CUPRINS

Introducere
Cap.1. Prezentarea companiilor
1.1. Azomureş Târgu Mureş
1.2. Biofarm Bucureşti
1.3. SIF Muntenia
1.4. SNTGN Transgaz
1.5. Alro Slatina
Cap.2. Analiza fundamentală
Cap.3. Analiza tehnică
Cap.4. Riscul şi rentabilitatea portofoliului
4.1. Calculul riscului şi rentabilităţii pentru fiecare acţiune
4.2. Calculul covarianţei şi coeficientului de corelaţie
4.3. Selectarea celor trei companii
4.4. Rentabilitatea şi riscul portofoliului format din cele trei acţiuni
Cap.5. Operaţiunea de Hedging
Bibliografie
 INTRODUCERE

Prezentul studiu îşi propune o evaluare preliminară a cinci companii

listate la Bursa de Valori Bucureşti.
În funcţie de rezultatele obţinute în urma analizei, doar trei companii au
rămas în portofoliul nostru.
În prima parte a proiectului am prezentat un scurt istoric al companiilor
alese: Azomureş Tg. Mureş, Biofarm Bucureşti, SIF Muntenia, SNTGN
Transgaz, Alro Slatina, precum şi obiectul de activitate, potenţialii clienţi,
furnizori şi concurenţi.
Cel de-al doilea capitol cuprinde analiza fundamentală, pe baza căreia
am analizat atât evoluţiile şi performanţele economico-financiare ale
companiilor, cât şi aspecte legislative, ştirii şi zvonuri.
În cel de-al treilea capitol este prezentată analiza tehnică fiind cea mai
complexă pentru investitori, având în vedere construirea celor două grafice de
evoluţie bursieră: graficul tip linie şi graficul tip candle. În urma analizării
graficelor, investitorii pot observa momentul oportun de a cumpăra sau vinde
acţiuni.
În al patrulea capitol am prezentat teoria portofoliului, calculând
rentabilitatea şi riscul acestuia. Alţi doi indicatori importanţi pentru luarea
unei decizii sunt covarianţa şi coeficientul de corelaţie.

2
Pe baza rezultatelor obţinute în urma calculelor efectuate, dar şi a celor două
analize am ales trei companii: SNTGN Transgaz, SIF Muntenia, Biofarm
Bucureşti.
Deci se poate spune că, lucrarea în ansamblul ei nu este altceva decât o
încercare de a contura şi asigura înţelegerea noţiunii de investire pe piaţa
bursieră.

CAP. 1. PREZENTAREA COMPANIILOR

1.1. AZOMUREŞ TÂRGU MUREŞ

Societatea comercială “Azomureş” S.A. a fost înfiinţată în 1990 prin
preluarea patrimoniului Combinatului de Îngrăşăminte Chimice Târgu Mureş,
iar în 1996 este listată la BVB.
Obiectul de activitate al societăţi constă în producerea şi comercializarea
următoarelor produse:
- îngrăşăminte chimice cu azot, fosfor şi potasiu;
- melamină;
- materiale fotosensibile.
Ulterior, societăţii i s-au adăugat următoarele obiective de activitate:
- export-import şi comerţ intern;
- activitatea de comision în vamă;
- producerea şi comercializarea produselor agricole provenite din
producţie proprie şi de la terţi din ţară şi/sau din import.

3
 Piaţa îngrǎşǎmintelor trece prin momente grele în acest an atât datorită
guvernului care nu sprijină suficient de mult acest sector de activitate cât şi a
reducerii producţiei atât pe piaţa internă şi câ şi pe cea externă.
O serie de factori influenţează industria îngrăşămintelor chimice şi
anume: evoluţia populaţiei, a creşteri economice, a evoluţiei sectorului primar,
a politicilor guvernamentale şi nu în ultimul rând evoluţia preţurilor la
principala materie primă-gazele naturale.
Principalii concurenţi: Doljchim Craiova, Turnu Măgurele, Azochim
Piatra Neamţ, Amonil Slobozia.
Clienţii :
- ponderea clienţilor externi : Transamonia 14,45% ; Kontirex 9,52% ;
Nadarvest 7,55% ; KTDA 6,56% ; Proferco Service 6,50%.
- ponderea clienţilor interni : S.C. Azochim SRL 3,85 %; S.C.
Archim SRL 3,59%, S.C. Kronospan S.A. 3,34% ; S.C. Agrotex SRL
2,56% ; S.C. E.on Gaz S.A. 2,52%
Principalii lor furnizori sunt :
- externi: OCP, PROFERCO, KEYTRADE, JOHNSON Matthey, Ondeo
Halco
- interni: SNGN Romgaz S.A.; SNTGN Transgaz S.A.; Hidroelectrica,
SNTFM CFR MARFĂ; PETROM.

1.2. BIOFARM BUCUREŞTI

Biofarm S.A. are la origini o firmǎ înfiinţatǎ în anul 1924, numǎrându-se
printre primii producǎtori români de medicamente. Acţiunile Biofarm au fost

4
admise la cota Bursei de Valori Bucureşti, la categoria I, tranzacţionarea
acestora la bursǎ începând în anul 2005, având simbolul BIO.
Obiectul de activitate îl reprezintǎ dezvoltarea, producerea şi punerea pe
piaţǎ a unor medicamente, care au devenit unele dintre ele branduri de succes.
Cu un portofoliu actual de 119 produse (40% medicamente, 50%
suplimente nutritive şi 10% diverse), laboratoare de cercetare de cel mai înalt
nivel, linii de producţie moderne şi o puternicǎ echipǎ de reprezentanţi
medicali şi de vânzǎri, Biofarm este unul dintre primii 7 competitori autohtoni
de pe piaţa farmaceuticǎ din România.
Societǎţile din sectorul farmaceutic au fost, în acest an, unele dintre cele
mai performante de la cota Bursei de Valori Bucureşti, criza financiarǎ lǎsând
urme slabe asupra acestora. Producţia de medicamente reprezintǎ un segment
care a adus, în acest an, randamente semnificative, cel mai mare câştig fiind
adus de titlurile Biofarm, al cǎrui curs s-a apreciat cu 88,5% în acest an, urmat
de cel înregistrat de acţiunile Farmaceutica Remedia şi Zentiva Bucureşti cu
peste 25%, randamentul cel mai mic fiind adus de Antibiotice Iaşi (30%).
Principalii concurenţi ai Biofarm Bucureşti sunt:
- Antibiotice Iaşi;
- Zentiva Bucureşti;
- Sicomed;
- Farmaceutica Remedia S.A.

1.3. SIF MUNTENIA

5
 Societatea de Investiţii Financiare Muntenia provine din transformarea
FPP IV Muntenia (în noiembrie 1996), în societatea de investiţii financiare.
Obiectul de activitate: prin legea133/1996 se prevede cǎ SIF Muntenia
funcţioneazǎ ca societate comercialǎ pe acţiuni, cu urmǎtoarele obiecte de
activitate:
- administrarea şi gestionarea acţiunilor la societǎţile comerciale pentru
care s-au emis acţiuni proprii;
- gestionarea portofoliului de acţiuni şi efectuarea de investiţii financiare
în vederea maximizǎrii valorii propriilor acţiuni;
- mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice şi
persoanele juridice şi plasarea lor în valori mobiliare.
Acţiunile emise de Societatea de Investiţii Financiare Muntenia S.A. au
fost admise la cota Bursei de Valori Bucureşti, la categoria I, în anul 1999,
simbolul fiind SIF 4.
În tabelul de mai jos putem observa cele mai importante societăţii din
portofoliul SIF Muntenia şi ponderea deţinutǎ de cǎtre acestea în capitalul
social şi în activul net al emitentului.

