atât achiziţionată pe plan intern, cât şi de pe plan
extern, astfel încât prin furnizorii deja consacraţi, activitatea de aprovizionare şi
desfacere nu are faze de impas.
Principalii noştri furnizori sunt:
- S.N.S. S.A., KOYUNCU AKARYAKIT OTOMOTIV – sare;
- INTERAGRO, SUMYKHIMPROM, ELECTROUNIVERS, TINMAR IND
S.A., DONAU CHEM – îngrăşăminte chimice.
Pentru a ne menţine în piaţă, am demarat, după jumătatea anului 2011, o politică
de achiziţie a sării turceşti de la combinatul KOYUNCU AKARYAKIT OTOMOTIV,
relaţie ce s-a concretizat în decembrie 2011, sare pentru care avem exclusivitate atât
pe piaţa românească, cât şi în ţările limitrofe: Ucraina, Moldova, Rusia, Bulgaria,
Serbia şi Ungaria.
Sarea marină importată din Turcia, de o calitate foarte bună (min. 99% NaCl), s-a
impus repede pe pieţele mai sus menţionate, atât datorită calităţii cât şi diversificării
produselor, şi anume: sare iodată alimentară, sare industrială, sare pastile pentru
dedurizarea apei, sare fină şi extrafină pentru consumul uman, fiind un produs
ecologic.
Page | 5
Furnizorul nostru KOYUNCU AKARYAKIT OTOMOTIV produce sare marină
cu instalaţii de ultimă generaţie în urma unei investiţii realizate de peste 30 milioane
de dolari, nemodificând caracteristicile sării, rezultând astfel un produs ecologic de
mare succes pe piaţă. MDS GRUP distribuie pe piaţa de consum numai sare marină
alimentară, sare ecologică 100%, fără adaosuri de antiaglomerant (Ferocianuri) adică,
fară E-uri.
Societatea noastră este importator direct și distribuitor al tuturor tipurilor de sare
alimentară și industrială (iodată și neiodată), cu o experiență de peste 10 ani în acest
domeniu.
MDS GRUP importă îngrăşăminte chimice din Rusia, Ucraina, Turcia, Austria,
Israel şi Tunisia. Distribuim sare din import Ucraina, Belarus, Turcia, dar totodată
distribuim şi o parte din produsele realizate de producătorii autohtoni. Pentru export
firma noastră distribuie acest produs în Austria şi Germania, preţul oferit fiind unul
foarte bun datorită bunei logistici pe care MDS GRUP o deţine.
Sortimentele noastre de sare iodată destinate consumul uman direct, satisfac
nevoia de iod a organismului. Sarea iodată oferă acelaşi grad de salinitate ca sarea
obişnuită şi se utilizează în aceleaşi cantităţi atât la masă cât şi la gătit. Sarea gema
care se prezintă într-o variaţie de granulaţii, iodată sau neiodată, destinată atât uzului
alimentar cât şi industrial. Se foloseşte atât în consumul uman cât şi în zootehnie sau
la întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă. Toate produsele de sare gema alimentară
oferite de MDS GRUP îndeplinesc condiţiile de calitate prevăzute de Standardul SR
13360.
Logistica
MDS GRUP prin logistica proprie şi prin spaţiile proprii de descărcare şi
depozitare vă stă la dispoziţie cu servicii de calitate pentru:
- descărcare marfă pe 2 căi ferate cu ecartament larg (CSI) pentru primirea
vagoanelor încărcate cu marfă din Comunitatea Statelor Independente, cu o
capacitate de 16-20 vagoane;
- depozitare mărfuri generale, voluminoase la liniile de descărcare cât şi în
depozitele proprii;
- încărcare, descărcare, transbordare, consolidare, deconsolidare marfă;
- transport în camioane cu capacitate între 1,5 şi 22 t oriunde în ţară la orice oră
din zi, în funcţie de necesităţile dumneavoastră;
- datorită reţelei mari de colaboratori vă putem oferi preţuri competitive pe orice
sens din Galaţi, Bucureşti, Constanţa, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Cluj Napoca,
Timişoara, Oradea, Iaşi, Bacău, Covasna, Oradea, etc.
1.3. Perspective
Strategia de dezvoltare a întreprinderii pentru anii 2015-2020 este o strategie de
“expansiune selectivă” ceea ce înseamnă că prioritare vor fi acele grupe de produse cu
profitabilitate bună şi risc relativ redus, respectiv: sarea marină alimentară, sare
industrială şi pentru dezăpezit, sare pastile pentru procesul de tratare (dedurizare) al
apei, sare hrană animale şi îngrăşăminte chimice (azotat de amoniu, uree), fără a se
Page | 6
neglija celelalte grupe de produse şi servicii care vor fi menţinute şi ajutate să-şi
îmbunătăţească profitabilitatea.
Planurile pentru perioada 2015-2020 aprofundează viziunea asupra MDS GRUP
ca o organizaţie centrată asupra “Clientului” prin programe de dezvoltare durabilă şi
sustenabilă şi pentru dezvoltarea competitivităţii prin cunoaştere şi inovare, ceea ce va
asigura menţinerea avantajului competitiv.
Sarea este esenţială pentru buna funcţionare a proceselor metabolice și pentru
activitatea mai multor organe. Condimentul de bază din bucătărie, sarea este
considerată cea mai importantă materie primă anorganică, constituind substanța de
bază a multor ramuri industriale, care o prelucrează pentru obținerea sodiului,
clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de sodiu, carbonatului de sodiu etc. În
același timp, sarea este utilizată și in industria conservelor, lacurilor, vopselelor,
hârtiei, maselor plastice, textilă, în industria metalurgică și în tăbăcărie. De asemenea,
sarea este utilizată și în industria chimică organică, în cea farmaceutică şi cosmetică.
MDS GRUP va continua ca o puternică bază industrială pentru medicină,
cosmetică, industrie şi consumul uman.
Capitolul II – Diagnosticul juridic, tehnic sau operaţional, managementului

firmei şi al resurselor umane şi comercial al S.C. MDS GRUP S.R.L.
2.1. Necesitatea şi rolul diagnosticului în evaluarea activităţii societăţii

Conceptul de diagnostic in plan economic, la nivelul unei firme, presupune
repararea disfunctionalitatilor activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si
responsabilitatilor, identificarea cauzelor si a masurilor care sa conduca la reglarea
situatiei. Diagnosticul activitatii unei firme se impune nu doar in cazul in care aceasta
se afla in dificultate, ci si atunci cand situatia ei economico-financiara este normala
dar se doreste imbunatatirea ei.
Pornind de la afirmatia lui Gheorghe Negoescu, “Analiza diagnostic este un
instrument managerial prin intermediul caruia se pot determina toate
disfunctionalitatile unei intreprinderi in vederea rezolvarii problemelor cu care se
confrunta”, putem concluziona faptul ca prin diagnosticarea unei firme, in vederea
evaluarii, se urmareste cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteia, respectiv
juridica, tehnica, resurselor umane si al managementului, comerciala si economico-
financiara etc.
In literatura de specialitate intalnim diagnosticul pentru evaluarea unei
intreprinderi structurat astfel:
a) Diagnostic juridic;
b) Diagnostic tehnic;
c) Diagnostic al resurselor umane si al managementului firmei;
d) Diagnostic comercial;
e) Diagnostic financiar.
Dintre acestea, rolul esential revine diagnosticul financiar care cuantifica prin
instrumente specifice rezultatele analizei din celelalte sectiuni si realizeaza o interfata
Page | 7
intre cele doua componente de baza ale procesului de evaluare a afacerii – diagnostic
si evaluarea propriu-zisa.
2.1.1. Diagnosticul juridic

Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind
activitatea firmei. Realitatea acestuia presupune analiza elementelor specifice in
urmatoarele domenii: dreptul societatii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial,
dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul mediului, litigiile.
Dreptul societăţii comerciale

Societatea comerciala MDS GRUP S.R.L. a fost infiintata in anul 2008 pe bază
de contract de societate şi statut încheiat în formă autentică în baza Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale.
Conform clasificarii activitatilor din economia nationala, obiectul principal de
activitate este comertul cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de
constructii si echipamentelor sanitare – cod CAEN 4673.
Capitalul social al MDS GRUP este inregistrat la o valoare de 200 lei, impartit in
20 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala.
Capitalul social este detinut de catre asociati astfel:
- Nicolae Danila aport la capitalul social 95%, reprezentand un numar de 19
parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala si in valoare totala
de 190 lei, participare la profit 95% si participare la pierderi 95%;
- Carabulea Ilie aport la capitalul social 5%, reprezentand un numar de una parte
sociala, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala, participare la profit 5%
si participare la pierderi 5%;
Dreptul civil
Societatea detine in proprietate o suprafata de teren de 9 hectare, cu acces direct
la drumul judetean DJ649, atat direct, cat si prin strada Horea Closca si Crisan.
Capacitatile de productie ale S.C. MDS GRUP S.R.L. sunt amplasate la sediul
social din orasul Baile Govora, strada Bradului nr. 3, judetul Valcea.
La sediul social sunt construite toate tipurile de facilitati necesare bunei
desfasurari a activitatii de productie, conform obiectului de activitate. Spatiile de
productie cuprind ateliere, hangare, hale industriale, depozite specializate acoperite,
spatii pentru activitatile administrative si sociale.
Toate aceste spatii sunt mentinute in foarte bune conditii. Suprafata construita a
cladirilor este de aproximativ 7 hectare. Toate cladirile si constructiile speciale sunt in
proprietatea intreprinderii. Societatea are incheiate asigurari la sediul societatii,
utilajele din proprietate, cladirile anexe, iar primele au fost achitate.
Dreptul comercial
S.C. MDS GRUP S.R.L., in urma dezbaterilor din cadrul Adunarii Generale a
Asociatiilor, realizeaza contracte de vanzare-cumparare, conform legislatiei in
vigoare.
Page | 8
Dreptul fiscal
S.C. MDS GRUP S.R.L. este înregistrată la Administraţia Financiară a
Municipiului Valcea cu J38/687/2008 si CUI 24061366.
Obligaţii restante fata de bugetul asigurarilor sociale: total = 0 RON, din care:
- Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajaţi = 0 RON
- Contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate = 0 RON
- Contribuţia pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj = 0 RON
- Obilgaţii restante faţă de bugetele fondurilor speciale şi alte fonduri = 0 RON
- Obligaţii restante faţă de alţi creditori = 0 RON
- Impozite şi taxe neplătite la bugetul de stat = 0 RON
Dreptul muncii
Societatea are contract colectiv de munca pentru toti angajatii sai in care sunt
prevazute atat drepturile, cat si obligatiile ambelor parti contractuale: salariatii si
angajatorul. Toti angajatii isi desfasoara activitatea cu respectarea “Codului de
conduita si etica”, cod aprobat de administratorul societatii, Oprea Melu in data de 20
iunie 2008. Societatea are organizat un program de protectie a muncii.
Indemnizatiile administratorului sunt aprobate de Adunarea Generala a
Asociatiilor. In contractul colectiv de munca sunt prevazute categoriile si clasele de
salarizare pentru salariatii societatii.
MDS GRUP efectueaza plati in numele salariatilor catre sistemul de pensii,
public si privat, catre sistemul asigurarilor sociale de sanatate si fondul de somaj. Toti
salariatii societatii sunt membrii ai sistemului public de pensii si o parte din salariati
sunt membrii ai sistemului privat de pensii, in conditiile legii.
Dreptul mediului
MDS GRUP a implementat un Sistem Integrat de Management al Calitatii si
Mediului in conformitate cu standardele ISO 9001:2008, OHSAS 18001:2008.
Activitatea societatii se desfasoara in conformitate cu normele de protectie a
mediului, conform legislatiei in vigoare.
Litigii
Societatea nu a avut probleme legate de dreptul de proprietate asupra cladirilor,
constructiilor, terenului si a celorlalte active.
2.1.2. Diagnostic tehnic sau operaţional

In esenta, acesta are ca obiectiv estimarea performantelor tehnice anterioare ale
intreprinderii si identificarea solutiilor de ordin tehnic care sa asigure viabilitatea si
dezvoltarea acesteia.
Societatea comerciala MDS GRUP S.R.L. detine urmatoarele imobilizari
corporale:
- Terenuri;
- Constructii;
- Instalatii tehnice si masini;
Page | 9
- Alte instalatii, utilaje si mobilier;
- Avansuri si imobilizari corporale in curs.
Mai jos putem vedea o evolutie a valorii imobilizarilor corporale din anul 2012 si
2013.
Figura 2.1. Evolutia valorii imobilizarilor corporale. Valori nete.

1,696,000 lei
1,694,015 lei
1,694,000 lei
1,692,000 lei
1,690,000 lei
2012
1,688,000 lei 2013
1,686,759 lei
1,686,000 lei
1,684,000 lei
1,682,000 lei
2012 2013
Sursa: Prelucrare personala pe baza rapoartelor anuale ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
In comparatie cu anul 2012, in anul 2013 s-a inregistrat o valoare de 1.686.759

lei, ceea ce arata o scadere cu 7.256 lei, respectiv cu 0,43% ca urmare a nefinalizarii
reevaluarii lor.
In tabelul 2.1. de mai jos putem observa cresterile, respectiv reducerile de valoare
ale imobilizarilor corporale pe durata exercitiului financiar 2013.
Tabelul 2.1. Imobilizari corporale – Cresteri/Reduceri – Valoare bruta - lei-

Imobilizari corporale Sold initial 2013 Cresteri Reduceri Sold final 2013
Terenuri 224.305 - - 224.305
Constructii 891.816 - - 891.816
Instalatii tehnice si 551.976 - - 551.976
masini
Alte imobilizari 63.299 36.219 - 99.518
corporale
Avansuri si imobilizari 107.995 632.269 536.964 203.300
corporale in curs
TOTAL 1.839.391 668.488 536.964 1.970.915
Sursa: Prelucrare personala pe baza rapoartelor anuale ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
Cresterile de valori brute ale imobilizarilor corporale s-au datorat:

- achizitiei de echipamente tehnologice specializate;
- capitalizarii cheltuielilor efectuate pentru finalizarea investitiilor.
Page | 10
Reducerile de valori brute ale imobilizarilor corporale s-au datorat:
- vanzarii si scoaterii din folosinta a unor echipamente tehnologice.
Toate cladirile si constructiile speciale sunt in proprietatea companiei. Suprafata

construita a cladirilor este de aproximativ 7 hectare. Valoarea bruta a cladirilor aflate
in proprietatea societatii este de 891.816 lei. Constructiile au fost reevaluate la data de
30.06.2011 iar gradul de uzura al acestora a fost de 16%. Terenurile au fost reevaluate
la data de 30.06.2012, valoarea bruta dupa reevaluare fiind de 224.305 lei.
Pe langa aceste active, intreprinderea detine in proprietate utilaje tehnologice
pentru desfasurarea proceselor tehnologice specifice. Valoarea bruta a acestora este de
551.976 lei, iar gradul de uzura a fost de 32%.
Tabelul 2.2. Imobilizari corporale – Valoare neta -lei-

Elemente Valoare bruta Amortizare Ajustari pentru Valoarea
pierderi de contabila neta
valoare
Imobilizari corporale 1.970.915 284.156 - 1.686.759
Sursa: Prelucrare personala pe baza rapoartele anuale ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
Valoarea amortizarilor pentru imobilizarile corporale este de 284.156 lei, din

care:
- Constructii 9.861 lei;
- Instalatii tehnice si masini 240.025 lei;
- Alte imobilizari corporale 34.270 lei.
Produse şi servicii furnizate

