THE BUCHAREST ACADEMY OF ECONOMIC STUDIES

FACULTY OF ACCOUNTING AND MANAGEMENT INFORMATION SYSTEM

Valuation of company Petrom S.A.

E series
660 group

BUCURESTI, AN UNIVERSITAR 2008-2009

Cuprins
Rezumat...........................................................................................................................................3

0
I Prezentarea general a societaii comerciale................................................................................4

II. Activitatea intreprinderii sub toate aspectele ei..........................................................................5

II.1. Diagnostic juridic.................................................................................................................5

II.2 Diagnosticul comercial........................................................................................................11

II.2.1 Politica de aprovizionare..............................................................................................11

II.2.2 Politica de desfacere.....................................................................................................14
II.2.3 Politica de preuri a Petrom..........................................................................................18
II.2.4 Politica de distributie...................................................................................................19
II.2.5. Petrom vs mediul concurential....................................................................................19
Petrom vs. Rompetrol.......................................................................................................19
II.2.6. Publicitate si imagine vizuala.....................................................................................20

II.3 Diagnosticul resurselor umane............................................................................................22

II.4 Diagnostic tehnic.................................................................................................................23
II.5 Diagnostic de mediu............................................................................................................24

III Analiza financiara a intreprinderii............................................................................................26

III.1. Analiza pozitiei financiare a companiei............................................................................26

III.2. Analiza contului de profit si pierdere...............................................................................30
III.3 Analiza pe baza ratelor financiare......................................................................................34
III.4 Analiza fluxurilor de trezorerie 2007 - 2008.....................................................................39

IV. Analiza Swot............................................................................................................................42

IV.1 Principalele puncte forte ale companiei.............................................................................42
IV.2 Principalele puncte slabe ale companiei............................................................................44
IV.3 Oportunitati........................................................................................................................44
IV.4 Riscuri aferente intreprinderii............................................................................................46
Managementul riscului..........................................................................................................48

Concluzii si sugestii.......................................................................................................................49

1
Bibliografie....................................................................................................................................50

2
Rezumat

Acest proiect dezvolta un subiect de a carui aplicare depinde atingerea performantelor in

rezultatele oricarei companii.
Garantarea succesului si a performantelor, fie ca vorbim de o intreprindere cu o extindere
mica, fie de o intreprindere de talia PETROM, depinde de anumiti factori esentiali carora multe
companii nu le acorda atentia necesara, factori pe care ii vom dezbate de-a lungul acestei lucrari.
Printre acestia mentionam relatiile cu clientii, furnizorii, gradul de eficacitate al angajatilor,
politica de desfacere si aprovizionare, politica de marketing.
Prin intermediul acestui proiect ne-am propus sa prezentam performante, evolutie si
strategie, elemente care formeaza principalele puncte forte ale companiei Petrom S.A, dar si sa
evidentiem riscurile la care sunt supuse intreprinderi de dimensiunea Petrom.
In prima parte a proiectului este prezentat un scurt istoric al organizatiei, cu principalele
evenimente pana in ziua de astazi.
In continuare sunt dezbatute diagnosticul juridic, diagnosticul comercial care include
politica de aprovizionare si desfacere, diagnosticul resurselor umane, tehnic si mediu.
Un capitol esential al acestui proiect il reprezinta analiza financiara, in care sunt incluse
calculul si interpretarea principalilor indicatori care ajuta la buna intelegere a gestiunii financiare
a intreprinderii.
Finalul este dedicat analizei SWOT a companiei prezentarea punctelor forte, a
punctelor slabe, a oportunitatilor si riscului, si modul in care organizatia isi gestioneaza
managamentul pentru a evita riscurile prevazute.

3
 I. Prezentarea general a societaii comerciale

n data de 15 septembrie 1997 a fost nfiinat Societatea Naional a Petrolului PETROM - S.A.,
o societate puternic, modern i complet integrat. Guvernul Romniei a emis atunci Ordonana de
Urgen nr. 49 privind nfiinarea SNP PETROM - S.A., persoan juridic romn, prin reorganizarea
REGIEI AUTONOME A PETROLULUI PETROM SA BUCURETI, care se desfiineaz.
In 1998 au fost infiintate filiala PETROM Ungaria KFT si reprezentantele Petrom din Azerbaidjan
si Republica Moldova.
In 1999 a fost anuntata public descoperirea celui mai mare zacamant petrolier romanesc din ultimii
25 de ani, pus in evidenta in Platoul continental al Marii Negre prin sonda Pescarus 60, s-a semnat
contractul cu Universal Oil Products SUA in vederea modernizarii sucursalelor Arpechim si Petrobrazi si s-
a deschis primul Complex comercial din Ungaria, complex care include benzinarie, motel, restaurant,
spalatorii auto, magazin de produse complementare, parcari.
In 2000 s-au demarat negocierile pentru infiintarea unei aliante strategice intre PETROM,
KAZAHOIL si KAZTRANSOIL pentru realizarea unui coridor de transport titei din Kazahstan catre
Europa Centrala si de Est.
In aprilie 2002 are loc demararea procesului de privatizare prin publicarea in presa internationala si
din Romania a anuntului pentru selectarea consultantului, 12 banci de investitii depunand expresii de
interes dintre care au fost selectate 7.
In mai 2003 are loc finalizarea primei etape a procesului de privatizare, concretizata intr-un studiu de
fezabilitate a privatizarii, inclusiv evaluarea Companiei, prezentarea optiunilor de privatizare si a planului
de privatizare.
Un moment important n istoria Petrom l reprezint achiziionarea n 2004 de ctre compania
austriac OMV a pachetului majoritar de aciuni, prezentnd o ofert mai bun dect a celeorlalte dou
companii selectate pentru negocieri, MOL i Occidental.
Activitatea Societii Naionale a Petrolului Petrom - S.A. Bucureti se desfoar pe baz de
buget propriu de venituri i cheltuieli.
Petrom este cea mai mare companie romneasc, deine o cot de pia de aproximativ 35% pe
segmentul de rafinare i distribuie, avnd un numr de 553 benzinrii, fiind urmat de Lukoil (25%) si
Rompetrol (20%).

4
 Petrom este cel mai important operator integrat n domeniul petrolier din Romnia i din sud estul
Europei, desfoar activiti de explorare a zcmintelor i producie de iei i gaze naturale, rafinare i
petrochimie precum i comercializare de carburani i produse complemetare. Rezervele de petrol i de gaz
ale companiei sunt de 940 mil. bep, cu o capacitate maxim de rafinare de 8 milioane tone metrice pe an.
Pe lng rezervele nsemnate de petrol, compania deine pentru exploatare zone petroliere
importante, precum Tasbulat, Turkmenoy i Aktas din Kazahstan.
Societatea Comercial Petrom - S.A. Bucureti are ca obiect de activitate:
- obinerea produselor petroliere i petrochimice;
- exploatarea zcmintelor de petrol i gaze naturale de pe uscat i din platoul continental al Mrii
Negre;
- transportul petrolului i al produselor petroliere;
- comercializarea produselor prin reelele proprii de distribuie
- importul i exportul de iei, produse petroliere, utilaje, echipamente i tehnologii specifice;
- rafinarea ieiului;
- alte activiti stabilite i detaliate prin statutul societii comerciale.

