Proiect Final Piete

Academia de Studii Economice din Bucuresti
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune
Master Contabilitate Internationala
PROIECT
PIEŢE FINANCIARE
GESTIUNEA PORTOFOLIULUI
DE 15 TITLURI
Studenţi:
1. Barbu Maria Alexandra

2. Boranescu Raluca Valentina
3. Borza Adelina Liliana
Bucureşti
2018
Introducere
Acest studiu de caz are la baza explicarea importantei pietei financiare in economia de
piata.
„Piata financiara are rolul de a evalua, transfera si proteja investitia economisirilor de
venituri disponibile in cele mai eficiente oportunitati de plasament (investitii directe si
indirecte, private si publice.”1
Piata financiara asigura transferul de capital intermediar (in numele emitentului) si cel
indirect (in numele intermediarului) pe segmentul primar si toate transferurile de capital pe
segmentul secundar al acesteia. Principala segmentare a pietei financiare se face in functie de
maturitatea transferurilor: piata monetara si valutara, pentru transferurile pe termen scurt si piata
de capital, cea de asigurari si cea imobiliara, pentru transferurile pe termen lung.
La baza acestui studiu de caz se afla emitenti la Bursa de Valori Bucuresti, analizati pe o
perioada de doi ani 01.04.2016 -30.04.2018 in scopul de a forma un portofoliu de 15 titluri pe
baza caruia sa realizam o analiza fundamentala si sa aplicam modelul de piata.
Datele au fost preluate de pe KTD Invest S.A. si de pe BVB avand anumite criterii de
selectie evidentiate la punctul urmator in alegerea celor 15 titluri.
Portofoliul este format din titluri diversificate din punct de vedere al domeniului de
activitate, pentru care s-a realizat un studiu al rentabilitatii si al riscului acestora, frontiera
Markowitz, Modelul CAPM, dreptele CML si SML.
In ceea ce priveste rata dobanzii fara risc Rf am folosit o rata de dobanda de la nivelul
anului 2018 de 4,5% (certificate de trezorerie).
1
Finante corporative cu Excel, Stancu Ion, Dumitra Stancu
Criterii de selecţie a portofoliului
1. BVB - Bursa de Valori Bucuresti S.A.
Informatii generale despre societate:

Categorie BVB II
Indici BVB BET, BET Plus, ROTX, BET XT
Sector de activitate intermedieri financiare
Domeniul de activitate administrarea pietelor financiare
Informatii despre actiunile emise:

Rentabilitatea medie anuala 4,54%
Capitalizare bursiera 202.598.827 RON
Număr mediu zile de tranzacţii 109
Valoare tranzactii 269.224 RON
2. FP - SC Fondul Proprietatea SA

Categorie BVB I
Indici BVB BET, BET Plus, BET FI, ROTX, BET XT
Domeniul de activitate fonduri mutuale si alte entitati financiare similare

Capitalizare bursiera 13.158.364.559 RON
Valoare tranzactii 139.345,55 RON
3. COTE – Conpet SA

Categorie BVB I
Indici BVB BET Plus, BET NG
Sector de activitate utilitati
Domeniul de activitate transporturi prin conducte
4. SIF 5 – SIF Oltenia

Categorie BVB I
Indici BVB BET FI, BET XT
Domeniul de activitate intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor de
asigurari si ale fondurilor de pensii

5. ROCE – Romcarbon SA Buzau
Informatii generale despre societate

Categorie BVB II
Indici BVB BET Plus
Sector de activitate mase plastice
Domeniul de activitate fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din
material plastic

6. SNG – SNGN ROMGAZ SA

Categorie BVB I
Indici BVB BET, BET Plus, BET NG, BET XT
Sector de activitate resurse energetice
Domeniu de activitate extractia gazelor naturale

Valoare tranzactii 1.437.437,90 RON
7. SNP – Petrom

Categorie BVB I
Indici BVB BET, BET Plus, ROTX, BET NG, BET XT
Sector de activitate resurse energetice
Domeniul de activitate extractia petrolului brut

8. BRD – BRD Societe General

Categorie BVB I
Domeniul de activitate alte activitati de intermedieri monetare
9. TGN – SNTGN TRANSGAZ SA

Categorie BVB I
Indici BVB BET, BET Plus, ROTX, BET NG, BET XT
Domeniul de activitate transporturi prin conducte

