Sunteți pe pagina 1din 28

Competitivitatea la nivel de tara

Olanda

2008
Cuprins:

Capitolul 1 – Introducere.......................................................................3
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................

Capitolul 2 - Determinantii factoriali....................................................6

Capitolul 3 – Determinantii cererii........................................................9

Capitolul 4 – Strategie, structura si rivalitate...................................13

Capitolul 5 – Industriile din amonte si aval......................................18

Capitolul 6 – Concluzii generale.........................................................22

Anexe....................................................................................................23

Bibliografie...........................................................................................27

2
Capitolul 1 - Introducere
În 1989, Porter propune un model care să explice rolul ţărilor în identificarea şi
menţinerea avantajelor competitive ale firmelor pe pieţele internaţionale.
Modelul porneşte de la următoarele premise:
- o ţară poate să influenţeze avantajele competitive într-un anumit sector industrial, în care
concurează un anumit număr de firme
- chiar pentru societăţile transnaţionale o ţară poate să ofere avantaje competitive diferite, ca
ţară de origine sau ţară gazdă
- competitivitatea are un caracter dinamic (Schumpeter). Inovaţiile au rol de forţă motrice în
această schimbare continuă şi determină firmele să abandoneze inerţia cu care sunt obişnuite.
Pornind de la aceste idei, Porter propune identificarea şi întărirea continuă a unui sistem
de condiţii care determină avantajele competitive ale unei ţări.
Aşa numitul “diamant al lui Porter” cuprinde următoarele elemente:
1) determinanţii factoriali
2) determinanţii cererii
3) industrii pe din amonte şi din aval
4) strategia şi structura firmelor, precum şi concurenţa dintre acestea
Elementele fundamentale ale diamantului sunt influenţate decisiv uneori de:
5) climatul internaţional
6) acţiunea guvernamentală
Componentele acestui sistem sunt intercondiţionate, evoluţia lor depinzând de masa
critică pe care ele o creează la nivelul economiei. Tratarea distinctă a fiecărui factor dă
posibilitatea adoptării unei politici naţionale generatoare de creştere economică.

3
Strategia
firmei,
structura şi
rivalităţile
Şansa

Determinanţii Determinanţii
factoriali cererii

Acţiunile
Industriile guvernamental
din e
amonte, aval
şi
integrate
orizontal

Determinanţii avantajelor competitive naţionale

Olanda este cunoscută ca fiind ţara lalelelor, digurilor, morilor de vânt şi a bicicletelor.
Dincolo de această imagine artistică, trebuie menţionat că Olanda este unul dintre cei
mai mari investitori din lume, în special în SUA. De asemenea, unele dintre cele mai mari
companii multinaţionale, precum Shell, Philips, Unilever, KLM Airliness, Rotterdam, sunt
companii olandeze. Shell este a doua companie petrolieră din lume ca mărime şi cea mai mare
din lume din categoria companiilor non-americane. Compania KLM Airliness a fost fondată în
anul 1919, fiind totodată cea mai veche companie din lume care desfăşoară activitate în
domeniul serviciilor de transport aerian. Din punctul de vedere al dimensiunilor şi volumului de
activitate, KLM Airliness se situează pe locul şase în ierarhia celor mai mari companii
multinaţionale de transport aerian.
Rotterdam este cel mai mare şi mai aglomerat port din lume, fiind situat în Delta Rinului:
Portul Rotterdam este considerat principala poartă de a Europei. Philips este unul dintre cei mai
mari producători de produse electrice şi electrocasnice din lume.
Olanda are o populatie de 16,3 milioane locuitori, din care circa 8 milioane reprezinta
populatia activa. Cea mai mare concentratie este inregistrata in partea de vest, cunoscuta sub
numele de Randstat, centrul economic al tarii, unde isi au sediul si isi desfasoara activitatea
peste 45% din numarul total de companii. Partea de sud a tarii, de asemenea, bine dezvoltata,
este in prezent o zona industriala in crestere, orientata in principal spre export si cu o pondere
de circa 25% in economia nationala. Provinciile din estul tarii, la granita cu Germania, au din
punct de vedere economic o structura diversa, activitatile principale desfasurandu-se in sectorul
industriilor manufacturiere, in cel al transporturilor si in sectorul comertului cu ridicata. Doar 10%
din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul tarii, activitatile acestora fiind
concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie.
La nivel national, sectorul manufacturier este relativ restrans si are un aport de doar
15% la formarea PIB. Activitatile industriale ocupa circa 16% din forta de munca activa, si sunt
concentrate in domenii de inalta tehnologie: biotehnologie, chimie fina, industria farmaceutica,
electronica, telematica, ITC, tehnologie medicala, realizarea de materiale noi, industria
alimentara, imprimerie. Multe dintre marile companii transnationale sunt fondate si isi au sediul
central in Olanda: PHILIPS, UNILEVER, SHELL, DSM, AKZO NOBEL.

4
Plasata pe coordonatele economiei vest-europene ,de care este legata printr-un sistem
de relati speciale (fiind membra a Uniunii vamale a Benelux-ului ,Comunitatii Economice
Europene, Comunitati Europene a Carbunelui, si Otelului a Comunitatii Europene pentru
Energie Atomica,a Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare ), economia
olandeza se detaseaza prin dimensiunile sale ,care au prea putin cu intinderea sa teritorila.
Conditile naturale ,la randul lor , dau economiei un profil deosebit .
Lupta continua impotriva apelor va face sa se realizeze , ca ramura deosebit de
importanta ,industria constructoare de dragi de diferite tipuri ,remorchere si alte echipamente de
acest gen , consacrand reputatia mondiala a constructorilor olandezi de diguri ,porturi si ecluze .
Pozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii ,ca punte intinsa intre tarile
scandinave Anglia ,Germania, Belgia si Franta ,va favoriza pe mai departe vechile directii
caracteristice structurii economice a tarii ,respectiv comertul, navigatia si agricultura .
Comparativ cu celelalte tari membre OCDE, agricultura are un rol important in economia
olandeza (2,5% din PIB) si ocupa aproximativ 3% din populatia activa. Agricultura olandeza
este recunoscuta pe piata mondiala ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole si
este un exportator important de carne si produse lactate. Olanda se afla pe primul loc in lume la
exportul de flori taiate, locul II la exportul de branzeturi si locul III la produse agricole in general.
Urmare restrictiilor impuse de Uniunea Europeana la productia animaliera (si din ratiuni
ecologice), cotele alocate Olandei au devenit insuficiente, multi fermieri fiind nevoiti sa se
indrepte catre tari care nu se confrunta cu aceste probleme.
Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza
circa 74% din valoarea adaugata bruta. Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate
din PIB (circa 49%). In domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al
vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta), urmat de cel al
serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi si
comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6,5%). Odata cu cresterea gradului de
integrare a pietelor financiare, sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a
diversificat oferta de servicii, bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala.
Patru dintre ele, ABN Amro, ING Barings, Rabobank si Fortis, sunt cotate intre primele
60 de institutii financiar-bancare din lume. Impreuna, acestea au dezvoltat si opereaza printr-o
retea de aproximativ 6.500 filiale pe teritoriul Olandei si peste 500 in alte 50 de tari. Totodata, in
Olanda functioneaza 60 de filiale si sucursale ale unor banci Europene, Asiatice si Americane.
Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din
Europa si una dintre cele mai importante din lume.
Servicii de finantare a afacerilor sunt asigurate si prin alte institutii specializate, precum
Banca Nationala de Investitii (NIB Capital), specializata in imprumuturi pe termen mediu si lung,
companii de investitii de capital (initial create de guvern, in prezent semiindependente) si agentii
regionale de dezvoltare (servicii financiare pentru infiintarea de noi companii sau preluarea
riscului). Suplimentar, in functie de tipul afacerii, guvernul olandez acorda o serie de stimulente,
subventii sau reduceri de taxe pentru export si investitii. Dezvoltarea comertului exterior a
determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare si finantare a exporturilor.
Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie, ambele, cu peste 60% la formarea
PIB, comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda.
Sectorul IMM-urilor in Olanda (firme cu cel mult 250 angajati) este constituit din peste
550.000 de companii, reprezentand mai mult de 99% din totalul firmelor olandeze, si oferind
circa 2,5 milioane locuri de munca, ceea ce reprezinta 60% din totalul fortei de munca ocupata.
Numarul IMM-urilor in Olanda:
• 425,000 cu pana la 5 angajati
• 69,000 avand intre 5 si 10 angajati
• 52,000 avand intre 10 si 50 de angajati
• 7,000 avand intre 50 si 250 angajati.
Distributia acestora pe sectoare de activitate este : Servicii comerciale 24% ; Vanzari cu
amanuntul 13% ; Activitati industriale 13% ; Sanatate 12%; Vanzari cu ridicata 11%;
Constructii 10%; Reparatii auto 9%; Catering 8% .
Cifra de afaceri realizata in sectorul IMM-urilor este de circa 450 miliarde Euro, si
reprezinta peste 50% din cifra de afaceri realizata in intreaga economie olandeza. La nivel