Puterea ofertei de produse si servicii a MDS GRUP este data de diversitatea larga
a domeniilor de expertiza si de capabilitate detinute de intreprindere. Liniile de afaceri
principale sunt:
a) Sarea marina alimentara:
- Sare marina extrafina iodata la cutie de 1 kg. Prezentare: sac de 25 kg in
big bags de 1 tona;
- Sare marina extrafina iodata la punga de 1 kg. Ambalata in big bags de 1
tona;
- Sare marina extrafina iodata la tub de 500 gr.
b) Sarea industriala si pentru dezapezit:
- Intern: se distribuie vrac si ambalata la saci de 25 kg;
- Export: sac de 50 kg fiecare si big-bag de 1000 kg fiecare.
c) Sarea pastila sau pastile pentru dedurizarea apei. Aceste pastile sunt facute
dintr-o sare cu o puritate de minimum 99,5% intr-un proces foarte modern.
Sarea pastile reprezinta un segment foarte important in societatea noastra,
vanzarile pentru acest produs dublandu-se in ultimii doi ani. SC MDS GRUP
SRL este unul dintre cei mai mari distribuitori din Romania ai acestui produs.
d) Ingrasaminte chimice (azotat de amoniu, uree)
- Ingrasaminte complexe: NPK 15-15-15, 16-16-16;
Page | 11
-Ingrasaminte compuse: NP 20-20-0, DAP 18-46-0, MAP 12-52-0, NP 10-
46-0.
Capabilitate tehnică
Capabilitatile MDS GRUP indeplinesc criteriile de performanta pentru integrarea
pe piata puternic concurentiala din domeniul industriei de sare si a ingrasamintelor
chimice.
Capabilitatea tehnica este constituita in continuare dintr-un mix de tehnologii
conventionale, cu o pondere in crestere a unor seturi de tehnologii avansate,
computerizate, menite sa asigure eficienta demersului pe piete noi si compatibilitatea
cu procesele de afaceri ale clientilor si partenerilor nostri. Pentru realizarea cu succes
a sarcinilor contractuale. MDS GRUP are in dotare cladiri, echipamente, utilaje,
mijloace de transport autorizat, aparatura, masini-unelte si accesorii necesare
desfasurarii activitatilor de productie si servicii in conditiile respectarii calitatii.
Punerea in opera este facuta de un personal cu un know-how de mare valoare dar
si de o cultura industriala in plin proces de schimbare si racordare la cerintele actuale
ale pietei.
2.1.3. Diagnosticul managementului firmei şi al resurselor umane

In cadrul acestui capitol de diagnostic se urmareste cunoasterea resurselor umane
din punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii
lor, precum si analiza echipei de conducere a intreprinderii.
Diagnosticul resurselor umane
In anul 2013 S.C. MDS GRUP avea un numar efectiv de 10 salariati prorpii. Fata
de aceeasi perioada a anului 2012, s-a inregistrat acelasi numar efectiv de salariati.
In figura 2.2. putem observa evolutia numarului mediu de salariati in perioada
2012-2013, o evolutie care a stagnat.
Figura 2.2. Evolutia numarului mediu de salariati

12
10 10
10
6 2012
2013
4
0
2012 2013
Sursa: Prelucrare personala pe baza situatiilor financiare ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
Page | 12
Referitor la nivelul de pregatire si specializare, in anul 2013 situatia se prezinta
astfel:
- 5 salariati au studii superioare;
- 2 salariati au studii liceale si postliceale;
- 3 salariati sunt absolventi de scoli profesionale sau calificati la locul de munca.
Politicile intreprinderii in domeniul resursei umane asigura nediscriminare atat la

angajare, cat si la locul de munca, asigurarea unor conditii optime privind securitatea
si sanatatea muncii pentru toti angajatii.
In anul 2013, la MDS GRUP s-au derulat programe de dezvoltare profesionala a
angajatilor, prin includerea lor in programe de formare profesionala corelat cu
aplicarea unui proces de evaluare anuala a performantelor individuale.
Structura personalului intreprinderii pe categorii de salariati este prezentata in
tabelul 2.3. de mai jos.
Tabelul 2.3. Categorii salariati – evolutie

Nr. Crt. Categorii salariati 2012 Pondere in 2013 Pondere in
total salariati total salariati
1 Salariati cu studii 5 50 5 50
superioare
2 Salariati cu studii medii 2 20 2 20
Direct 2 20 2 20
3 Muncitori productivi
Indirect 1 10 1 10
productivi
TOTAL 10 100% 10 100%
Sursa: Prelucrare personala pe baza situatiilor financiare anuale ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
Interpretare:
Personalul societatii insumeaza in anul 2013 un total de 10 salariati, din care 3
muncitori, cu o pondere de de 30% in total salariati, din care 2 sunt direct productivi
si 1 indirect productiv. In comparatie cu anul 2012, se poate afirma ca situatia a ramas
neschimbata, ponderea salariatilor direct productivi a ramas 20%, respectiv cu 2
salariati.
- Vechimea medie la locul de munca a fost de 4,1 ani, in timp ce varsta medie a
salariatilor a fost de 40 de ani.
- Mobilitatea personalului: personalul societatii se deplaseaza atat in tara, cat si
in strainatate pentru diverse activitati.
- Gradul de conflictualitate dintre salariati: nu au existat greve, iar conflictul
dintre salariati este la nivel minim.
- Nivelul de salarizare: cheltuielile cu salariile si indemnizatiile pentru anul
2013 au inregistrat o valoare de 222.495 lei.
- Comportamentul personalului: se analizeaza prin intermediul urmatorilor
indicatori:
Grad utilizare timp = (Timp efectiv lucrat/Timp maxim disponibil)*100
Coeficientul intrarilor = Intrari/Numar mediu angajati
Page | 13
Coeficientul iesirilor = Iesiri/Numar mediu angajati
Coeficientul miscarii totale = (Intrari + Iesiri)/Numar mediu angajati
Rata absenteism = Zile absenta/Timp maxim disponibil (zile)
Exemplu de calcul al indicatorilor pentru anul 2013:

Grut: (2032-280)/2032*100 = 86,22%
Coef I: 5/10 = 0,5%
Coef E: 4/10 = 0,4%
Coef T: 9/10 = 0,9%
R abs: 10/254 = 0,04%
La fel s-a realizat calculul si pentru anul 2012, rezultatele fiind trecute in tabelul 2.4.
Tabelul 2.4. Indicatori ce reflecta comportamentul personalului

Indicatori 2012 2013
Gradul de utilizare a timpului 84,64% 86,22%
maxim disponibil (ore)
Coeficientul intrarilor 0,4% 0,5%
Coeficientul iesirilor 0,3% 0,4%
Coeficientul miscarii totale 0,7% 0,9%
Rata generala a 0,04% 0,04%
absenteismului (zile)
Interpretare:
In aceasta perioada se observa o crestere a gradului de utilizare a timpului ceea ce
reprezinta un rezultat pozitiv, un management eficient si totodata un comportament
disciplinat si corect al angajatilor. Din punct de vedere al stabilitatii, situatia s-a
inrautatit in anul 2013 comparativ cu anul 2012 deoarece a crescut coeficientul
miscarii totale. Un rezultat pozitiv este inregistrat si in randul absenteismului, acesta
mentinandu-se in ultimii doi ani la o valoare foarte mica.
Analiza conditiilor de munca: societatea are organizat un program de protectie a

muncii, salariatii au fost selectati la angajare in functie de cunostintele si practica in
domeniu, acestia fiind deja specializati prin cursuri de perfectionare si specializare, iar
salariatii care lucreaza in mediu de risc au echipamente de protectie.
Analiza eficientei resurselor umane: se are in vedere un sistem de indicatori care
graviteaza in jurul productivitatii muncii.
Indicatorii utilizati sunt:

- Productivitatea anuala Wa = CA/Ns
- Productivitatea zilnica Wz = CA/Timp (zile)
- Productivitatea orara Wh = CA/Timp (ore)
Exemplu de calcul pentru anul 2013:

Wa: 10.421.355/10 = 1.042.135.5 lei/salariat
Page | 14
Wz: 10.421.355/219 = 47.586,1 lei/zi salariat
Wh: 10.421.355/1752 = 5.948,26 lei/ora salariat
La fel s-a realizat calculul si pentru anul 2012, rezultatele fiind trecute in tabelul 2.5.
Tabelul 2.5. Indicatori ai eficientei resurselor umane -lei-

Wa lei/salariat 704.296,5 1.042.135,5
Wz lei/zile 32.757,98 47.586,1
Wh lei/ora 4.094,75 5.948,26
Mai jos am realizat o evolutie a productivitatii anuale pe baza valorilor din tabelul 2.5.
Figura 2.3. Evolutia productivitatii anuale

1,200,000 lei
1,042,135 lei
1,000,000 lei
800,000 lei
704,296 lei
600,000 lei 2012

2013
400,000 lei
200,000 lei
0 lei
2012 2013
Interpretare:
Pe fondul cresterii cifrei de afaceri cu 3.378.390 lei, s-a produs cresterea
productivitatii anuale cu 337.839 lei, respectiv 47,97% in anul 2013 fata de anul 2012.
Productivitatea zilnica a crescut cu 14.828,12 lei in anul 2013 fata de anul 2012, la fel
ca si productivitatea orara care a inregistrat o valoare de 5.948,26 lei, cu 1.853,51 lei
mai mult fata de anul 2012.
In continuare, in tabelul 2.6. am analizat eficienta muncii prin calculul unui

indicator semnificativ, profitul pe salariat, care pune in evidenta legatura dintre
inzestrarea tehnica, eficienta utilizarii acesteia si productivitatea muncii.
Page | 15
Tabelul 2.6. Evolutia profit/salariat -lei-
Anul 2012 2013
Rezultatul din exploatare -92.747 422.503
(RE)
Numar mediu salariati (N) 10 10
� -9.274,7 42.250,3
Profit/salariat =
�
O evolutie a acestui indicator este reprezentata in figura 2.4. de mai jos.
Figura 2.4. Evolutia profitului pe salariat

50,000 lei
42,250 lei
40,000 lei
30,000 lei
20,000 lei
2012
2013
10,000 lei
0 lei
2012 2013
-10,000 lei
-9,274 lei
-20,000 lei
Interpretare:
Dupa cum se poate observa din figura 2.4. de mai sus, profitul pe salariat a
realizat o crestere foarte mare in anul 2013 comparativ cu aceeasi perioada a anului
2012, inregistrand o valoare de 42.250,3 lei, valoare mai mare cu 32.975,6 lei,
respectiv cu 78,05%, crestere datorata in cea mai mare parte evolutiei pozitive a
rezultatului din exploatare din anul 2013.
Diagnosticul managementului firmei

Adunarea Generala a Asociatiilor este organul suprem de conducere al societatii
si se convoaca ori de cate ori este nevoie in conformitate cu prevederile legale
aplicabile si cu prevederile actului constitutiv. Administrarea societatii se face de
catre Oprea Melu, avand puteri depline de reprezentare si administrare a societatii, pe
o perioada nelimitata.
Page | 16
Componenţa Consiliului de Administraţie este prezentată în tabelul 2.7. de mai
jos.
1 2 3 4 5
Tabelul 2.7. Membrii Consiliului de Administraţie

Nr. Numele si prenumele Varsta Functia Pregatirea
Crt. (ani) profesionala
1. OPREA MELU 45 Administrator Economist
2. DANILA NICOLAE 54 Asociat Economist
3. CARABULEA ILIE 58 Asociat Inginer
4. OBREJA GABRIELA 40 Membru al Consiliului de Administratie Agronom
5. TRIFAN LIVIU ANGEL 39 Membru al Consiliului de Administratie Inginer
Sursa: Raportul annual al S.C. MDS GRUP S.R.L., anul 2013
Participarea directa a administratorului la capitalul social al societatii este sub

1%. Nici unul dintre membrii Consiliului de Administratie nu a fost implicat in ultimii
5 ani intr-un litigiu sau alta procedura administrativa ci MDS GRUP.
Drepturile si obligatiile Consiliului de Administratie sunt prevazute in Legea
societatilor comerciale 31/1990 si in Actul Constitutiv al societatii.
S.C. MDS GRUP a dezvoltat un suport specific pentru managementul companiei,
prin care s-au pus bazele unui sistem decizional eficient prin control, coordonare si
consultanta in fiecare etapa a procesului decizional, strategic si operational
deopotriva.
2.1.4. Diagnosticul comercial

Diagnosticul comercial vizeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si
piata ei de aprovizionare. Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in
estimarea pietei actuale si potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata.
Analiza evoluţiei vânzărilor

In anul 2013, intreprinderea a mentinut si dezvoltat o baza solida de afaceri chiar
daca au fost conditii vitrege pentru unele din liniile de afaceri din domeniul
ingrasamintelor chimice. Au fost mentinute capabilitatile de baza, s-a actionat pentru
trasarea directiilor prioritare de viitor si a continuat programul de investitii planificat.
MDS GRUP a putut raspunde provocarilor de pe piata ingrasamintelor chimice si
de sare a anului 2013 datorita unei oferte de portofoliu, diversificata si sustenabila.
Page | 17
In activitatea de evaluare a unei firme intereseaza vanzarile de bunuri, lucrari si
servicii care formeaza obiectul activitatii, ceea ce este definit ca fiind cifra de afaceri.
Cifra de afaceri pe care o regasim in contul de profit si pierdere, este evaluata in
unitati monetare curente, de aceea pentru o corecta apreciere a performantei
comerciale a firmei in timp am corectat cifra de afaceri cu indicele general al
preturilor si am obtinut cifra de afaceri in valori comparabile.
Mai jos putem vedea valoarea cifrei de afaceri din anul 2013 corectata prin
deflatare cu indicele general al preturilor, ca baza de comparare fiind anul 2012.
Tabelul 2.8. Cifra de afaceri recalculata prin deflatare, raportata la anul 2012 -lei-
CA curenta 7.042.965 10.421.355
Indicele general al preturilor - 101,55
CA recalculata prin deflatare 7.042.965 10.262.290
�
�� / �−
−
Ritmul mediu annual de crestere ( √ – 1)*100 20,71%
Interpretare:
In urma deflatarii am obtinut pentru anul 2013 o valoare reala de 10.262.290 lei
ceea ce reflecta o crestere reala cu 3.219.325 lei, respectiv cu 45,71% fata de anul
− . .
2012. In urma calculelor efectuate: ( √ . .
– 1)*100, am obtinut un ritm mediu
annual de crestere pozitiv, de 20,71%, ritm ce a influentat pozitiv si ceilalti indicatori,
in concluzie se poate afirma ca afacerea a crescut in volum.
Produsele agentului economic

MDS GRUP este solid ancorata in mediul competitiv global in care opereaza si
unde realizeaza vanzari de produse si servicii.
Puterea ofertei de produse si servicii a S.C. MDS GRUP pe parcursul celor 5 ani
a fost data de diversitatea larga a domeniilor de expertiza si de capabilitate detinute de
intreprindere.
Liniile de afaceri principale sunt:

a) Sarea marina alimentara:
- Sare marina extrafina iodata la cutie de 1 kg. Prezentare: sac de 25 kg in
big bags de 1 tona;
- Sare marina extrafina iodata la punga de 1 kg. Ambalata in big bags de 1
tona;
- Sare marina extrafina iodata la tub de 500 gr.
b) Sarea industriala si pentru dezapezit:
- Intern: se distribuie vrac si ambalata la saci de 25 kg;
- Export: sac de 50 kg fiecare si big-bag de 1000 kg fiecare.
Page | 18
c) Sarea pastila sau pastile pentru dedurizarea apei. Aceste pastile sunt facute
dintr-o sare cu o puritate de minimum 99,5% intr-un proces foarte modern.
Sarea pastile reprezinta un segment foarte important in societatea noastra,
vanzarile pentru acest produs dublandu-se in ultimii doi ani.
d) Ingrasaminte chimice (azotat de amoniu, uree)
- Ingrasaminte complexe: NPK 15-15-15, 16-16-16;
- Ingrasaminte compuse: NP 20-20-0, DAP 18-46-0, MAP 12-52-0, NP 10-
46-0.
In tabelul 2.9. de mai jos putem observa structura vanzarilor din anul 2013 in
comparatie cu cea din anul 2012.
Tabelul 2.9. Servicii si produse vandute