1.4. SNTGN TRANSGAZ S.A.

Societatea Naţionalǎ de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A.
înfiinţatǎ în baza Hotǎrârii Guvernului nr. 334/28 aprilie 2000, este persoana
juridicǎ românǎ având forma juridicǎ de societate comercialǎ pe acţiuni şi îşi
desfǎşoara activitatea în conformitate cu legile române şi cu statutul sǎu.

6
 Societatea s-a desprins de Romgaz în vedera restructurǎrii şi separǎrii
extracţiei, depozitǎrii şi distribuţiei gazelor naturale, fiind deţinutǎ de
Ministerul Economiei- 75,52% şi Fondul Proprietatea- 14,98%. Fiind singurul
transportator naţional de gaze naturale, Transgaz face legǎtura între
companiile care se ocupǎ cu extracţia (Romgaz, Petrom şi alţii) şi distribuitorii
autorizaţi (printe care Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud).
Obiectul principal de activitate al Transgaz este transportul de gaze
naturale şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale.
Societatea are încheiate contracte pe termen lung de furnizare de servicii
de tranzit internaţional cu Gazexport şi Gazpetrom, Federaţia Rusǎ.
Principalii clienţi sunt: Distrigaz Sud, EON Gaz România, Petrom Gaz,
Interagro, Petrom S.A., Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Galaţi.

1.6. ALRO SLATINA

Alro Slatina a fost înfiinţatǎ în 1963 de cǎtre Guvernul român, fiind
primul şi singurul producǎtor de aluminiu din ţarǎ.
În anul 1996, Alro a fost transformatǎ într-o societate cu acţiuni
tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, categoria I, având simbolul ALR.
Principalul obiect de activitate îl constituie producerea aluminiului, dar
societatea se mai ocupǎ şi cu:
- expertize, asistenţǎ tehnicǎ, proiectare;
- producerea şi comercializarea de blocuri de aluminiu primar şi
aluminiu rafinat, bare, plǎci şi sârmǎ de aluminiu şi aliaje de aluminiu;
- activitǎţi de ansamblare, transporturi şi prestǎri servicii;

7
 - colectarea şi livrarea deşeurilor refolosibile.
Principalele produse ale Alro Slatina sunt blocuri de aluminiu primar
99,7% aluminiu, blocuri de aluminiu rafinat 99,99% aluminiu, blocuri din
aliaje aluminiu primar, plǎci şi bare turnate semicontinuu vertical, sârmǎ
prefabricatǎ din aluminiu primar.
Alro Slatina este singurul producǎtor de aluminiu primar din România,
cel mai mare producǎtor de aluminiu din Europa de Est din punct de vedere al
capacitǎţii instalate. Aluminiul este folosit în mai multe industrii: industria
constructoare de automobile care este o piaţǎ în rapidǎ dezvoltare, industria
aerospaţialǎ şi industria de construcţii.
Clienţii Alro Slatina sunt utilizatori finali şi comercianţi de metale atât
din România cât şi din întreaga lume. Peste 80% din producţia realizatǎ de
cǎtre Alro este comercializatǎ pe piaţa internaţionalǎ prin intermediul Bursei
de Metale de la Londra şi în baza contractelor directe pe termen lung cu clienţi
din 25 de ţǎri ale lumii (Italia, Grecia, Austria, Ungaria, Turcia, SUA etc.).
Principalii furnizori de materii prime, materiale tehnologice şi piese
schimb sunt:
- National Aluminium Company India şi Glencore AG Elveţia pentru
alumina calcinatǎ;
 - Carbone Savoie - Franţa, furnizor de pastǎ brascaj şi blocuri catodice ;
- Simonsen – Danemarca pentru dale şi pentru reparaţia cuvelor de
electrolizǎ;
- CPH Olanda şi Fluorsid Italia care furnizeazǎ fluorura de aluminiu;

8
 - KTC Coreea, Wimex Handel Austria, Belimex Bulgaria furnizori de
magneziu metalic;
Concurenţa
a) Concurenţa pe piaţa Produselor primare
Principalii concurenţi ai S.C. ALRO S.A. pe piaţa internaţionalǎ a
aluminiului sunt ALCAN (inclusiv Pechiney-Franţa), Hydro Aluminium a.s.-
Norvegia (inclusiv VAW-Germania), ALCOA-SUA, DUBAL-Dubai, ALBA-
Bahrein, EGYPTAL-Egipt, RUSAL din Rusia.
b) Concurenţa pe piaţa Produselor procesate
Piaţa produselor laminate din aluminiu şi aliaje din aluminiu are
particularitǎţi care o diferenţiazǎ total de piaţa produselor primare. Una din
cele mai importante particularitǎţi este concurenţa care este mult mai
puternicǎ atât din partea producǎtorilor cât şi din partea produselor substitut.
Principalii concurenţi sunt bine cunoscuţi fiind, mare parte din ei, clienţi ai
Alro de mulţi ani. Aceştia sunt : Alcoa, Alcan, Hydro-Vaw, Elval Grecia,
Corus, Impol, Novelis, Alcoa, Alcan (SUA), Egyptalum (Egipt), Hulett
(Africa de Sud).

Cap. 2 Analiza fundamentalǎ

Analiza fundamentală este o metodă de investiţie care urmăreşte

previzionarea dinamici următoare a preţului unui instrument financiar pe baza

9
determinări şi evaluări factorilor economici care afectează instrumentul
financiar în cauză.
În cazul acţiunilor, analiza fundamentală poate lua în considerare atât
premise microeconomice, legate de situaţia financiară şi de natura
activităţiilor companiei, cât şi condiţii macroeconomice care afectează
sectorul din care face parte compania.
În continuare am prezentat analiza fundamentală a fiecărei companii în
parte.
Azomureş Târgu Mureş este una dintre societǎţile cotate la Bursa de
Valori Bucureşti cu o evoluţie variabilǎ, având atât pierderi cât şi câştiguri de
la data cotǎrii la bursǎ şi pânǎ în prezent.
Titlurile Azomureş au fǎcut parte din componenţa iniţialǎ a indicelui
BET, de la lansarea lui în 1997 pânǎ în 2007 când au fost scoase din
componenţa indicelui.
Se estimeazǎ cǎ acţiunile producǎtorului de îngrǎşǎminte chimice
Azomureş Târgu Mureş vor reveni în componenţa indicelui BET al celor mai
importante 10 companii de pe Bursa de la Bucureşti, urmând sǎ înlocuiascǎ
titlurile producǎtorului de medicamente Antibiotice Iaşi.
În ultimul an, titlurile Azomureş au fost printre cele mai tranzacţionate
de pe Bursǎ, înregistrând un rulaj de 10,2 milioane lei.
Structura acţionarilor companiei Azomureş a avut numeroase modificǎri.
Cea mai importantǎ fiind transferul unui pachet de 55,97% din capitalul
companiei de cǎtre fostul acţionar majoritar al combinatului chimic, firma
elveţianǎ Transworld Fertilizeres Holding, în contul societǎţii Eurofert

10
Investments din SUA. Cu alte cuvinte, acţionarii turci şi-au interpus o firmǎ
din SUA în controlul Azomureş, pânǎ în prezent ei controlând direct
compania.