5
institutional, cea mai mare organizatie olandeza din sectorul IMM-urilor este Asociatia Regala
MKB-Nederland (www.mkb.nl ).
Compusa din 125 de organizatii de ramura si 400 asociatii regionale, MKB-Nederland
apara interesele a circa 175.000 de antreprenori, in raporturile acestora cu administratia
centrala si locala, cu partenerii sociali si ii reprezinta chiar la nivel european. Pe langa sediul
central situat in Delft, MKB-Nederland isi mai desfasoara activitatea in 5 birouri regionale si in
reprezentanta din Europahuis, de la Bruxelles.
Chiar daca in Olanda nu exista o legislatie specifica IMM-urilor, o parte din programele
cu sustinere guvernamentala destinate sprijinirii si dezvoltarii activitatilor economice si
comerciale se adreseaza cu precadere acestora. Astfel :
• PSB (Program Starting Companies on Foreign Markets): are ca obiectiv sprijinirea
activitatilor de export a firmelor mici si mijlocii cu experienta redusa in materie de comert
exterior;
• IFOM (Investment Facility Emerging Markets): se adreseaza IMM-urilor care doresc sa
investeasca pe pietele emergente.
În prezent, industria laptelui din Olanda este una din cele mai bine consolidate din lume
fiind bazată pe o structură cooperatistă. Industria laptelui din Olanda atinge o poziţie
internaţională competitivă puternică, bazată pe propriile standarde ridicate atât în ceea ce
priveşte îndelungata tradiţie a olandezilor de a fi o naţie de comercianţi, cât şi respectarea
parametrilor tehnologici şi de calitate a produselor fabricate. Cu o valoare curentă a exportului
atingând cifra de 3,7 miliarde Euro, Olanda este printre cei mai mari exportatori de produse
lactate din lume. Ţările Uniunii Europene constituie principala piaţă de desfacere, reprezentând
mai mult de două treimi din totalul exporturilor de lapte şi produse din lapte, la nivelul anului
2005. Astfel, aprox. 75% din exporturi merg spre Germania, Franţa şi Belgia.
Sectorul laptelui din Olanda este foarte bine structurat, fiecare segment in lantul de
produstie avand propria sa organizatie care sa ii reprezinte interesele:
PZ (Productschap Zuivel - Consiliul Olandez al Laptelui) www.prodzuivel.nl reprezinta sectorul
laptelui ce contine 22.000 ferme precum si fabricile procesatoare.
COKZ (Centraal Orgaan voor Kwaliteitsaangelegenheden in de Zuivel - Autoritatea Olandeza
de Control a Laptelui si Produselor Lactate) www.cokz.nl asigura calitatea si siguranta
alimentara a produselor lactate in Olanda.
MCS (Melkcontrole Station - Milk Control Station - Centrul de Testare a Laptelui din Olanda)
www.mcs-nederland.nl deserveste lantul laptelui din Olanda prin analizarea probelor de lapte
pentru plata laptelui si realizarea controlului oficial al productiei.
NZO (Nederlandse Zuivel Organisatie - Asociatia Procesatorilor de Lapte) www.nzo.nl este
asociatia procesatorilor de lapte si reprezinta 12 companii procesatoare i.e. 98% din laptele
procesat.
LTO Nederland (Land- en Tuinbouw Organisatie - Asociatia Fermierilor din Olanda) www.lto.nl
este asociatia nationala a fermierilor din sectorul zootehnic si agricol si reprezinta interesele a
50.000 fermieri.
OCM (Organisatie Certificering Melk - Organizatia pentru Certificarea Fermelor)
www.ocmonline.nl.
Olanda este printre liderii mondiali in productia de carne si lapte si are o experienta
indelungata si o foarte buna reputatie in domeniul reproductiei de vite pentru obtinerea de lapte
si carne. Vacile din rasa Friesian (dubla destinatie si calitate superioara) au fost exportate in
intreaga lume de mai bine de 100 de ani. Selectia prin mai multe generatii a dus la obtinerea
celebrei rase Holstein Friesians – vaci de lapte. In zilele noastre, Olanda joaca un rol important
in activitatea de reproductie a rasei Holstein Friesian, prin livrarea in intreaga lume a
materialului genetic.
Industria olandeza de productie a vacilor de lapte este bine dezvoltata si organizata. Cu
mai mult de 1.4 milioane de vaci de lapte in productie, se garanteaza o capacitate nationala
uriasa de productie a carnii. Inlocuirea vacilor asigura furnizarea de vaci pentru abatorizare. In
acelasi timp, incrucisarea raselor a devenit o practica populara si este recunoscuta drept
instrumentul perfect pentru obtinerea viteilor pentru producerea de carne. Pentru a aduce viteii
la valoarea lor maxima, Olanda a dezvoltat rapid si energic sectorul de productie a carnii de
vitel. Datorita reglementarilor si cerintelor pietei a crescut si numarul viteilor. Aceste animale
sunt perfecte pentru obtinerea carnii de vita de calitate superioara.

6
Dezvoltarea puternica a acestui sector in Olanda a fost facilitata de cativa factori
importanti, printre care:
> Cunoasterea si experienta in cresterea animalelor si in zootehnie
> Reteaua de cercetare, educatie si consiliere practica
> Firme producatoare de furaje speciale
> Productia efi cienta de carne de vitel adusa la rangul de industrie
> Fermieri particulari si fi rme dispuse sa investeasca
> Orientarea internationala a comerciantilor de animale vii
> Mijloace de transport la standarde superioare.

Procesele de productie sunt standardizate si certificate pentru garantarea calitatii,


sanatatii si bunastarii animalelor. Sectorul de transport animale a investit in camioane moderne
pentru a garanta transportul in conditii excelente pentru animalele vii de calitate superioara.

Capitolul 2 – Determinantii factoriali


Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru derularea relatiilor de afaceri, bucurandu-
se de un climat politic stabil, o baza macroeconomica puternica, un cadru legal clar si relatii
comerciale bine dezvoltate, in special cu tarile vecine.

Determinanţii factoriali arată poziţia unei ţări din punctul de vedere al factorilor de producţie
de care are nevoie pentru a concura într-o anumită industrie.
Teoria economică modernă a avantajelor competitive demonstrează că elementul
determinant pentru ca o ţară să fie competitivă nu este dotarea naturală cu factori de producţie
(aşa cum susţineau teoriile clasice şi neoclasice), ci crearea şi apariţia de noi factori sau
îmbunătăţirea celor existenţi.

Porter clasifică factori de producţie în următoarele categorii:

a) Resurse umane – definite prin cantitate, nivel de pregătire, costuri ale forţei de muncă,
programul de muncă, atitudinea faţă de muncă.
Numarul de locuitori din Olanda este estimat la 16.15 milioane (locul 11 in Europa), adica
2.16% din populatia Europei, din care populatie activa 44.1% - 7 milioane locuitori.
Densitatea populatiei este 466.45 loc/km² (locul 18 in Europa, dupa Coreea de Sud -477.49
loc/km²).
Exista circa 6000 hectare de sere in Olanda, care constituie 71500 locuri de munca directe
si 120000 de locuri de munca indirecte pentru ocuparea fortei de munca, excluzand munca
sezoniera. Cele mai multe sere le intalnim in partea de Sud a Olandei care mai este denumita si
‘’Satul olandez de sticla’’.

b) Resurse naturale – pământul, apa, resursele minerale, pădurea (pot fi incluse aici şi
clima, poziţia geografică abundenţa şi accesibilitatea acestor resurse).
Olanda este situata in partea de Vest a Europei, fiind marginita de Marea Nordului, Belgia si
Germania.
Clima este carecterizata de conditii marine temperate cu veri racoroase si ierni temperate.
Tara este neteda, fiind in medie cu aproape 37’ deasupra nivelului marii. O foarte mare parte
din pamant este sub nivelul marii, cu incercari de recuperare, fiind protejat de 1500 mile de
diguri.
Suprafata Olandei este de 41526 km², din care 24% sub nivelul marii, teren arabil 25%,
culturi permanente 3%, fanete 3%, paduri 8%, alte utilizari 39%.
Dintre resursele naturale ale Olandei mentionez gazele naturale, petrol, carbune, saruri de
potasiu, bancurile sezoniere de hering din Atlantic etc.
Agricultura cea mai performanta din lume antreneaza 5% din populatia activa, contribuie cu
5% la PNB si are ca specific productia animaliera, Olanda fiind primul exportator mondial de
lapte si branzeturi, iar floricultura este foarte dezvoltata.
Se acorda o atentie deosebita cresterii pasarilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de
oua de pe piata mondiala.
7
Culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg
de zahar pe locuitor , respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil
pentru export.

c) Resursele de cunoştinţe – au în vedere suma cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi


de marketing referitoare la producerea şi comercializarea bunurilor şi serviciilor care se
regăsesc în sistemul universitar, institute de cercetare, sistem informaţional şi bănci de date.
In Olanda exista una dintre primele institute de cercetare in cultivarea, ambalarea si
transportul maritim al florilor, domeniu in care este lider in export.
In ceea ce priveste calitatea scolilor cu specific managerial, Olanda ocupa locul 10 ,
obtinand astfel inca un avantaj in ceea ce priveste competitivitatea la nivel global.
In 2006, aproape 1.1 mld EURO a fost alocat invatamantului particular, adica 4% din
cheltuielile nationale privind educatia.
Cheltuielile pentru invatamantul privat aproape s-au dublat in curs de un deceniu. In 2006,
peste 183000 de oameni au participat la o forma de invatamant privat. In unele cazuri,
invatamantul particular este singura modalitate de obtinere a unui certificat (ex: Master de
Administrarea Afacerilor)

d)Resurse de capital – mărimea şi costul capitalului disponibil pentru producţie


determinat de rata economisirilor din respectiva economie şi structura pieţei financiare
naţionale, diferite de la un sat la altul, în pofida globalizării pieţelor de capital.
Produsul intern brut situeaza Olanda intre primele 15 tari, iar volumul exporturilor - pe locul
8 in lume.
Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de tara cu economie foarte
deschisa, comertul exterior constituind motorul dezvoltarii sale.
Exporturile de bunuri si servicii totalizeaza aproximativ 60% din PIB. Din acestea, cca. 60%
reprezinta reexporturi.
Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi din
PIB) - incluzand componentele bancar, asigurari si transporturi.
Calitatea si complexitatea acestora constituie factori importanti in decizia firmelor straine de
a-si stabili sediul sau reprezentanta in Olanda, ca si pentru infiintarea de noi unitati de productie
sau distributie.
Peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina,
totalizand cca. 7000 companii.
In acelasi timp, investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii, ocupand
primele locuri atat in economiile dezvoltate, cat si in cele emergente.
Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din lume:
ABN AMRO, ING / BARINGS, RABOBANK si FORTIS.
Impreuna, acestea au dezvoltat o retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei şi
peste 500 in alte 50 de tari. In Olanda functioneaza 60 filiale asi sucursale ale unor banci din
Europa, Asia şi America.
Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din
Europa si una dintre cele mai importante din lume.
Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere al ritmului de
dezvoltare al serviciilor de constructii.
Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de distributie. Distribuitorii
executa servicii de import - export. Piata olandeza primeste produse din U.E., dar si efectueaza
transferul rapid si functional al acestora. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie intregii
U.E.
Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare, Rabobank Nederland
fiind considerata printre "cele mai sigure banci din lume", deoarece toate cele trei agentii de
rating au plasat-o pe primul loc cu calificativul AAA.
Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari, dintre care ING se situeaza pe primul
loc cu 3600 milioane ECU, Aegon pe locul al doilea cu 1838 milioane ECU, si Achmea pe locul
al treilea cu 1287 milioane ECU.
Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic, dezvoltare reflectata de:

8
o PNB/locuitor=17320 $/locuitor.
o rata inflatiei scazuta=2%.
o rata somajului scazuta=4%.
o soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro).
o populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa ocupata.

Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez, situandu-se printre primele
in sfera serviciilor financiare integrate. Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt
antrenati in activitati financiar-bancare si de investitii.
Flora Holland are o cifra de afaceri de 1.9 mld EURO, 3000 angajati, o cota de piata de 56%
in Tarile de Jos si de 52.3% la nivel mondial.
Ea este specializata in flori taiate (70% din cifra de afaceri) si plante in ghiveci (30% din cifra
de afaceri).
Cam 7.6 mld de produse sunt vandute pe aceasta piata, in principal produse olandeze (5.8
mld), dar si un numar mare de produse importate (1.8 mld).
Flora Holland incheie afaceri cu aproximativ 16000 furnizori, 4600 comercianti si 2600
exportatori.

e)Infrastructura – cuprinde sistemele de transport, poştă şi telecomunicaţii, sistemele de


plată şi transfer al banilor, dar şi elemente de infrastructură ce determină atractivitatea unei ţări,
pentru calitatea vieţii şi a condiţiilor de muncă (cultură, sănătate).
In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari, datorita situatiei sale
geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii. In acest sens
ele creaza 52,4% din locurile de munca. In ceea ce priveste rolul international al transporturilor
olandeze, este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesc in aceasta tara sunt numai
tranzitate.
Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea
constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic.
Este vorba despre introducerea petrolierelor gigant, transportul prin containere, introducerea
turbo-reactoarelor in transportul aerian.
Rotterdam este considerat unul dintre cele mai importante porturi maritime din lume, Olanda
ocupand locul 3 in calitatea infrastructurii porturilor si locul 9 pentru calitatea infrastructurii
transporturilor aeriene.
Exista în Olanda 2200 de autostrazi, 70% din reteaua feroviara este electrificata si
masoara 3200 km , reteaua de transport fluviala masoară 5046 km , din care 3500km
canale.
In ciuda structurii solului, reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta .Printre marile
constructii rutiere trebuie mentionata, in afara digului de 32 km care a inchis Golful
Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea sa de 5 km ,este
cel mai mare pod din Europa.
In ceea ce priveste transportul in spatiul urban din Olanda, tot mai multi locuitori prefera ca
mijloc de transport bicicleta, reusind astfel sa obtina tot mai multe avantaje cum ar fi scaderea
poluarii, o sanatate mai buna si optimizarea timpului.
Din acest punct de vedere producatorii de biciclete pot privi inapoi pe doi ani de succes. In
2006 cifra de afaceri a crescut cu 15% fata de 2005. In 2007 cifra de afaceri a crescut cu 9%.
Locuitorii Tarilor de Jos au acces la sistemul sanitar 100%.
Ca si boli existente amintesc cancerul la san, care a produs anul trecut decesul a 3180 de
femei , cu 5% mai putine decat in 2006 (locul 3 in Europa, dupa Danemarca).

Capitolul 3 – Determinantii cererii


“Determinanţii cererii” reprezinta unul dintre indicatorii competitivitatii globale analizati in
diamantul lui Porter care se referă la dimensiunea, structura, internaţionalizarea şi ritmul de
creştere al cererii, complexitatea cumpărătorilor, capacitatea unei industrii naţionale de a
prefigura cererea mondială, etc.

9
Caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor
nationale, prin gusturi, sofisticare, dimensiune si, în consecinta, prin presiunea indusa asupra
costurilor, a inovatiei si a calitatii;
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cererii pe piata interna, dar si implicatiile
ei in pozitionarea Olandei pe piata internationala, vom analiza o serie de factori si evolutia
acestora pe perioada ultimilor ani si in special a ultimului an comparativ cu 2007. Trebuie tinut
cont de faptul ca economia globala si implicit economia olandeza traverseaza o perioada de
criza care se reflecta in mod evident si asupra pietei si cererii de produse si servicii.
Competitivitatea Olandei la nivel global este analizata folosind atat indicatori din raportul
anual al competitivitatii, The Global Competitiveness Report 2008-2009 , cat si date statistice si
informatii economice publicate in rapoarte ale guvernului si ale companiilor existente pe piata
interna si internationala.
Un prim indicator care sa reflecte situatia actuala putem considera competitia pe piata
interna a companiilor olandeza, care pe o scara de la 1 la 7 in ceea ce priveste implicarea
diverselor industrii, situeaza Olanda pe locul 3 cu un punctaj de 6.1 intre cele 134 de tari
analizate in raportul competitivitatii.
Ingloband acest indicator alaturi de altii precum indicele de dominare a pietei si eficienta
politicilor anti monopol, care situeza Olanda pe locurile 5 si respectiv 1, specialistii considera
eficienta pietei bunurilor ca fiind unul dintre avantajele competitionale ale acestii tari.
Analizand evolutia unora dintre determinatii cererii pe piata locala olandeza putem
contura o imagine atat a pietii interne cat si internationale:

 Preturile si inflatia
Odată cu lansarea EURO în ianuarie 1999, indexul comunitar al preţurilor de consum a
devenit indicatorul oficial de monitorizare a inflaţiei în zona EURO. Acest indicator este folosit si
de Banca Centrala Europeana ca prim instrument de control al rezultatelor politicii sale
monetare, institutia mentionată propunandu-ai sa mentina acest indicator “foarte aproape de
2%, dar sub acest nivel”. Statele membre Uniunii Europene au reusit sa mentina sub control
inflatia, care a scazut în anii 1990, cu un minim remarcabil în 1999, de numai 1,2%. Aceasta a
urcat apoi in anii 2000, situandu-se foarte aproape de 2% în 2003 si 2004 (vezi anexa2.1) .
Olanda s-a menţinut aproape de aceste medii ale Uniunii Europene, cu excepţia anului
2001, când puseul inflaţionist a ajuns în această ţară la 5,1%. In ultimii ani si chiar si pe
perioada anului 2008 Olanda a avut si are una dintre cele mai scazute inflatii din zona euro.
Pentru intregul an 2007, inflatia in Olanda a fost de 1.6% situandu-se astfel pe locul 11
in topul celor 134 de tari analizate in raportul de competitivitate globala.. In 2006 a fost 1.1%
reprezantand cea mai mica valoare inregistrata din 1989. Cresterea din 2007 s-a datorat in
principal scaderii considerabile a preturilor in 2006.
Rata inflatiei din ianuarie 2008 a fost de 2%, crescand cu 0.1% in comparatie cu
decembrie 2007. Potrivit evolutiei indicelui preturilor de consum publicat in rapoartele statistice,
este pentru prima oara in ultimii 2 ani cand aceasta rata a atins un nivel de 2%. Datorita
cresterii preturilor la articole de imbracaminte si produse alimentare s-a inregistrat o crestere
medie a inflatie de 2% fata de aceeasi perioada a anului 2007. Preturile energiei si electricitatii
au avut un efect descendent asupra inflatiei, in medie inregistrandu-se o scadere de 1.8% fata
de ianuarie 2007. In aceasta perioada a crescut valoarea cheltuielilor in transport.
Ajustarea anuala a primelor de asigurare medicala suplimetara, care au crescut cu
aproximativ 12% a avut un efect benefic asupra inflatiei
Rata inflatiei in februarie si martie a ajuns la 2.2%, crestere stagnata partial de scaderea
preturilor la articole de imbracaminte, asa cum arata si indicele preturilor de consum publicat in
rapoartele economice. Din septembrie 2007 , populatia olandeza plateste mai mult in fiecare
luna pentru produsele de larg consum, cresterea de 6.3 % a preturilor produselor alimentare
din mai 2008 fiind cea mai mare inregistrata din 2002 pana in prezent. Cel mai mare efect
asupra acestei cresteri l-au avut produsele lactate, laptele costand cu 22% mai mult decat anul
trecut, iar branza si untul cu 19%. Pe de alta parte, consumatorul de rand olandez aloca 14%
din bugetul pentru alimentatie produselor lactate.

10
Principalul factor al cresterii preturilor de retail il reprezinta costurile de fabrica crescute,
desi contribuie semnificativ si adaosurile comerciale si transportul. Apogeul cresterii preturilor
de fabrica a fost in octombrie 2007,cand s-a inregistrat o crestere de 33% fata de octombrie
2006. In lunile urmatoare cresterile au fost cu mult mai mici, in aprilie inregistrandu-se o
crestere de 4% in comparative cu un an in urma. Totusi preturile de pe piata au crescut cu 17%.
In luna august inflatia a atins un nivel record de 3.2%. Preturile carburantilor au scazut
cu 4% in decursul unei luni.Desi in iulie preturile carburantilor erau cu 15% mai mari decat cu un
an in urma , iar in august cu 13%, inflatia nu a scazut datorita preturilor in crestere a florilor,
plantelor in ghiveci si articolelor de imbracaminte.
Consumatorii olandezi se confrunta cu o puternica crestere a preturilor din magazine in
ultimele 6 luni. Cu toate astea in ultimele decenii cheltuie din ce in ce mai putin pentru produse
alimentare din bugetul total .
Acesta este in special rezultatul situatiei de pe piata globala, unde cererea din ce in ce
mai mare a determinat cresterea preturilor. Ultima crestere asemanatoare din Olanda a avut loc
in 2002, la scurt timp dupa izbucnirea epidemiei bolii vacii nebune (ESB) si bolii Foot-and-mouth
(FMD), cand a crescut brusc pretul carnii.
Per total, evolutia preturilor produselor alimentare este mult mai neconstanta decat
intreaga inflatie. Importanta influentei unei categorii anume in calculul inflatiei depinde de cat se
cheltuie pentru categoria respective de produse si servicii. Daca in 1969 cheltuielile pentru
produse alimentare reprezentau 25% din inflatie, in 2006 acest procent a scazut sub 10%.
Rata inflatiei a fost in octombrie 2.8%, considerabil mai scazuta fata de septembrie
cand preturile de consum erau cu 3.1% mai mari decat in septembrie 2007. Aceasta se
datoreaza scaderii bruste a pretului petrolului. Pretul petrolului in octombrie a scazut cu 8.8%
fata de luna precedenta, fiind cea mai brusca scadere pe parcursul unei luni din ultimele 3
decenii.
Preturile produselor alimentare au avut un efect descendent usor asupra inflatiei,
crescand pe parcursul ultimului an cu 6.3%
 Opinia (increderea) consumatorilor
In stransa legatura cu evolutia preturilor este si opinia consumatorilor referitoare la
climatul economic per ansamblu al tarii. Astfel, in prima perioada a anului 2008 opinia
consumatorilor s-a deteriorat substantial scazand cu 12 puncte fata de anul trecut ajungand la
un indice de -23 .
In ciuda viziunii lor descurajante asupra economiei, dorinta de cumparare s-a deteriorat
intr-o masura foarte scazuta. Opinia referitoare la propria situatie financiara a ramas aproape
neschimbata. Pe de alta parte, sunt mai incantati de ideea achizitionarii de obiecte valoroase
precum automobile sau obiecte de mobile.
Consumatorii olandezi au cheltuit cu 2.1% mai mult pe produse si servicii in aprilie 2008
decat in aprilie 2007. Cheltuielile inregistrate au fost cu 30% mai mult pentru energie, aproape
jumatate din cresterea consumului fiind datorata consumului crescut de gaze. Pe de alta parte
consumul de produse alimentare, bauturi si produse din tutun a scazut cu 1.3%.
In plus s-a cheltuit cu 1.8% mai putin pentru bunuri durabile, in principal articole de
imbracaminte si incaltaminte, dar in continuare au fost cheltuite sume considerabile pentru
articole lectronice si electrocasnice.
Spre jumatatea anului consumatorii au cheltuit cu 2.7% mai mult pentru servicii.
Dorinta de cumparare a cetatenilor s-a imbunatatit in septembrie, dar intr-o masura mai mica
fata de increderea in climatul economic.
Fara echivoc numarul persoanelor optimiste in ceea ce priveste viitorul lor financiar
imediat depaseste cu mult pe cel al celor cu mai putina incredere in climatul economic,
imbunatatindu-se considerabil atitudinea pe tot arcursul ultimului an.