Structura vanzari Anul 2012 – pondere in total Anul 2013 – pondere in total
vanzari vanzari
Vanzari de produse 97,5% 97,72%
Alte venituri din vanzari 2,5% 2,28%
Asa cum se observa din tabelul 2.9. si din figura 2.5., S.C. MDS GRUP S.R.L. si-
a intarit pozitia de furnizor de produse si a inregistrat o pondere a vanzarilor de
produse in total vanzari mai mare cu 0,22% in anul 2013 comparativ cu anul 2012, dar
a inregistrat o scadere cu 0,22% la nivelul altor venituri din vanzari.
Figura 2.5. Pondere in total vanzari, 2013
2.28%
Vanzari de produse
Alte venituri din vanzari
97.72%
In cele ce urmeaza vom analiza ponderea in cifra de afaceri a principalelor

produse si servicii vandute in anii 2012 si 2013.
Page | 19
Figura 2.6. Ponderea in cifra de afaceri a produselor si serviciilor vandute
50%
45% 42%
40% 38.51% 37.45%
35%
28.74%
30%
25%
20.59% 2012
20% 17.65%
2013
15%
8.67%
10% 6.39%
5%
0%
Sare marina Sare pastile Sare industriala Ingrasaminte
alimentara pentru si pentru chimice
dedurizarea apei dezapezit
Fabricarea produselor de sare marina alimentara a cunoscut o crestere procentuala

cu 3,49% in anul 2013 comparativ cu anul 2012. Tot o crestere s-a inregistrat si in
fabricarea de sare pastile pentru dedurizarea apei, in anul 2013 s-a inregistrat o
valoare de 20,59%, mai mare cu 2,94% comparativ cu anul precedent.
Domeniul sarii industriale si pentru dezapezit, ca pondere in cifra de afaceri a
anului 2013, a inregistrat o scadere cu 8,71%, avand o valoare de 28,74%. Cu o
pondere mai mica in cadrul cifrei de afaceri a S.C. MDS GRUP S.R.L. se regaseste
domeniul ingrasamintelor chimice, care inregistreaza o crestere cu 2,28% comparativ
cu aceeasi perioada din anul 2012.
Piaţa şi concurenţa
Piata: Factorii si elementele de impact asupra economiei globale au influentat
desfasurarea afacerilor intreprinderii MDS GRUP. Societatea si-a realizat obiectul de
activitate intr-un mediu puternic concurential si a mentinut si dezvoltat o baza solida
de afaceri.
Intreprinderea a raspuns cu succes provocarilor de pe piata ingrasamintelor
chimice si de sare datorita unei oferte de capabilitate diversificata si sustenabila. MDS
GRUP are o pozitionare de varf pe piata din Romania in raport cu diversitatea ofertei
in domeniul productiei si integrarii pentru industria ingrasamintelor chimice si sare, in
raport cu experienta si expertiza sa, ca nivel tehnologic.
Mai jos, in figura 2.7., putem observa evolutia principalelor piete de desfacere, in
perioada 2012-2013.
Page | 20
Figura 2.7. Principalele piete de desfacere. Pondere in cifra de afaceri
70% 65%
60% 56.11%
50%
40%
2012
29.37%
30% 2013
18.44%
20% 16.56%
14.52%
10%
0%
Romania Europa Alte piete externe
Anul Romania Europa Alte piete externe

2012 65% 16,56% 18,44%
2013 56,11% 29,37% 14,52%
Interpretare:
Din cifra de afaceri realizata in anul 2013, de 10.421.355 lei, societatea a vandut
produse si servicii pe piata interna de 5.847.44 lei, respectiv 56,11%, iar pe piata
externa echivalentul a 4.573.933 lei, reprezentand 43,89% din totalul cifrei de afaceri.
Comparativ cu anul 2012, valorile inregistrate sunt invers proportionale. Asadar,
daca in anul 2012 se inregistra un procent de 65% al vanzarilor pe piata interna in
cifra de afaceri, in anul 2013 aceasta valoare a scazut cu 8,89% ajungand la 56,11%.
Pe piata externa, anului 2012 ii corespunde un procent de 35%, ceea ce reflecta o
crestere a valorii inregistrate in anul 2013 cu 8,89%.
Evolutia vanzarilor pe celelalte piete externe, altele decat Europa, a avut un curs
oscilant, ajungand de la 18,44% in anul 2012 la 14,52% in anul 2013. Pe aceasta piata
se inregistreaza o scadere cu 3,92% in anul 2013, comparativ insa cu anul 2012,
atunci cand s-a inregistrat o valoare de 18,44%.
Concurenta: MDS GRUP opereaza atat in industria ingrasamintelor chimice, cat

si in industria de sare, concurenti existand pe ambele piete. In aceste conditii, sunt
esentiale pentru MDS GRUP pozitionarea strategica si valorificarea optima a
potentialului existent pentru a castiga incredere in continuare si pentru a oferi produse
diversificate si de calitate clientilor in aceste domenii.
Principalii concurenti de pe piata sunt: Eurobanat Petrochem-P S.R.L. Timisoara,

Mondistar S.R.L. Galati, Agristo Chemicals S.R.L. Ilfov.
Page | 21
Societatea furnizeaza produse si servicii pentru acei operatori pentru care atuurile
MDS GRUP legate de calitate si competenta, preturi scazute pentru servicii complexe,
de inalta calificare si prompte sunt esentiale pentru afacerile lor pe piata specifica.
In continuare am analizat cota de piata relativa pentru concurentii de pe piata
interna (Cpi’), care reprezinta “o expresie a raportului direct de forte dintre firme”,
utilizand raportul: Cpi’= f
′
∗ , unde CA = cifra de afaceri a firmei analizate,
CA’ = cifra de afaceri a concurentului.
Calcule:
. . . . . .
. .
∗ = %; . .
∗ = %; . .
∗ = %
Tabelul 2.10. Cifra de afaceri relativa, anul 2013

Concurent Eurobanat Petrochem-P Mondistar S.R.L. Agristo Chemicals
S.R.L. Timisoara Galati S.R.L. Ilfov
Cota de piata relativa 112% 158% 114%
Sursa: Prelucrare personala pe baza situatiilor financiare ale S.C. MDS GRUP S.R.L., S.C. Eurobanat
Petrochem-P S.R.L., S.C. Mondistar S..R.L., S.C. Agristo Chemicals S.R.L.
In figura 2.8. putem vedea valorile cifrei de afaceri a celor patru companii, MDS
GRUP si concurentii sai.
Figura 2.8. Cifra de afaceri a celor 4 companii, anul 2013

12,000,000 lei
10,421,355 lei
10,000,000 lei 9,293,532 lei 9,178,507 lei
MDS GRUP Valcea

8,000,000 lei
6,581,555 lei Eurobanat Petrochem-P
Timisoara
6,000,000 lei
Mondistar Galati
4,000,000 lei Agristo Chemicals Ilfov
2,000,000 lei
- lei
Sursa: Prelucrare personala pe baza situatiilor financiare ale S.C. MDS GRUP S.R.L., S.C. Eurobanat
Petrochem-P S.R.L., S.C. Mondistar S..R.L., S.C. Agristo Chemicals S.R.L.
Toate cele trei valori obtinute din tabelul 2.10. ne arata faptul ca S.C. MDS
GRUP este lider pe piata, concurentul cel mai important fiind Eurobanat Petrochem-P
Page | 22
Timisoara, care a avut in aceeasi perioada a anului 2013 o cifra de afaceri de
9.293.532 lei, urmata de Agristo Chemicals Ilfov, cu o cifra de afaceri de 9.178.507
lei.
Avantajul competitiv al MDS GRUP in raport cu concurenta sunt calitatea,
respectarea cu strictete a termenelor de livrare, pretul, respectarea clauzelor
contractuale si politica societatii de sustinere post-vanzari.
Activitatea desfasurata este in conformitate cu legislatia interna, cat si cu cea
externa, dar si cu cerintele clientilor, MDS GRUP demarand pe parcursul anilor mai
multe programe de modernizare si perfectionare a mai multor departamente, in
vederea mentinerii si imbunatatirii competitivitatii la nivel global.
Dezvoltarea tehnologica este racordata la dinamica pietei. Sunt vizate cresterea
productivitatii si a controlului asupra proceselor la nivel operational prin automatizari
si ridicarea informatizarii eficiente, realizarea de investitii inteligente, cu randament
ridicat si optimizarea costurilor energetice.
Politica de preţ
Produsele si serviciile firmei sunt vandute la un nivel al preturilor corespunzator
exigentelor si nevoilor consumatorilor, atat pe plan intern, cat si extern. Politica
societatii in stabilirea preturilor are ca obiectiv principiul profitabilitatii, orientandu-se
dupa costuri dar si dupa concurenta, comparand preturile produselor proprii cu cele
ale celorlalti competitori.
Riscul de pret, este influentat de costurile de productie ale societatii. In acest sens
s-a urmarit asigurarea flexibilitatii si rentabilitatii activitatilor societatii prin analizarea
pozitiei cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate. Periodic, se analizeaza
rezultatul pe produs stabilindu-se masuri de rentabilizare, orientate in special pe
controlul costurilor de productie, pentru produsele care nu se incadreaza in rata de
profit bugetata. In unele cazuri, masurile sunt de scoaterea din fabricatie a produselor
nerentabile.
Un risc asociat riscului de pret este si riscul aferent cursului de schimb valutar,
risc generat de expunerea valutara neta a societatii.
Furnizori
Principalii furnizori interni ai S.C. MDS GRUP sunt:
S.N.S. S.A. Bucuresti (Salrom), Interagro S.A. Bucuresti, Electrounivers S.R.L.
Dambovita, Tinmar IND S.A. Bucuresti, Donau Chem S.R.L. Teleorman, Socom S.A.
Valcea, Agrium Agroport Romania S.A. Galati, Bunker Oil S.R.L. Galati, Agrisol
International S.R.L. Prahova, Megacons Equipment S.R.L. Bucuresti.
Principalii furnizori externi ai S.C. MDS GRUP sunt:

Koyuncu Akaryakit Otomotiv Turcia, Sumykhimprom Ucraina.
Pe parcursul anului 2013, societatea a achizitionat bunuri si servicii pentru

activitatea de productie si comert in valoare de 4.466.821 lei.
Page | 23
Pietele de pe care s-au facut achizitiile de bunuri in anul 2013 sunt prezentate in
graficul de mai jos.
Figura 2.9. Structura pietelor de achizitii, anul 2013

60%
53.19%
50%
40%
32.60%
Romania
30%
Uniunea Europeana
20% Alte piete externe
14.21%
10%
0%
Romania Uniunea Alte piete externe
Europeana
Sursa: Prelucrare personala pe baza raportului annual al S.C. MDS GRUP S.R.L.
Dupa cum se observa din graficul de mai sus, S.C. MDS GRUP prefera piata
interna a furnizorilor, aceasta avand un procent de 53,19% din totalul achizitiilor,
urmata de piata externa europeana cu un procent de 32,60%.
Pe ultimul loc, cu 14,21% in totalul achizitiilor efectuate se afla pietele externe
(altele decat piata europeana) care nu sunt atat de atractive pentru intreprindere.
Capitolul III – Diagnosticul economico-financiar al S.C. MDS GRUP S.R.L.
3.1. Diagnosticul economico-financiar

Diagnosticul economico-financiar este cel mai important diagnostic si are ca
obiectiv esential studiul static si dinamic al activitatii desfasurate de intreprindere,
care sa permita expertului sa-si exprime o opinie asupra rezultatelor obtinute, a
echilibrelor financiare referitoare la sursele de finantare si destinatiile acestora,
precum si in legatura cu randamentul capitalului investit.
Acest diagnostic se realizeaza pe baza datelor cuprinse in situatiile financiare de
sinteza, intocmite in conformitate cu reglementarile contabile in vigoare.
3.1.1. Rolul diagnosticului economico-financiar în evaluarea întreprinderii

Unul din cele mai complexe demersuri vizeaza abordarea diagnosticului financiar
pentru evaluare, aceasta componenta de diagnostic avand un rol cheie in procesul de
evaluare a intreprinderii din cauza rolului major jucat in cadrul raportului, si anume:
- rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic;
Page | 24
- rolul de asigurare a coerentei in cadrul relatiei diagnostic.
Diagnosticul financiar urmareste trei obiective majore:

a) Sa asigure intelegerea performantelor realizate de firma evaluata in ultimii ani,
precum si evidentierea riscurilor activitatii intreprinderii;
b) Sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice pentru:
- a dezvolta abordarea pe baza de active, implicit corectiile asupra
elementelor de activ si datorii;
- a pregati aplicarea abordarii pe baza de venit, prin estimarea abilitatii
intreprinderii de a genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital.
c) Sa asigure compararea cu intreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de
risc, rentabilitate si de valoare, aspecte fundamentale in:
- abordarea prin comparatie in evaluarea firmei;
- estimarea costului capitalului (ratei de actualizare).
3.1.2. Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza bilanţului

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta bunurile
economice, drepturile si obligatiile intreprinderilor (activul si pasivul), la incheierea
exercitiului si care constituie suportul analizei in consecinta.
Un rol important in analiza bilantului, indiferent de tipul utilizat (financiar,
functional) il are stabilirea principalelor echilibre financiare pe termen scurt si pe
termen lung ale intreprinderii prin intermediul unor marimi ca: situatia neta, fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria neta.
3.1.2.1. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi

trezoreria netă
Situaţia netă
Importanta acestui indicator consta in evidentierea activului realizabil la sfarsitul
unei perioade de gestiune si ofera informatii certe atat proprietarilor, cat si celor
interesati de patrimoniul intreprinderii.
Am calculat situatia neta pe baza bilantului financiar, dupa relatia de calcul:

Situatia neta = (Total active – Datorii totale) – Venituri in avans
Rezultatele obtinute le-am trecut in tabelul 3.1. prezentat mai jos.
Tabelul 3.1. Calculul situatiei nete -lei-

Nr. Exercitiul financiar
Crt. Indicatori
2012 2013
1. Total active 3.949.201 5.036.128
2. Datorii totale 4.170.571 5.046.821
3. Venituri in avans 384.191 382.542
4. Situatia neta (SN) -605.561 -393.235
Sursa: Prelucrare personala pe baza informatiilor din situatiile financiare ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
Page | 25
Mai jos, in figura 3.1. este reprezentata evolutia situatiei nete a S.C. MDS GRUP
S.R.L.
Figura 3.1. Evolutia situatiei nete