Performanţele financiare
În primul semestru din 2009, producǎtorul de îngrǎşǎminte chimice
Azomureş (AZO) a înregistrat un profit de 16,8 milioane lei (4 milioane euro)
cu 87,27% mai puţin decât perioada similarǎ a anului trecut şi cu 66,71% sub
câştigul consemnat la sfârşitul anului 2008, de 50,54 milioane lei.
Veniturile companiei s-au redus cu 55,9%, la 304,6 milioane lei iar
cheltuielile la 40%, la 287,8 milioane lei.
O altǎ pierdere a intervenit şi la nivelul afacerilor companiei, aceasta
înregistrând o pierdere de 45% faţǎ de perioada similarǎ a anului trecut.

- mii RON -
Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009
CA 591978.94 1114100.22 326648.87
Venituri totale 691346.07 1350795.10 304674.37
Cheltuieli 533956.32 1263365.88 287842.31
totale
Profit net 132229.55 50540.75 16824.89

Tab. 2.1. Indicatorii financiari Azomureş

Analiza indicatorilor de performanţǎ

11
 Indicatorii de performanţǎ ai Azomureş sunt prezentaţi în tabelul 2.2:

Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009

Valoarea 0.8989 0.7436 0.7756
contabilǎ
(RON)
EPS în 0.3688 0.0961 -0.1233
ultimele 12
luni (RON)
PER (sfârşit de 1.75 1.61 --------
trimestru)
Preţ 0.6450 0.1550 0.2500
tranzacţionare
Rentabilitatea 22.34% 4.42% 5.15%
economicǎ
Rentabilitatea 27.96% 12.92% 4.12%
capitalurilor
proprii
Grad de
îndatorare faţǎ 37.77% 26.28% 16.21%
de capitalul
propriu
Indice de 2.30 3.35 4.93
lichiditate

Tab. 2.2. Indicatorii de performanţǎ

12
 Valoarea contabilǎ pe acţiuni reprezintǎ echivalentul valorii capitalurilor
proprii pentru o singurǎ acţiune. În cadrul primului semestru al anului în curs,
aceasta a înregistrat o valoare de 0.7756 lei, cu o scǎdere de 13.72% faţǎ de
perioada similarǎ a anului trecut datoritǎ scǎderii capitalului propriu de la
472.8 milioane lei la 408 milioane lei. Se observǎ cǎ valoarea contabilǎ de la
jumǎtatea semestrului 2009 este peste nivelul atins la finele anului trecut.
La sfârşitul anului 2008 societatea a înregistrat un PER de 1.61 unitǎţi.
În aceste condiţii, la finele anului trecut, rata rentabilitǎţii economice era de
4.42%, astfel, valoarea înregistratǎ de cǎtre indicatorul PER este susţinutǎ prin
eficienţa cu care combinatul chimic îşi desfǎşoarǎ activitatea, subliniind o
subevaluare a acţiunilor acestuia.
Rentabilitatea capitalurilor proprii de 4.12% înregistrat în primele şase
luni ale anului în curs indicǎ faptul cǎ eficienţa utilizǎrii propriilor resurse este
unul redus, un investitor obţinând 41.2 la 1000 RON investiţii în companie. În
ceea ce priveşte rentabilitatea economicǎ, aceasta a scǎzut faţǎ de perioada
similarǎ a anului trecut ajungând la 5.15%.
Gradul de îndatorare faţǎ de capitalurile proprii a avut o evoluţie
descrescǎtoare de la 37.77% în primul semestru al anului 2008 pânǎ la
16.21%, în prezent. Acest lucru indicǎ faptul cǎ societatea prezentatǎ a reuşit
menţinerea unui echilibru între sursele proprii de finanţare a activitǎţii şi cele
atrase. Diminuarea datoriilor totale ale AZO, în primul semestru al anului
2009 faţǎ de perioada similarǎ din 2008, cu circa 63%, a stat la baza reducerii
gradului de îndatorare al producǎtorului de îngrǎşǎminte.

13
 Indicele de lichiditate de 4.93 aratǎ faptul cǎ societatea are o bunǎ
situaţie a lichiditǎţilor, aceasta neavând probleme în a-şi plǎti datoriile
scadente şi ca atare riscul de faliment fiind inexistent.
În urma analizei efectuate putem observa cǎ societatea Azomureş Târgu
Mureş a avut pierderi faţǎ de anul trecut, compania estimând pentru întreg an
2009 venituri în scǎdere cu 37.8% şi un profit mai mic de 6.8 ori faţǎ de
câştigul obţinut în 2008.

Biofarm Bucureşti
Piaţa farmaceuticǎ este una dintre puţinele sectoare farmaceutice
importante din România care nu a înregistrat pierderi în perioada crizei,
Biofarm Bucureşti fiind una dintre companiile care a înregistrat profit.
Acţionarii majoritari ai Biofarm sunt cele 3 SIF-uri, Oltenia, Banat Crişana
şi Moldova, care deţin o cotǎ de 44% din compania farmaceuticǎ.
SIF Banat Crişana (SIF 1) şi-a majorat participaţia în cadrul producţiei de
medicamente pânǎ la aproape 15,2%, dupǎ ce în ultima lunǎ a achiziţionat
prin intermediul Bursei 0,75% din companie.
SIF-ul a mai achiziţionat, în perioada martie-iunie 2009, 1,87% din
companie ajungând să deţinǎ la sfârşitul lunii iulie 14,41% din Biofarm. SIF
Oltenia (SIF 5) a cumpǎrat aproape 1% din BIO din martie pânǎ în iunie.
Datoritǎ achiziţiilor fǎcute de cǎtre SIF-uri, acţiunile BIO au crescut cu
240% în perioada martie-iulie.
Portofoliul de medicamente al Biofarm a urcat spectaculos ajungând la 130
de produse, iar pe viitor conducerea vrea sǎ reînnoiascǎ câte 10 produse anual.

14
 Totodatǎ, compania intenţioneazǎ sǎ achiziţioneze un producǎtor mai
mic din regiune printr-o tranzacţie de 1-2 milioane euro.
Biofarm vrea sǎ reloce printr-o investiţie de 8-9 milioane euro finanţat
in limitele de 40% din fonduri europene şi ar putea face rost de drepturile de
proprietate pe un teren de 10.000 de metri pǎtraţi în zona Timpuri Noi din
Bucureşti, care ar putea aduce venituri importante în viitor.
În viitor BIO intenţioneazǎ sǎ se extindǎ şi pe teritoriul Moldovei.

Performanţele financiare
BIO o încheiat primul semestru al anului 2009 cu un profit de 9,3
milioane lei, cu un procentaj de 0,16% mai mult faţǎ de perioada similarǎ a
anului trecut.
Pierderea din activitatea financiarǎ, precum şi cheltuielile ridicate cu
materiile prime, precum şi a celor indirecte şi de personal au condus la
trecerea societǎţii pe pierdere la sfârşitul anului 2008.