11
Conform raportului de competitivitate globala, in ceea ce priveste indicele de preferinta
al cumparatorilor, Olanda se situeaza pe locul 13 cu un punctaj de 4.9 pe o scara a
determinantilor de alegre a rodusului pornind de la decizi bazata exclusiv pe pretul scazut si
pana la analiza detaliata a caracteristicilor produslui.
In ceea ce priveste industria florilor, acest indice este foarte ridicat, decizia cumpararii
fiind in general bazata pe caracteristici si nu pe pretul scazut. Statistici bazate pe achizitiile
personale de flori taiate si plante in ghiveci ale consumatorilor ajuta la crearea unei imagini
asupra profilului consumatorului si preferintei acestuia. Astfel, fata de cum ne-am fi asteptat
procentul de femei care cumpara flori este de 79% iar cel al barbatilor de doar 21 %. Dintre
acestea 46% sunt plante de gradina, 34% flori proaspat taiate si 20% plante decorative de
interiorsi 63% sunt achizitionate pentru propria persoana si numai37 % pentru a fi daruite.
 Importuri si exporturi
Folosind ca masura de evaluare a pietei indicele pietei interne, ce reprezinta suma
produsului intern brut si valoarea importurilor de bunuri si servicii, din care se scade valoarea
exporturilor de bunuri si servicii, Olanda se situeaza pe locul 20 cu un punctaj de 4.8 dintr-un
maxim de 7, conform raportului competitivitatii.
Desi este considerat de specialisti ca un dezavantaj al competitvitatii, la inceputul lui
2008 volumul de bunuri exportate a fost cu aproape 8 procente mai mare decat in aceeasi
perioada a anului precedent, fapt ce corespunde cu cresterea medie a primului semestru. Rata
cresterii volumului de importuri a fost cu 4 procente mai mare decat in aprilie anul trecut.
Preturile pentru importuri si exporturi au crescut in mod gradual incepand cu septembrie
2007, partial ca rezultat al preturilor in continua crestere ale petrolului si produselor petroliere. In
aprilie, atat preturile produselor importate cat si ale celor exportate au crescut cu 5% fata de
aceeasi perioada a anului precedent.
Valoarea exporturilor a fost de 31,4 milioane de euro, cu 19% mai mult decat in aprilie
2007, iar valoare importurilor a crescut cu 15 procente la 28 de mil euro, ducat la un excedent
de 3,4 mil euro. Fata de aprilie 2007 asta insemna o crestere cu 1,4 mil euro.
Valoare impoturilor si exporturilor de produse alimentare si combustibili a crescut
substantial si deasemenea s-au inregistrat cresteri si in cazul importurilor de produse chimice.
Cresteri mai semnificative s-au inregistrat la exporturile catre tarile UE decat la cele din afara
UE.
In ceea ce priveste industria florilor, exporturile de anul trecut au inregistrat 5.5 milioane
de euro.Olanda este nu numai cel mai mare exportator si importator de flori taiate si plante in
ghiveci, dar detine si cea mai mare casa de licitatii pentru vanzarea lor.
In luna iulie a acestui an, volumul exporturilor de bunuri a crescut cu 3%, iar importurile
au crescut cu 2 procente. Valoarea importurilor de produse alimentare si carburanti(mineral
fuels) au crescut in mod substantial, ca si exporturile de produse chimice si carburanti .
In septembrie, volumul exporturilor a crescut cu 1% fata de anul trecut fiind cea mai
mica crestere din ultimii 5 ani. Volumul importurilor a crescut cu 4 procente. Valoarea
exporturilor s-a ridicat la 32.7 milioane euro cu 13% mai mult fata de anul trecut, iar valoare
importurilor a crescut cu 17% ajungand la 29.7 milioane euro.
Preturile importurilor cat si exporturilor au crescu cu 6% fata de anul precedent. Pretul in
scadere al petrolului a incetinit cresterea preturilor atat pentru importuri cat si pentru exporturi.
 Accesul la tehnologie

Companiile majore din sectorul ICT trebuie sa faca fata competitiei in mod special din
Asia si mai ales din India, pentru ca acolo companiile pot fi mult mai eficiente din punct de vedre
al costurilor.
O problema majora a serviciilor in domeniul ICT o reprezinta insuficienta personalului
specializat si de aceea s-au orientat catre externalizare – atat companiile mari cat si clientii ale
caror produse sunt dezvoltate in alte tari.
In ceea ce priveste accesul la tehnologie si gradul de utilizare al aparaturii de ultima
generatie si infrastructurii IT, atat la nivelul consumatorului de rand cat si al companiilor si

12
institutiilor guvernamentale, Olanda reprezinta un exemplu la nivel international, ocupand locul
15 cu un punctaj de 6.2 dintr-un maxim de 7, conform indicelui de disponibilitate de noi
tehnologii.(vezi anexa 2.2)
Numarul de abonati la internetul de mare viteza este in continua crestere find
momentan de 31.8 la 100 de locuitori si situand Olanda pe locul 2 conform raportului de
competitivitate globala.
Acelasi loc il ocupa si in ceea ce priveste numarul de computere personale si utilizatorii
de internet cu o cifra de 91.2 respectiv 85.7 la 100 de persoane.Ca reactie la competitia acerba,
companiile IT si-au concentrat atentia pe activitatile de baza, acesta fiind modul de pastrare al
statutului de companii competitive.
In ceea ce priveste telecomunicatiile, anumite segmente de piata au fost privatizate in
ultimii ani, iar ca rezultat a crescut numarul de furnizori ca si gama de produse si servicii
oferite.La nivel global Olanda ocupa locul 14 in ceea ce priveste abonamentele de telefonie
mobila cu un numar de 105.9 abonamente la 100 de locuitori si locul 22 pentru telefonia fixa cu
45.6 linii telefonice principale la 100 de locuitori.
Desi preturile au scazut si calitatea serviciilor a crescut, piata intr-o continua miscare a
devenit mai putin transparenta pentru consumatori. De asemenea piata serviciilor convergente
cunoaste o crestere semnificativa, ceea ce nu poate insemna decat faptul ca furnizorii cauta si
alte infrastructuri decat cele in care operau pana in prezent oferind o gama mai variata de
produse si servicii.
Accesul la tehnologie influenteaza evident si cea mai mare industrie olandeza, industria
florilor prin sistemul de e-comerce, din ce in ce mai activ si mai folosit pe toate pietele. Prin
intermediul unei retele de comunicatii IT producatorii si clientii pot comunica prin e-mail sau
pagini de Internet.
Companiile olandeze care produc si comercializeaza produse horticole cauta in mod
constat modalitati de cercetare si dezvoltare pentru a-si eficientiza serviciile. Exportatorii detin
sisteme on line prin care cumparatorii isi pot comanda produse rapid si eficient. Incepand cu
anul 2001 acestia utilizeaza un sistem de comunicatii inovator, IRIS Online cu o infrastructura
logistica impresionanta. Peste 80% din vanzatorii retail plaseaza comenzile prin intermediul
acestui sistem si receptioneaza marfa (flori, plante, arbusti) de 2 ori pe saptamana, in timp ce
restul folosesc modalitatile clasice (telefon ,fax). Sistemul pastreaza o evidenta a disponibilitatii
produselor in functie de sortimente.
Luand in considerare toti acesti indicatori si factori ai pietei interene putem concluziona
ca nivelul de competitivitate al Olandei este unul ridicat si asa cum ne spun si ultimele rapoarte
oficiale ale competitivitatii globale si previziunile lor, pozitia actuala si viitoare pe piata
internationala este una de top.

Capitolul 4 – Strategie, structura si rivalitate


Strategia, structura firmelor şi promovarea concurenţei determină competitivitatea
internaţională a unei ţări prin modul în care acestea sunt organizate şi conduse, prin obiectivele
propuse şi strategiile aplicate. Diferenţele între ţări sunt prezente la nivelul pregătirii,
obiectivelor, stilului de lucru şi abordărilor managerilor.
Comportamentul şi obiectivele firmei diferă şi în funcţie de mediul în care acţionează;
dacă ea operează într-un sistem bazat pe proprietate divizată între un număr mare de acţionari
care au rol neînsemnat în conducerea firmei sau într-un sistem bazat pe o proprietate
concentrată la nivelul investitorilor instituţionali, care au un rol mult mai important în
administrarea firmei. Obiectivele individuale sunt importante în măsura în care motivează
managerii şi lucrătorii să-şi perfecţioneze pregătirea şi să depună eforturi pentru crearea şi
menţinerea de avantaje competitive. Crearea şi menţinerea de avantaje competitive, sunt
indisolubil legate de existenţa unei concurenţe reale şi puternice care determină întreprinderile
să promoveze pe piaţă produse noi şi să descopere noi pieţe care să stimuleze creşterea.
Concurenţa internă este cel puţin la fel de importantă ca şi concurenţa internaţională,
existenţa mai multor firme concurente fiind benefică tuturor cu condiţia ca între acestea să
existe o concurenţă reală şi nu o atitudine de cooperare. Adoptarea de către stat a unor
reglementări care încurajează apariţia de noi firme determină creşterea competiţiei şi contribuie
la menţinerea avantajelor competitive.
13
Rivalitatea dintre companiile situate în aceeaşi ţară este favorabilă din mai multe motive:
- concurenţa existentă pe piaţa internă obligă firmele să-şi reconsidere nivelul producţiei
şi al exporturilor, în corelaţie cu presiunile concurenţiale interne şi cu oportunităţile existente pe
pieţele externe
- rivalitatea internă obligă companiile sa-şi îmbunătăţească produsele, să le înnoiască în
mod continuu, să se reorienteze către alte segmente ţintă prin noile produse şi să ofere
produsele la preţuri atractive pentru consumatori
- concurenţa internă determină apariţia de noi produse şi servicii care satisfac o gamă
variată de cerinţe
- rivalitatea internă determină pe lângă obţinerea de avantaje şi evitarea unor eşecuri.