0 lei
-100,000 lei
-200,000 lei
-300,000 lei
2012
2013
-400,000 lei
-393,235 lei
-500,000 lei
-600,000 lei
-605,561 lei
-700,000 lei
Sursa: Prelucrare personala pe baza informatiilor din tabelul 3.1.
Din figura de mai sus se observa un regres negativ a acestui indicator,

inregistrand valori mai mici de la an la an. Astfel, in anul 2012 s-a inregistrat o
valoare minima de -605.561 lei, urmand ca in anul 2013 aceasta sa scada cu 212.326
lei, respectiv 35,06%, o scadere importanta pe fondul unei situatii generale a
economiei nu tocmai bune.
Situatia neta a inregistrat valori negative ca urmare a scaderii rapide a activelor
comparativ cu datoriile totale, demonstrand o gestiune economica nesanatoasa a
patrimoniului firmei.
Situatia neta este indicatorul cu ajutorul caruia se poate determina riscul global
N− v
sau lichidativ (RG), prin raportul RG = , unde Acv – active fara valoare.
Calcule:
− . − .
2012: = − , % 2013: = − , %
. . . .
Tabelul 3.2. Calculul riscului global

Anul 2012 2013
N− v -0,15% -0,08%
RG = > , %
Sursa: Prelucrare personala pe baza informatiilor din bilantul financiar
Din rezultatele obtinute rezulta ca S.C. MDS GRUP S.R.L. este supusa riscului
global, valoarea indicatorului calculat fiind in toti anii mai mic decat 0,3%.
Page | 26
Fondul de rulment
Prin prelucrarea informatiilor din bilantul financiar se poate calcula fondul de
rulment care “serveste masurarii conditiilor echilibrului financiar”, fiind considerat
indicatorul care exprima excedentul resurselor permanente comparativ cu activele
imobilizate. Valoarea acestui indicator evidentiaza partea din resursele permanente
destinate sa finanteze activele circulante.
Pe baza informatiilor din bilantul financiar, am calculat fondul de rulment astfel:

Fondul de rulment financiar = Capitaluri permanente – Necesar permanent, unde:
capitaluri permanente = capitaluri proprii + datorii pe termen mediu si lung +
provizioane; necesar permanent = active imobilizate nete.
Tabelul 3.3. Calculul fondului de rulment financiar -lei-

Crt. Indicatori 2012 2013
1. Capitaluri proprii -605.561 -393.235
2. Datorii cu scadenta peste un an 159.433 746.441
3. Provizioane pentru riscuri si 0 0
cheltuieli
4. Capitaluri permanente (1+2+3) -446.128 353.206
5. Active imobilizate 1.694.015 1.686.759
6. Fond de Rulment Financiar (4-5) -2.140.143 -1.333.553
Mai jos, putem observa evolutia valorilor acestui indicator in perioada 2012-2013.
Figura 3.2. Evolutia fondului de rulment financiar

0 lei
-500,000 lei
-1,000,000 lei
2012
2013
-1,500,000 lei -1,333,553 lei
-2,000,000 lei
-2,140,143 lei
-2,500,000 lei
Se observa ca fondul de rulment financiar (FRF) inregistreaza valori negative in

perioada evaluata, ceea ce inseamna ca, capitalurile permanente nu finanteaza nici o
Page | 27
parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta
situatie pune in evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a nerealizarii
echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt.
Comparativ cu anul 2012, in anul 2013 s-a inregistrat o valoare a fondului de
rulment de -1.333.553 lei, mai mic cu 806.590 lei, respectiv cu 37,69%.
Scaderea fondului de rulment este determinata de scaderea capitalurilor
permanente, contribuind la scaderea marjei de securitate a intreprinderii si a surselor
de finantare a activelor circulante.
Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment exprima necesarul de resurse financiare pentru
finantarea activitatii intreprinderii, care nu poate sa fie acoperita din fondul de rulment
financiar, cu alte cuvinte exprima diferenta dintre necesarul de resurse si sursele de
finantare a activitatii de exploatare a firmei.
Necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR = Necesitati ciclice – Resurse ciclice

NFR = (Active circulante + Cheltuieli in avans – Casa si conturi la banci) – (Datorii
ce trebuie platite intr-un an + Credite bancare + Venituri in avans)
Tabelul 3.4. Calculul necesarului de fond de rulment -lei-

1. Active circulante 2.068.078 3.294.154
2. Cheltuieli in avans 187.108 55.215
3. Casa si conturi la banci 44.479 44.256
4. Total I (1+2-3) 2.210.707 3.305.113
5. Datorii cu scadenta de pana la un 4.011.138 4.300.380
an
6. Credite bancare de trezorerie 0 0
7. Venituri in avans 384.191 382.542
8. Total II (5+6+7) 4.395.329 4.682.922
9. Necesarul de Fond de Rulment -2.184.622 -1.377.809
(4-8)
Mai jos, in figura 3.3. am reprezentat evolutia valorica a necesarului de fond de

rulment.
Page | 28
Figura 3.3. Evolutia necesarului de fond de rulment
0 lei
-500,000 lei
-1,000,000 lei
2012
2013
-1,500,000 lei -1,377,809 lei
-2,000,000 lei
-2,184,622 lei
-2,500,000 lei
Necesarul de fond de rulment a inregistrat valori negative, dar mai mari decat
fondul de rulment, cu efecte negative in finantarea activitatii de exploatare pentru
perioada de timp 2012-2013. Valoarea inregistrata in anul 2013, a fost de -1.377.809
lei, mai mica cu 806.813 lei, comparativ cu cea din anul 2012, respectiv cu 36,93%.
Necesarul de fond de rulment este negativ in toti cei doi ani, ceea ce arata ca
necesarul temporar de active circulante este mai mica decat resursele temporare si
constituie o situatie anormala avand in vedere politica de investitii condusa de S.C.
MDS GRUP S.R.L.
Trezoreria netă
Trezoreria neta exprima soldul disponibilitatilor banesti existente in patrimoniul
intreprinderilor la un moment dat, evidentiate in conturile bancare sau de casa. Soldul
trezoreriei nete reprezinta expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati
eficiente a intreprinderii.
Trezoreria neta (TN) este stabilita prin confruntarea fondului de rulment (FRF) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
intreprinderii si constituie rezultatul operatiunilor ce afecteaza toate posturile din
bilant. Formula de calcul: TN = FRF – NFR.
Tabelul 3.5. Calculul trezoreriei nete -lei-

1. Fondul de rulment financiar (FRF) -2.140.143 -1.333.553
2. Necesarul de fond de rulment (NFR) -2.184.622 -1.377.809
3. Trezoreria neta (TN) 1-2 -4.324.765 -2.711.362
Page | 29
In figura de mai jos am realizat evolutia valorilor trezoreriei nete din perioada
2012-2013.
Figura 3.4. Evolutia valorica a trezoreriei nete

0 lei
-500,000 lei
-1,000,000 lei
-1,500,000 lei
-2,000,000 lei
2012
-2,500,000 lei
2013
-3,000,000 lei -2,711,362 lei
-3,500,000 lei
-4,000,000 lei
-4,500,000 lei -4,324,765 lei

-5,000,000 lei
Valorile negative obtinute in toti cei doi ani reflecta inexistenta echilibrului
financiar, incasarea neritmica a creantelor si o rotatie lenta a activelor circulante.
Astfel, perioada 2012-2013, a fost nefavorabila mentinerii echilibrului financiar
deoarece resursele permanente nu au acoperit activul imobilizat iar disponibilitatile
banesti nu au asigurat achitarea datoriilor.
Totodata, aceste valori negative exprima un insuficient de finantare, respectiv o
saracie a trezoreriei, si nu constituie garantia ca intreprinderea isi desfasoara
activitatea in conditii de eficienta fara existenta disponibilitatilor in conturile bancare
si in casa.
3.1.2.2. Analiza corelaţiei dintre creanţe şi obligaţii

Creantele reprezinta angajamente contractate de anumiti parteneri ai
intreprinderii, ale caror termene de plata au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor si
serviciilor, precum si debitorii firmei, in calitate de beneficiari ai unor imprumuturi pe
care le vor rambursa ulterior, impreuna cu dobanda aferenta.
Obigatiile, numite si datorii nefinanciare pe termen scurt, reprezinta surse de
finantare atrase pe o durata mai mica de un an, excluzand creditele bancare.
In scopul analizei se folosesc doi indicatori pentru analiza corelatiei:
1) Durata de imobilizare a creantelor (Di), reprezentand raportul dintre soldul
creantelor (Sd) si rulajul debitor al conturilor de creante (Rd) sau cifra de
afaceri (CA).
Page | 30
∗
Di = , intrucat bilantul nu furnizeaza date asupra rulajului debitor al conturilor
de creante, in practica economica la numitorul expresiei se ia in calcul cifra de afaceri.
2) Durata de folosire a surselor atrase (Df), reprezentand raportul dintre soldul
conturilor de obligatii (Sc) si rulajul creditor al conturilor de obligatii (Rc) sau
∗
cifra de afaceri (CA). Df = .
In continuare am calculat acesti indicatori pentru anul 2013 pe baza informatiilor

din situatiile financiare ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
Tabelul 3.6. Calculul indicatorilor pentru anul 2013

Indicatori Valoarea obtinuta
Durata de imobilizare a creantelor (Di) 75,17 zile
Durata de folosire a surselor atrase (Df) 109,50 zile
. . ∗ . . ∗
Di = . .
= , zile Df = . .
= , zile
Valorile obtinute ne conduc catre urmatoarea corelatie: Sd < Sc si Di < Df.
Interpretare: Fluxul de lichiditati este influentat negativ, suma incasarilor fiind

inferioara sumei platilor pentru acelasi interval de timp.
In continuare am analizat situatia creantelor si obligatiilor intreprinderii, pe care

am expus-o in tabelul 3.7.
Tabelul 3.7. Situatia creantelor si obligatiilor -lei-

Indicatori Exercitiul financiar
2012 2013
CA 7.042.965 10.421.355
Creante 1.549.458 2.175.896
Obligatii 2.164.904 3.169.910
Raport Cr./Obl. 0,72% 0,69%
Sursa: Prelucrare personala pe baza informatiilor financiare ale S.C. MDS GRUP S.R.L.
Conform rezultatelor obtinute pe cei doi ani se observa ca cifra de afaceri a avut
un ritm de crestere. Raportul dintre creante si obligatii este subunitar in cei doi ani,
reflectand o situatie nefavorabila pentru intreprindere, volumul obligatiilor depasindu-
l pe cel al creantelor.
3.1.2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma
in bani, in timp ce solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora
obligatiile de plata la scadenta.
Lichiditatea si solvabilitatea se analizeaza separat, prin intermediul ratelor de
lichiditate si solvabilitate.
Page | 31
Analiza ratelor de lichiditate – Lichiditatea unei firme se caracterizeaza comparand
pasivele pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeasi perioada.
Exista trei rate de lichiditate mai des intalnite:
a) Rata lichiditatii generale (Rlg), care se calculeaza ca raport intre activele
circulante (Ac) si datoriile curente (Dc): Rlg = , valoarea optima cuprinsa
intre [1,2 – 1,8].
b) Rata lichiditatii curente (Rlc), se calculeaza raportand diferenta dintre
−
activele circulante (Ac) si stocuri (S) la datoriile curente (Dc): Rlc = ,
raportul este de obicei subunitar si este considerat satisfacator daca este
cuprins intre [0,65 – 1].
c) Rata lichiditatii imediate (Rli), se calculeaza raportand disponibilitatile si
plasamentele (Dp) la datoriile curente (Dc): Rli = , unii autori considera ca
valoarea minima a raportului care sa asigure garantia de lichiditate a raportului
si mentinerea echilibrului financiar trebuie sa fie intre [0,2 – 0,3]
Calculul ratelor lichiditatii pentru anul 2013:

. .
a) Rlg = . .
= , %
. . − . .
b) Rlc = . .
= , %
.
c) Rli = . .
= , %
La fel s-a realizat calculele si pentru anul 2012, utilizand bilantul contabil, rezultatele
fiind trecute in tabelul 3.8.
Tabelul 3.8. Ratele de lichiditate

Ratele de lichiditate 2012 2013 Interval optim
Rata lichiditatii generale 0,52% 0,77% [1,2 – 1,8]
Rata lichiditatii curente 0,40% 0,52% [0,65 – 1]
Rata lichiditatii imediate 0,011% 0,010% [0,2 – 0,3]
Rata lichiditatii generale a inregistrat pe parcursul celor doi ani valori subunitare,
care nu au fost cuprinse in intervalul de sigurata [1,2 – 1,8], ceea ce reflecta
inexistenta unui fond de rulment care nu ii permite intreprinderii sa faca fata unor
posibile incidente care pot aparea in miscarea activelor circulante.
Intreprinderea inregistreaza valori ale ratelor lichiditatii generale mai mici decat
“1”, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu este protejata de o eventuala insuficienta a
trezoreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilor la cererea
creantierilor.
Page | 32
In anii analizati, intreprinderea a inregistrat valori ale ratei lichiditatii imediate
cuprinse in intervalul de siguranta, respectiv 0,011% si 0,010%, valori compatibile cu
mentinerea echilibrului financiar.
Analiza ratelor de solvabilitate – Solvabilitatea este rezultatul echilibrului dintre

fluxurile de incasari si cele de plati, dar si dintr-un fond de rulment net pozitiv, adica
dintr-o buna adecvare intre necesarul de finantare pe termen lung (in active corporale
si financiare) si resursele de finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si
indatorarea la termen).
Mentinerea solvabilitatii constituie un obiectiv prioritar pentru managementul
firmei in vederea asigurarii autonomiei financiare si flexibilitatii gestiunii
patrimoniului.
Solvabilitatea intreprinderii se exprima cel mai des prin intermediul urmatorilor

indicatori:
a) Rata solvabilitatii patrimoniale (Rsp), se calculeaza ca raport intre capitalul
propriu (Cp) si pasivul bilantier (P): Rsp = P
.
Acest indicator este calculat in cele mai multe situatii de banci, in studiile de
bonitate efectuate in cazul solicitarii de credite. Valoarea minima a ratei patrimoniale
trebuie sa se incadreze in limitele [0,3 – 0,5], peste aceasta limita de 0,5 situatia este
considerata normala.
b) Rata solvabilitatii generale (Rsg), se determina ca raport intre activele totale
(At) si datoriile totale (Dt): Rsg = .
Ratele solvabilitatii generale indica gradul de acoperire a datoriilor totale de catre
activele totale ale intreprinderii si exprima siguranta de care se bucura creditorii pe
termen lung si scurt, precum si marja de creditare a intreprinderii. Pentru realizarea
echilibrului financiar, valoarea acestui indicator ≥ 3 iar valoarea optima a acestei rate
este > 1,5.
Calculul ratelor solvabilitatii pentru anul 2013:

− . . .
a) Rsp = = − , % b) Rsg = = , %
. . . .
La fel s-a realizat calculul si pentru anul 2012, utilizand bilantul contabil, rezultatele
fiind trecute in tabelul 3.9.
Tabelul 3.9. Ratele de solvabilitate

Ratele solvabilitatii 2012 2013 Interval optim
Rata solvabilitatii patrimoniale -0,15% -0,08% [0,3 – 0,5]
Rata solvabilitatii generale 0,95% 0,99% ≥3
Din rezultatele obtinute reiese faptul ca intreprinderea nu a mentinut pe perioada

2012-2013 un echilibru financiar, rata solvabilitatii patrimoniale avand valori negative
Page | 33
in cei doi ani analizati, valori mai mici decat limita minima a intervalului optim, ceea
ce arata o situatie nu foarte buna.
Rata solvabilitatii generale a inregistrat in fiecare an din perioada analizata valori
pozitive, inferioare limitei superioare, ceea ce arata ca managementul intreprinderii nu
a asigura autonomia financiara in cadrul firmei.
3.1.3. Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza contului de profit şi pierdere