II. Activitatea intreprinderii sub toate aspectele ei

II.1. Diagnostic juridic

Societatea Naional a Petrolului Petrom Bucureti este persoan juridic roman, avnd form
juridic de societate comercial pe aciuni. Sociatatea pe actiuni (S.A.) pastreaza limitarea raspunderii la
capitalul subscris de fiecare actionar. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative sau la purtator se
transmite liber, fara consimtamantul celorlalti actionari.
Sediul societii comerciale este n Romnia, municipiul Bucureti, Calea Victoriei nr. 109, sectorul
1.
Capitalul social al societii este mprit n 56 644 108 335 aciuni nominative, fiecare aciune n
valoare nominal de 0.1 RON.
Structur acionariat

5
 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)
20,64% Ministerul Economiei
20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaz diverse participaii n cadrul mai multor
companii din Romnia, creat de Statul Romn pentru a despgubi persoanele expropriate abuziv n
urma naionalizrilor din perioada regimului comunist)
2,03% BERD (Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare)
6,21% Ali acionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice i juridice din Romnia i din strintate)

Nr. Acionari Numr de aciuni Capital social (lei) Procent [%]

28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,011
1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT
2. Ministerul Economiei 11.690.694.418 1.169.069.441,80 20,639

11.391.130.186 1.139.113.018,60 20,110

3. Fondul Proprietatea S.A.
4. Banca European pentru 1.147.770.061 114.777.006,10 2,026
Reconstrucie i Dezvoltare
3.520.046.256 352,004,625.60 6,214
5. Persoane Fizice i Juridice
56.644.108.335 5.664.410.833,50 100
TOTAL

a) Patrimoniul-Terenuri
Patrimoniul companiei atinge 24927 mil ron in 2008.
Cele trei combinate petrochimice care apartin Petrom - Petrobrazi, Arpechim si Doljchim - au fost
construite dupa anul 1960, iar pentru terenurile aferente acestora s-au obtinut titluri de proprietate. Petrom
este o societate comerciala care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana in vigoare,
care stipuleaza clar ca bogatiile subsolului apartin statului, legislatie care include si Legea Petrolului.
Petrom are incheiate cu statul roman, prin ANRM, contracte de concesiune pentru zacamintele pe care le
exploateaza, iar, in baza acestora, investeste pentru dezvoltarea productiei si plateste taxele si impozitele
datorate.
Petrom nu a primit nici o solicitare de retrocedare din partea vreunei persoane juridice, in
conformitate cu Legea 10/2001. In prezent, Petrom detine titluri de proprietate pentru mai mult de jumatate

6
din imobilele pe care isi desfasoara activitatea. Celelalte imobile, pentru care nu s-au obtinut inca titluri de
proprietate, nu sunt implicate in eventuale solicitari de retrocedare; pentru ele au fost deja demarate
procedurile legale de obtinere a titlurilor de proprietate, acestea fiind in diverse stadii procedurale.
Societatea Nationala a Petrolului Petrom SA Bucuresti este o companie stabila, puternica, in plina
dezvoltare.

Activele ce formeaz patrimoniul sunt constituite din active imoblilizate corporale i active
circulante inregistrate in contabilitatea intreprinderii pe baz de documente justificative de intrare care
reprezinta din punct de vedere juridic acte de proprietate.
Deoarece firma a inregistrat profit, patrimoniul inscris in contabilitate i apartine in totalitate.

b) Contracte privind finanarea

Petrom a contractat in martie 2009 prin intermediul BERD un mprumut corporativ nesecurizat n
valoare de pn la 300 de milioane de euro
Creditul va fi utilizat pentru introducerea de standarde crescute n industrie ceea ce privete
mediul, sntatea i sigurana, garantnd sustenabilitatea operaiunilor de petrol i gaze. mprumutul
va finana o serie de proiecte care includ decontaminare, nlocuirea conductelor vechi, msuri de sntate i
siguran, precum i msuri de cretere a eficienei energetice.
Contribuia BERD este de 150 de milioane euro din creditul total, restul sumei mprumutului
urmnd s fie sindicalizat de ctre BERD unui grup de bnci comerciale i ar putea include un mprumut
paralel acordat de Banca de Comer i Dezvoltare a Mrii Negre. mprumutul de 150 de milioane de la
BERD are o maturitate de 7 ani, iar mprumutul sindicalizat, reprezentnd diferena pn la 300 de
milioane de euro, are o maturitate de 5 ani. mprumutul poate fi tras n euro, ntr-un interval de 2 ani.
n ultimii trei ani i jumtate investiiile au fost susinute din majorarea de capital realizat de OMV
la momentul privatizrii i prin cash-flow-ul generat de activitile companiei.
mprumutul contractat este parte a unui program de finanare mai amplu agreat n luna iunie a anului trecut.
n conformitate cu acest program, n octombrie 2008 Petrom a obinut o linie de credit pe termen mediu, n
valoare de 375 milioane euro i beneficiaz de susinerea acionarului majoritar, OMV, pentru finanarea i
realizarea obiectivelor de dezvoltare ale companiei, dela care a obtinut in ianuarie 2009 o linie de finantare
de tip revolving, de pana la 500 milioane de euro, de la actionarul sau majoritar, grupul austriac OMV.

7
 Acordarea unui credit pe termen lung ntr-o perioad n care accesul la finanare este restrns
reconfirm poziia consolidat a companiei i orientarea acesteia pentru o dezvoltare sustenabil.
De la momentul privatizrii i pn n prezent Petrom a investit circa 4 miliarde de euro, pentru
modernizarea i creterea performanelor companiei. Circa 480 mn euro au fost utilizai pentru protecia
mediului.

Petrom a inregistrat, in primele noua luni ale lui 2008, un profit de 2,29 mld. lei (629 mil. euro), in
crestere cu 48%, rezultat obtinut in conditiile unei puternice ascensiuni a cotatiei petrolului pe pietele
internationale. Cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3,64 mld. euro, dupa primele trei trimestre ale anului
trecut, depasind astfel tinta bugetata pentru intreg anul, de 3,26 mld. euro. Depozitarul Central a operat,
recent, transferul pachetului de actiuni detinut de stat la Petrom, reprezentand 20,63% din capitalul social,
de la AVAS in portofoliul Ministerului Economiei. Petrom este cea mai mare companie romaneasca listata
la Bursa de Valori Bucuresti, cu o capitalizare de 10,13 miliarde lei (2,35 miliarde euro).

c) Contractele cu furnizorii

Contractul incheiat intre SC Petrom SA Bucuresti si SC Rompetrol Rafinare SA Constanta, privind

schimburi de carburanti, nu contine prevederi de natura anticoncurentiala si nu are ca obiect sau ca efect
restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata carburantilor din Romania sau pe o parte a
acesteia, lucru decis de Consiliul Concurentei in urma unei analize.
Obiectul contractului este reprezentat de schimbul dintre Petrom si Rompetrol a unei cantitati totale
de 60.000 tone de carburanti, timp de un an de zile, partile urmarind aprovizionarea statiilor proprii de
distributie de carburanti din apropierea rafinariei celeilalte parti.
Prin implementarea acestui contract, partile urmaresc imbunatatirea timpilor de aprovizionare a
statiilor de distributie carburanti, eliminarea dificultatilor determinate de reparatiile si restrictiile privind
transportul feroviar de produse petroliere precum si reducerea cheltuielilor de transport.
Avand in vedere clauzele contractului analizat, precum si modificarile aduse acestuia de catre parti
la solicitarea Consiliului Concurentei, prevazute in actele aditionale la contract, s-a constatat ca acesta nu
contine prevederi care sa influenteze politica de preturi, a discounturilor sau a altor conditii comerciale
stabilite de catre fiecare parte in relatia cu proprii sai clienti. De asemenea, contractul nu va influenta direct
sau indirect volumul investitiilor realizate de catre parti in cadrul activitatilor desfasurate si nici nu contine
prevederi care sa determine limitarea productiei sau distributiei de carburanti. Mecanismul de schimb de
carburanti, ce urmeaza a se realiza in baza contractului nu restrictioneaza libertatea partilor de a-si