Contrar teoriei managementului universal care pledeaza pentru o abordare comuna a


managementului firmelor, indiferent de tara, natiunile in care practicile manageriale tin cont si se
dezvolta in directia resurselor nationale avantajoase pe care le detin, au o industrie competitiva.
Pozitia de lider mondial este astfel determinata de o competitie locala puternica mai mult
decat incercarile unei firme de a casiga piata interna si a exporta produse. A fi puternic pe plan
international inseamna a detine avantaje serioase pe plan intern.
Din punctul de vedere al managementului resurselor umane, Olanda prezintă o serie de
elemente de specificitate. Managementul resurselor umane din companiile olandeze prezintă o
serie de diferenţe evidente, în comparaţie cu modelul american. Numărul companiilor olandeze
care utilizează sistemul de recompense în funcţie de performanţă este foarte mic, în comparaţie
cu cel a companiilor din SUA şi Marea Britanie. Opiniile salariaţilor din companiile olandeze sunt
foarte importante, iar managerii trebuie să se consulte cu reprezentanţii acestora, în momentul
adoptării unor decizii din domeniul economico-financiar. În comparaţie cu managerii americani
care sunt foarte carismatici şi extrovertiţi, managerii olandezi sunt, dimpotrivă, introvertiţi şi
adoptă deciziile pe baza unor consultări anterioare cu salariaţii. Una dintre principalele
particularităţi ale managementului resurselor umane din companiile olandeze o reprezintă
codeterminarea (managementul participativ).
În companiile olandeze, o atenţie deosebită este acordată politicii oportunităţilor egale,
deoarece în Olanda populaţia de culoare neagră reprezintă 5% din numărul total al
populaţiei.Emigranţii provin din fostele colonii olandeze: Surrinam, Moluca şi Indonezia şi marea
lor majoritate sunt familiarizaţi cu valorile culturii organizaţionale din companiile olandeze. Însă,
emigranţii din alte ţări întâmpină dificultăţi majore în procesul de adaptare, deoarece cultura
olandeză are o vechime de peste 800 de ani. În anul 2004, în rândul emigranţilor de
naţionalitate turcă şi marocană se înregistra cea mai mare valoare a ratei şomajului: 14,4 %,
respectiv 19,9%.
Legislaţia olandeză în domeniul muncii interzice orice discriminare în muncă, în funcţie
de vârstă, sex, rasă, orientare religioasă şi naţionalitate. Legea raporturilor de muncă, Dutch
Algemene wet gelijke behandeling, asigură protecţia minorităţilor şi în special a emigranţilor şi
sancţionează companiile care nu respectă prevederile în vigoare. Emigranţii sunt angajaţi în
special în sectorul public, ca poliţişti şi pompieri. Criteriile de recrutare şi selecţie a emigranţilor
sunt aceleaşi, indiferent de ţara din care provin, însă cele mai mari şanse de angajare le au cei
care dispun de o calificare. Provinciale Electriciteits Net este o companie de utilităţi publice care
angajează numai emigranţi.
Legislaţia muncii interzice discriminările dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte
angajarea, promovarea sau acordarea recompenselor. În numeroase situaţii, companiile din
sectorul public angajează în special femei. Katholieke Radio Omrep este o companie de radio şi
televiziune, iar principala caracteristică a acesteia o reprezintă faptul că alocă fonduri distincte
pentru angajarea, promovarea, dezvoltarea şi motivarea femeilor. Nederlandse Spoorwegen,
companie din domeniul serviciilor de transport feroviar, beneficiază de importante subvenţii din
partea guvernului olandez, pentru dezvoltarea unor acţiuni de integrare a femeilor pe piaţa forţei
de muncă. Compania Steenkolen Handels Vereniging angajează pe posturile manageriale cu
preponderenţă femei.
Principala caracteristică a activităţii de recrutare şi selecţie a resurselor umane o
reprezintă diversificarea metodelor de recrutare. În ceea ce priveşte activitatea de recrutare a
resurselor umane, companiile olandeze apelează la diverse metode inovative de atragere a
candidaţilor, precum survolarea plajelor cu elicoptere pentru a afişa banere unor companii care

14
fac angajări (KLM Airliness). Computer Management Group, companie de consultanţă, le oferă
maşini de serviciu candidaţilor care au promovat cu succes interviul de angajare, pentru a-i
fideliza.
Metoda head-hunting-ului este folosită în procesul de recrutare nu numai a managerilor
de nivel superior, ci şi pentru posturile manageriale de nivel mediu. Unele organizaţii, în special
cele din sectorul public, se orientează spre sursele de recrutare internă.
În companiile olandeze, candidaţii sunt selectaţi în funcţie de personalitatea, abilităţile şi
cunoştinţele de care dispun, personalitatea fiind criteriul căruia i se acordă o importanţă
deosebită.
Principala consecinţă a utilizării unor astfel de criterii, în raport cu experienţa, o
reprezintă diminuarea exigenţelor privind candidaţii, înregistrându-se astfel o diminuare a
nivelului calitativ al procesului de selecţie. În opinia managerilor olandezi, selecţia candidaţilor
în funcţie de personalitatea acestora permite reţinerea unor candidaţi care, deşi dispun de o
experienţă în muncă redusă, pot fi transferaţi mai uşor la nivelul altor activităţi. În acelaşi timp,
managerii din companiile olandeze recunosc că principalul dezavantaj al selecţiei candidaţilor în
funcţie de personalitate îl reprezintă diminuarea calităţii personalului angajat.
Unele companii precum Philips, Shell şi UNilever şi-au externalizat activitatea de
recrutare şi selecţie a resurselor umane către companii specializate. În comparaţie cu acestea,
alte companii, precum Dutch Railways, au transferat responsabilitatea privind activitatea de
recrutare şi selecţie la nivelul managerilor de activitate, line managers. În numeroase situaţii,
companiile apelează şi la agenţiile de muncă temporară, care le asigură, pentru o perioadă
determinată de timp, resursele umane necesare realizării anumitor obiective. Companii precum,
Philips, Durch Railways şi Dutch Flower Auction Co. apelează la serviciile unor agenţi de
muncă temporară.
Alături de interviu, probele practice şi simulările reprezintă principalele metode de
selecţie a resurselor umane. Dutch Railways este una dintre companiile care apelează în mod
frecvent la aceste metode. Un exemplu în acest sens îl reprezintă situaţia în care responsabilul
de tren trebuie să îi furnizeze toate informaţiile necesare unui turist britanic care are doi copii şi
doreşte să cumpere un bilet dus-întors, la clasa I, şi a cărui valabilitate să fie de o săptămână.
Politica de resurse umane a companiilor olandeze presupune realizarea unei distincţii
între nivelul de performanţă realizat de un angajat în funcţie de criteriile menţionate în
formularul de evaluare şi performanţa obţinută de către angajat în activitatea curentă. Principala
metodă de evaluare a performanţelor o reprezintă interviul de evaluare, utilizat în două variante.
Beoordelingsgesprek reprezintă prima variantă a interviului de evaluare, angajatul fiind
evaluat de către şeful ierarhic direct. În Funktioneringgsgesprek, cea de a doua variantă a
interviului de evaluare, angajatul şi şeful său ierarhic direct analizează împreună nivelul de
performanţă în muncă a salariatului, încercând să identifice principalele direcţii şi modalităţi de
îmbunătăţire a rezultatelor. În companiile olandeze preponderentă este evaluarea formală.
Principalele instrumente folosite în activitatea de evaluare a performanţelor sunt scala
grafică de evaluare axată pe comportament şi scala de observare a comportamentului.
Evaluarea de tip feedback 360o este folosită la nivelul unui număr foarte mic de companii, în
special la nivelul companiilor de consultanţă.
Motivarea resurselor umane are la bază performanţa în muncă. Politica de recompense
a companiilor olandeze are la bază premisa acordării recompenselor în funcţie de performanţa
în muncă a salariaţilor. În Olanda, procesul de negociere a salariilor este descentralizat.
Salariile se stabilesc la nivelul fiecărei companii, pe baza negocierilor dintre consiliile de muncă
şi conducerea acesteia. Interpolis este o companie olandeză din domeniul asigurărilor, în cadrul
căreia este practic sistemul de recompense în funcţie de performanţă. Astfel, la nivelul fiecărui
post, este stabilit un ansamblu de competenţe specifice ce trebuie realizate de către angajat.
Performanţa angajatului este stabilită evaluând competenţele stabilite la nivelul postului cu
ajutorul scalei axate pe comportament.
Managementul participativ, ca formă de motivare intrinsecă a angajaţilor, se bazează pe
implementarea şi dezvoltarea la nivelul companiilor a cercurilor de calitate şi a echipelor de
lucru autonome. În opinia managerilor olandezi, dintre cele două metode de management
participativ, cea mai eficientă este cea a echipelor de lucru autonome, deoarece cercurile de
calitate presupun cheltuieli suplimentare cu pregătirea coordonatorilor şi participanţilor, timp