Prin intermediul contului de profit si pierdere se obtin informatii utile despre
capacitatea intreprinderii in generarea de fluxuri de trezorerie in vederea asigurarii
resurselor de finantare a proceselor de productie si comercializare a marfurilor.
Fiind o componenta a situatiilor financiare anuale, contul de profit si pierdere este
considerat un tablou al veniturilor si cheltuielilor grupate dupa natura lor, evidentiind
diferenta dintre acestea sub forma de rezultat al activitatii de: exploatare, financiare,
extraordinare.
Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, contul de profit si pierdere
masoara performantele firmei prin elemente componente: veniturile si cheltuielile.
3.1.3.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator valoric sintetic de prima importanta pentru
comensurarea fortei economice a firmelor.
Pe baza acestui indicator sunt posibile o serie de concluzii referitoare la locul si
rolul societatii comerciale in sectorul de activitate, pozitia pe piata a firmei respective,
capacitatea firmei de a se autofinanta etc.
Cifra de afaceri exprima veniturile rezultate din operatiuni economice efectuate
de intreprinderile comerciale prin: vanzari de marfuri, productia de bunuri, prestari de
servicii, locatii de gestiune, activitati diverse, pe o anumita perioada de timp.
Deoarece MDS GRUP S.R.L. este o intreprindere cu o activitate complexa, care
are sectoare de productie, prestari servicii, si comercializare a marfurilor, in calculul
cifrei de afaceri am cuprins veniturile din vanzarea marfurilor (Vmf) si productia
vanduta (Pv): CA = Vmf + Pv.
Analiza statică şi dinamică a cifrei de afaceri

In tabelul 3.10. de mai jos am reprezentat structura cifrei de afaceri, precum si
dinamica acesteia in perioada 2012-2013.
Tabelul 3.10. Calculul si evolutia cifrei de afaceri -lei-

Anul 2012 2013
Indicatori
Productia vanduta 175.950 237.381
Pondere in cifra de afaceri (%) 2,50% 2,28%
Venituri din vanzarea marfurilor 6.867.015 10.183.974
Cifra de afaceri 7.042.965 10.421.355
Dinamica cifrei de afaceri (%) 100% 147,97%
Page | 34
Ponderea cea mai mare in cifra de afaceri, pe toata perioada analizata, o au
veniturile din vanzarea marfurilor, modificarea cifrei de afaceri fiind influentata in
principal de aceasta. Veniturile din vanzarea marfurilor a inregistrat o crestere in anul
2013, comparativ cu anul 2012 cu 0,22% , fapt ce arata ca s-a marit capacitatea de
productie a intreprinderii. La polul opus, productia vanduta are ponderi reduse in
valoarea cifrei de afaceri, acesta a scazut in anul 2013, comparativ cu anul 2012 cu
0,22%.
Pe baza rezultatelor obtinute din tabelul 3.10. am realizat un grafic care reflecta
evolutia valorica a cifrei de afaceri in perioada analizata.
Figura 3.5. Evolutia cifrei de afaceri

12,000,000 lei
10,421,355 lei
10,000,000 lei
8,000,000 lei
7,042,965 lei
6,000,000 lei 2012

2013
4,000,000 lei
2,000,000 lei
0 lei
2012 2013
Cifra de afaceri a intreprinderii S.C. MDS GRUP S.R.L. a avut o evolutie

ascendenta in perioada analizata, activitatea intreprinderii fiind influentata de
conditiile pietei extrem de competitive. Astfel, in anul 2013, valoarea cifrei de afaceri
a crescut cu 47,97% comparativ cu anul 2012, inregistrand o valoare superioara.
3.1.3.2. Analiza producţiei exerciţiului şi valorii adăugate

a) Productia exercitiului:
Productia exercitiului “este indicatorul valoric care dimensioneaza intreaga
activitate desfasurata de intreprindere in cursul unui exercitiu, fiind utila si necesara in
analiza volumului activitatii intreprinderilor cu ciclu lung, unde finalizarea produselor
are o durata relativ mare”.
Se determina prin insumarea productiei vandute (Pv) cu productia stocata (Ps) si

cu productia imobilizata (Pi): Pex = Pv + Ps + Pi .
Page | 35
Tabelul 3.11. Calculul si evolutia productiei exercitiului -lei-
Productia stocata 0 0
Productia imobilizata 0 0
Productia exercitiului 175.950 237.381
Dinamica productiei exercitiului 100% 134,91%
(%)
Observam in tabelul de mai sus o evolutie ascendenta a productiei exercitiului.

Anului 2013 ii corespunde o valoare ridicata a acestui indicator, fiindu-i influentata
pozitiv cresterea de catre productia vanduta, ajungand sa inregistreze o crestere cu
34,91% comparativ cu anul 2012.
b) Valoarea adaugata:
Valoarea adaugata este indicatorul valoric care exprima masura valorii realizate
de activitatea societatii comerciale, respectiv capacitatea unei firme de a crea bogatie.
Calculul valorii adaugate se stabileste ca diferenta intre suma productiei
exercitiului si marjei comerciale (Pex + Mc) si consumurile intermediare (Ci).
Va = (Pex + Mc) – Ci, unde:
Mc = Venituri din vanzarea marfii – costul de cumparare marfuri
Ci = Materii prime + alte ch. materiale + utilitati + cheltuieli cu prestatiile externe
Tabelul 3.12. Calculul si evolutia valorii adaugate -lei-

Nr. Indicatori 2012 2013
Crt.
1. Productia exercitiului 175.950 237.381
2. Venituri din vanzarea marfii 6.867.015 10.215.034
3. Costul de cumparare marfuri 5.944.943 8.220.123
4. Marja comerciale (2-3) 922.072 1.994.911
5. Consumuri intermediare 746.675 1.383.529
6. Valoarea adaugata (1+4-5) 351.347 848.763
Valoarea adaugata a avut o evolutie pozitiva in anul 2013, atingand o valoare de

848.763 lei, mai mare cu 497.416 lei, respectiv cu 41,57% comparativ cu anul 2012.
Si de aceasta data, o influenta importanta a avut-o productia exercitiului care a crescut
cu 34,91% fata de anul 2012.
3.1.3.3. Analiza profitului şi rentabilităţii

a. Profitul:
Reprezinta un concept definitoriu pentru economia de piata, ratiunea de a fi a
oricarui agent economic, justificarea finalitatii economice a firmelor, fundamentul
capitalismului. Notiunea de “profit” este utilizata in stiintele economice intr-o
varietate de acceptiuni, insa cea mai recunoscuta definitie pare a fi cea mai simpla:
Profitul este diferenta dintre venitul total si costul total.
Page | 36
Tabelul 3.13. Calculul si evolutia profitului -lei-
Venituri din exploatare 7.067.659 10.421.992
Cheltuieli din exploatare 7.160.406 9.999.489
Profit din exploatare -92.747 422.503
Venituri financiare 944 37.677
Cheltuieli financiare 573.455 170.666
Profit financiar -572.511 -132.989
Venituri extraordinare - -
Cheltuieli extraordinare - -
Profit extraordinar - -
Venituri totale 7.068.603 10.459.669
Cheltuieli totale 7.733.861 10.170.155
Profit brut -665.258 289.514
Impozit pe profit - 25.746
Dinamica impozit (%) - 56,48%
Profit net -665.258 263.768
Dinamica profit (%) - 60,35%
In figura de mai jos am realizat evolutia grafica a profitului net, in perioada 2012-
2013.
Figura 3.6. Evolutia profitului net

400,000 lei
263,768 lei
200,000 lei
0 lei
2012
-200,000 lei
2013
-400,000 lei
-600,000 lei
-665,258 lei
-800,000 lei
Sursa: Prelucrare personala pe baza situatiilor din tabelul 3.13.
Rezultatul net al S.C. MDS GRUP S.R.L. nu a inregistrat in toti anii valori
pozitive, ceea ce inseamna ca nu a reprezentat o baza de remunerare a asociatilor sai
si principala sursa de autofinantare a intreprinderii.
Valoarea profitului net a urmat un trend ascendent in anul 2013 cand s-a
inregistrat valoarea de 263.768 lei, mai mare cu 401.490 lei, respectiv cu 39,65%
comparativ cu anul 2012.
Page | 37
Situatia a inceput sa se imbunatateasca incepand cu anul 2013 atunci cand
veniturile totale au crescut iar cheltuielile totale au scazut ca urmare a investitiilor
puternice pentru cresterea gamei de servicii si produse oferite.
b. Rentabilitatea:
Rentabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a realiza profit, necesar atat
reproductiei si dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor si reflecta performanta
acesteia.
- Rentabilitatea comerciala, exprima raportul dintre rezultatul brut al
exercitiului si cifra de afaceri, exprimand rezultatul politicii comerciale a
acesteia: Rc = (Rez brut/CA)*100 ;
- Rentabilitatea resurselor consumate pe total activitate, reflecta raportul dintre
rezultatul brut al exercitiului financiar si cheltuielile totale:
Rrc = (Rez brut/ChT)*100 , si rentabilitatea resurselor consumate aferenta
cifrei de afaceri care reflecta raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri
(RCA) si cheltuielile de circulatie (Chc): Rrc = (RCA/Chc)*100 ;
- Rentabilitatea economica, reflecta raportul dintre un rezultat economic (de
regula cel aferent cifrei de afaceri) si mijloacele economice angajate pentru
obtinerea acestuia (activul total): Re = (RCA/At)*100 ;
- Rentabilitatea financiara, exprima raportul dintre profit (Pr) si capitaluri (K)
in calitatea lor de surse de finantare a activitatii intreprinderii:
Rf = (Pr/K)*100 .
Tabelul 3.14. Calculul si evolutia ratelor de rentabilitate -lei-

Rezultat brut al exercitiului -665.258 289.514
Cifra de afaceri (CA) 7.042.965 10.421.355
Cheltuieli totale (ChT) 7.733.861 10.170.155
Rezultat aferent cifrei de afaceri (RCA) -117.441 421.866
Cheltuieli de circulatie (Chc) 7.160.406 9.999.489
Active totale (At) 3.949.201 5.036.128
Profit net (Pr net) -665.258 263.768
Capitaluri proprii (Cpr) -605.561 -393.235
Rentabilitatea comerciala -9,45% 2,78%
(Rez brut/CA)*100
Rentabilitatea resurselor consumate -8,60% 2,85%
(Rez brut/ChT)*100
aferenta cifrei de afaceri (RCA/Chc)*100
Rentabilitatea economica (RCA/At)*100 -2,97% 8,38%
Rentabilitatea financiara a capitalurilor -109,86% -67,08%
proprii (Pr net/Cpr)*100
In baza rezultatelor obtinute am realizat urmatorul grafic in care am reprezentat

evolutia ratelor de rentabilitate.
Page | 38
Figura 3.7. Evolutia ratelor de rentabilitate
20%
Rentabilitatea comerciala 10%
0%
-10%
Rentabilitatea resurselor -20%
consumate
-30%
Rentabilitatea resurselor -40%

consumate aferente cifrei de -50%
afaceri -60%
Rentabilitatea economica -70%
-80%
-90%
Rentabilitatea financiara a
capitalurilor proprii -100%
-110%
-120%
Rate de rentabilitate 2012 2013

Rentabilitatea comerciala -9,45% 2,78%
aferente cifrei de afaceri
Rentabilitatea economica -2,97% 8,38%
Rentabilitatea financiara a -109,86% -67,08%
capitalurilor proprii
Sursa: Prelucrare personala pe baza situatiilor din tabelul 3.14.
Rata rentabilitatii comerciale a inregistrat valori negative si pozitive reflectand o

eficienta fluctuanta a activitatii desfasurate de S.C. MDS GRUP S.R.L., valoarea sa
crescand de la an la an, mentinandu-se astfel echilibrul economico-financiar.
Pe perioada analizata, rata rentabilitatii consumate a inregistrat valori negative si
pozitive si a avut un trend ascendent incepand cu anul 2013. Scaderea valorii sale din
anul 2012 s-a datorat diminuarii rezultatului brut intr-o proportie mai mare decat cea a
cheltuielilor totale. Rata aferenta cifrei de afaceri spre deosebire de cea a resurselor
consumate pe total activitate a urmat o crestere din anul 2013, datorita influentei
rezultatului cifrei de afaceri, inregistrand o valoare mai mica decat cea din anul 2013,
respectiv de -1,64%.
Rentabilitatea economica a avut o evolutie ascendenta ca urmare a unui curs
ascendent al rezultatului aferent cifrei de afaceri care a scazut atunci cand valoarea
activului total a crescut in anul 2012, dar in anul 2013 s-a inregistrat o valoare mare a
acestei rate, fapt ce arata o eficienta sporita a utilizarii activului.
Rentabilitatea financiara a capitalurilor a urmat un trend descendent care a
inceput in anul 2012 si a scazut cu 42,78% pana in anul 2013 datorita scaderii
profitului net, influentat la randul sau de cresterea in proportie mai mare a
cheltuielilor totale decat cea a veniturilor totale.
Page | 39
In anul 2013, dupa cum se poate observa s-au inregistrat valori mai mari pentru
aproape toate ratele, lucru benefic pentru echilibrul economico-financiar al
intreprinderii, ceea ce arata o capacitate ridicata de a realiza profit.
Capitolul IV – Descrierea şi implementarea proiectului de investiţie la S.C. MDS

GRUP S.R.L.
4.1. Motivarea deciziei de investire. Prezentare generală.

Aderarea la Uniunea Europeana presupune noi provocari pentru intreprinderile
romanesti, impuse de cerintele Pietei Unice, dar in acelasi timp creeaza noi
oportunitati de dezvoltare.
S.C. MDS GRUP Valcea isi doreste implementarea unui important proiect de
investitii pentru crearea unei noi constructii de spatii de productie si depozitare special
acoperite, complex de dimensiuni medii si mari pentru diversificarea productiei si
cresterea exportului.
Programul de implementare a proiectului este de 24 de luni si are ca tinta
imbogatirea portofoliului de clienti prin accesare de noi piete, astfel se asigura o
perspectiva favorabila de stabilitate a locurilor de munca si chiar cresterea numarului
acestora. Obiectivul general al proiectului este cresterea productivitatii S.C. MDS
GRUP prin extinderea si diversificarea productiei, urmarind cresterea cifrei de
afaceri, a volumului exportului, a productivitatii muncii, cu conditia crearii sau
mentinerea locurilor de munca.
Dorinta de a demara acest proiect de investitie este in corelatie cu misiunea
intreprinderii:
- “Dezvoltarea S.C. MDS GRUP S.R.L. ca subfurnizor de sare alimentara,
industriala (iodata, neiodata) pentru industria cosmetica, medicina si
consumul uman si ingrasaminte chimice (azotat de amoniu, uree), astfel incat
sa devenim un furnizor de prim rang pentru industria de ingrasaminte chimice
si sare si sa realizam din aceste activitati 25-30% din cifra de afaceri.”
Totodata, prin demararea acestui proiect, se mai urmareste si:

- realizarea si promovarea satisfacerii clientilor;
- cresterea competitivitatii prin calitate;
- imbunatatirea continua a calitatii;
- motivarea salariatilor in realizarea calitatii.
Principala destinatie a noii capacitati de productie are in vedere constructia de

spatii de productie si depozitare special acoperite, complex de dimensiuni medii si
mari, sectii de procesare si ambalare a sarii alimentare, industriale (iodate si neiodata),
pentru dezapezit, sare pastile pentru dedurizarea apei, sare hrana pentru animale si a
ingrasamintelor chimice (azotat de amoniu, uree). In acest scop, intreprinderea a decis
achizitionarea urmatoarelor mijloace fixe:
Page | 40
- Masina automata de ambalat pentru saci
- Masina automata de ambalat pentru pungi
- Masina automata de infoliat cu brat rotativ
- Sistem de monitorizare
- Motostivuitoare si electrostivuitoare
Page | 41
Pentru achizitia acestor echipamente va fi deschisa o licitatie internationala,
furnizorii fiind, practic, firme straine, doar cateva in lume fiind capabile sa onoreze
astfel de comenzi, valoarea totala a proiectului ridicandu-se la aproximativ 3.000.000
lei.
Programul de implementare a proiectului este de 24 de luni si are ca tinta
imbogatirea portofoliului de clienti prin accesare de noi piete, astfel se asigura o
perspectiva favorabila de stabilitate a locurilor de munca si chiar cresterea numarului
acestora.
4.2. Alocarea de resurse pentru finanţarea proiectului de investiţii