8
dimensiona in mod unilateral productia carburantilor sau de a decide asupra extinderii retelei de statii de
distributie pe piata.
In vederea monitorizarii modului in care va fi implementat contractul, cele doua companii au
obligatia de a transmite, trimestrial, Consiliului Concurentei situatia schimburilor de carburanti efectuate.
Contractele de schimb produse petroliere (swap/exchange agreements) reprezinta o practica la nivel global
(SUA, Marea Britanie, Italia), care functioneaza si in alte domenii de activitate (gaze naturale, industria
chimica, industria farmaceutica).

d) Contractele de munca

Asociaia Salariailor Petrom, propune ca pachetul de 8% din aciunile companiei s fie vndut ctre
salariai, dar nu n mod direct, motivnd c transferul direct poate fi interpretat ca fiind "o ngrdire a
dreptului garantat de Constituia Romniei la libera asociere".
Procesul de vnzare a unui pachet de 8% din aciunile Petrom ctre salariai va fi realizat la
acelai pre pltit de grupul OMV la momentul privatizrii, de 0,0525 euro/titlu, dreptul de a achiziiona
aciuni fiind deinut de persoanele care la data de 26 august 2003 deineau calitatea de angajat al
companiei, se arat ntr-un proiect de ordonan de urgen lansat n dezbatere public pe site-ul Autoritii
pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), proiect ntocmit de Asociaia Salariailor Petrom.
AVAS, care deine un pachet de 20,6% din capitalul Petrom, a iniiat n ultimii ani mai multe
proiecte referitoare la vnzarea unui pachet de 8% din aciunile companiei ctre salariai, conform OG
55/2003, ns actele normative nu au fost aprobate, ntruct au existat mai multe opinii privind sfera
persoanelor care au dreptul de a deveni acionari la Petrom. Ultima variant propus de AVAS, la nceputul
acestui an, prevede ca vnzarea titlurilor s se fac n mod direct ctre salariaii companiei de la 26
august 2003.
Asociaia Salariailor consider, potrivit proiectului depus, c vnzarea aciunilor n mod direct
ctre salariai poate fi interpretat ca fiind a ngrdire a dreptului garantat de Constituie la libera asociere.
Pentru a beneficia de aciuni Petrom, persoanele ndreptite s cumpere titluri vor fi obligate s
dovedeasc c dein acest drept prin prezentarea unor documente. Actele necesare menionate n proiectul
de act normativ sunt o copie legalizat a crii de munc/contractului individual de munc, o copie a crii
de identitate, o cerere tip i o declaraie pe proprie rspundere, autentificat de un notar, din care s reias
c nu se afl n nici una din situaiile de incompatibilitate prevzute de legea privind valorificarea unor
active ale statului, se mai arat n proiect.

9
 Numrul de titluri scoase la vnzare de ctre AVAS va fi 4,480 miliarde uniti, reprezentnd 7,99%
din capitalul social al Petrom la 31 decembrie, conform sursei citate.

SC Petrom SA se confrunta cu actiuni in instanta deschise de angajatii nemultumiti de partea finaciara

a relatiei cu societatea, deoarece exista un numar de fosti si actuali angajati care doresc sa obtina, prin
actionare in instanta, avantaje personale, printr-o interpretare a unor prevederi ale Contractului Colectiv de
Munca. Compania este acuzata ca ar fi incalcat contractul colectiv de munca si nu ar fi acordat fostilor
angajati primele promise.

e)Litigiile intrprinderii

Rezultatele companiei au fost afectate de constituirea de provizioane masive pentru procesele cu

angajati si fosti angajati. Piata a reactionat rapid, scaderea titlurilor Petrom pe bursa fiind de 4,5%,
provocand o reducere a capitalizarii companiei de aproape 350 mil.euro

f)Licente
SNP Petrom desfasoara activitati de exploatare pe uscat si pe platoul continental al Marii Negre, in
baza a doua licente acordate de Agentia Nationala pentru Resursele Minerale pentru :
-Dezvoltarea si exploatarea zacamintelor de titei si gaze naturale din 225 de perimetre ;
-Exploatarea si dezvoltarea a 18 blocuri petroliere.

SNP Petrom detine impreuna cu Elf Acquitaine licenta de exploatare, dezvoltare si

productie a blocului Neptun din Marea Neagra

f) Obligaii fiscale
Pana in 2007 societatea si-a onorat platile in ciuda informatii eronate aparute in presa cu privire la
Lista societatilor comerciale care inregistreaza obligatii restante catre bugetul de stat, publicata pe site-ul
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). Petrom este cel mai mare contribuabil din Romania la
bugetul de stat, aportul companiei reprezentand peste 10% din veniturile totale ale bugetului statului

10
roman. Compania aplica o politica riguroasa de plati in relatiile comerciale cu partenerii sai si in relatiile cu
bugetul de stat.

II.2 Diagnosticul comercial

II.2.1 Politica de aprovizionare

Principalele materii prime utilizate sunt titeiul, gazele naturale, pacura.

In prezent in cadrul sectorului de fabricare a produselor obtinute prin rafinarea petrolului din
Romania opereaza 10 rafinarii, din care Petrobrazi si Arpechim apartin SNP Petrom, fiind calificati ca fiind
unul din cei mai mari procesatori de titei din Romania alaturi de companii de renume ca Rompetrom,
Lukoil si Imperial Oil.

Cele doua rafinarii au o capacitate de rafinare anuala nominala de aproximativ 14 milioane tone pe
an, capacitatea activa fiind de aproximativ 8 milioane tone pe an, fiecare rafinarie avand cate o unitate de
productie inchisa.

11
 Ambele rafinarii sunt conectate la reteaua nationala de energie electrica si cumpara 100% din
electricitatea consumata de la Electria S.A. Petrom a semnat un contract cu Hyundai Engineering&
Construction Co. Ltd pentru constructia unei centrale de co-generare la Petrobrazi in vederea reducerii
costurilor cu electricitata. Centrala va avea in componenta sa doua grupuri energetice de cate 25 MW,
turbinele de gaz urmand a fi furnizate de firma Nuovo Pignone din Italia. Valoarea totala a investitiei este
cotata la circa 40 milioane de dolari.
Rafinaria Petrobrazi are o capacitate de prelucrare de 5 milionae tone/an titei provenit din productia
interna si import, capacitate comparabila cu cea a rafinariilor din Europa De Vest si SUA.
Sectorul de petrochimie a fost conceput astfel incat sa utilizeze ca materii prime in principal,
produse provenite din rafinarie, fara a exclude insa utilizatea materiilor prime provenide din surse externe,
incluzand procese ca fabricarea de fenol si acetona, de cloruri de colina, produse etoxiliate.