Valoare tranzactii 1.455.192 RON
10. SNN – SN NUCLEARELECTRICA SA

Categorie BVB I
Indici BVB BET, BET Plus, BET NG, BET XT
Domeniul de activitate productia de energie electrica

11. SIF 1 – SIF Banat Crisana

Categorie BVB I
Domeniul de activitate intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor
de asigurari si ale fondurilor de pensii
12. EBS – Erste Bank der oesterreichischen Sparkassen AG

Categorie BVB International
Indici BVB ROTX

Capitalizare bursiera - RON
Valoare tranzactii 256.213 RON
13. SIF 2 - SIF Moldova

Categorie BVB I
Domeniul de activitate intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor
de asigurari si ale fondurilor de pensii

14. TLV – Banca Transilvania

Categorie BVB I
15. ELGS - ELECTROARGES SA Curtea de Arges

Categorie BVB II
Indici BVB BET Plus
Sector de activitate industrie prelucratoare
Domeniul de activitate fabricarea de aparate electrocasnice

Rentabilitatea medie anuala 56.50%
Prezentarea indicilor – BET SI BET-FI
BET este primul indice dezvoltat de BVB si reprezinta indicele de referinta al pietei locale de
capital. BET reflecta evolutia celor mai tranzactionate companii de pe piata reglementata a BVB,
exclusiv societatile de investitii financiare (SIF-uri). Este un indice de pret ponderat cu
capitalizarea free floatului, ponderea maxima a unui simbol fiind de 20%.2
BET- FI este primul indice sectorial lansat de BVB si reflecta evolutia societatilor de investitii
financiare (SIF-uri) si a altor entitati asimilabile acestora.3
Ponderarea companiilor in indice se face cu capitalizarea free floatului acestora. Metodologia

BET-FI permite folosirea acestuia ca activ suport pentru derivate si produse structurate.
2
http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Indices/Overview#
3
Idem.
Rentabilitatea si riscul valorilor mobiliare
Decizia de investire a unui potential investitor este strans legata de rentabilitatea si riscul
valorilor mobiliare. In vederea analizarii perfomantei investitiei noastre am calculat
rentabilitatea ( calculata prin prisma performantelor trecute), precum si riscul pentru fiecare
actiune din portofoliul in discutie.
Rentabilitatilea este calculata dupa urmatoarea formula: , unde Po este pretul de

inchidere din ziua precedenta iar Pt este pretul de inchidere din ziua curenta; pentru cele 419 de
zile de tranzactionare am obtinut 6270 de rentabilitati zilnice.
In baza rentabilitatilor zilnice de mai sus se poate calcula o medie aritmetica in baza
careia putem sa estimam o speranta de rentabilitate viitoare anuala.
Rentabilitatea medie anuala( 4.54%) este calculata ca medie de rentabilitate pe fractiune
de timp dintr-un an (0.000182) inmultita cu numarul de fractiuni dintr-un an(250).
Rentabilitatile medii anuale ale celor 15 titluri sunt ordonate crescator, cea mai mica
rentabilitate o are BVB fiind de 4,54%, iar cea mai mare ELGS de 56,50%
Aceasta rentabilitate medie anuala este un bun estimat pentru speranta de rentabilitate
viitoare coroborata cu anticipari ale variatiei PIB, ratei dobanzii si ratei inflatiei, precum si
anticipari privind evolutia sectorului economic si a intreprinderii emitente a titlului.
Riscul investitiei in valori mobiliare este definit de variabilitatea rentabilitatilor aleatorii

precum si de rentabilitatea sperata. In cazul nostrum de distributie normal a rentabilitatilor
aleatorii, riscul valorilor mobiliare se masoara prin dispersie, respectiv media patratelor
abaterilor, favorabile si nefavorabile, fata de medie; ( VARP() in Excel):
si prin abaterea medie patratica (standard deviation) ( STDVEP() in Excel):
Avand o imagine asupra rentabilitatii si a riscului la toate cele 15 titluri, precum si la

indicii bursieri BET si BET-FI, observam un trend crescator al rentabilitatilor medii in raport cu
riscul asumat cu fiecare dintre cele 15 valori mobiliare si cu investirea in cei doi indici bursieri.
La rentabilitatile medii mici se asuma in general riscuri mai mici si invers. Exceptie face
rentabilitatea medie ale BVB care implica un risc destul de ridicat 20,7% pentru o rentabilitate
de 4,45%. In aceeasi situatie de afla si COTE si ROCE.
Coeficientul beta (βi = panta dreptei de regresie) este un coeficient de elasticitate a