S.C. MDS GRUP S.R.L. isi propune sa demareze acest proiect de investitie prin
achizitionarea in prima luna a unei masini automate de ambalat pentru saci, costul
sau ridicandu-se la 700.000 lei. In luna a sasea, respectiv a douasprezecea,
intreprinderea va achizitiona o masina automata de ambalat pentru pungi, precum si o
masina automata de infoliat cu brat rotativ. Odata cu punerea lor in functiune se
previzioneaza ca vor aduce o crestere a productivitatii cu cel putin 30%. Efectele vor
fi resimtite si in calitatea si diversitatea produselor obtinute. Pentru a incheia
proiectul de dezvoltare, MDS GRUP S.R.L. va mai achizitiona cinci motostivuitoare
in valoare de 450.000 lei si un sistem de monitorizare pentru suma de 350.000 lei.
Tabelul 4.1. Esalonarea investitiei la S.C. MDS GRUP S.R.L. – Varianta 1

Valori (lei)
Achizitie Luna 1 Luna 6 Luna 12 Luna 18 Luna 24 Total
Masina
automata de 700.000 - - - - 700.000
ambalat pentru
saci
Masina
automata de - 650.000 - - - 650.000
ambalat pentru
pungi
Masina
automata de - - 850.000 - - 850.000
infoliat cu brat
rotativ
Sistem de - - - - 350.000 350.000
monitorizare
Motostivuitoare - - - 450.000 - 450.000
Total 700.000 650.000 850.000 450.000 350.000 3.000.000
Sursa: Prelucrare personala
Prin a doua varianta de investitie intreprinderea isi propune sa aloce majoritatea

fondurilor in anul al doilea, iar echipamentele ce urmeaza a fi achizitionate sunt
procurate dupa cum se observa in tabelul 4.2.
Page | 42
Tabelul 4.2. Esalonarea investitiei la S.C. MDS GRUP S.R.L. – Varianta 2
Valori (lei)
Achizitie Luna 1 Luna 6 Luna 12 Luna 18 Luna 24 Total
Masina
automata de - - 800.000 - - 800.000
ambalat pentru
saci
Masina
automata de - - - 750.000 - 750.000
ambalat pentru
pungi
Masina
automata de - - - - 950.000 950.000
infoliat cu brat
rotativ
Sistem de 450.000 - - - - 450.000
monitorizare
Motostivuitoare - - - 550.000 - 550.000
Total 450.000 - 800.000 1.300.000 950.000 3.500.000
Valoarea proiectului de investitii realizat a fost estimat la 3.000.000 lei pentru

V1 si la 3.500.000 lei pentru V2, acesta fiind efectuat din:
Tabelul 4.3. Surse de finantare ale investitiei -lei-

Surse V1 V2
Surse proprii (Depozite in lei) 1.600.000 1.300.000
- Marfin Bank - 700.000 - 550.000
- Idea Bank - 200.000 - 150.000
- Banca Transilvania - 400.000 - 350.000
- Alpha Bank - 300.000 - 250.000
Finantare europeana nerambursabila
(Programul Operational Regional 800.000 900.000
2014-2020 – AP 2 – Imbunatatirea
competitivitatii IMM-urilor - FEDR)
Credit bancar 600.000 800.000
Pentru finantarea proiectului prin intermediul creditului bancar, S.C. MDS

GRUP S.R.L. apeleaza la MARFIN BANK obtinand pentru:
1. V1 – un credit cu o dobanda negociata de 4%, pe o perioada de 5 ani,

beneficiind de o perioada de gratie de 12 luni.
Dobanda Stocata = valoarea creditului * rata dobanzii * 3 (in primul an are perioada
de gratie) = 600.000 * 0,04 * 3 = 72.000 lei (Anexa nr. 1)
2. V2 – un credit cu o dobanda negociata de 3,75%, pe o perioada de 5 ani

Dobanda Stocata = valoarea creditului * rata dobanzii * 3 (in primul an are perioada
de gratie) = 800.000 * 0,0375 * 3 = 90.000 lei (Anexa nr. 2)
Page | 43
4.3. Indicatori statici în evaluarea proiectelor de investiţii
Tabelul 4.4. Indicatori ai proiectului de investitie

Nr. Valoare (lei)
Crt. Indicatori U.M. V1 V2
3.000.000 3.500.000
1. Valoarea investitiei RON An I – 2.200.000 An I – 1.250.000
An II – 800.000 An II – 2.250.000
35.000 40.000
2. Capacitatea de productie Saci si big-bagsuri / An An I – 22.000 An I – 15.000
An II – 13.000 An II – 25.000
Cheltuieli anuale 4.900.000 5.500.000
3. de productie RON An I – 3.000.000 An I – 2.100.000
An II – 1.900.000 An II – 3.400.000
Venituri anuale 12.250.000 16.800.000
4. de productie RON An I – 7.700.000 An I – 6.300.000
(2*6) An II – 4.550.000 An II – 10.500.000
Beneficiu 7.350.000 11.300.000
5. (2*6-3) RON An I – 4.700.000 An I – 4.200.000
An II – 2.650.000 An II – 7.100.000
6. Pret mediu de vanzare RON 350 420
7. Durata eficienta Ani 15 15
de functionare
4.3.1. Investiţia specifică
�
� = , unde:
- � = investitia specifica;
- � = capacitatea de productie in unitati fizice.
V1: � = 3.000.000 / 35.000 = 85,71

Anul I = 2.200.000 / 35.000 = 62,8571
Anul II = 800.000 / 35.000 = 22,8571
V2: � = 3.500.000 / 40.000 = 87,50
Anul I = 1.250.000 / 40.000 = 31,25
Anul II = 2.250.000 / 40.000 = 56,25
Optimul pentru acest indicator este minim (V1, V2) – minim (85,71; 87,50) –
optim V1
4.3.2. Termenul de recuperare al investiţiei – exprima perioada de timp in care

investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a capacitatii de
productie.
�
� = � �
, unde:
Page | 44
- Pr anual = profitul annual aferent variantei i;
- � = investitia variantei i;
- T = termenul de recuperare pentru varianta i.
V1: � = 3.000.000 / 7.350.000 = 0,41

Anul I = 2.200.000 / 7.350.000 = 0,2993
Anul II = 800.000 / 7.350.000 = 0,1088
V2: � = 3.500.000 / 11.300.000 = 0,31
Anul I = 1.250.000 / 11.300.000 = 0,1106
Anul II = 2.250.000 / 11.300.000 = 0,1991
Varianta optima este minim (V1, V2) – minim (0,41; 0,31) – optim V2
4.3.3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor – se opteaza pentru varianta

la care coeficientul de eficienta este cel mai mare.
� �
= �
, unde:
- E = coeficientul de eficienta a investitiei;

- � = investitia variantei i.
V1: = 7.350.000 / 3.000.000 = 2,45

Anul I = 4.700.000 / 3.000.000 = 1,5666
Anul II = 2.650.000 / 3.000.000 = 0,8833
V2: = 11.300.000 / 3.500.000 = 3,23
Anul I = 4.200.000 / 3.500.000 = 1,20
Anul II = 7.100.000 / 3.500.000 = 2,0285
Varianta optima este maxim (V1, V2) – maxim (2,45; 3,23) – optim V2
4.3.4. Cheltuieli echivalente sau recalculate – asigura insumarea efortului

investitional cu cheltuieli de productie.
�+ +�
� = , unde:
∗�
- K = cheltuieli recalculate;
- Ch = cheltuieli anuale de productie aferente variantei i;
- T = durata de functionare eficienta.
V1: � = 3.000.000 + (4.900.000 * 15) / 35.000 * 15 = 145,71 lei/sac

Anul I = 2.200.000 + (3.000.000 * 15) / 35.000 * 15 = 89,9047
Anul II = 800.000 + (1.900.000 * 15) / 35.000 * 15 = 55,8095
Page | 45
V2: � = 3.500.000 + (5.500.000 * 15) / 40.000 * 15 = 143,34 lei/sac
Anul I = 1.250.000 + (2.100.000 * 15) / 40.000 * 15 = 54,5833
Anul II = 2.250.000 + (3.400.000 * 15) / 40.000 * 15 = 88,75
Criteriul de eficienta este minim (V1, V2) – minim (145,71; 143,34) – optim V2
4.3.5. Randamentul economic al investiţiilor – asigura compatibilitatea intre profitul

final obtinut in urma obiectivului economic si efortului investitional si se calculeaza
cu ajutorul relatiei:
� �
� = − , unde:
�
- � – randamentul economic al investitiei i.
V1: � = (7.350.000 / 3.000.000) – 1 = 1,45

Anul I = 4.700.000 / 3.000.000 = 1,5666
Anul II = 2.650.000 / 3.000.000 = 0,8833
(1,5666 + 0,8833) – 1 = 1,45
V2: � = (11.300.000 / 3.500.000) – 1 = 2,23
Anul I = 4.200.000 / 3.500.000 = 1,20
Anul II = 7.100.000 / 3.500.000 = 2,0285
(1,20 + 2,0285) – 1 = 2,23
Optim este maxim (V1, V2) – maxim (1,45; 2,23) – optim V2
Centralizarea rezultatelor obtinute:
Tabelul 4.5. Indicatori statici – valori obtinute

Nr. Indicatori V1 V2
Crt.
1. Investitia specifica 85,71 87,50
2. Termenul de recuperare 0,41 0,31
3. Coeficientul de eficienta 2,45 3,23
4. Cheltuieli echivalente 145,71 143,34
5. Randamentul economic 1,45 2,23
4.4. Influenţa factorului timp. Metoda actualizării
Rata de actualizare are urmatoarea semnificatie economica: reprezinta profitul ce

poate fi obtinut intr-un an ca urmare a investitiei unei sume de bani la inceputul acelui
an.
Tehnica de actualizare sau tehnica discontarii are rolul de a masura si exprima
influenta factorului timp, acest lucru fiind necesar deoarece procesul investitional se
desfasoara pe o perioada lunga de timp.
Page | 46
A.1. Investiţia actualizată pentru varianta 1:
Investitia in valoare de 3.000.000 lei se va realiza in 2 ani, cu o durata de
functionare eficienta timp de 15 ani, coeficientul de actualizare este de 10%. Volumul
investitiei se esaloneaza astfel:
- Primul an 2.200.000 lei;
- Al doilea an 800.000 lei.
 La momentul inceperii lucrarilor de executie:

�a =∑ =
� +a −
= 2.200.000*(1+10%)-2 + 800.000*(1+10%)-1 =
= 1.818.182 + 727.273 = 2.545.455
 La momentul punerii in functiune a obiectului de investitii:

�a =∑ =
� +a −
= 2.200.000*(1+10%)2-1 + 800.000*(1+10%)1-1 =
= 2.420.000 + 800.000 = 3.220.000
 La momentul scoaterii din functiune a obiectului de investitii:

�a =∑ =
� +a − +
= 2.200.000*(1+10%)2-1+15 + 800.000*(1+10%)1-1+15 =
= 10.120.000 + 3.360.000 = 13.480.000
Unde:
� = investitia anuala;
a = rata de actualizare;
h = anul de realizare;
d = perioada de realizare a investitiei;
n = perioada de functionare eficienta a obiectivului de investitii.
A.2. Investiţia actualizată pentru varianta 2:

Investitia in valoare de 3.500.000 lei se va realiza in 2 ani, cu o durata de
functionare eficienta timp de 15 ani, coeficientul de actualizare este de 10%. Volumul
investitiei se esaloneaza astfel:
- Primul an 1.250.000 lei;
- Al doilea an 2.250.000 lei.
 La momentul inceperii lucrarilor de executie:

�a =∑ =
� +a −
= 1.250.000*(1+10%)-2 + 2.250.000*(1+10%)-1 =
= 1.033.058 + 2.045.455 = 3.078.513
 La momentul punerii in functiune a obiectului de investitii:

�a =∑ =
� +a −
= 1.250.000*(1+10%)2-1 + 2.250.000*(1+10%)1-1 =
= 1.375.000 + 2.250.000 = 3.625.000
Page | 47
 La momentul scoaterii din functiune a obiectului de investitii:
�a =∑ =
� +a − +
= 1.250.000*(1+10%)2-1+15 + 2.250.000*(1+10%)1-1+15 =
= 5.750.000 + 9.450.000 = 15.200.000
Unde:
� = investitia anuala;
h = anul de realizare;
d = perioada de realizare a investitiei;
n = perioada de functionare eficienta a obiectivului de investitii.
B.1. Beneficiul actualizat pentru varianta 1:

Cheltuieli totale = 4.900.000; Beneficiu = 7.350.000; Venituri totale = 12.250.000 .
+a −
Ba =B ∗ = 7.350.000 * (3,177 / 0,418) * (1 / 1,21) =
a +a +a
= 7.350.000 * 7,6 * 0,83 = 46.363.800
+a −
Ba =B a +a
= 7.350.000 * (3,177 / 0,418) = 7.350.000 * 7,6 = 55.860.000
+a −
Ba =B = 7.350.000 * (3,177 / 0,1) = 233.509.500
a
Unde:
B = beneficiul anual;
d = durata de realizare a investitiei;
n = numarul de ani de functionare a obiectivului de investitii.
B.2. Beneficiul actualizat pentru varianta 2:

Cheltuieli totale = 5.500.000; Beneficiu = 11.300.000; Venituri totale = 16.800.000 .
+a −
Ba =B a +a
∗ +a
= 11.300.000 * (3,177 / 0,418) * (1 / 1,21) =
= 11.300.000 * 7,6 * 0,83 = 71.280.400
+a −
Ba =B = 11.300.000 * (3,177 / 0,418) = 11.300.000 * 7,6 = 85.880.000
a +a
+a −
Ba =B = 11.300.000 * (3,177 / 0,1) = 359.001.000
a
Unde:
B = beneficiul anual;
d = durata de realizare a investitiei;
Page | 48
n = numarul de ani de functionare a obiectivului de investitii.
C.1. Randamentul economic actualizat pentru varianta 1:
R= −
�
R= Ia t
a t
− = (46.363.800 / 2.545.455) – 1 = 17,21
R= a t
− = (55.860.000 / 3.220.000) – 1 = 16,35
Ia t
R= Ia t
a t
− = (233.509.500 / 13.480.000) – 1 = 16,32
Unde:
B = beneficiul actualizat la momentul respectiv;
I = investitia actualizata la momentul respectiv.
C.2. Randamentul economic actualizat pentru varianta 2:
R= Ia t
a t
− = (71.280.400 / 3.078.513) – 1 = 22,15
R= a t
− = (85.880.000 / 3.625.000) – 1 = 22,69
Ia t
R= a t
− = (359.001.000 / 15.200.000) – 1 = 22,62
Ia t
Unde:
B = beneficiul actualizat la momentul respectiv;
I = investitia actualizata la momentul respectiv.
D.1. Termenul de recuperare a investiţiei pentru varianta 1:
�� = �
− +a T − ∑h= Ih +a −h +a T −
∑ = � +a =B ∗ <=> =
a +a T +a h a +a T
+a
∑h= Ih +a −h
Notam cu A:
h
+a
Page | 49
+a T −
A=  aA +a = +a – 1  (aA – 1) +a = -1 / (-1) 
a +a T
(1 – aA) – +a =1 +a = −a
T +a
= log T= −aA
−a +a
Ia t
A= = 2.545.455 / [(7.350.000 * 1) / (1,1)2] = 2.545.455 / 6.074.380 = 0,42
h
+a
− , ∗ ,
T= = 0,019 / 0,042 = 0,45
,
D.2. Termenul de recuperare a investiţiei pentru varianta 2:
�� = �
− +a T − ∑h= Ih +a −h +a T −
∑ = � +a =B ∗ <=> =
a +a T +a h a +a T
+a
∑h= Ih +a −h
Notam cu A:
h
+a
+a T−
A= a +a T
 aA +a = +a – 1  (aA – 1) +a = -1 / (-1) 
(1 – aA) – +a =1 +a = −a
T +a
= log −a
T= −aA
+a
Ia t
A= = 3.078.513 / [(11.300.000 * 1) / (1,1)2] = 3.078.513 / 9.338.843 = 0,33
h
+a
− , ∗ ,
T= ,
= 0,015 / 0,042 = 0,36
Varianta optima minim (V1, V2) – varianta V2 optim
Page | 50
4.5. Metodologia BIRD de evaluare a proiectelor de investiţii
A.1. Venitul net actualizat total – Varianta 1
+
VNAT = ∑ = V −C −�
+a h
VNAT = (-2.200.000)*0,9090 + (-800.000)*0,8264 + 7.350.000*0,7513 +