Principalii furnizori

SAP- Petrom a introdus in iunie 2007, cel mai important sistem de planificare a resurselor (ERP)
SAP, ca principal aplicaie software. Integrarea sistemului de planificare a resurselor este necesar pentru
ndeplinirea cerinelor pieelor internaionale, cum ar fi standardele de raportare financiar internaionale
(IFRS). Prin stabilirea unui Centru intern de competene SAP i prin includerea consultanilor locali n
echipa proiectului, Petrom susine dezvoltarea i calificarea pieei romneti a locurilor de munc. Ca lider
de pia la nivel mondial n ceea ce privete aplicaiile software, SAP furnizeaz i susine standardele
internaionale pentru soluii i procese de afaceri. De aceea, introducerea SAP este una dintre premisele
pentru ca Petrom s devin lider al pieei de iei i gaze din Sud Estul Europei. Aplicaia va fi introdus
pentru a susine procesele de baz din domeniile financiar, control, managementul materialelor, vnzri i
distribuie ca i resurse umane.
Cisco Systems - Petrom S.A. a ales o soluie Cisco pentru implementarea unui sistem de
telefonie IP (Internet Protocol), pentru a contribui la optimizarea proceselor de lucru, la sporirea eficienei
operaionale i la reducerea costurilor de comunicaii. Instalarea soluiei Cisco de telefonie IP reprezint
una dintre componentele programului complex de modernizare a companiei Petrom, dup privatizarea din
anul 2004. Procesul de modernizare este susinut de dezvoltarea unei infrastructuri IT performante, bazat
pe IP i pe elemente standardizate, capabile s suporte aplicaii convergente de date i voce pentru toate
activitile companiei Petrom.

12
 Sistemul Cisco de telefonie IP pentru Petrom este conceput n vederea unei configurri i a unei
administrri centralizate, permind supervizarea de la distan a instalrii aplicaiilor necesare la nivelul
tuturor locaiilor. Adoptarea acestei soluii a avut drept consecin reduceri semnificative de costuri, de
timp i de resurse, att pentru instalarea i iniializarea sistemului de comunicaii IP, ct i parcursul
proceselor administrative aferente schimbrii locaiilor utilizatorilor i adugrii de noi posturi telefonice.
Dup finalizarea primei faze de instalare a sistemului Cisco de comunicaii IP, Petrom a eliminat costurile
aferente apelurilor efectuate ntre cele opt locaii conectate, deoarece ntregul trafic de voce se realizeaz
prin reeaua IP. n plus, soluia Cisco contribuie la evitarea duplicrii resurselor pe parcursul procesului de
modernizare, deoarece telefoanele IP Cisco pot fi reinstalate cu uurin oriunde n reea.

Energy Holding- reprezinta furnizorul de energie electrica a companiei Petrom, insa

contractual cu acest furnizor expira la sfarsitul lunii aprilie, motiv pentru carei compania controlata de
OMV, a organizat o licitatie pentru selectia furnizorului de energie. Printre potentialii furnizori de energie
amintim Grupul CEZ - actionarul majoritar al fostei sucursale Electrica Oltenia, Enel- cel mai mare
distribuitor privat de electricitate din Romania, E.ON, Electrica - cel mai mare distribuitor de stat si
Petpro -aflat in lista primilor zece comercianti cu electricitate de pe piata libera autohtona.

ExxonMobil Explorare- Petrom (SNP) si ExxonMobil Explorare si Productie Romania Ltd, o

sucursala a grupului american ExxonMobil, au semnat o intelegere referitoare la explorarea in comun a
potentialului de hidrocarburi al zonei de mare adanca din perimetrul Neptun, de pe platforma continentala
romaneasca a Marii Negre. Exxon este recunoscuta pentru experienta in explorarea zonelor de mare adanca
in intreaga lume si au dezvoltat o serie de tehnologii. Petrom va conduce operatiunile fazei initiale de
explorare care va include achizitia seismica si studiile geologice efectuate in zona de mare adanca, in timp
ce ExxonMobil va finanta cea mai mare parte a lucrarilor si va furniza expertiza in procesul de evaluare a
datelor seismice nou achizitionate.

Relatiile parteneriale

Profesionalismul i parteneriatul sunt reperele care ndrum aceasta companie ctre performan,
dar pentru a deveni adevrate valori ale Petrom trebuiesc lsate s inspire i s creasc.

13
 Parteneriatul implic mai mult colaborare intern lucru n echipe, dar i ntre departamente i
divizii -, precum i extern - construirea unor bune relaii cu furnizorii de servicii, cu autoritile, dar i cu
sindicatele. Coopereaza ndeaproape cu partenerii, contractanii i furnizorii sai , recunoscnd beneficiile
reciproce ale unor relaii durabile. Desi in cont de avantajele unei legturi de lung durat cu furnizorii,
evit orice acord care ar putea leza corectitudinea concurenial.
Cred n folosirea tuturor mijloacelor adecvate i legitime pentru promovarea intereselor de afaceri i
pentru a obine un nivel nalt de calitate al produselor i serviciilor, dar n acelai timp sunt dedicai
integritii absolute n toate relaiile noastre de afaceri.Petrom se angajeaz n parteneriate doar cu furnizori
i contractani care le mprtesc valorile. Profit de colaborarea cu partenerii, furnizorii i contractanii
sai pentru a introduce drepturi fundamentale ale omului n practica lor de afaceri i pentru a le spori gradul
de cunoatere a standardelor etice i ecologice.

II.2.2 Politica de desfacere

Compania Petrom se adreseaza atat persoanelor fizice, detinatoare de autoturisme, cat si

persoanelor juridice, fiind cea mai mare companie din Romania producatoare de petrol si gaze natural. Prin
investiii semnificative in activitatea de marketing, de cca 450 milioane euro pn n anul 2010, Petrom se
pregtete pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguran, ncredere i confort pentru clieni.
Conceptul de staie PETROMV, inaugurat n 2005, reprezint expresia orientrii ctre client a companiei.
Facilitile pe care le ofer sunt inedite pentru segmentul de distribuie, variind de la serviciile de baz ale
unei benzinrii la servicii suplimentare (restaurant, terasa, loc de joac pentru copii), precum i un amplu
portofoliu de produse. Designul i caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum i prezena unui
brand consacrat cum este Viva, reprezint atuurile noilor benzinrii.

Clienti Persoane Fizice

Petrom pune la dispozitia clientilor sai cea mai mare reea de staii de distribuie. Cele aproximativ
500 de staii de distribuie de pe teritoriul Romniei v vor oferi toate produsele de care avei nevoie n
cltorie. Serviciile sunt oferite fr ntrerupere, majoritatea acestor staii fiind deschise non-stop.

Gama de produse pentru Persoane Fizice:

Carburanti

14
 Noul portofoliu de produse din carburani Petrom lansat n Ianuarie 2009 este creat pentru o mai
mare satisfacie a clientului, cu grij deosebit pentru mediu. Carburanii Petrom mbuntii ajut la
protecia motorului, stimulnd puterea maxim de funcionare printr-un consum redus de carburant. Mai
mult, coninutul redus de sulf (pn la 10 ppm pentru toi carburanii Petrom) reduce poluarea, contribuind
la protecia mediului.