15
relativ mare, efectele acestora fiind aplicate în special în scopul identificării unor soluţii pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Consiliile de muncă îndeplinesc rolul de reprezentanţi ai salariaţilor şi sunt formate din
angajaţi care nu ocupă posturi de conducere şi care se reunesc cel puţin de două ori pe lună,
odată pentru a discuta probleme interne apărute la nivelul consiliului, iar a doua oară pentru a
dezbate cu conducerea organizaţiei anumite aspecte referitoare la condiţiile de muncă şi
salariile acordate.
Membrii consiliilor de muncă sunt aleşi pentru o perioadă de trei ani. Orice decizie a
managementului superior referitoare la timpul de muncă, programul de lucru, durata concediilor,
procedura de evaluare a performanţelor, trebuie adusă la cunoştinţa membrilor consiliului.
Consiliul de muncă poate respinge deciziile managementului superior, solicitând informaţii
suplimentare din partea conducerii companiei. În companiile olandeze, rolul consiliilor de muncă
a devenit din ce în ce mai important, acestea participând la procesul de adoptare a unor decizii
strategice, precum dezvoltarea unor produse noi, planul de investiţii, reorganizarea sau
restructurarea activităţii companiei.
Importanta competitiei este vitala in crearea de avantaje competitive. Cei patru factori
stabiliti de Porter se afla intr-o interdependenta reciproca. Este dificil a crea astfel de conditii
intr-o tara, sau de a elabora o reteta a succesului - daca ar fi asa multe tari ar putea raspunde
provocarilor. De la detinerea de forta de munca inalt calificata si pana la conditii de mediu
favorabile, tarile pot beneficia de posibilitatea dezvoltarii unor firme puternice atat pe plan intern
cat si international. Singure aceste conditii nu pot garanta viitorul unei firme fara alte provocari
din partea concurentilor pentru detinerea pozitiei de lider. Orice natiune trebuie sa prospere,
fiind o provocare pentru guvernul si populatia unei tari.
Avantajul competitiv este mentinut datorita imbunatatirii si dezvoltarii resurselor. Porter
sustine ca factorii care determina dinamica sunt mai importanti in obtinerea de succese decat
factorii care determina avantaje constante. Astfel producerea de inovatii (factor dinamic) este un
factor mai important decat cel al costurilor (factor static). Iar la capitolul inovatie , Olanda se afla
in a doua grupa “innovation followers” potrivit raportului “European Innovation Scoreboard”
referitor la trendul inovatiei (vezi anexa 4.1).
Exemple: ECash este un sistem electronic de plati care folosete posta electronica sau
Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. ECash a fost dezvoltat de firma
DigiCash Co. din Olanda, iar prima demonstratie a fost facuta in 1994. Ulterior, inovatia a fost
implementata de banci din SUA, Finalanda si alte tari. Acest sistem este prima solutie de plati
electronice bazata pe software.
Un alt exemplu este trisoplast care este o bariera minerala brevetata, deosebit de
eficienta si durabila ce a fost dezvoltata in Olanda de catre Trisoplast Mineral Liners.
Performanta deosebita a acesteia este realizata simplu pe santier prin mixarea componentului
special bentonita-polimer cu un filer mineral, de exemplu nisip.In combinatie cu apa se
formeaza o structura retea gelatinoasa rezistenta, densa ca rezultat al retelei de legaturi
chimice dintre particulele argilei minerale, nisip si polimer. Acestea duc la proprietati substantial
imbunatatite decat la barierele minerale traditionale.
Un alt exemplu este, Hytruck care a fost unul dintre cele cinci produse "finaliste" care au
fost nominalizate de juriul TERTIA pentru ca, in final, sa se dovedeasca faptul ca este
câstigatorul prestigiosului premiu pentru inovatie al European Road Transport Show 2007.
Hytruck, produsul care a indeplinit cel mai bine aceste criterii, a fost premiat pe 25 octombrie
2007, in cadrul ceremoniei oficiale de deschidere a TERTS. In deschiderea ceremoniei ce
prefata ziua presei la TERTS, Peter-Jan Bentein, din partea ING Lease, si presedintele juriului,
Henk Nooteboom, au anuntat ca prestigioasa distinctie TERTIA a fost adjudecata de camionul
de distributie de conceptie olandeza propulsat pe baza de hidrogen. Presedintele juriului a
explicat ca acest produs a fost premiat datorita conceptului "proaspat" care s-a aflat in spatele
realizarii sale si pentru ca este o solutie de transport cu zero emisii. Nooteboom a mai apreciat
si faptul ca natura flexibila a sistemului de propulsie a conceptului il face ideal pentru multiple
aplicatii.
Pentru a mentine distributia "in miscare" si in acelasi timp pentru a indeplini cerintele in
crestere pentru un transport mai sigur si mai curat, acest tip de transport necesita un nou tip de
abordare, compus din viziune, spirit inovator si dedicare.

16
Hytruck a raspuns provocarii de a crea o solutie dedicata traficului dens din interiorul
oraselor si distributiei regionale. Camionul de distibutie cu zero emisii este economic si in timp
se poate dovedi durabil.
Hytruck reprezinta, de asemenea, viziunea de inovatie in domeniul transporturilor, cu o
noua solutie, cea a celulei de hidrogen
Specialiştii Ţărilor de Jos în probleme de mediu sunt consideraţi modele de la care toată
lumea are ceva de învăţat. Olanda a reuşit să surprindă prin noi tehnologii de gestionare a
deşeurilor, dovedindu-se în măsură să combată deopotrivă poluarea solului, a aerului şi a apei.
Pentru că cei peste 16,5 milioane de olandezi trebuie să trăiască pe o suprafaţă totală
de numai 41.500 de kilometri pătraţi, dintre care 18,4% este apă, locuitorii Ţărilor de Jos şi-au
pus la punct tehnologii prin care să-şi protejeze terenurile, casele şi viaţa.
Apa, deşi pare să fie din belşug, este fie prea sărată, fie prea poluată ca să poată fi
folosită de oameni. Dar au construit uzine de purificare şi astăzi, în toată Olanda, apa de la
robinet este potabilă. Terenurile, care mustesc de ape, sunt permanent monitorizate şi, la cel
mai mic semn de poluare sau degradare, sunt refăcute şi curăţate, pentru a redeveni cultivabile.
În 1960, aproape toate apele Olandei erau poluate, iar terenurile se aflau la dispoziţia
proprietarilor, care le foloseau după cum aveau nevoie, fie ca terenuri agricole, fie ca terenuri
"industriale", pe care se simţeau îndreptăţiţi să-şi depozitele deşeurile sau să arunce
substanţele toxice de care altfel nu puteau scăpa. Situaţia fiind disperată, începând din deceniul
şase al secolului trecut, Olanda a introdus primele legi de protecţie a mediului.
Strategia celor din Amsterdam ia în calcul chiar şi modificări surprinzătoare ale climei,
care s-ar putea dovedi mai năbădăioasă decât cred - în prezent - specialiştii. De aceea, noile
case construite în Olanda vor fi case plutitoare.
Noile uzine de tratare a apelor potabile cu ultraviolete, în loc de clor, de ardere a
deşeurilor organice (extrase din gunoaie şi ape murdare) sau de spălare a terenurilor poluate cu
metale grele dovedesc din plin preocuparea şi interesul cu care sunt tratate aceste probleme în
Ţările de Jos.
Un inginer albit pe la tâmple, W. M. Sierhuis, cel care a ridicat prima centrală electrică
din lume ce funcţionează arzând gunoiul menajer şi mâlul extras din apele poluate, e foarte
volubil şi ne explică vesel că incineratoarele, dacă sunt bine construite, reprezintă adevărate
mine de aur pentru marile oraşe. Uneori chiar la propriu. La Uzina electrică din Amsterdam,
unde funcţionează "copilul tehnologic" al domnului Sierhuis, se procesează anual 910.000 tone
de gunoi biologic (adică relativ curăţat de sticle şi pungi de plastic) şi se obţine un profit anual
de 100 milioane de euro! Să faci curăţenie şi să ai profit pare o realizare incredibilă, dar
olandezii au dovedit că aproape orice este posibil. Uzina de procesare a gunoiului produce 545
de gigawaţi şi furnizează agent termic pentru unul dintre cartierele oraşului, New West,
generând 50.000 de gigajouli anual. Peste 120 de birouri şi 25.000 de case sunt alimentate cu
căldura obţinută din arderea gunoiului biologic şi a mizeriei extrase din apele murdare.
Deocamdată, numai 99% din gunoaiele colectate în Amsterdam sunt fie reciclate
(precum plasticul, care este exportat în China, sau sticla - ce ajunge direct în topitorii), fie arse,
procentul de 1% rămas fiind singura parte ce ajunge la aşa-zisele gropi de gunoi. De fapt,
acestea nu sunt nici gropi, iar de gunoi, nici vorbă! Ceea ce nu poate fi refolosit, dar nici ars, şi
anume materialele rezultate din demolări sau din refacerea drumurilor, se zdrobeşte fin şi se
reîncorporează în fundaţii, atât în construcţia de imobile, cât şi în cea de drumuri.
Olanda este considerata de secole tara florilor, mai ales pentru lalelele sale, cu varietati
care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir. Cu un climat potrivit pentru cultura florilor
timp de mai bine de jumatate de an, Olanda a dezvoltat o industrie de proportii, in care aceste
produse atat de delicate si pretentioase, dar si atat de pretuite, sunt adapostite mai ales in sere
uriase, cu temperaturi atent monitorizate. Specialistii prefera sa se axeze pe cateva specii sau
chiar pe una singura, inventand noi si noi variatiuni florale pe aceeasi tema, existand si o
comunitate a pasionatilor, care schimba idei, "retete" si secrete ale artei cultivarii florilor. Iar
datorita specializarii si schimbului de experienta, calitatea este deosebita. Inovatiile permanente
si comercializarea la scara globala a florilor fac din Olanda cel mai important exportator de flori
si plante din lume.
O traditie istorica in Olanda, cultivarea florilor a inceput sa fie tot mai importanta din
1950, cand guvernul a inceput sa acorde o atentie sporita acestui sector economic, sprijinind
cultivatorii si exportatorii si mai ales diversificarea ofertei. Multi dintre cei care in trecut