7.350.000*0,6830 + 7.350.000*0,6209 + 7.350.000*0,5644 + 7.350.000*0,5131 +
7.350.000*0,4665 + 7.350.000*0,4241 + 7.350.000*0,3855 + 7.350.000*0,3504 +
7.350.000*0,3186 + 7.350.000*0,2898 + 7.350.000*0,2638 + 7.350.000*0,2398 =
40.492.400 lei
Tabel 4.6. Venitul net actualizat – Varianta 1 de proiect de investitii

Coeficient
Nr. � � Flux Minim de VNAT
Crt. � − −� Actualizare
10%
1. -2.200.000 -2.200.000 0,9090 -1.999.800
2. -800.000 -800.000 0,8264 -661.120
3. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,7513 5.522.055
4. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,6830 5.020.050
5. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,6209 4.563.615
6. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,5644 4.148.340
7. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,5131 3.771.285
8. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,4665 3.428.775
9. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,4241 3.117.135
10. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,3855 2.833.425
11. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,3504 2.575.440
12. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,3186 2.341.710
13. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,2898 2.130.030
14. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,2638 1.938.930
15. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,2398 1.762.530
VNAT 40.492.400
A.2. Venitul net actualizat – Varianta 2
+
VNAT = ∑ = V −C −�
+a h
VNAT = (-1.250.000)*0,9090 + (-2.250.000)*0,8264 + 11.300.000*0,7513 +

11.300.000*0,6830 + 11.300.000*0,6209 + 11.300.000*0,5644 + 11.300.000*0,5131
+ 11.300.000*0,4665 + 11.300.000*0,4241 + 11.300.000*0,3855 +
11.300.000*0,3504 + 11.300.000*0,3186 + 11.300.000*0,2898 + 11.300.000*0,2638
+ 11.300.000*0,2398 = 63.348.910 lei
Page | 51
Tabel 4.7. Venitul net actualizat – Varianta 2 de proiect de investitii
Coeficient
Nr. � � Flux Minim de VNAT
Crt. � − −� Actualizare
10%
1. -1.250.000 -1.250.000 0,9090 -1.136.250
2. -2.250.000 -2.250.000 0,8264 -1.859.400
3. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,7513 8.489.690
4. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,6830 7.717.900
5. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,6209 7.016.170
6. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,5644 6.377.720
7. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,5131 5.798.030
8. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,4665 5.271.450
9. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,4241 4.792.330
10. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,3855 4.356.150
11. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,3504 3.959.520
12. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,3186 3.600.180
13. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,2898 3.274.740
14. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,2638 2.980.940
15. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,2398 2.709.740
VNAT 63.348.910
Avand in vedere calculele referitoare la VNAT, varianta optima este data de

indicatorul care are cea mai mare valoare. In cazul nostru, V2 este varianta optima.
B.1. Raportul venituri-costuri pentru Varianta 1
+
∑ =
� + � +�
=
∑ = +� � +
+�
� � = 12.250.000*0,7513 + 12.250.000*0,6830 + 12.250.000*0,6209 +

12.250.000*0,5644 + 12.250.000*0,5131 + 12.250.000*0,4665 + 12.250.000*0,4241
+ 12.250.000*0,3855 + 12.250.000*0,3504 + 12.250.000*0,3186 +
12.250.000*0,2898 + 12.250.000*0,2638 + 12.250.000*0,2398 = 9.203.425 +
8.366.750 + 7.606.025 + 6.913.900 + 6.285.475 + 5.714.625 + 5.195.225 + 4.722.375
+ 4.292.400 + 3.902.850 + 3.550.050 + 3.231.550 + 2.937.550 = 71.922.200 lei
� = 2.200.000*0,9090 + 800.000*0,8264 + 4.900.000*0,7513 +

4.900.000*0,6830 + 4.900.000*0,6209 + 4.900.000*0,5644 + 4.900.000*0,5131 +
4.900.000*0,4665 + 4.900.000*0,4241 + 4.900.000*0,3855 + 4.900.000*0,3504 +
4.900.000*0,3186 + 4.900.000*0,2898 + 4.900.000*0,2638 + 4.900.000*0,2398 =
1.999.800 +661.120 + 3.681.370 + 3.346.700 + 3.042.410 + 2.765.560 + 2.514.190 +
2.285.850 + 2.078.090 + 1.888.950 + 1.716.960 + 1.561.140 + 1.420.020 + 1.292.620
+ 1.175.020 = 31.429.800 lei
R = 71.922.200 / 31.429.800 = 2,2883 > 1 , proiectul supus evaluarii este eficient
Page | 52
B.2. Raportul venituri-costuri pentru Varianta 2
+
∑ =
� + � +�
=
∑ = +� � +
+�
� � = 16.800.000*0,7513 + 16.800.000*0,6830 + 16.800.000*0,6209 +

16.800.000*0,5644 + 16.800.000*0,5131 + 16.800.000*0,4665 + 16.800.000*0,4241
+ 16.800.000*0,3855 + 16.800.000*0,3504 + 16.800.000*0,3186 +
16.800.000*0,2898 + 16.800.000*0,2638 + 16.800.000*0,2398 = 12.621.840 +
11.474.400 + 10.431.120 + 9.481.920 + 8.620.080 + 7.837.200 + 7.124.880 +
6.476.400 + 5.886.720 + 5.352.480 + 4.868.640 + 4.431.840 + 4.028.640 =
98.636.160 lei
� = 1.250.000*0,9090 + 2.250.000*0,8264 + 5.500.000*0,7513 +

5.500.000*0,6830 + 5.500.000*0,6209 + 5.500.000*0,5644 + 5.500.000*0,5131 +
5.500.000*0,4665 + 5.500.000*0,4241 + 5.500.000*0,3855 + 5.500.000*0,3504 +
5.500.000*0,3186 + 5.500.000*0,2898 + 5.500.000*0,2638 + 5.500.000*0,2398 =
1.136.250 + 1.859.400 + 4.132.150 + 3.756.500 + 3.414.950 + 3.104.200 + 2.822.050
+ 2.565.750 + 2.332.550 + 2.120.250 + 1.927.200 + 1.752.300 + 1.593.900 +
1.450.900 + 1.318.900 = 35.287.250 lei
R = 98.636.160 / 35.287.250 = 2,7952 > 1 , proiectul supus evaluarii este eficient
Se observa ca a doua varianta obtine cel mai ridicat nivel pentru venitul net
actualizat total, astfel incat pentru acest indicator putem alege varianta optima V2.
Page | 53
C.1. Rata interna de rentabilitate a proiectului – Varianta 1
Exprima rata de discontare pentru care veniturile totale sunt egale cu costurile totale.
Tabelul 4.8. Rata interna de rentabilitate a proiectului – Varianta 1

Nr. Coef. Min. Coef. Max.
Crt. � � � Flux de Act. 10% �� de Act. 13% ��
� −� −�
1. -2.200.000 -2.200.000 0,9090 -1.999.800 0,885 -1.769.823
2. -800.000 -800.000 0,8264 -661.120 0,7831 -517.723
3. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,7513 5.522.055 0,6931 3.827.336
4. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,6830 5.020.050 0,6133 3.078.797
5. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,6209 4.563.615 0,5428 2.477.130
6. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,5644 4.148.340 0,4803 1.992.448
7. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,5131 3.771.285 0,4251 1.603.173
8. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,4665 3.428.775 0,3762 1.289.905
9. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,4241 3.117.135 0,3329 1.037.694
10. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,3855 2.833.425 0,2945 834.444
11. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,3504 2.575.440 0,2607 671.417
12. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,3186 2.341.710 0,2307 540.232
13. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,2898 2.130.030 0,2042 434.952
14. -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,2638 1.938.930 0,1807 350.365
15 -4.900.000 12.250.000 7.350.000 0,2398 1.762.530 0,1599 281.829
VNAT 40.492.400 16.132.176
VNAT i
RIR = a i + a ax −a i VNAT i +VNAT ax
RIR = 0,1 + (0,13 – 0,1)*(40.492.400 / 40.492.400 + 16.132.176) = 0,1 + 0,03 * 0,7151 = 0,1214 = 12,14%
� < RIR < � �� , 0,1 < 0,1214 < 0,15 , criteriul pe acest indicator este indeplinit.
Page | 54
C.2. Rata interna de rentabilitate a proiectului – Varianta 2
Tabelul 4.9. Rata interna de rentabilitate a proiectului – Varianta 2

Nr. Coef. Min. Coef. Max.
Crt. � � � Flux de Act. 10% �� de Act. 13% ��
� −� −�
1. -1.250.000 -1.250.000 0,9090 -1.136.250 0,885 -1.005.581
2. -2.250.000 -2.250.000 0,8264 -1.859.400 0,7831 -1.456.096
3. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,7513 8.489.690 0,6931 5.884.204
4. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,6830 7.717.900 0,6133 4.733.388
5. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,6209 7.016.170 0,5428 3.808.377
6. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,5644 6.377.720 0,4803 3.063.219
7. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,5131 5.798.030 0,4251 2.464.743
8. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,4665 5.271.450 0,3762 1.983.119
9. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,4241 4.792.330 0,3329 1.595.367
10. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,3855 4.356.150 0,2945 1.282.886
11. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,3504 3.959.520 0,2607 1.032.247
12. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,3186 3.600.180 0,2307 830.562
13. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,2898 3.274.740 0,2042 668.702
14. -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,2638 2.980.940 0,1807 538.656
15 -5.500.000 16.800.000 11.300.000 0,2398 2.709.740 0,1599 433.287
VNAT 63.348.910 25.857.080
VNAT i
RIR = a i + a ax −a i VNAT i +VNAT ax
RIR = 0,1 + (0,13 – 0,1)*(63.348.910 /63.348.910 + 25.857.080) = 0,1 + 0,03 * 0,7101 = 0,1213 = 12,13%
� < RIR < � �� , 0,1 < 0,1213 < 0,15 , criteriul pe acest indicator este indeplinit.
Page | 55
Daca realizam o comparatie intre cele doua variante se observa o diferenta
valorica foarte mica, insa ajungem la concluzia ca varianta optima este V2.
Tabelul 4.10. Centralizarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii metodologiei BIRD

Indicatori V1 V2
VNAT 40.492.400 63.348.910
V / Ch 2,2883 2,7952
RIR 12,14 12,13
Avand in vedere cele mentionate anterior se demonstreaza ca varianta a doua de

investire este mai eficienta decat prima varianta propusa. Ne reamintim ca aceasta se
refera la o investitie de 3.500.000 lei si se realizeaza preponderent in al doilea an.
Capitolul V – Concluzii
S.C. MDS GRUP S.R.L. este o companie privata infiintata in anul 2008.
Societatea are contract colectiv de munca pentru toti angajatii in care sunt prevazute
atat drepturile cat si obligatiile ambelor parti contractuale, efectueaza plati in numele
salariatilor catre sistemul de pensii public si privat, sistemul asigurarilor de sanatate si
fondul de somaj, lipsa litigiilor si a restantelor, societatea are organizat un program de
protectie a muncii, statut din punct de vedere juridic, iar salariatii care lucreaza in
mediu de risc au echipamente de protectie.
Societatea detine personal inalt calificat si experimentat, absenta grevelor,

protectia muncii corespunzatoare, personal capabil sa se adapteze la situatii noi,
coeficient mare al miscarii totale.
In perioada 2012-2013 intreprinderea nu a mentinut un echilibru financiar, rata

solvabilitatii avand valori negative in cei doi ani analizati, valori mai mici decat limita
minima a intervalului optim, ceea ce arata o situatie nu foarte buna.

a asigurat autonomia financiara in cadrul firmei.
Veniturile din vanzarea marfurilor a inregistrat o crestere in anul 2013,

comparativ cu anul 2012 cu 48,30% , fapt ce arata ca s-a marit capacitatea de
productie a intreprinderii. Productia vanduta are venituri reduse in valoarea cifrei de
afaceri, acesta a crescut in anul 2013, comparativ cu anul 2012 cu 34,91%.

Page | 56
a crescut cu 47,97% comparativ cu anul 2012, inregistrand o valoare superioara.