Lubrifianti
Compania ofera o gam larg de lubrifiani destinai att sectorului auto, ct i sectorului industrial
sau diverselor aplicaii n domeniul feroviar. Gama cuprinde 15 tipuri de ulei de nalt calitate, de la uleiuri
multigrad sau monograd, care protejeaz motorul, la uleiuri hidraulice sau de transmisie care fluidizeaza
funcionarea componentelor mainii tale.

Spalatorie auto
Petrom acord o atenie deosebit calitii serviciilor pe care le ofer clienilor, folosind astfel
echipamente performante i produse de curat de ultim generaie.
Procesul de curare din cadrul spltoriilor auto include tratament cu cear fierbinte ce protejeaz
caroseria indiferent de vreme, pentru o perioad suficient de ndelungat pn la urmtoarea splare.
Prin curarea cu spum, care este un proces necesar dat fiind starea drumurilor din Romnia,
particulele de praf sunt ndeprtate indiferent de ct sunt de ntrite.
Peria rotativ asigur protecie printr-o curare uniform automat ntr-un timp mult mai scurt dect
cel alocat procesului manual. Prin procedurile de tratament cu cear i cele de uscare, se creeaz un strat de
protecie rezistent mpotriva tuturor intemperiilor.
Prin opiunea de curare a mainii pe dedesubt, sunt eliminate punctele ascunse de coroziune,
garantnd astfel o ntreinere continu a mainii.

Clienti Persoane Juridice

Petrom s-a organizat pe specializri tehnice, pentru a oferi clienilor cea mai bun asisten, toate
serviciile provenind dintr-o singur surs.
Marfa transportata trebuie s ajung la destinaie n cel mai rapid, economic i sigur mod cu putin.
Petrom.ofera produse de nalt calitate carburani, lubrifiani precum i serviciile de prim clas
asociate cu PetromCard. Dezvoltarea i fabricarea de produse din cadrul Petrom asigur un standard nalt i

15
 consecvent, precum i sigurana furnizrii.
Organizarea produselor se face n funcie de proprietile tehnice, pentru a putea asigura astfel cea mai
adecvat asisten clienilor i pentru a putea oferi totul din aceeai surs. Combustibili i lubrifiani Petrom
de cea mai nalt calitate, motorin diesel i benzin, ulei de motor, ulei hidraulic, ulei de transmisie,
lubrifiani, pcur i ageni antigel. Produsele Petrom rspund cerinelor internaionale, iar calitatea
acestora este verificat n mod constant.

Industrie, Agricultur i Construcie

Transport rutier comercial i parcuri auto
Autoriti i Municipaliti
Aviatie- produsele aviatice sunt livrate utilizatorilor finali prin intermediul unei reele de parteneri ce
folosesc propriile sisteme logistice n cadrul aeroporturilor, respectiv prin propria sa reea. Pe lng faptul
c este principalul furnizor de combustibil pentru avioane cu reacie n Romnia, Petrom se implic i n
cercetarea i dezvoltarea de noi produse i mbuntirea calitii.
Gaze naturale - Divizia Gaze Naturale a fost nfiinat n anul 2005 cu scopul dezvoltrii afacerii de
gaze naturale Petrom n Romnia i n rile vecine, i s poziioneze Petrom ca unul dintre liderii de pe
piaa de gaze naturale din Romnia. Divizia Gaze Naturale comercializeaz gazele naturale asigurate de
ctre Divizia E&P Petrom i de ctre furnizorii externi de gaze naturale locali i din import. n anul 2007
Divizia Gaze Naturale a raportat un profit operaional de 123 mil. lei, peste nivelul anului 2006, datorit
cantitilor vndute de gaze naturale. Volumul de gaze naturale vndute de ctre Petrom n 2007 a crescut
cu 6% fa de 2006 dei nivelul consumului total de gaze naturale n Romnia a sczut. Petrom
demonstreaz o mare responsabilitate n ceea ce privete protecia mediului nconjurtor.Divizia Gaze
Naturale dezvolt un proiect care va converti deeurile biodegradabile casnice i excrementele animale,
n biogaz - un combustibil ecologic.

Alte produse

Produse petrochimice de calitate

Petrochimia din Arpechim are capacitatea de a produce o gam larg de produse petrochimice obinute
prin procesarea fraciilor petroliere din rafinrii. n Romnia, Arpechim este cel mai important distribuitor
de produse petrochimice i unicul distribuitor de etilen. nalta calitate a produselor petrochimice
contribuie la renumele internaional al mrcii Petrom.

16
 Produse Chimice

Activitile principale ale Doljchim constau n producerea i comercializarea: produselor anorganice de

baz: amoniac, acid azotic; ingrmintelor chimice: azotat, nitrocalcar, uree (cu posibilitatea de producere
i a ngrmintelor lichide cu azot); produselor organice de baz: metanol.
ngrmintele chimice produse de Combinatul Doljchim sunt cunoscute i apreciate calitativ att pe
piaa intern, ct i pe cea extern. Produsele Doljchim sunt n principal exportate n ri nvecinate,
precum Ungaria, Bulgaria, Serbia, dar i n Slovacia, Austria, Macedonia, Italia, Spania i Turcia.

Produse speciale pentru cerine speciale

Pentru a ndeplini n mod optim cerintele clienilor, produsele Petrom sunt la fel de variate precum sfera
lor de aplicaie i produsele derivate care se pot obtine.
Cocsul de petrol are un rol important n producia de anozi pentru industria aluminiului i oelului.
Sulful este utilizat n industria hrtiei i n agricultur, pentru producerea fertilizatorilor.

Pe langa toate produsele prezentate anterior Petrom a creat special pentru clientii sai Petrom Card, o
tehnologie care faciliteaz utilizarea sigur i managementul eficient al flotei auto, economisind timp si
bani.

II.2.3 Politica de preuri a Petrom

ncepnd cu ianuarie 2005, Petrom a introdus o politic de preuri n concordan cu standardele

internaionale. Politica de preuri introdus de Petrom este similar cu cele din rile Uniunii Europene i
reflect competiia de pe pia. Preurile Petrom au o evoluie dinamic bazat pe cotaiile internaionale ale
carburanilor dar i pe competiia de pe pia.
Preurile reflect situaia conjunctural de pia din Romnia i Europa de Sud-Est i n acelai timp
se aliniaz la evoluia cotaiilor internaionale ale produselor petroliere (Platt's Mediteranean*). Cotaia
Platt`s indic preurile pieelor internaionale pentru produse petroliere n ntreaga lume. Platt`s European

17
este mprit n trei zone astfel: Platt`s Northern, Platt`s Mediterranean i Platt`s Rotterdam. Platt`s
Mediterranean este cea mai relevant cotaie pentru Romnia.
Pentru a fi transpareni fa de clienii sai, preurile de referin Petrom sunt publicate pe pagina de
internet a companiei i sunt actualizate permanent.