- mii RON -
Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009
CA 31.322,04 65.102,89 34.211,69
Venituri totale 34.080,82 70.506,36 39.083,47
Cheltuieli 22.983,04 89.379,48 27.977,88
totale
Profit net 9.309,98 -21.310,15 9.324,55
Tab. 2.3 Indicatorii financiari Biofarm

15
 Analizând datele semestriale constatǎm un tend ascedent al CA cu 9,2%
în primul semestru din 2009, comaparaativ cu perioada similarǎ a anului
trecut.
În primele şase luni ale anului 2009, veniturile totale ale companiei au
crescut cu 14,68% în comparaţie cu perioada similarǎ a anului trecut, în timp
ce piaţa farmaceuticǎ a producǎtorilor locali a înregistrat în aceeaşi perioadǎ
de timp o creştere cu 6,82%.

Analiza indicatorilor de performanţǎ

Indicatorii de performanţǎ ai BIO sunt prezentaţi în tabelul 2.4:
Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009
Valoarea 0,1464 0,1185 0,1270
contabilǎ
(RON)
EPS în 0,0125 ----- -----
ultimele 12
luni (RON)
PER (sfârşit de 22,19 ----- -----
trimestru)
Preţ 0,2770 0,0780 0,1830
tranzacţionare
Rentabilitatea 29,72% -32,73% 27,26%
economicǎ
Rentabilitatea 5,81% -16,43% 6,71%
capitalurilor
proprii

16
 Grad de
îndatorare faţǎ 6,14% 11,64% 6,41%
de capitalul
propriu
Indice de 6,92 4,85 8,92
lichiditate

Tab. 2.4 Indicatorii de performanţǎ

Compania BIO a înregistrat în perioada analizatǎ o valoare contabilǎ de

0,1270 RON în scǎdere faţǎ de primul semestru al anului 2008 cu un procent
de 13,25% datoritǎ scǎderii capitalului propriu de la 160,33 milioane lei la 139
miloane lei în primul semestru al anului în curs. Din tabel se poate observa cǎ
valoarea contabilǎ a avut o uşoarǎ creştere comparativ cu valoarea înregistratǎ
la sfârşitul anului 2008.
În ceea ce priveşte valoarea profitului net pe acţiune, adicǎ valoarea
EPS, Biofarm a înregistrat valori negative la sfârşitul anului 2008 dar şi la
sfârşitul primului semestru al lui 2009, deoarece firma a ieşit pe pierderi.
Acţiunile BIO au înregistrat un PER de 22,19 la sfârşitul semestrului
întâi al anului 2008, ceea ce indicǎ faptul cǎ acţiunile companiei farmaceutice
sunt supraevaluate.
Putem constata cǎ rata rentabilitǎţii economice a scǎzut în 2009
comparativ cu anul 2008 cu 2,46 puncte procentuale.
Factorii care au contribuit la scǎderea ratei rentabilitǎţii economice sunt:
- scǎderea activelor totale cu 12,9%

17
 - creşterea profitului net cu 0,16%.
Analizând comparativ cele douǎ perioade, observǎm cǎ rata
rentabilitǎţii capitalurilor proprii a crescut de la o perioadǎ la alta cu 0,9
puncte procentuale, ceea ce reprezintǎ o situaţie favorabilǎ pentru companie.
Dupǎ cum putem observa, la sfârşitul anului 2008 compania
farmaceuticǎ a înregistrat rentabilitǎţi negative, acest lucru datorându-se
pierderii obţinute de aceasta.
Gradele de îndatorare faţǎ de capitalurile proprii pe care le-a înregistrat
compania în perioada analizatǎ sunt mai mici de 60%, ceea ce este un lucru
bun care reflectǎ o dezvoltare armonioasǎ a companiei, un echilibru pe termen
lung între finanţarea externǎ şi cea atrasǎ din resurse proprii.
Un alt indicator important este indicele de lichiditate, acesta fiind în
creştere, societatea neavând probleme în a-şi plǎti datoriile scadente iar riscul
de faliment fiind inexistent.

SIF Muntenia, companie tranzacţionatǎ la BVB aparţine sectorului

financiar. Societatea a fost raportatǎ la sfârşitul lunii august cu o participaţie
de 5% din acţiunile producǎtorului de materiale de construcţii Cemacom
Zalǎu (CEON), pachet care valoreazǎ în prezent pe Bursǎ 1,1 milioane lei
(circa 257.000 euro). Aceasta mai deţine participaţii istorice de peste 10%, la
producǎtorii de materiale de construcţii Prefab Bucureşti (PREH), Marcofil
Târgu-Jiu (MACO) şi Lafarge Agregate şi Betoane (AGEM).
Societatea s-a concentrat în ultima perioadǎ cu predilecţie spre titluri de
stat şi fonduri monetare, precum Raiffeisen Strategii Valutare.

18
 SIF Muntenia a practicat de asemenea cu succes speculaţii de scurtǎ
duratǎ cu acţiuni Erste Bank, pe care le-a vândut în profit de mai multe ori la
puţin timp dupǎ achiziţie, aşa cum s-a întâmplat în decursul anului,
achiziţionând mai multe pachete importante ale bǎncii pe Bursa de la Viena.
Astfel, în august a achiziţionat 57.300 de acţiuni, obţinând un profit de
143.000 euro, iar în septembrie a achiziţionat un pachet de 52.000 de acţiuni,
realizând un profit de 209.000 euro.
Performanţele financiare
SIF Muntenia a anunţat pentru primul semestru al anului în curs un profit
de 73,17 milioane lei, în creştere cu 15,5% faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului
trecut.

- mii RON -
Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009
Venituri totale 101.474,17 1990611,64 108.660,09
Cheltuieli 31.838,27 92.517,35 34.864,71
totale
Profit net 63.355,82 89.600,66 73.170,58

Tab. 2.5 Indicatorii financiari SIF Muntenia

Societatea analizatǎ a înregistrat o evoluţie favorabilǎ în perioada
curentǎ, evoluţie marcatǎ de creşterea veniturilor cu 7,18 milioane lei faţǎ de
perioada anterioarǎ. Acest lucru s-a datorat speculaţiilor fǎcute cu acţiunile
Erste Bank.

19
 De asemenea, titlurile SIF4 s-au scumpit cu 9,32%, ultimul preţ fiind de
0,6450 lei, pe o lichiditate de 4,19 milioane.