17
preferasera sa se axeze pe cultivarea de legume si fructe au preferat astfel sa inceapa sa
cultive la randul lor flori. Treptat, Olanda s-a impus pe piata mondiala ca principalul exportator
de flori si plante ornamentale.
In primul rand, Olanda ofera un sistem comercial bine pus la punct, precum si o
varietate ametitoare de specii si varietati de flori, de cea mai buna calitate. Specialistii au
incercat mereu sa aduca ceva nou, asa ca in prezent in Olanda se pot obtine cele mai noi si
interesante informatii din domeniu. Paradoxal sau nu, Olanda nu este doar producator, ci si
importator de flori, din peste 50 de tari, flori care sunt apoi exportate mai departe, in urma
licitatiilor.
In Olanda cele mai importante regiuni sunt in Westland - Naaldwijk, Honselersdijk, De
Lier, Monster, Gravenzande, Wateringen, Maasland -, in Aalsmeer - De Kwakel, Ter Aar,
Uithoorn - , in Rijnsburg - Rijnsburg, Katwijk, Noordwijkerhout, Voorhout, Valkenburg - dar si in
alte zone precum Zuid Oost Groningen; Utrecht, Vleuten; etc, unde au loc si licitatii.
Printre concurentii Olandei se numara tari precum Israel, Columbia, Africa de Sud,
Spania, Belgia, SUA, Danemarca, Franta.
La întrebarea “care sunt cerinţele necesare pentru existenţa unui mediu de succes?”
răspunsul oferit este “acolo unde diamantul este puternic”. Dar acest răspuns este destul de
confuz deoarece spre exemplu teoria ne confirmă faptul că abundenţa ofertei de factori de
producţie se poate constitui într-un avantaj, dar în acelaşi timp şi lipsa acestora poate conduce
la obţinerea de avantaje competitive, fapt care creează o confuzie cu privire la modelul
diamantului. Această aparentă contradicţie este explicată de Porter prin distincţia între factorii
de bază, a căror lipsă stimulează inovaţia şi factorii avansaţi care este necesar să fie abundenţi.
Totuşi, în Olanda spre exemplu, în domeniul floriculturii existenţa unui climat rece (lipsa
factorului de bază) a determinat firmele să inoveze, venind astfel în sprijinul afirmaţiilor teoriei.
Dar, în acelaşi domeniu, în acelaşi loc şi acelaşi moment, abundenţa unui alt factor de bază
(gazul natural) a fost de asemenea un factor de susţinere influent. Este imposibil de estimat
care ar fi fost rezultatul dacă Olanda s-ar fi bucurat de un climat mai cald sau dacă nu ar fi avut
nici un fel de resurse de gaz natural, dar acest lucru nu ne permite să considerăm că relaţiile
economice trebuie să conducă întotdeauna la aceleaşi rezultate. Este posibil ca mulţi dintre
factorii întâlniţi în analiză să fie benefici în anumite circumstanţe şi defavorabili în altele.
Deşi o parte a bazei teoretice a modelului lui Porter este deficientă, mare parte a
analizei sale are la bază un volum imens de elemente empirice, care ar trebui să demonstreze
că “diamantele puternice” se regăsesc acolo unde naţiunile deţin avantaje competitive. Acest
lucru a reprezentat o oportunitate evidentă pentru cercetători de a extinde analiza către noi
locaţii şi de a dezvolta metodologii alternative de testare a aserţiunilor principale ale teoriei.
Industria olandeză diferă în mare măsură în funcţie de scopul său geografic, cu câteva
sectoare ce deservesc pieţele mondiale din producţia realizată numai în Olanda, în timp ce
altele realizează produsele lor în mai multe ţări ale lumii. Importanţa ţării de origine diferă în
mod semnificativ de la sector la sector şi nu are o importanţă majoră.

Capitolul 5 – Industriile din amonte si aval


Unul dintre determinantii compertitivitatii globale din diamantului lui Porter o reprezinta
industiile relatioante si de suport.
Acesta vizeaza conexiunea dintre domeniile de afaceri, dintre companii, asociatii, pentru
a determina o crestere a productivitatii colectiva.

In ceea ce priveste interconectarea domeniilor industriale, trebuie avut in vedere, in


viziunea lui Porter, urmatoarele aspecte:
• prezenta furnizorilor locali competitive si a companiilor din domenii interdependente
• prezenta cluster-elor in locul industriilor izolate.

Avantaje regasite in dezvoltarea cluster-elor sunt:


Cresterea competitivitatii prin:
• un acces eficient la forta de munca specializata, la informatii, institutii si “bunuri publice”
precum programe si institutii de specializare;

18
• imbunatatirea coordonarii intre companii;
• motivarea companiilor in vederea imbunatatirii competitivitatii.
Stimularea inovarii prin:
• posibilitati mai bune de a depista oportunitati;
• prezenta unui numar mare de furnizori si institutii care asista la “know how”
• Facilitatea oferita de resursele locate pentru experimentari.
Facilitatea comercializarii:
• Oportunitati pentru noi companii si noi domenii de afaceri conexe
• Usurinta de a intra in domeniul respective, datorita numarului mare de parteneri de
afaceri si posibilitatea obtinerii de informatii.

Michael Porter sustine in lucrarile sale ca existenta cluster-elor in mediul de afaceri


influenteaza competitivitatea in 3 moduri:
• imbunatatirea productivitatii companiilor ce fac parte din cluster
• incurajand inovatia in domeniu respective
• stimuland noi afaceri in domeniu.

Indicatori ce reflecta competitivitatea Olandei, asa cum reiese din The Global Competitiveness
Report 2008-2009

Cantitatea furnizorului local


Un indicator ce reflecta cantitatea domeniilor conexe din amonte. Pe o scara de la 1 la 7
in care 1 = aproape inexintent si 7 = un numar ridicat, incluzand cele mai importante materiale,
componente, echipamente si servicii.
Olanda a inregistrat un scor de 5.6 al acestui indicator, cu 0.9 puncte peste media celor
134 de tari participante la acest raport. Astfel, Olanda se claseaza pe locul 11. Chiar daca este
considerant statistic ca fiind un dezavantaj competitiv, trebuie remarcat faptul ca acest scor
conferta Olandei o pozitie avantajoasa.

Calitatea furnizorului local


Pe o scara de la 1 la 7, in care 1=foarte slab si 7=foarte bine. Calitatea furnizorului local
reprezinta un indicator extre de important, acesta influentand direct calitatea productiei tarii
respective.
Cu un punctaj de 6.0, Olanda se situeaza in raportul Competitivitatii Globale 2008-2009
pe privilegiatul loc 6.

De remarcat este faptul legatura economica dintre Belgia si Olanda, tari apropiate din
punct de vedere geografic, istoric si socio-economic. In ceea ce priveste calitatea furnizorilor,
Belgia ocupa locul 5, iar din punct de vedere al cantitatii, Belgia ocupa locul 12, in timp ce
Olanda locul 11. De mentionat faptul ca Uniunea Benelux s-a dezvoltat dupa cel de al doilea
Razboi Mondial, bazandu-se pe parteneriate economice care au vizat liberalizarea comertului,
coordonarea sistematica a politicilor monetare si de comert international si adoptarea unor
puncte comune in negocieri interstatale. Chiar daca initial economiile Belgiei si Olandei erau
mai mult concurentiale decat partenere, odata cu decizia de a face parte din fondatorii Uniunii
Europene, acordurile intre acestea au dus la o dezvoltare prograsiva si concomitenta a
membrilor Belnelux, lucru ce reiese si din Raportul Competitivitatii Globale.

Amploarea lantului economic

Indicatorul se refera la companiile exportatoare, indicele 1 reprezentand implicare la


nivel primar in pasii unui anumit lant economic (ex. Extractia, industria producatoare), scorul
maxim de 7 reprezentand existenta unui lant complet, incluzand marketing, vanzare, logistica,
serviciile post-vanzare.
La acest capitol, Olanda ocupa locul 9 in randul celor 134 de tari implicate in raport. Cu
un scor de 5.6 (fata de o medie de 3.8), Olanda se remarca printr-o retea complexa de industrii

19
complementare, fapt ce influenteaza in mod pozitiv si direct dezvoltarea gradului de
competitivitate in toate sectoarele economice, precum si in cadrul social (daca ne gandim doar
la piata fortei de munca sau la educatie).

Dezvoltarea clustere-lor

Conceptul de cluster a fost adus in atentia guvernelor, consultantilor si academicienilor


in 1990 de catre Michael Porter. In anii urmatori, multe organizatii si state si-au adus aportul la
acest concept, in present dezvoltarea cluster-ul ducand la stimularea crersterii economice
locala si regionala, precum si la globalizarea socio-economica.
In cazul Olandei, indicele de dezvoltare al cluster-lor o pozitioneaza pe locul 12.. Avand
in vedere faptul ca competitivitatea economica a Olandei ocupa locul 8, putem aprecia faptul ca
dezvoltarea cluster-elor este un dezavantaj competitiv, stimularea dezvoltarii acestor sisteme
economice putand fii imbunatatite.
Cu toate acestea, Olanda detine unele dintre cele mai importante cluster-e alte Europei,
precum:
• Multimedia Cluster Hilversum
• Bio-life science Cluster Leiden-Oegstgeest
• High Tech Cluster, Eindhoven (Olanda) – Leuven (Belgia).

De asemenea, avand in vedere avantajul competitiv pe care il detine prin buna dezvoltare a
amplitudinii lantului economic, (asa cum aratam mai sus pozitionandu-se pe locul 9 din 134),
precum si scorurile bune pe care le inregistreaza in ceea ce priveste calitatea furnizorilor locali,
putem aprecia faptul ca Olanda va reprezenta in urmatorii ani un mediu de afaceri propice
pentru dezvoltarea rapida a holding-urilor si cluster-elor.
Previziunea se bazeaza si pe alti indicatori ai complexitatii business-ului, ce oglindesc
domenii conexe, precum: complexitatea procesului de productie (Olanda ocupand locul 8),
controlul international al distributiei (locul 9).
Gradul de realationare dintre companii, asociatii, institutiile guvernamentare, organizatiile
non-guvernamentale este determinant pentru capacitatea de a crea colaborari care sa dezvolte
clustere.

Studiu de caz : Horticultura in Olanda – lanturi si cluster-e

Industria florilor in Olanda, o adevarata traditie, se poate lauda cu un lant economic foarte
bine dezvoltat, incepand de la productia de seminte si pana la consumator. Chiar daca exista si
exemple de vanzare a produselor printr-un lant scurt (in acest caz apelanadu-se la servicii
externe), de la producator direct la consumator, acest segment al economiei se bazeaza pe
segmentarea activitatii in etape specializate si imbinarea acestora.

Lantul activitatii de crestere a plantelor se poate transforma conceptual intr-o diagrama a


cluster-ului din acest domeniu, adaugand companiile/institutiile complementare, precum:
furnizori tehnici, logistica, transport, servicii business, institutiile de invatamant, guvernul.

Furnizori tehnici Logistica Transport

Vanzare
Productie en-gros Vanzare cu
Cultivare Licitatie Export Consumator
seminte bucata

Educatie Servicii business Politici guvernamentale

20
Fig 1: Diagrama conceptuala a cluster-ului industriei florilor

Industriei florilor in Olanda isi regaseste succesul in faptul ca mici companii care se
ocupa de o parte din activitatile lantului colaboreaza intr-un strans si foarte bine pus la punct
parteneriat tatat intre ei cat si cu holding-uri importnate.

Astfel, o serie de activitati se imbina pentru un rezultat final, productia de seminte si


cultivarea fiind doar o veriga din intreg lantul industrial. De exemplu, schita de mai jos reda
schematic o solutie logistica de tip piramidal, propusa de una dintre cele mai importante
companii, Gondrand Global Transports&Logistics, pentru oferirea consumatorului solutii
personalizate.