Cotatii intenationale
Cum afecteaz cotaiile internaionale ale ieiului preurile carburanilor Petrom?
Factorii geopolitici precum i evoluiile economice i ale pieei din zone diferite ale lumii au
influen asupra cotaiilor internaionale ale ieiului. Att cererea mondial de iei ct i producia care
au un impact semnificativ asupra preului ieiului sunt puternic influenate de factori geopolitici dar i de
situaia economic din anumite regiuni, condiiile de vreme, nchiderea unor zcminte, revizii ale unor
rafinrii.
La nivel internaional, n cazul unor modificri ale preului ieiului, acestea au impact asupra
preului internaional al carburanilor. Prin urmare, cotaiile internaionale ale combustibililor sunt reflectate
n preul de referin al Petrom.

Info cotaii internaionale

n perioada februarie 2008 februarie 2009, cotaiile internaionale au avut o evoluie puternic
ascendent pn n august, pentru ca apoi s sufere o scdere accelerat. n luna februarie 2009, comparativ
cu februarie 2008, benzina a sczut cu 50 %, motorina cu 54% iar ieiul cu 53.5%.
Fa de luna ianuarie 2008, cotaiile s-au plasat pe un trend uor ascendent pentru benzin (+2.52%)
i decresctor pentru motorin (-11.5%) i iei (-23%).

II.2.4 Politica de distributie

Divizia Marketing din cadrul Petrom reprezint interfaa companiei cu clienii. Prin intermediul
unei largi reele naionale de staii de distribuie, dar i prin canale specializate de vnzri, Divizia
Marketing furnizeaz produse de nalt calitate att clienilor privai ct i comerciali.
Petrom este lider pe piaa romneasc de vnzri cu amnuntul, avnd o reea de aproximativ 500
de staii de distribuie. n cadrul unei piee n care exist o concuren din ce n ce mai mare din partea
Rompetrol, Lukoil, Mol i Agip, Petrom are un avantaj categoric prin faptul c ofer cel mai bun raport
calitate-pre n cadrul celor mai bine plasate staii de distribuie.
Pe piaa En gross, Petrom este un partener major pentru companiile i instituiile din cadrul
sectoarelor economice cum sunt Transporturile, Industria, Construciile i Mineritul, Agricultura sau

18
Autoritile Publice i Civile. Prin reeaua depozitelor regionale sau direct prin cele 2 rafinrii, Petrom
livreaz produse petroliere ctre mai bine de 5500 de clieni comerciali.

II.2.5. Petrom vs mediul concurential

Petrom vs. Rompetrol

Evolutia celor doua companii a fost legata strans de evolutia pretului pentru barilul de petrol si de
perspectivele pe care le are aurul negru pe pietele internationale. Influenta pe care a avut-o petrolul s-a
manifestat in sens invers pentru SNP si RRC. In vreme ce Petrom a avut de castigat din cresterea cotatiei
titeiului, prin intermediul diviziei de explorare si productie, Rompetrol Rafinare si-a adancit pierderile in
primul trimestru al acestui an, de la 21 de milioane de lei in perioada similara a anului trecut la circa 34 de
milioane in primele trei luni ale acestui an.
RRC va afisa pierderi si in cel de-al doilea trimestru al acestui an, iar SNP va continua sa afiseze
profituri record, in principal datorita diviziei de exploatare si datorita procesului de restructurare si
eficientizare a companiei. In aceste conditii, evolutia bursiera a celor doua companii a reflectat exact
performantele economice ale fiecareia. Petrom a avut cea mai buna evolutie dintre companiile cu lichiditate
crescuta (scadere de numai 10%, mult mai mica decat a indicelui BET), in vreme ce Rompetrol Rafinare a
avut una dintre cele mai mari scaderi dintre toate companiile cotate, de peste 50%.

Politica de preuri a Petrom, adoptat la nceputul anului 2008, ine seam de evoluiile
internaionale ale preului produselor petroliere dar i de contextul pieei interne.

II.2.6. Publicitate si imagine vizuala

Logo-ul Petrom

Logo-ul este un simbol unic prin care se asigur

recunoaterea mrcii Petrom. Sloganul Esenta miscariieste
expresia competenei i succesului. Prin forma sa, logo-ul creeaz un
tot unitar de cuvinte i imagini, fix i independent.

19
 Petrom pune la dispozitia clientilor sai si Manualul de Identitate vizuala pentru a ii ajuta pe acestia
sa isi faca o idee generala despre elementele de baza din cadrul designului corporativ.

Printre cele mai importante campanii publicitare amintim:

Pro bun sim- de anul acesta, Petrom va vorbi romnilor pe un ton mai aproape de sufletul lor,
asumndu-i un teritoriu de comunicare pe care nu l deine n acest moment niciun brand romanesc.
Campania vorbeste despre oameni i valorile pe care foarte muli par s le uite. Acest mesaj va aduce n
timp aprecierea i respectul celor din jur.
Vox populi- Campania Vox Populi vorbete despre evoluia i succesul companiei n urma privatizrii.
De atunci, Petrom s-a dezvoltat ca o companie modern, eficient i profitabil. Cele 3 spoturi sunt
realizate sub forma de testimoniale, cu oameni obinuii din Romania care vorbesc despre contribuia
Petrom la dezvoltarea economiei romneti - cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cel mai mare
buget de investiii i cea mai mare cifr de afaceri.

Nu trebuie sa uitam faptul ca aceasta companie, prin campanile publicitare, activitatile in care se
implica si tehnologii care i-au dovedit eficiena din punct de vedere economic, ii asum responsabilitatea
pentru sntatea, sigurana i securitatea angajailor, precum i pentru integritatea mediului nconjurtor.
Obiectivele lor sunt ambiioase, dar realizabile pentru conservarea resurselor de care dispun, n
beneficiul lor i al mediului. Au n curs de derulare proiecte att pentru creterea eficienei energetice i a
gradului de reciclare, ct i pentru reducerea la minim a cantitii emisiilor i a deeurilor.

Instalaiile i procesele Petrom implic folosirea unor tehnologii de protecie a mediului i siguran n
munc de ultim generaie, fapt ce permite meninerea unui echilibru ntre grija pentru mediu i asigurarea
unei performane operaionale optime. Calificarea angajailor este mbuntit n mod constant prin
programe de instruire care includ metode de protecie a mediului. Personalul nu numai c i asum
responsabilitatea pentru sigurana operaiunilor i pentru protejarea mediului, dar i particip n mod
voluntar i activ la programele Petrom de responbilitate social.

Responsabilitatea social corporatist este parte integrant a strategiei Petrom. Astfel, se asigur c
se pot ridica la nlimea responsabilitii sociale fa de societate, prin programe care genereaz, nu doar
rezultate pe termen lung, ci i o atitudine. n primul rnd, fiecare angajat al companiei s aib un
comportament social responsabil i s mbunteasca practicile de business prin ntrirea politicii de
20
Guvernare Corporatist. n acelai timp, fiind cea mai mare companie din Romania, Petrom este angajat
activ pentru a contribui la dezvoltarea societii romneti. Art, astfel Respect pentru Viitor! Acesta
este, de altfel, i numele platformei de CSR.
Respect pentru Viitor este o platform complex dezvoltat de Petrom prin intermediul creia
rspunde nevoilor societii i mediului nconjurtor. Platforma include, de asemenea, campaniile interne
de contientizare privind un comportament responsabil social, standarde nalte de etic n afaceri, sntate,
siguran i securitate. n cadrul platformei Respect pentru Viitor, Petrom a dezvoltat i a susinut o serie
de programe de responsabilitate social. Printre acestea mentionam Parcurile Viitorului, Resurse pentru
viitor, Habit for Humanity, Programul Petrom Olympics.