Analiza indicatorilor de performanţǎ

Indicatorii de performanţǎ ai SIF 4 sunt prezentaţi în tabelul 2.6:

Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009

Valoarea 2,2775 1,5408 1,5802
contabilǎ
(RON)
EPS în 0,1368 0,1110 0,1232
ultimele 12
luni (RON)
PER (sfârşit de 10,53 5,63 4,95
trimestru)
Preţ 1,4600 0,6250 0,6100
tranzacţionare
Rentabilitatea 62,44% 44,89% 67,34%
economicǎ
Rentabilitatea 3,45% 7,21% 6,48%
capitalurilor
proprii
Grad de
îndatorare faţǎ 7,09% 10,02% 9,70%
de capitalul
propriu

20
 Indice de 0,77 0,68 1,01
lichiditate

Tab.2.6 Indicatorii de performanţǎ

Valoarea contabilǎ a unei acţiuni SIF a înregistrat o valoare de 1,5802 lei,

mai micǎ cu 0,69 lei faţǎ de 2008, datoritǎ scǎderii capitalului propriu cu
30,6%.
Dacǎ societatea emitentǎ ar distribui întreg profitul cǎtre acţionari fǎrǎ
sǎ opreascǎ nimic pentru investiţii şi rezerva de capital, deţinǎtorul unei
acţiuni ar câştiga la sfârşitul semestrului 0,1232 lei pe o acţiune.
Acţiunile SIF-ului au înregistrat la sfârşitul semestrului întâi al anului în
curs un PER de 4,95, acestea fiind puternic subevaluate. Comaprativ cu
perioada similarǎ a anului trecut, PER-ul înregistrat de societatea financiarǎ a
fost de 10,53, ceea ce înseamnǎ cǎ acţiunile SIF-ului se apropia de un preţ
rezonabil.
Putem observa cǎ rentabilitatea economicǎ a crescut cu 4,9 puncte
procentuale de la o perioadă la alta, ca urmare a creşterii profitului net,
respectiv a activelor totale. Rentabilitatea capitalului propriu a avut o evoluţie
ascedentǎ. Aceasta a crescut cu 3,03 puncte procentuale.
Gradul de îndatorare faţǎ de capitalul propriu înregistrat de SIF
Muntenia la sfârşitul primului semestru al anului în curs de 9,70% aratǎ cǎ
societatea analizatǎ este subîndatoratǎ faţǎ de creditori.
Indicele de lichiditate de 1,01 aratǎ faptul cǎ SIF-ul nu dispune de prea
multe lichiditǎţi pentru a-şi plǎti datoriile.

21
 Transgaz Mediaş este compania care deţine monopolul transportului
naţional de gaze naturale.
În primele 9 luni ale anului, consumul de gaze a scǎzut cu circa 25-30%
faţǎ de perioada similarǎ a anului trecut pe fondul reducerii sau opririi
activitǎţii în cadrul mai multor companii. Un impact mare asupra consumului
de gaze l-a avut şi conflictul ruso-ucrainean de la începutul acestui an. Cu
toate acestea, societatea Transgaz nu a avut de suferit. Se estimeazǎ cǎ în
intervalul 1 septembrie 2009-30 iunie 2010, veniturile companiei se vor
majora cu 10%.

Performanţele financiare
Transgaz Mediaş a încheiat primul semestru al anului 2009 cu un profit
în creştere cu 18,46% faţǎ de perioada similarǎ a anului 2008.

- mii RON -
Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009
CA 542.078,04 1.119.389,99 586.731,05
Venituri totale 564.060,93 1.175.886,22 629.318,31
Cheltuieli 394.156,00 890.743,58 427.163,46
totale
Profit net 143.599,45 239.007,09 170.111,30

Tab. 2.7 Indicatorii financiari Transgaz

22
 Activitatea analizatǎ a înregistrat o evoluţie favorabilǎ în perioada
curentǎ în raport cu perioada de referinţǎ, evoluţie marcatǎ de creşterea CA cu
43,65 milioane lei şi a veniturilor cu 65,25 milioane.
Cheltuielile totale au crescut pe toate planurile datoritǎ în principal:
- creşterii volumului de lucrǎri pentru reabilitatea şi mentenanţa SNT în
vederea asigurǎrii exploatǎrii acestuia în condiţii de siguranţǎ
- creşterea cheltuielilor de personal cu 10%.

Analiza indicatorilor de performanţǎ

Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009

Valoarea 153,6223 185,8364 189,8147
contabilǎ
(RON)
EPS în ----- 20,2998 22,5516
ultimele 12
luni (RON)
PER (sfârşit de ----- 6,01 6,51
trimestru)
Preţ 207,000 122,000 146,900
tranzacţionare
Rentabilitatea 26,44% 21,35% 28,99%
economicǎ
Rentabilitatea 8,99% 10,92% 7,61%
capitalurilor
proprii

23
 Grad de
îndatorare faţǎ 61,15% 42,63% 37,55%
de capitalul
propriu
Indice de 1,71 1,72 1,53
lichiditate

Tab. 2.8 Indicatorii de performanţǎ

Valoarea contabilǎ a înregistrat o evoluţie ascendentǎ datoritǎ creşterii

capitalurilor proprii cu 40%.
Valoarea pe care compania o genereazǎ în cadrul unui exerciţiu financiar
pentru fiecare dintre acţiunile sale, reprezentatǎ prin EPS, este de 22,55 RON.
Compania a înregistrat un PER de 6,51, ceea ce înseamnǎ cǎ acţiunile
sunt supraevaluate.
Rentabilitatea economicǎ înregistratǎ de compania Transgaz în primele
şase luni ale anului în curs a crescut cu 2,55 puncte procentuale, comparativ
cu perioada anterioarǎ, datoritǎ creşterii activelor totale, respectiv a creşterii
profitului net.
Cu ajutorul ratei rentabilitǎţii capitalurilor proprii investitorii pot aprecia
în ce mǎsurǎ investiţia lor este rentabilǎ sau nu. În cadrul societǎţii Transgaz,
rentabilitatea financiarǎ a scǎzut cu 1,38 puncte procentuale, ceea ce
reprezintǎ o situaţie nefavorabilǎ pentru companie.

24
 Gradul de îndatorare aratǎ în ce mǎsurǎ compania este supra sau
subîndatoratǎ faţǎ de creditori. Conform gradului de îndatorare înregistrat de
Transgaz de 37,55%, compania nu este supraîndatoratǎ.
Analizând indicele de lichiditate putem observa cǎ, compania nu dispune
de foarte multe lichiditǎţi.

Alro Slatina este o companie cotatǎ la Bursa de Valori Bucureşti din anul
1996 şi face parte din grupul Vimetco.
Pentru a vedea evoluţia acestei companii în perioada anului în curs vom
prezenta analiza fundamentală pe baza analizei indicatorilor economico-
financiari.

Performanţe financiare
Alro Slatina a realizat în primul semestru al anului 2009 un profit de 35
de milioane lei, în scǎdere cu 84% faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului trecut,
când a înregistrat un câştig net de 218.9 milioane lei. Acest lucru a fost posibil
datoritǎ rezultatului pozitiv înregistrat pe partea financiarǎ, de 55.7 milioane
lei, ca urmare a influenţei pozitive venite din contractele hedging încheiate de
Alro pe cotaţia aluminiului, chiar dacǎ din activitatea curentǎ a înregistrat o
pierdere.
Pierderea survenitǎ din activitatea curentǎ s-a datorat în principal scǎderii
drastice a pretului de vânzare al aluminiului.
Recent, cotaţia aluminiului a urcat semnificativ pe Bursa din Londra,
preţul ajungând în jurul nivelului de 2000 dolari/tonǎ, cu 40% peste media din

25
primele şase luni ale anului, numai în ultima lunǎ de zile preţul aluminiului
apreciindu-se cu circa 30%.

- mii RON -
Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009
CA 999580.87 1968015.55 718700.30
Venituri totale 1157224.15 2450569.82 780085.15
Cheltuieli 903229.88 2139917.62 744769.30
totale
Profit net 218970.82 247226.96 35308.68

Tab. 2.9 Indicatorii financiari Alro Slatina

Afacerile societǎtii s-au diminuat şi ele în primul semestru ajungând la
718.7 milioane lei, cu 28% faţǎ de perioada similarǎ a anului trecut, deşi
aceasta a continuat sǎ lucreze la 75% din capacitate, mǎsurǎ luatǎ în toamna
anului 2008 datoritǎ scǎderii puternice a preţurilor de pe piaţǎ şi cererea de
aluminiu.
Vânzǎrile de aluminiu primar realizate de Alro s-au ridicat la 115400 de
tone, reprezentând 43% din vânzǎrile de pe parcursul anului trecut.