modificarii rentabilitatii individuale a unei valori mobiliare (Ri), ca urmare a modificarii cu o
unitate a rentabilitatii generale a pietei de capital (Rm). Cu alte cuvinte, o modificare cu 1% a
rentabilitatii Rm va determina (statistic vorbind) o modificare cu βi% a rentabilitatii Ri.
Marimea coeficientului βi, raportata la coeficientul beta de piata βm, clasifica valorile
mobiliare dupa riscul sistematic al acestora:
-titluri foarte volatile ( β>1);
-volatile ( cu β=1)
-putin volatile (cu β <1).
In cadrul portofoliului marimea coeficientuli beta este mai mica decat 1, ceea ce
inseamna ca titlurile ce il alcatuiesc sunt putin volatile. Asadar, portofoliul nostru este mai putin
riscant deoarece un portofoliu va fi cu atat mai riscant cu cat actiunile care-l compun au un factor
beta mai ridicat.
Coeficientul de corelatie (ρiM) dintre Ri si Rm masoara intensitatea determinarii

variatiilor Ri de catre variabilitatea Rm si invers, in consecinta deoarece beta <1 este insotit de
un ρiM care evidentiaza o corelatie de slaba intensitate.
Parametrul alfa (αi) semnifica marimea rentabilitatii Ri atunci cand rentabilitatea Rm este
zero, acesta avand valori pozitiva.
Modelul Markowitz
Pentru a evidentia performanta portofoliilor eficiente de tip Markowitz, se face analiza

comparative a riscului pe doua alternative ale invetitiei de capital:
a. Investitia de 100% intr-un titlu din portofoliu (spre exemplu TGN) care are ETGN=
26,11%, anual si σTGN=22,90% anual
b. Investitia in portofoliul Markowitz, portofoliul cu aceiasi speranta de rentabilitate
scontata ca si a titlului de referinta, EpTGN=26,11%, dar cu σpTGN= 9,31%.
Reducerea riscului portofoliului eficient Markowitz este mai mult decat evidenta, de la
26,11% la 9,31%. Aceasta performanta a portofoliului a rezultat din diversificarea investitiei
de capital in cele 15 titluri cu riscuri individuale, dar si cu covariante (intre ele) care au
condus la reducerea considerabila a riscului specific din fiecare titlu.
Portofoliul cu varianta minimala absoluta (PVMA) separa multimea portofoliilor posibile

in doua submultimi: portofolii ineficiente (dominate) si portofolii eficiente, dominante. Cele
inefieciente sunt situate sub PVMA, iar cu fiecare crestere de risc de portofoliu are loc o
scadere a rentabilitatii sperate. Portofolii eficiente (dominante) sunt situate deasupra PVMA
si asociaza la fiecare crestere de risc de portofoliu o crestere (neliniara) a rentabilitatii
sperate.
Senzitivitate
Senzitivitatea masoara reactia riscului portofoliului la marimea riscului fiecarui titlu