II.3 Diagnosticul resurselor umane

Oamenii i cerinele lor personale de dezvoltare sunt un factor decisiv pentru succesul companiei
Petrom. Scopul este de a atinge cel mai inalt nivel de pregtire att n domeniul tehnic ct i n cel ce ine
de conducere.
Se acord o atenie deosebit dezvoltrii n conformitate cu competenele ce susin succesul
companiei noastre. Acestea sunt capacitatea de cooperare, de inovaie, de conducere, modul de a pune
ideile n practic i de rentabilitate.
Obiectivul este de a promova un management profesionist, dar i un spirit ntreprinztor. Strategia
Petrom i propune ca fiecare loc de munc din companie s fie o provocare, iar acest lucru necesit un
studiu constant din partea fiecruia dintre noi.
Att directorii companiei ct i specialitii n Resurse Umane i ofer sprijin n alegerea unei
cariere. Compania i extinde n mod constant portofoliul de locuri de munc din care angajaii notri pot
alege.
Au parteneriate cu colile de afaceri recunoscute internaional, cu companii ce asigur cursuri de
pregtire, dar i cu consultanii locali de vrf pentru programele de dezvoltare managerial i domeniile de
pregtire.

21
 Pentru o dezvoltare eficace a carierei conform cerinelor companiei, combinm procesul de rotaie
intern a locurilor de munc, procesul de mbuntire i de pregtire cu privire la programele locurilor de
munc la nivel de grup cu cele mai bune programe de pregtire de pe piaa local i global.

Resursele umane pot fi abordate din cel puin dou puncte de vedere. Pe de o parte, ca dimensiune
i structur i pe de alt parte, de pe poziia eficienei utilizrii personalului.
n intervalul celor trei ani, numrul de persoane a nregistrat o scdere, scdere care este normal
datorit numrului mare de disponibilizri pe care societatea le-a ncheiat n 2006 i n 2007 si a crizei
financiare, lucru ce a determinat i acoperirea unora dintre pierderilor anilor precedeni. Politica de
disponibilizri a fost implementat o dat cu privatizarea companiei, Petrom fiind n momentul 2004 o
companie supradimensionat din punct de vedere al salariatilor.
Angajaii PETROM sunt integrai ntr-un sistem organizatoric care permite operarea instalaiilor,
echipamentelor, marketing, activitate financiar-contabil, management, protecia mediului, centrul de
calcul i alte sectoare, dnd o importan deosebit calitii muncii n toate domeniile, cum ar fi:
- creterea performanelor tehnice i economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal
fiind calitatea produselor i eficiena lor;
- conservarea resurselor de materii prime i secundare;
- protejarea mediului nconjurtor prin promovarea unor modernizri tehnologice corespunztoare;
- protejarea resurselor umane prin motivaie, pregtirea, formarea i dezvoltarea acestora;
- asigurarea de servicii de calitate ridicat i prompte tuturor clienilor interni i externi.

Influena numrului de salariai asupra cifrei de afaceri

Indice UM 2007 2008 2008/2007 (%)
Cifra de afaceri Mil. ron 12 284 16 750 136.35
Fond de salarii Mil.Ron 1 268 1 807 142.5
Numar salariati Mil.ron 26 397 33 311 126.19

Din corelaiile de mai sus se observa o crestere a numrului de salariai care a avut un efect pozitiv
asupra cifrei de afaceri, care a crescultlui. Relaia dintre indicele cifrei de afaceri i cel al numrului de
salariai indic faptul c productivitatea muncii a influenat pozitiv cifra de afaceri, astfel putndu-se afirma
c influena favorabil asupra ei a venit pe ci intensive i nu extensive.

22
 II.4 Diagnostic tehnic

a) Dotarea tehnica
Petrom investeste substantial n noi sisteme de tehnologie informatica. Investitiile sunt destinate
infrastructurii, aplicatiilor, respectiv organizarii IT, n vederea mbunatatirii operatiunilor comerciale si
financiare ale Petrom. Tehnologia informatiei este un domeniu cheie ce va facilita companiei indeplinirea
viitoarelor cerinte de afaceri si financiare, precum si consolidarea pozitiei pe piata. Aceste investitii sunt
destinate att sistemelor ct si perfectionarii angajatilor.
Astfel pentru a raspunde cerintelor clientilor si frunizorilor dispune de cel mai performant sistem de
telefonie ( internet si protocol) si planificare a resurselor, implementari care contribuie la optimizarea
proceselor de lucru, la sporirea eficienei operaionale i la reducerea costurilor de comunicaii.
Petrom a investit 200 milioane n 2005 pentru activitati de explorare si productie. Investitiile au fost
destinate implementarii unei vaste strategii de explorare, ce a avut n vedere att modernizarea
tehnologiilor, respectiv introducerea studiilor seismice 3D ct si managementul performant al sondelor.
De asemena benediciaza de sisteme care reduc gradul de poluare al mediului, avand in curs de
derulare proiecte att pentru creterea eficienei energetice i a gradului de reciclare, ct i pentru
reducerea la minim a cantitii emisiilor i a deeurilor.

II.5 Diagnostic de mediu

Managementul mediului
Managementul mediului n Petrom se bazeaz pe o abordare prudent i are ca scop minimizarea
impactului proceselor i produselor asupra mediului.
Petrom se angajeaz s protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser se
msoar n mod sistematic, cu scopul de a genera informaiile necesare pentru dezvoltarea strategiei
durabile a companiei i a unei strategii specifice n domeniul emisiilor cu coninut de carbon.

Eficiena energetic
Utilizarea eficient a energiei face parte, n mod evident, din categoria msurilor menite s susin

23
dezvoltarea durabil i s limiteze schimbrile climatice. Eficiena energetic este un domeniu de interes
major n toate diviziile companiei.

Iniiative din operaiunile de explorare i producie

O condiie prealabil pentru mbuntirea eficienei energetice s-a realizat n 2008, prin punerea n
aplicare a unui nou sistem de monitorizare a energiei. Acesta implic peste 1.200 de contoare de energie
electric de mare performan, conectate prin sistemul global de comunicaii mobile la serverele centrale.
Datele furnizate de ctre sistem ajut managerii n luarea deciziilor de a ine sub control consumul de
energie.
mbuntiri semnificative n domeniul eficienei energetice sunt realizate progresiv n divizia E&P,
pe parcursul procesului de modernizare a infrastructurii. De exemplu, cteva sute de cazane vor fi nlocuite
n urmtorii ani, cu impact semnificativ asupra eficienei energetice i a emisiilor de gaze cu efect de ser.
Pe lng nlocuirea cazanelor, aciunile din domeniul eficienei energetice includ dezvoltarea instalaiilor de
cogenerare, precum i utilizarea n scopuri energetice a gazelor ce nu pot fi comercializate.
Iniiative din operaiunile de rafinare
Creterea eficienei energetice reprezint un element principal al proceselor de transformare din
cadrul diviziei Rafinare . n 2008, s-a implementat o serie de programe de eficien energetic, care au
inclus reducerea consumului de utiliti, optimizarea reelelor de aburi din rafinrii, repararea reelelor de
nsoire a aburului, nlocuirea oalelor de condens, precum i creterea eficienei cazanelor. Efectul
cumulativ al programelor din 2008 s-a materializat n reducerea consumului propriu de iei la 11,5 %,
comparativ cu 12,5% n 2007.
Alte programe de mbuntire a eficienei energetice se refer la punerea n funciune, n toate
instalaiile din rafinrie, a unui sistem de control digital, cu o capabilitate de msurare mbuntit, care s
optimizeze producia i s reduc consumul de energie, instalarea de arztoare cu emisii sczute de oxizi de
azot, la generatoarele de aburi, incluznd mbuntirea conservrii cldurii, aparatur de msur i control,
dar se mai refer i la optimizarea proceselor de rafinare.