Analiza indicatorilor de performanţǎ

Indicatorii de performanţǎ ai Alro Slatina sunt prezentaţi în tabelul 2.10:

Indicator 30.06.2008 30.12.2008 30.06.2009

Valoarea 1.9625 2.1679 1.9488
contabilǎ

26
 (RON)
EPS în 0.5836 0.3464 0.0891
ultimele 12
luni (RON)
PER (sfârşit de 9.77 3.64 17.97
trimestru)
Pret 5.7000 1.2600 1.6000
tranzacţionare
Rentabilitatea 21.91% 12.56% 4.91%
economicǎ
Rentabilitatea 15.63% 15.98% 2.54%
capitalurilor
proprii
Grad de
îndatorare faţǎ 62.02% 53.29% 62.08%
de capitalul
propriu
Indice de 1.33 1.48 1.08
lichiditate

Tab. 2.10 Indicatorii de performanţǎ

În primul semestru, valoarea contabilǎ a atins valoarea de 1.9488 lei, cu o

scǎdere de 10.11% faţǎ de sfârşitul anului 2008, aceasta reprezentând valoarea
pentru o singurǎ acţiune.
Valoarea EPS a înregistrat o evoluţie descrescǎtoare în perioada
30.06.2008-30.06.2009. Astfel, deţinǎtorul unei acţiuni a câştigat 0.0891 lei la

27
sfârşitul primului semestru al anului 2009, cu 84.7% mai puţin faţǎ de
perioada similarǎ a anului trecut.
Din punct de vedere al PER-ului, acţiunile societǎţi Alro Slatina au fost
subevaluate la sfârşitul anului 2008, cu un potenţial de creştere, ceea ce s-a şi
întâmplat în cursul anului 2009, acţiunile devenind supraevaluate pe piaţǎ.
Rentabilitatea economicǎ a scǎzut faţǎ de perioada similarǎ a anului
trecut ajungând la 4.91%. În ceea ce priveşte rentabilitatea capitalurilor proprii
de 2.54 indicǎ faptul cǎ eficienţa utilizǎrii capitalurilor este unul redus.
Indicele de lichiditate a scǎzut faţǎ de perioada anterioarǎ , societatea
nedispunând de suficiente lichiditǎţi pentru a-şi acoperi obligaţiile pe termen
scurt din active curente.
Gradul de îndatorare faţǎ de capitalul propriu a crescut cu 0.09% faţǎ
perioadǎ similarǎ a anului 2008. În acest caz având loc şi o scǎdere a cursului
acţiunilor pe piaţǎ.

CAP.3. ANALIZA TEHNICĂ

Analiza tehnică este un instrument de previzionare a cursului viitor al

pieţelor financiare pe baza examinării mişcărilor de preţ din trecut, aceasta nu
oferă certitudini despre viitor, însă ajută participanţii la piaţă să anticipeze
ceea ce este probabil să se schimbe în dinamica preţului.
În cadrul analizei noastre am comentat cele două grafice: graficul tip linie
şi graficul tip candle, indicatorii şi metode de interpretare pentru a oferi o
imagine probabilă a unor evenimente viitoare de piaţă.

28
 Indicatorii folosiţi pentru analiza graficului de tip linie şi perioadele
acestora sunt:
PER –6 luni, SMA –12 zile, EMA –12 luni, Benziile Bollinger –20 zile,
MACD –12/26 zile.
Azomureş Târgu Mureş
Conform graficului tip linie, trendul acţiunilor AZO este uşor crescător.
Mediile mobile SMA şi EMA sunt situate sub nivelul preţului pe aproape
toată perioada analizată, ceea ce arată că piaţa este în creştere.

3.1. Grafic tip linie Azomureş Tg. Mureş

29
 Acţiunile AZO înregistrează o volatilitate relativ mare pe aproape toată
perioada analizată, exceptând perioada 1 septembrie-15 octombrie în care
volatilitatea este mică.
Indicatorul MACD generează semnale de vânzare şi de cumpărare. În
cazul nostru, indicatorul MACD generează semnale de vânzare pe aproape
toată perioada analizată. Intersecţia dintre MACD şi linia semnal are loc mai
sus de zero, acest lucru însemnând semnale de vânzare puternice.

3.2. Grafic tip candle Azomureş Tg. Mureş

La începutul perioadei analizate, au fost tranzacţionate numeroase

acţiuni la un preţ mai mare decât valoarea de deschidere, dar această creştere
nu mai poate fi susţinută deoarece nu mai sunt suficienţi cumpărători. Acest
lucru a dus la scăderea preţului.

30
 În zilele următoare apar semnale de avertizare a faptului că în piată
există indecizie. Prezenţa crucii semnifică o schimbare de trend. Succesiunea
de lumânări roşii indică o scădere a preţului dar şi un trend descendent.
La sfârşitul perioadei analizate se poate observa o creştere a preţului
fiind atinse minime şi maxime foarte mari.

Biofarm Bucureşti
Preţul acţiunilor BIO au avut o evoluţie oscilatorie în perioada mai-
noiembrie 2009. Aşa cum se poate în graficul 3.3, trendul este ascendent în
primele 3 luni, după care are loc o scădere, trendul devenind uşor descendent.
Trendul ascendent este relatat şi de cele două medii, care se situează sub
preţul acţiunilor.

3.3. Grafic tip linie Biofarm Bucureşti

31
 Conform benzilor Bollinger, volatilitatea acţiunilor BIO este relativ mică.
La începutul lunii iunie se poate observa că MACD intersectează de jos
în sus linia semnal, aceasta reprezentând semnal de cumpărare. Un semnal de
vânzare are loc în luna august şi deoarece intersecţia are loc mai sus de zero,
semnalul de vânzare este mai puternic.

3.4. Grafic tip candle Biofarm Bucureşti

Cele trei lumânări roşii arată un trend descendent care se deteriorează

încet având din ce în ce mai puţină mişcare pe fiecare lumânare. A treia
lumânare roşie indică slăbirea trendului descendent. În aceeaşi zi, acţiunea
BIO a înregistrat o pierdere, piaţa deschizându-se pe maxim şi închizându-se
pe minim.

32
 Ulterior preţul acţiunii BIO a înregistrat o creştere peste valoare de
deschidere, ceea ce duce la o schimbare de trend.
Schimbarea de trend este confirmată de ultima lumânare verde, piaţa
deschizându-se pe minim şi închizându-se pe maxim.