component.
Astfel ca, daca riscul individual BVB (20,74%) este mai mare decat cel de la FP (15,68%),
atunci si reactia riscului portofoliului PBVB este mai mare la BVB 0,81% in raport cu FP 0,57%.
Volatlitate
Daca riscul individual la BVB , la FP ... se modifica cu 1%, atunci riscul portofoliului P BVB se
modifica cu 1%, respectiv cu 0,697%.
Value at risk – Metoda procentelor (simulare istorica)
La un curs BVB de 28 lei si cu o probabilitate de 99%, pierderea nu va fi mai mare de – 1,047 lei
per actiune BVB ( 28lei* 3,74%). La 1.000 de actiuni BVB cu o probabilitate de 99%, pierderea nu va fi
mai mare de 1.000* 1,047 = 1047 lei per total investitie.
Simularea istorica este obiectiva pentru ca este construita pe baza rentabilitatilor efectiv
realizate in trecutul apropiat.
Value at risk – Metoda varianta - covarianta
Daca s-ar investi in mod egal in cele 15 titluri, iar acestea ar fi independente intre ele la o
investitie de 10.000 lei , suma value at risk la toate titlurile ar fi de -405.
Intr-un portofoliu nu se pot ignora corelatiile (covariantele) dintre rentabilitatile titlurilor
componente, ceea ce ne va conduce la reducerea (prin diversificare) a riscului portofoliului( σ portofoliu/zi=
0,720%, mai mic decat al oricariu titlu component).
Ca urmare a covariatiilor dintre titlurile din portofoliu, value at risk pe intregul portofoliu eficient a
scazut foarte mult : de la – 405 la -168 . Este o noua confirmare a efectului diversificarii de capital pe 15
titlui, efect de reducere a riscului portofoliului, chiar daca ponderile de participare a acestora in portofoliu
sunt egale.
CAPM
La echiilbrul pietei finaciare, CAPM exprima o relatie liniara intre remunerarea E I activelor
riscante si cantitatea de risc de piata asumata de investitor (β i). In aceste conditii, toate titlurile riscante
trebuie sa se situeze pe SML. Daca dimpotriva titlurile se afla in afara SML, inseamna ca preturile lor
(rentabilitatile lor) nu sunt in echilibru.
Dreapta SML este reprezentarea grafica a relatiei dintre indicatorul Beta estimate prin CAPM si
rentabilitatea asteptata. Activele cu valoare corecta se gasesc pe SML. Activele situate sub SML sunt
supraevaluate ,iar cele situate deasupra SML sunt subevaluate. Daca valoarea intrinseca este mai mare
decat pretul de pe bursa, titlul este subevaluat si este un semnal de cumparare. Daca valoarea intrinseca
este mai mica decat pretul de pe bursa, actiunea este supraevaluata si detinatorul ar trebui sa vanda.
SML este de fapt reprezentarea grafica a modelului CAPM.
Pentru reprezentarea grafica a SML si a pozitiei titlurilor individuale este nevoie de ordonarea
crescatoare a rentabilitatilor normale(k=Ei(CAPM)) si a celor medii efective ( RIR= µi):
Pentru a evidentia cifric sub/supraevaluarea titlurilor riscante vom considera ca s-au investit 1000
lei in fiecare titlu, iar detinerea acestor titluri ar aduce, pe o perioada nedeterminata, in cash-flow net
(CFD) la nivelul mediei lor de rentabilitate. Evaluarea ( in perpetuitate) a acestor investitii se face prin
raportarea cash-flow-ului net de mai sus la rata normala de rentabilitate. Aceasta valoare va evidentia
titlurile performante si neperformante inclusiv cele care conserva valoarea investitiei.
Titlurile subevaluate ( FP, COTE, SIF5, etc.) vor duce la cresterea valorii, la capitalizarea
acesteia, vor fi identificate ca atractive si vor cota in piata la preturi tot mai mari, pana cand pretul de
cumparare ( investitia) se va apropia de valoarea lor intrinseca. Titlurile supraevaluate (BVB, RTLV,
ELGS) vor duce la diminuarea valorii, la decapitalizarea acesteia, vor fi identificate ca neatractive si vor
cota in piata la preturi tot mai mici pana cand pretul de cumparare ( investitia) se va apropia de valoarea
lor intrinseca.
Cum era de asteptat subevaluarile si supraevaluarile in raport cu minipiata de 15 titluri sunt
aceleasi ca si la modelul CAPM clasic:
-titlurile subevaluate ( cu media lor interna de rentabilitate mai mare decat referinta data de beta
zero : FP, COTE, SIF5 etc.)
-titlurile supraevaluate (cu media lor interna de rentabilitate mai mare decat referinta data de beta
zero : BVB, RTLV, ELGS).
Speranta de rentabilitate Ei(CAPM;β=0) a titlului, in conditii de CAPM cu beta zero, dobandeste