848.763 lei, mai mare cu 497.416 lei, respectiv cu 41,57% comparativ cu anul 2012.
Pe perioada analizata, rata rentabilitatii consumate a inregistrat valori negative si

pozitive si a avut un trend ascendent incepand cu anul 2013.
In anul 2013, dupa cum se poate observa s-au inregistrat valori mai mari pentru
aproape toate ratele, lucru benefic pentru echilibrul economico-financiar al
intreprinderii, ceea ce arata o capacitate ridicata de a realizat profit.
Impactul şi evoluţia firmei în cadrul proiectului de investiţii
Impactul si evolutia firmei in cadrul proiectului de investitii a influentat cativa

indicatori semnificativi.
Analiza eficientei resurselor umane: se are in vedere un sistem de indicatori care

graviteaza in jurul productivitatii muncii.
Indicatorii utilizati sunt:

- Productivitatea anuala Wa = CA/Ns
- Productivitatea zilnica Wz = CA/Timp (zile)
- Productivitatea orara Wh = CA/Timp (ore)
Anul 2014:
Wa: 15.488.940/13 = 1.191.456,92 lei/salariat
Wz: 15.488.940/219 = 70.725,75 lei/zi salariat
Wh: 15.488.940/1752 = 8.840,72 lei/ora salariat
Tabelul 5.1. Indicatori ai eficientei resurselor umane -lei-

Wa lei/salariat 1.042.135,5 1.191.456,92
Wz lei/zile 47.586,1 70.725,75
Wh lei/ora 5.948,26 8.840,72
Mai jos am realizat o evolutie a productivitatii anuale pe baza valorilor din tabelul 5.1.
Page | 57
Figura 5.1. Evolutia productivitatii anuale
1.250.000 lei
1.200.000 lei 1.191.457 lei
1.150.000 lei
1.100.000 lei 2013

2014
1.050.000 lei 1.042.135 lei
1.000.000 lei
950.000 lei
2013 2014
Pe fondul cresterii cifrei de afaceri cu 5.067.585 lei, s-a produs cresterea

productivitatii anuale cu 149.322 lei, respectiv 14,33% in anul 2014 fata de anul 2013.
Productivitatea zilnica a crescut cu 23.139,65 lei in anul 2014 fata de anul 2013, la fel
ca si productivitatea orara care a inregistrat o valoare de 8.840,72 lei, cu 2.892,46 lei
mai mult fata de anul 2013.
In continuare, in tabelul 5.2. am analizat eficienta muncii prin calculul unui

indicator semnificativ, profitul pe salariat, care pune in evidenta legatura dintre
inzestrarea tehnica, eficienta utilizarii acesteia si productivitatea muncii.
Tabelul 5.2. Evolutia profit/salariat -lei-

Anul 2013 2014
Rezultatul din exploatare 422.503 561.250
(RE)
Numar mediu salariati (N) 10 13
�� 42.250,3 43.173,08
Profit/salariat =
�
O evolutie a acestui indicator este reprezentata in figura 2.4. de mai jos.
Page | 58
Figura 5.2. Evolutia profitului pe salariat
43.400 lei
43.173 lei
43.200 lei
43.000 lei
42.800 lei
42.600 lei
2013
42.400 lei 2014
42.250 lei
42.200 lei
42.000 lei
41.800 lei
41.600 lei
2013 2014
Dupa cum se poate observa din figura 5.2. de mai sus, profitul pe salariat a
realizat o crestere mica in anul 2014 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2013,
inregistrand o valoare de 43.173,08 lei, valoare mai mare cu 923 lei, respectiv cu
2,18%, crestere datorata in cea mai mare parte evolutiei pozitive a rezultatului din
exploatare din anul 2014.
In tabelul 5.3. de mai jos am reprezentat structura cifrei de afaceri, precum si

dinamica acesteia in perioada 2013-2014.
Tabelul 5.3. Calculul si evolutia cifrei de afaceri -lei-

Anul 2013 2014
Indicatori
Venituri din vanzarea marfurilor 10.183.974 15.159.412
Pondere in cifra de afaceri (%) 97,72% 97,87
Cifra de afaceri 10.421.355 15.488.940
Dinamica cifrei de afaceri (%) 100% 148,63%
Ponderea cea mai mare in cifra de afaceri, pe toata perioada analizata, o au

veniturile din vanzarea marfurilor, modificarea cifrei de afaceri fiind influentata in
principal de aceasta. Veniturile din vanzarea marfurilor a inregistrat o crestere in anul
2014, comparativ cu anul 2013 cu 0,15% , fapt ce arata ca s-a marit capacitatea de
productie a intreprinderii. La polul opus, productia vanduta are ponderi reduse in
valoarea cifrei de afaceri, acesta a scazut in anul 2014, comparativ cu anul 2013 cu
0,15%.
Page | 59
Veniturile din vanzarea marfurilor a inregistrat o crestere in anul 2014,
comparativ cu anul 2013 cu 4.975.438 lei, respectiv 48.86%. Productia vanduta are
venituri reduse in valoarea cifrei de afaceri, acesta a crescut in anul 2014, comparativ
cu anul 2013 cu 92.147 lei, respectiv 38,82%.
Pe baza rezultatelor obtinute din tabelul 5.3. am realizat un grafic care reflecta
evolutia valorica a cifrei de afaceri in perioada analizata.
Figura 5.3. Evolutia cifrei de afaceri

18.000.000 lei
16.000.000 lei 15.488.940 lei
14.000.000 lei
12.000.000 lei
10.421.355 lei
10.000.000 lei
2013
8.000.000 lei 2014
6.000.000 lei
4.000.000 lei
2.000.000 lei
0 lei
2013 2014

a crescut cu 5.067.585 lei, respectiv cu 48,63% comparativ cu anul 2013, inregistrand
o valoare superioara.
Mai jos am realizat un tabel cu evolutia ratelor lichiditatii si solvabilitatii generale.
Tabelul 5.4. Rata lichiditatii si solvabilitatii generale in 2013 si 2014

Indicatori 2013 2014 Interval optim
Rata lichiditatii generale 0,77% 0,67 [1,2 – 1,8]
Rata solvabilitatii generale 0,99% 0,94 ≥3
Rata lichiditatii generale a inregistrat in perioada 2013-2014 valori subunitare,

care nu au fost cuprinse in intervalul de sigurata [1,2 – 1,8], ceea ce reflecta
inexistenta unui fond de rulment care nu ii permite intreprinderii sa faca fata unor
posibile incidente care pot aparea in miscarea activelor circulante.
Page | 60
Intreprinderea inregistreaza valori ale ratelor lichiditatii generale mai mici decat
“1”, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu este protejata de o eventuala insuficienta a
trezoreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilor la cererea
creantierilor.
a asigurat autonomia financiara in cadrul firmei.
In tabelul 5.5. de mai jos am reprezentat calculul si evolutia valorii adaugate in

perioada 2013-2014.
Tabelul 5.5. Calculul si evolutia valorii adaugate -lei-

Nr. Indicatori 2013 2014
Crt.
1. Productia exercitiului 237.381 329.528
2. Venituri din vanzarea marfii 10.215.034 15.159.412
3. Costul de cumparare marfuri 8.220.123 12.955.969
4. Marja comerciale (2-3) 1.994.911 2.203.443
5. Consumuri intermediare 1.383.529 1.126.074
6. Valoarea adaugata (1+4-5) 848.763 1.406.897

1.406.897 lei, mai mare cu 558.134 lei, respectiv cu 65,76% comparativ cu anul 2013.
Strategia de dezvoltare a intreprinderii pentru anii 2015-2020 este o strategie de

“expansiune selectiva” ceea ce inseamna ca prioritare vor fi acele grupe de produse cu
profitabilitate buna si risc relativ redus, respectiv: sarea marina alimentara, sare
industriala si pentru dezapezit, sare pastile pentru procesul de tratare (dedurizare) al
apei, sare hrana animale si ingrasaminte chimice (azotat de amoniu, uree), fara a se
neglija celelalte grupe de produse si servicii care vor fi mentinute si ajutate sa-si
imbunatateasca profitabilitatea.
Planurile pentru perioada 2015-2020 aprofundeaza viziunea asupra MDS GRUP

ca o organizatie centrata asupra “Clientului” prin programe de dezvoltare durabila si
sustenabila si pentru dezvoltarea competitivitatii prin cunoastere si inovare, ceea ce va
asigura mentinerea avantajului competitiv. MDS GRUP va continua ca o puternica
baza industriala pentru medicina, cosmetica, industrie si consumul uman.
Printre prioritatile de investitii se afla noile tehnologii, deopotriva cu dezvoltarea

culturii organizationale si a angajatilor in spiritul cerintelor de pe piata actuala.
In anul 2014, s-au inregistrat valori mai mari pentru aproape toate ratele, lucru
benefic pentru echilibrul economico-financiar al intreprinderii, ceea ce arata o
capacitate ridicata de a realizat profit.
Page | 61
Analiză SWOT
Puncte forte Ameninţări

- Rezervele deschise de peste 100 mil tone,
pot asigura producţia de sare la nivelul - Preţuri ridicate pentru achiziţionarea de
cererii actuale pe o perioadă de peste de maşini, utilaje agricole, seminţe,
40 ani; îngrăşăminte, lucrări agricole;
- Posibilitate de asigurare din surse proprii a - Fluctuaţia cererii de sare pentru
necesarului minim de investiţii care să dezăpezirea drumurilor în funcţie de
permită desfăşurarea în condiţii bune a factorii meteo-climatici;
activităţii; - Restrângerea pieţei interne datorită
- Contribuţie importantă la bugetul statului declinului industriei chimice;
şi bugetele fondurilor speciale (taxe, - Creşterea treptată a tarifelor de transport
impozit pe profit, obligaţii angajaţi şi şi a costurilor energiei la nivelul pieţei
angajator, dividende, etc.); U.E.;
- Oferta de produse este largă şi - Accentuarea gradului de neutilizare a
diferenţiată; forţei de muncă din spaţiul rural;
- Există posibilitatea accesării de fonduri - Creşterea costurilor cu input-urile în
pentru dezvoltare economică; agricultură (carburanţi, îngrăşăminte
- Există clienţi pentru produsele realizate; chimice pentru fertilizare şi tratament),
Dotare tehnică adecvata realizării precum şi a costurilor creditelor bancare;
actualelor nivele de producţie; - Concurenţă puternică pe unele segmente
- Experienţă şi personal calificat în de piaţă, cum ar fi în Bulgaria, Ungaria,
domeniu; Serbia, a firmelor producătoare de sare
- Calificare tehnică; din Belarus şi din Ucraina, care la
- Reţeaua de distribuţie actuală acoperă mai calitate relativ similară livrează la preţuri
mult de jumătate din suprafaţa ţării, cu mult mai scăzute;
dealeri autorizaţi în Iaşi, Suceava,
Alexandria, Braşov, Râmnicu Vâlcea,
Brăila şi Galaţi;
Puncte slabe Oportunităţi
- Uzura fizică şi morală ridicată a - Existenţa unui avantaj competitiv natural

utilajelor agricole şi lipsa unui centru pe pieţele din ţările vecine care nu dispun
specializat pentru repararea lor; de rezerve de sare;
- Lipsa unor facilităţi care să stimuleze - Perspectiva implementării unei noi
investitorii; tehnologii de derocare şi preparare
- Statul nu are structuri operaţionale prin primară a sării geme prin utilizarea
care să intervină eficient pentru dislocării mecanizate în locul dislocării cu
corectarea unor dezechilibre- explozivi.
disfuncţionalităţi ale pieţei; - Există politici naţionale şi europene care
- Vârsta înaintată a persoanelor care încurajează dezvoltarea industriei;
lucrează în agricultură; - Existenţa unei cereri specifice în cadrul
- Un nivel relativ scăzut al subvenţiilor pieţei comune europene poate duce la
pentru agricultură determină o cerere stimularea dezvoltării unor produse de
internă mai redusă decât cea aşteptată nişă;
privind îngrăşămintele chimice. De - Contracte noi cu firmele pentru care
asemenea fiind o industrie poluantă sunt prezintă interes (Turcia, Ucraina, Austria);
necesare mari investiţii pentru protecţia - Perfectarea calificării manageriale de
mediului; producţie şi comerţ şi extinderea utilizării
tehnicii de calcul;
Page | 62
Bibliografie
 Cărţi:
1. Anghel I., Popa Anica A., Oancea-Negescu M., Popescu Ana M., Evaluarea
întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2011;
2. Buhociu F., Moga L., Analiză economico-financiară, Editura Europlus, Galaţi,
2010;
3. Buşe L., şi colaboratorii, Analiză economico-financiară, Editura Universitaria,
Craiova, 2013;
4. Greceanu-Cocoş V., Contabilitatea aplicată a întreprinderilor şi
microîntreprinderilor, Editura Universitară, Bucureşti, 2014;
5. Hoanţă N., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2011;
6. Munteanu V., şi colaboratorii, Contabilitatea financiară a întreprinderilor,
Editura Universitară, Bucureşti, 2013;
7. Petcu M., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Economică,
Bucureşti, 2009;
8. Siminica M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Universitaria, Craiova,
2014;
9. Spătaru L., Analiza economico-financiară. Instrument al managementului
întreprinderilor, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2010;
 Pagini web:
10. *** www.mdsgrup.ro
11. *** www.insse.ro
12. *** www.inforegio.ro
13. *** www.fonduri-ue.ro
Page | 63
Anexe
Page | 64

Proiect Investitie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Investitie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Capitolul I – Prezentarea societăţii comerciale S.C. MDS GRUP S.R.L. ………… 4

1.1. Prezentare generală …………………………………………………..……… 4

1.2. Scurt istoric ………………………………………………………………..… 4

1.3. Perspective …………………………………………………………………... 6

Capitolul II – Diagnosticul juridic, tehnic sau operaţional, resurselor umane, al

2.1. Necesitatea şi rolul diagnosticului în evaluarea activităţii societăţii …….…. 7

2.1.1. Diagnosticul juridic …………………………..…………….…… 8

2.1.2. Diagnosticul tehnic sau operaţional ……………………...…...… 9

2.1.3. Diagnosticul resurselor umane şi al managementului firmei .…. 12

2.1.4. Diagnosticul comercial ………………………………….…..…. 17

Capitolul III – Diagnosticul economico-financiar al S.C. MDS GRUP S.R.L. … 24

3.1. Diagnosticul economico-financiar ………………………………….…….. 24

3.1.1. Rolul diagnosticului economico-financiar în evaluarea

3.1.2. Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza bilanţului ….... 25

3.1.2.1. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond

3.1.2.2. Analiza corelaţiei dintre creanţe şi obligaţii ………..…. 30

3.1.2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii …………….………. 31

3.1.3. Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza contului de profit

3.1.3.1. Analiza cifrei de afaceri …………………….……….… 34

3.1.3.2. Analiza producţiei exerciţiului şi valorii adăugate ……. 35

3.1.3.3. Analiza profitului şi rentabilităţii ……………………… 36

4.1. Motivarea deciziei de investire. Prezentare generală ………………...…… 40

4.2. Alocarea de resurse pentru finanţarea proiectului de investiţii …………… 42

4.3. Indicatori statici în evaluarea proiectelor de investiţii ……………………. 44

4.3.1. Investiţia specifică ……………………………………………... 44

4.3.2. Termenul de recuperare al investiţiei ………………………….. 44

4.3.3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor …………... 45

4.3.4. Cheltuieli echivalente sau recalculate …………………………. 45

4.3.5. Randamentul economic al investiţiilor ……………………........ 46

4.4. Influenţa factorului timp. Metoda actualizării …………………………….. 46

4.5. Metodologia BIRD de evaluare a proiectelor de investiţii …………...…… 51

Capitolul V – Concluzii …………………………………………………………..... 56

Impactul şi evoluţia firmei în cadrul proiectului de investiţii …………….. 57

Analiză SWOT …………………………………………………………………....... 62

Capitolul I – Prezentarea societăţii comerciale S.C. MDS GRUP S.R.L.

1.1. Prezentare generală

1.2. Scurt istoric

Capitolul II – Diagnosticul juridic, tehnic sau operaţional, managementului

2.1. Necesitatea şi rolul diagnosticului în evaluarea activităţii societăţii

2.1.1. Diagnosticul juridic

Dreptul societăţii comerciale

2.1.2. Diagnostic tehnic sau operaţional

Figura 2.1. Evolutia valorii imobilizarilor corporale. Valori nete.

In comparatie cu anul 2012, in anul 2013 s-a inregistrat o valoare de 1.686.759

Tabelul 2.1. Imobilizari corporale – Cresteri/Reduceri – Valoare bruta - lei-

Cresterile de valori brute ale imobilizarilor corporale s-au datorat:

Toate cladirile si constructiile speciale sunt in proprietatea companiei. Suprafata

Tabelul 2.2. Imobilizari corporale – Valoare neta -lei-

Valoarea amortizarilor pentru imobilizarile corporale este de 284.156 lei, din

Produse şi servicii furnizate

2.1.3. Diagnosticul managementului firmei şi al resurselor umane

Figura 2.2. Evolutia numarului mediu de salariati

Politicile intreprinderii in domeniul resursei umane asigura nediscriminare atat la

Tabelul 2.3. Categorii salariati – evolutie

Exemplu de calcul al indicatorilor pentru anul 2013:

Tabelul 2.4. Indicatori ce reflecta comportamentul personalului

Analiza conditiilor de munca: societatea are organizat un program de protectie a

Indicatorii utilizati sunt:

Exemplu de calcul pentru anul 2013:

Tabelul 2.5. Indicatori ai eficientei resurselor umane -lei-

Figura 2.3. Evolutia productivitatii anuale