SIF Muntenia
Vizualizând graficul de tip linie al SIF4, putem observa că trendul este
unul crescător, ceea ce indică faptul că cererea este în creştere chiar dacă
preţul este în creştere. Creşterea cererii în condiţiile preţului indică un interes
puternic din partea cumpărătorilor.
În graficul de mai jos pot fi observate cele două medii: SMA şi EMA.
Media mobilă

3.5. Grafic tip linie SIF Muntenia

33
simplă (SMA) este mult mai netedă decât valoarea preţului, care are fluctuaţii
destul de accentuate. De aemenea, e de observat faptul că media urmăreşte cu
o oarecare întârziere preţul. Spre deosebire de SMA, media exponenţială
(EMA) tinde să urmeze mai îndeaproape mişcarea preţului.
Benzile Bollinger indică o volatilitate mică a acţiunilor SIF Muntenia.
Se observă că în perioada lunii octombrie 2009, preţul a depăşit banda
Bollinger inferioară, ceea ce semnalează un moment de cumpărare.
Indicatorul MACD. La începutul lunii iunie se poate observa că MACD
intersectează linia semnal de jos în sus, aceasta reprezentând un semnal de
cumpărare. Un semnal de vânzare are loc la sfârşitul lunii septembrie, MACD
intersectând linia semnal de sus în jos. Deoarece intersecţia are loc mai sus de
zero, semnalul de vânzare este mai puternic.
După cum se poate observa în graficul candle, la începutul perioadei
analizate piaţa înregistrează o pierdere închizându-se pe minim, cele două
lumânări roşii indicând şi un trend descendent.

34
 3.6. Grafic tip candle SIF Muntenia

Cele două cruci semnifică faptul că piaţa este indecisă, având o

volatilitate mare, fiind un moment nefavorabil atât pentru cumpărători cât şi
pentru vânzători. Totodată, crucile înseamnă şi o modificare de trend. Această
modificare este dată de cele două lumânări verzi, indicând o creştere a preţului
acţiunii.
Transgaz Mureş

35
 3.7. Grafic tip linie Transgaz Mureş

Analizând graficul de mai sus observăm că societatea are un trend lateral

(mişcare în tunel), cererea şi oferta fiind relativ comparabile ca putere. Acest
lucru însemnând că preţul (piaţa) este în echilibru.
Deoarece trendul este lateral, mediile mobilă şi exponenţială nu le putem
lua în considerare, acestea neputându-ne indica dacă să cumpărăm sau nu
acţiunile Transgaz.
În perioada analizată, observăm variaţii ale preţului care apar pe măsură
ce dimensiunea intervalului dintre benzile Bollinger se îngustează. Aceasta
indică o volatilitate a acţiunii mică, implicit o reducere a deviaţiei standard.
Un indicator important în analiza tehnică este MACD, care este folosit
pentru a genera semnale de tip BUY (cumpărare) şi SELL (vânzare). Astfel, la
începutul lunii iulie 2009, se poate observa cum MACD a trecut deasupra

36
liniei semnal, ceea ce anunţă un semnal BUY, acelaşi lucru întâmplându-se şi
la jumătatea lunii noiembrie 2009.
Un semnal SELL se înregistrează la începutul lunii septembrie.
Conform graficului candle, se poate observa că la începutul lunii
octombrie, preţul acţiunii a înregistrat o creştere, creştere ce nu mai poate fi
susţinută deoarece nu mai sunt suficienţi cumpărători iar preţul scade.

3.8. Grafic tip candle Transgaz Mureş

În zilele următoare piaţa este indecisă, închiderea şi deschiderea fiind

egale. Cu cât umbra celei de-a cincea lumânări este mai lungă cu atât semnalul
bullish (crescător) este mai puternic, închiderea şi deschiderea făcându-se pe
maximul zilei.
Ultima lumânare indică un trend crescător, deschiderea făcându-se pe
minim şi închizându-se pe maxim.

37
 Alro Slatina
După cum se observă în graficul de mai jos, acţiunile ALR
tranzacţionate pe piaţa bursieră au avut un trend oscilatoriu, însă pentru ultima
perioadă se constată o creştere considerabilă.
La începutul perioadei analizate, mediile mobile sunt situate deasupra
nivelului preţului, ceea ce înseamnă că piaţa a fost în scădere. Însă spre
sfârşitul perioadei, preţul este situat deasupra mediilor, piaţa fiind în creştere.

3.9. Grafic tip linie Alro Slatina

Acţiunile ALR înregistrează un risc relativ mic. În ultima perioadă

analizată, benzile Bollinger ne relatează o creştere a volatilităţii acţiunilor.

38
 Generarea semnalelor de cumpărare şi vânzare sunt relatate de
indicatorul MACD. În cazul ALR Slatina, semnal de vânzare apare în cursul
lunilor august şi octombrie, semnalul fiind puternic deoarece intersecţia dintre
MACD şi linia semnal are loc mai sus de zero.

3.10. Grafic tip candle Alro Slatina

În cadrul dreptunghiului se pot obsserva lumânările roşii, ceea ce indică o
pierdere, investitorii cumpărând acţiunile la un preţ mai mic. Punctele indică o
lichiditate zero, firma confrutându-se cu probleme financiare.
Cele două lumânări verzi indică o creştere, piaţa a deschis pe minim şi a
închis pe maxim, acesta fiind un moment potrivit pentru a vinde acţiuni.

CAP. 4. RISCUL ŞI RENTABILITATEA PORTOFOLIULUI

39
 4.1. Calculul riscului şi rentabilităţii pentru fiecare acţiune din
portofoliu

a) Rentabilitatea unei acţiuni este determinată de dividend şi creşterea

valori de piaţă a unei acţiuni. Pentru determinarea rentabilităţii medii am avut
în vedere randamentul lunar înregistrat de cele 5 companii: AZO, SIF4, BIO,
ALR, TGN.
Rentabilităţiile medii obţinute de companiile noastre în perioada
noiembrie 2008-octombrie 2009 le putem regăsi în tabelul de mai jos.

Companii Rentabilitatea
medie
AZO 3.31%
BIO 11.62%
TGN 2.05%
ALR 0.37%
SIF4 4.72%

Tabelul 4.1.a) Rentabilitatea medie a companiilor

Analizând tabelul de mai sus observăm că cea mai rentabilă companie

este BIOFARM Bucuresti având o rentabilitate medie de 11.62%, fiind un
moment oportun pentru a investi în acţiunile BIO, iar cea mai puţin rentabilă
este ALRO Slatina cu o rentabilitate de 0.37%.

40
 b) Riscul reprezintă o componentă indispensabilă a oricărei decizii de
investiţii, în mediu incert. Conceptul de risc este legat de incertitudine şi
rentabilitate. Obiectivul investitorilor nu este însă evitarea riscului ci obţinerea
unei rate de rentabilitate care să compenseze nivelul de risc asumat.

Companii Risc
AZO 20.54%
BIO 30.98%
TGN 10.91%
ALR 24.37%
SIF 19.07%

Tabelul.4.1.b) Riscul companiilor

În urma calculului riscurilor pe fiecare titlu, din perioada analizată, se

poate observa că riscul cel mai mare îl are BIO de 30.98%, cel mai mic risc
fiind înregistrat de TGN.
Importanţa determinării riscului este în primul rând aceea că permite o
estimare a efectelor pe care le-ar resimţi portofoliul în cazul în care această
variantă negativă s-ar materializa efectiv.
4.2. Calculul covarianţei şi a coeficientului de corelaţie
Înainte de a analiza coordonatele raportului risc-rentabilitate la nivelul
unui portofoliu de active financiare este necesar să studiem covarianţa şi
gradul de corelaţie dintre aceste active. Pentru a evidenţia direcţia dar şi
legătura între două active financiare, am avut în vedere rentabilitatea lunară şi
medie a indicelui BET, a cărei evoluţie este prezentată în figura 4.2

41
 Evolutia rentabilitatii lunare a indicelui BET in perioada nov
2008-oct 2009

0.3000
0.2500
0.2000
rentabilitatea
0.1500
lunara
0.1000
0.0500
0.0000
noiembrie ianuarie martie mai iulie septembrie
perioada

Figura 4.2. Evoluţia rentabilităţii lunare a indicelui BET

Covarianţa şi coeficientul de corelaţie dintre cele 5 companii şi indicele

BET este prezentat în tabelul de mai jos.