Fig. 2: Solutia logistica a Gondrand Global Transports&Logistics

In cazul acestei industrii, exista o necesitate de colaborare ce rezulta si din continuitatea


pe care lantul trebuie sa o mentina, avandu-se in vedere perisabilitatea productiei (ex.: o floare
taiata se devalorizeaza cu 7-15% din valoare in fiecare zi, din momentul taierii ei). Ca urmare,
un flux fara discontinuitati este fundamental in parteneriatul ce se creaza intre companiile
implicate, iar rolul transportatorilor este unul esential.
Olanda se remarca prin infrastructura a transportului martim, putandu-se remarca un
avantaj competitiv al infrastructurii portuare (Olanda ocupa locul 3 in Raportul Competitivitatii
Globale 2008-2009). Mentionam porturile Rotterdam si Schiphol. Olanda ocupa un loc fruntas si
in ceea ce priveste infrastructura transportului aerian (locul 9).

Modele de lanturi si clustere posibile pentru industria florilor

Model 1: Licitatia “la ceas” si medierea


Acest model este in present folosit in Olanda si consta in vanzarea-cumpararea
produselor in principal prin licitatie “la ceas” (se liciteaza inntr-un interval de timp fix), insa
medierea este din ce in ce mai utilizata. In baza statisticilor de pana in present, se
previzioneaza ca in anul 2014, 30% din florile taiate si 70% din plantele cu ghiveci sa fie
vandute prin tehnica medierii.
Modelul 2: Vanzarea directa
Acesta se bazeaza pe comercializarea produselor direct, de la producator catre
vanzatorii en-detail specializati. Acest model promoveaza ideea integrarii serviciilor/domeniilor

21
din amonte si aval si o indeea de “grup de producatori”, astfel incat comanda en-detail-istului sa
ajunga direct la acestia. Avantaje al modelului o constituie interactionarea directa dintre
preferintele en-detail-istului si posibilitatile producatorului. Insa comanda directa incetineste
viteza de livrare, iar in domeniul florilor, aceasta este esentiala. In acest caz, se intrevede
oportunitatea utilizarii Internet-ului (comenzile on-line), aducand flexibilitate si interactivitate.
Insa modelul pare posibil de dezvoltat numai de catre cultivatorii mari.
Modelul 3: Centrele de activitate
Acest model implica o delimitare a fluxului propriu-zis al industriei flurilor de fluxul
financiar si informational. Utilizand competentele industriei olandeze in domeniu de a imbina
cererea si oferta, precum si calitatea cluster-elor existente in Olanda, se creaza o retea de
center de activitate in toata Europa. Acest model face posibila coordonarea din locul productiei
si cererii. Productia poate fi realizata de catre firmele olandeze de pe teritoriul si din afara
Olandei, precum si de cultivatori straini, insa un rol important la fundamentarea modelului o
poarta reteaua de cluster-e existente industria olandeza. Aplicarea acestui model va intari
pozitia pe piata din Europa a industriei florilor din “tara lalelelor”, facand posibila integrarea
modelului la nivel global.
Conditiile impuse pentru realizarea astui model sunt: coordonarea fluxului logistic de cel
informational, necesitatea unor pietele locale suficient de puternice pentru a putea superviza
piata internationala, dar si ca licitatiile din Olanda sa reprezinte un criteriu de incredere la nivel
international. Ca urmare, chiar daca modelul avantajeaza economia Olandei si pare a aduce o
coordonare perfecta pe piata internationala a florilor, producatorii locali sustin ca nici un
competitor nu este capabil sa faca o asemenea transformare in urmatorii ani.

Concluzii

Industria florilor din Olanda este singurul model olandez mentionat de M. Porter. Pozitia
“tarii lalelelor” pe piata internationala se bazeaza pe pret si pe garantiile financiare oferite
cultivatorilor pentru extinderea catre servicii complementare.
Nu este o opinie comun acceptata in ceea ce priveste cel mai bun model de cluster. Cea
mai buna strategie pare insa imbinarea modelelor 1 si 2, respectiv a fluxului bazat pe licitatii cu
vanzarea directa, in vederea intaririi pozitiei Olandei pe piata internationala, pentru aspirarea
catre modelul 3.
Olanda detine in acest domeniu avantaje competitive precum traditia, scolarizarea,
clustere bine dezvoltate, transport maritim si aerian bine dezvoltat, etc. Cum in toate modelele
prezentate, utilizarea informatiei reprezinta legatura dintre cerere si oferta, se poate sublinia o
oportunitate strategica de care piata olandeza poate profita pentru a deveni lider global in
industria florilor.

Capitolul 6 – Concluzii generale

Forumul Economic Global a studiat competitivitatea natiunilor in ultimii 30 de ani.


Incepand din 1979, The Global Competitiveness Report examineaza competitivitatea fiecarei
economii nationale pe plan mondial.
In ceea ce priveste economia Olandei, putem remarca printr-o analiza comparativa o
imbunatatire a scorului de competitivitate al tarii in ultimii ani.
Concret, pozitia ocupata de Olanda in raportul de competitivitate 2006-2007 era 11 dintr-
un numar de cca 130 de tari. Inbunatatind scorurile referitoare la mediul general de afaceri si
inovatie, Olanda se pozitioneaza in urmatorul an pe locul 10, cu un scor de 5.4 din 7 puncte.
In ultimul Raport al Competitivitatii Globale al Word Economic Forum,respectiv 2008-
2009, economia Olandei este cotata pe locul 8, intrand in randul celor mai dezvoltate si
competitive economii la nivel global.Privind pe ansamblu, se pot observa indicatori ce
evidentiaza avantaje competitive in toti factorii mentionati in diamantul lui Porter.
In concluzie, principalele avantaje ce au dus la imbunatatirea competitivitatii Olandei in
ultimii ani sunt:
- Comportamentul correct, nespeculativ, al companiilor pe piata;
- Infrastructura, in pricipal tranportul aerian si naval si furnizarea electricitatii;
- Calitatea educatiei si accesibilitatea la specializari;
22
- Liberalizarea pietei si politica anti-monopolista;
- Politica libera de acordare a creditelor;
- Accesibilitatea la tehnologie.

Anexe

Perioada Nascuti Morti Imigranti Emigratie Cresterea


populatiei

mii

2008 Ianuarie 15 029 12 848 10 339 7 597 2 220


2008 Februarie 14 200 11 387 10 858 6 698 6 109
2008 Martie 14 766 12 023 10 328 6 354 5 635
2008 1trimestru 43 995 36 258 31 525 20 649 13 964
2008 Aprilie 14 779 11 352 9 364 6 413 3 405
2008 Mai 15 595 11 322 10 102 5 846 5 592
2008 Iunie 15 430 10 430 10 760 7 654 6 595
2008 2 trimestru 45 804 33 104 30 226 19 913 15 592
2008 Iulie 16 918 10 821 11 704 10 260 5 178
2008 August 16 349 10 417 14 943 10 106 8 277
2008 Septembrie 16 402 10 123 19 232 8 400 14 226
2008 3 trimestru 49 669 31 361 45 879 28 766 27 681

Anexa 1.1 Numarul populatiei in anul 2008

23
Anexa 1.2 Media varstei fortei de munca angajate, 2007

Anexa 1.3 Procentajul cheltuielilor cu invatamantul privat

24
Olanda Zona euro

Anexa 2.1 Evolutia inflatiei Olandei din perspectiva internationala

7 6.7 6.6 6.6


6.5 6.5 6.4 6.4
6.2 6.2 6.2 6.2 6.2 6.2 6.2 6.2 6.1 6.1 6.1
6 5.9
6

1
it z ay

s
Au e
ri a
G and

om

lia
Fi n

U en d

S k
s

ng an

Au ng
s

l
Sw nd

i n da

he re

m
Em e

e
an

c
ar

te

nd
D an
e

b Isra

H lgiu
t

ra
Sw orw

an

et po
st

Ko
d na
a
ed

ira
ta

gd
m

m
l

rl a
nl

Ja
el

st
er

a
Fr
a
er

Be
Ic

g
C
d

on
K
te

Si
ni

ra
N
te

A
ni

Anexa 2.2 Accesul la noi tehnologii


U

d
te
ni
U

Anexa 2.2 Accesul la noi tehnologii

25
0.80
Innovation Leaders
SE
0.70 CH
FI
JP DK
0.60
Followers DE
2006 Summary Innovation Index

US LU
UK
0.50 FR NL IS
BE IE AT

0.40
NO IT SI
EE CZ
ES
0.30
HU MT LT CY
HR SK PT LV
EL PL RO
0.20
Trailing BG

0.10 Catching-up
TR

0.00
-4.0 -3.0 -2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0
Average grow th rate of SII
Dotted lines show EU25 performance.

Anexa 3.1 Performanta inovatiei si trend-ul recent

6.4 6.3
6.2
6.2

6 5.9 5.9 5.9


5.8
5.8 5.7 5.7
5.6 5.6 5.6 5.6
5.6

5.4

5.2
ia
a

a
a
ia
ia
a

a
ia

t
A

ei
ni

nt

ni

nd
an

di

gi
eh
et
tr

uw
po

pa
ra

el
In
us

la
lv
m

B
F
Ja

O
K

S
A
er
G

Anexa 4.1 Cantitatea furnizorilor locali


Anexa 4.1.Cantitatea furnizorilor locali

26
6,5 6,4 6,4 6,4
6,4 6,3
6,3
6,2
6,1 6,0 6,0 6,0 6,0
6,0 5,9 5,9
5,9
5,8
5,7
5,6

ca
tia

ia
ria

a
ia

ta
a
ni

nd

di
SU
lg
an

an
ar
ve
st

po

e
Be

la

em
Au

Su
m

Fr
El

Ja

O
er

an
G

D
Anexa
Anexa 4.2
4.2 Calitatea
Cantitateafurnizorilor locali
furnizorilor locali

Surse: CBS, Global Competitviness Report 2008-2009

Bibliografie

http://www.weforum.org

http://www.ifama.org

http://www.deruijter.net

http://www.isc.hbs.edu

http://www.cbs.nl

http://www.nationmaster.com

http://www.statistics.dnb.nl

http://www.aboutflowers.com

http://www.ilo.org

http://www.gondrand-logistics.com

27
http://www.flowercouncil.org

http://europa.eu

http://www.trisoplast.nl

http://www.infolapte.ro/organizatii_lapte_olanda.html

http://www.bnve.nl

http://www.dce.gov.ro

28