astfel rolul de rata normala (ceruta) de rentabilitate si poate fi utilizata ca rata k de actualizare a
cash-flow-urilor proiectelor de investitii cu risc similar. Ca si in sectiunea precedenta, sperantele
de rentabilitate Ei(CAPM;β=0) ale titlurilor din minipiata lor de capital se afla pe SML de beta zero.
Spre exemplu, portofoliul cu rentabilitate scontata 26,11% (ca si TGN coloana M) are in
compozitie o pondere de 46,64% activ fara risc si (100% - 46,64%) 53,36% din titlurile riscante
componente.
Daca vom analiza un portofoliu Sharpe cu rentabilitate scontata de 26,11% ( ca si TGN coloana
M) se poate observa usor ca de la un risc individual al titlului TGN de 22,90% s-a reusit o
diminuare pana la valoarea 9,31% in modelul Markowitz si, mai departe, o diminuare pana la
8,46% in modelul Sharpe.
Putem face acum analiza comparativa a riscului pe 3 alternative ale unei investii de capital:
a. Investitia de 100% intr-un titlu din portofoliu (spre exemplu TGN) care are ETGN=
26,11%, anual si σTGN=22,90% anual.
b. Investitia in portofoliul Markowitz, portofoliu cu aceiasi speranta de rentabilitate scontata
ca si a titlului de referinta, EpTGN=26,11%, dar cu σpTGN= 9,31%.
c. Investitia in portofoliul Sharpe cu 15 titluri riscante, portofoliu cu aceeasi speranta de
rentabilitate scontata ca si a titlului de referinta EPSh=26,11% , dar cu σPSh= 8,46%.
Concluzie
Ajungem sa cocluzionam ca pe o piata concurentiala, titlurile subevaluate (cu preturi la

bursa mai mici decat valoarea lor intrinseca) vor dispune de cerere importanta, ceea ce va duce
la disparitia progresiva a subevaluarii pana la momentul atingerii pretului de echilibru.
Tot pe aceeasi piata concurentiala, titlurile supraevaluate (cu preturi la bursa mai mari
decat valoarea lor intrinseca) vor fi oferite la vanzare intr-o proportie superioara cererii, ducand
astfel la eliminarea supraevaluarii la atingerea pretului unitar de echilibru.
In astfel de conditii de dezechilibru al pietei, se apeleaza la operatiile de arbitraj enuntate
mai sus pentru a putea determina pretul oricarui titlu la nivelul valorii intrinseci, respectiv la
valoarea recunoscuta de piata.

Proiect Final Piete

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Final Piete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

Master Contabilitate Internationala

1. Barbu Maria Alexandra

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

Informatii generale despre societate:

4. SIF 5 – SIF Oltenia

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

5. ROCE – Romcarbon SA Buzau

Informatii generale despre societate

Informatii despre actiunile emise:

Informatii generale despre societate

Informatii despre actiunile emise:

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

8. BRD – BRD Societe General

Informatii generale despre societate:

9. TGN – SNTGN TRANSGAZ SA

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

10. SNN – SN NUCLEARELECTRICA SA

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

11. SIF 1 – SIF Banat Crisana

Informatii generale despre societate:

12. EBS – Erste Bank der oesterreichischen Sparkassen AG

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

13. SIF 2 - SIF Moldova

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

14. TLV – Banca Transilvania

Informatii generale despre societate

15. ELGS - ELECTROARGES SA Curtea de Arges

Informatii generale despre societate:

Informatii despre actiunile emise:

Prezentarea indicilor – BET SI BET-FI

Ponderarea companiilor in indice se face cu capitalizarea free floatului acestora. Metodologia

Rentabilitatilea este calculata dupa urmatoarea formula: , unde Po este pretul de

Riscul investitiei in valori mobiliare este definit de variabilitatea rentabilitatilor aleatorii

abaterilor, favorabile si nefavorabile, fata de medie; ( VARP() in Excel):

si prin abaterea medie patratica (standard deviation) ( STDVEP() in Excel):

Avand o imagine asupra rentabilitatii si a riscului la toate cele 15 titluri, precum si la

Coeficientul beta (βi = panta dreptei de regresie) este un coeficient de elasticitate a

-putin volatile (cu β <1).

Coeficientul de corelatie (ρiM) dintre Ri si Rm masoara intensitatea determinarii

Pentru a evidentia performanta portofoliilor eficiente de tip Markowitz, se face analiza

Portofoliul cu varianta minimala absoluta (PVMA) separa multimea portofoliilor posibile

Senzitivitatea masoara reactia riscului portofoliului la marimea riscului fiecarui titlu

Value at risk – Metoda varianta - covarianta

Speranta de rentabilitate Ei(CAPM;β=0) a titlului, in conditii de CAPM cu beta zero, dobandeste

Ajungem sa cocluzionam ca pe o piata concurentiala, titlurile subevaluate (cu preturi la

S-ar putea să vă placă și