Legătura Covarianţa Coeficientul

de corelaţie
BET-AZO 0.0314 0.0921
BET-BIO 0.4042 0.7868
BET-TGN 0.159 0.8395
BET-ALR 0.2659 0.6579
BET-SIF4 0.2156 0.6818

Tabelul 4.2. Covarianţa şi coeficientul de corelaţie

Conform tabelului de mai sus, covarianţele dintre indicele BET şi cele 5

companii sunt pozitive, ceea ce indică faptul că acţiunile din portofoliu
variază în acelaşi sens.

42
 Coeficientul de corelaţie dintre indicele BET şi AZO se apropie de
valoarea zero, fapt ce indică lipsa unei legături între acestea.
Coeficienţii de corelaţie ai celor 4 companii cu indicele BET analizaţi se
apropie de +1 ceea ce semnifică faptul că modul de alcătuire a portofoliului
nu ţine cont de principiul diversificării. Deoarece cele 4 titluri financiare nu
sunt corelate perfect pozitiv, riscul global al portofoliului poate fi redus sub
nivelul de risc al oricărui titlu inclus în portofoliu, în sensul că atunci când
preţul unui titlu creşte, preţul altui titlu scade, ceea ce permite diminuarea
volatilităţii şi a riscului global.

4.3. Selectarea celor trei companii

Pe baza raportului rentabilitate-risc am ales trei companii cu rentabilităţi
profitabile şi riscuri relativ mici şi anume: TGN, BIO, SIF4.
identificarea portofoliilor dominante si eficinete

0.1400
0.1200 bio
rentabilitate medie

0.1000
0.0800
0.0600
sif4
0.0400
azo
0.0200 tgn
0.0000 alr
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35
risc

azo bio sif4 tgn alr

Figura 4.3. Identificarea porofoliilor dominante şi eficiente

43
 Dar acest lucru nu a fost de ajuns pentru selectarea companiilor, de aceea
am luat în considerare analiza fundamentală şi analiza tehnică.
Biofarm Bucureşti este una din companiile din sectorul farmaceutic care
nu a înregistrat pierderi pe perioada crizei, veniturile totale ale companiei
crescând cu 14.68%. Conform analizei tehnice, preţul acţiunilor BIO au avut o
evoluţie crescătoare.
Cea de-a doua companie aleasă, TGN, nu a avut o evoluţie foarte
favorabilă, însă nu a înregistrat nici pierderi foarte mari. Alegerea acestei
companii s-a bazat în principal pe risc, acesta fiind cel mai mic din cele 5
riscuri.
A treia compania care formează portofoliul nostru este SIF4 care a
înregistrat rezultate favorabile în perioada analizată, trendul fiind în creştere,
ceea ce indică faptul că cererea este în creştere chiar dacă preţul este în
creştere. Creşterea cererii în condiţiile preţului indică un interes puternic din
partea cumpăratorilor.

4.4. Rentabilitatea şi riscul portofoliului format din trei acţiuni

Pentru calculul rentabilităţii şi riscului portofoliului am luat în calcul 5
decizii de investiţie cu ponderi diferite.
Decizia de investiţie:
αTGN = 10%
αBIO = 10%
αSIF4 = 80%

44
 Pornind de la distribuţia de probabilităţi de mai sus, rentabilitatea
portofoliului este de 5.14%.
Riscul portofoliului depinde de:
- riscurile individuale ale titlurilor;
- ponderile titlurilor în portofoliu;
- coeficientul de corelaţie.
Riscul portofoliului este de 18% .

Compa Rentabilita Risc Rentabilitatea Riscul

nii tea medie portofoliului portofoliului
TGN 2.05% 10.91%
BIO 11.62% 30.98%
5.14% 18%
SIF4 4.72% 19.07%
4.4. Rentabilitatea şi riscul portofoliului

Din tadelul de mai sus, putem observa că riscul portofoliului este sub
riscurile individuale, iar rentabilitatea portofoliului are o valoare medie în
raport cu rentabilităţiile individuale.
Pe baza acestor date putem spune că avem un portofoliu echilibrat.

CAP. 5. OPERAŢIUNEA DE HEDGING

Deoarece nici una dintre cele 3 titluri care compun portofoliul nostru nu
au lichiditate mare, am ales să investim într-un pachet de 1000 de acţiuni la
SIF2, în scop de hedging.

45
 La data de 10.12.2009 cumpărăm un contract futures, cu scadenţa în
martie 2010, de la Bursa de la Sibiu, la preţul de 1.1633 ron/acţiune şi 1000 de
acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti la preţul de 1.1300 ron/acţiune.
Deoarece persoanele fizice nu pot tranzacţiona în mod direct la Bursa de la
Sibiu, o vom face prin intermediul SSIF Broker care percep un comision de
0.6 ron/contract şi o marjă de 10% din valoarea contractului.
Pentru a ne proteja de riscul aprecierii acţiunilor SIF2 vom deschide pe
Bursa de Valori Bucureşti o poziţie long, iar pe Bursa de la Sibiu short.
Prin operaţiunea de hedging, în data de 10.12.2009 s-a înregistrat un
câştig de 33.3 ron. La acest câştig vom adăuga marja de 113 ron şi vom
scădea comisionul de 0.6 ron/contract, în momentul scadenţei, adică în martie
2010.

Evolutia pretului spot SIF2 la BVB

1.24
1.22
1.2
1.18
pretul

1.16 pretul spot

1.14
1.12
1.1
1.08
09

09

10

10

10

10

10
20

20

20

20

20

20

20
2.

2.

1.

1.

1.
1.

1.
.1

.1

.0

.0

.0

.0

.0
10

15

04

05

06

08

11

perioada

Figura 5. Evoluţia preţului spot SIF2 la BVB în 10.12.2009-11.01.2010

46
 Analizând graficul de mai sus putem observa că obţinem câştig pe toată
perioada deoarece preţul spot a crescut peste cel de la data de 10.12.2009,
câştigând între 30 ron şi 90 ron.
Pentru a obţine un câştig sigur, vom depune la bancă 113 ron , marja pe
contractul futures, cu o rată a dobânzii de 10% la un depozit pe 3 luni.
Astfel în data de 11.01.2010 am obţinut un câştig net din operaţia futures
de 154.46 ron, cu un preţ futures de 1.2600.
Pe piaţa spot câştigul din creşterea preţului este de 90 ron.
Rezultatul hedging este de 61.46 ron.
Prin urmare, operaţiunea de hedging reprezintă un succes deoarece am
obţinut un câştig.

BIBLIOGRAFIE

1. www.ktd.ro
2. www.bvb.ro
3. www.estinvest.ro
4. www.sibex.ro
5. www.onlinebroker.ro
6. www.zf.ro

47