Pentru a finaliza acest proces de transformare i, implicit, pentru a-si atinge obiectivele de eficien
energetic pe termen mediu, vor combina rezultatele unei mbuntiri continue a activitii curente, cu
rezultatele unei mbuntiri semnificative, ca urmare a implementrii programului de investiii.
Prevenirea scurgerilor i managementul deeurilor
Pentru a minimiza daunele aduse mediului, ca urmare a scurgerilor accidentale (coroziunea reprezint

24
 nc o cauz major), divizia E&P a dezvoltat un plan specific de intervenie, pentru fiecare grup de
zcminte i a constituit echipe locale de intervenie, n caz de scurgeri.
Programul de modernizare a sondelor a contribuit semnificativ la reducerea impactului asupra mediului.
Acesta s-a aplicat la 5.000 de sonde n toate perimetrele de uscat i a inclus curirea locaiei, remedierea
solului, tratarea lamului, gestionarea i eliminarea deeurilor. n octombrie 2008, programul a primit
Premiul Naional Romn pentru Excelen n Proiect.

Conformitatea cu cerinele legale

Eforturile de conformare la legislaia european au continuat i n 2008. Prenregistrarea substanelor
periculoase, conform reglementrilor REACH (nregistrarea, Evaluarea i Autorizarea substanelor
chimice), s-a realizat n timp util.
O atenie deosebit s-a acordat mbuntirii sistemului de monitorizare a conformitii cu cerinele
reglementrilor de mediu, prin intermediul unor platforme IT moderne. n Petrom, mai mult de 50% dintre
punctele de lucru au autorizaii de mediu, iar celelalte sunt n proces de autorizare. Petrom va depune toate
eforturile pentru a realiza conformitatea total n 2009.

III Analiza financiara a intreprinderii

III.1. Analiza pozitiei financiare a companiei

Bilanul contabil
Bilanul pe scurt (mil lei) 2006 % 2007 % 2008 %
Active
Active imobilizate
Imobilizri corporale i necorporale 10336 51 10868 51 14786 59
Imobilizri financiare 2756 14 5508 26 5021 20
Active circulante
Stocuri 4916 24 1922 9 2394 10
Creane i alte active 1360 7 2109 10 1741 7
Investiii pe termen scurt - - 724 3
Casa i conturi la bnci 900 4 753 4 261 1
Total active 20268 21160 100 24927 100

25
Capitaluri proprii si datorii
Capitaluri proprii 12324 60 13184 62 13569 55
Datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an
mprumuturi pe termen lung - - - - 1486 6
Alte datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an 123 1 200 1 164 1
Provizioane 5067 25 5196 25 6262 25
Datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mic de un an
mprumuturi pe termen scurt - - 301 1
Datorii comerciale 2257 11 1786 8 2290 9
Alte datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mic de un an 497 3 794 4 855 3
Total capitaluri proprii si datorii 20268 100 21160 100 24927 100

Fondul de rulment are in vedere comparatia intre capitalurile permanente si activele

imobilizate. Din aceasta perspective, fondul de rulment net corespunde excedentului de
capitaluri permanente asupra activelor imobilizate. Comparatia intre cele doua marimi s-a
reflectat in cadrul analizei realizate asupra bilantului companiei Petrom astfel:

FR = Resurse permanente Alocari permanente = Datorii financiare + Capitaluri

Proprii Active Imobilizate
FR 2006 = 4422 mil RON
FR 2007 = 2204 mil RON
FR 2008 = 1674 mil RON
Se evidentiaza faptul ca in toti cei trei anii fondul de rulment a fost pozitiv => capitalurile
proprii finanteaza integral activele imobilizate si o parte din activele circulante.

Nevoia de fond de rulment a intreprinderii

In cadrul activitatilor sale curente, o intreprindere efectueaza operatiuni repetitive, a caror
reluare constituie activitatea de exploatare a intreprinderii. Operatiile de exploatare
antreneaza formarea nevoii de finantare numita nevoie de fond de rulment.

NFR = Utilizari ciclice Resurse ciclice = Stocuri + Creante Datorii de exploatare

NFR 2006 = 4019 mil RON

NFR 2007 = 1451 mil RON
NFR 2008 = 990 mil RON

26
 Se poate observa ca in toti anii, nevoia de fond de rulment a fost pozitiva, ceea ce
inseamna ca ca alocarile de exploatare nu sunt acoperite in totalitate de datoriile de exploatare, ci
o parte din ele sunt acoperite de resursele pe termen lung.

Trezoreria neta

In timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curenta si de

activitatea de exploatare, componentele trezoreriei sunt legate de operatiuni financiare pe termen
scurt realizate de intreprindere. Pe de-o parte intreprinderea se vede constransa sa caute resurse
de finantare pe termen scurt, pe care le solicita bancilor sau/si altor parteneri financiari.
Pe de alta parte, cand intreprinderea are disponibilitati banesti pe o perioada mai mica sau
mai mare de timp, ea are posibilitatea sa efectueze plasamente financiare diverse, realizand astfel
utilizari ale trezoreriei.

TN = Utilizari de trezorerie Resurse de trezorerie = Disponibilitati Credite

trezorerie

TN 2006 = 403 mil RON

TN 2007 = 753 mil RON
TN 2008 = 684 mil RON

Se evidentiaza faptul ca in fiecare dintre cei trei ani trezoreria neta a fost pozitiva, ceea ce
inseamna ca intreprinderea constituie plasamente financiare pentru o suma care o depaseste pe
cea a resurselor obtinute pe termen scurt obtinute de la partenerii financiari. Situatia exprima o
trezorerie indestulatoare, pentru ca intreprinderea dispune de lichiditati abundente care ii permit
sa ramburseze datoriile pe termen scurt. Se poate vorbi de autonomie financiara pe termen scurt .

Relatia de trezorerie:

TN = FR NFR
Anul 2006 : 403 = 4422 4019
Anul 2007: 753 = 2204 1451
Anul 2008: 684 = 1674 990
Se poate observa ca relatia este respectata .

27
 La data de 31 decembrie 2008, activele totale nsumau 25 mld lei, cu 18% mai mult fa
de sfritul anului 2007, n special datorit creterii activelor corporale i necorporale, activelor
financiare i a stocurilor, valoare contrabalansat de scderea creanelor, precum i de
diminuarea soldului contului casa i conturi la bnci. Ieirile de numerar mai mari pentru
investiii, creditele acordate filialelor i plata dividendelor ctre statul romn, OMV i acionarii
minoritari au determinat un nivel mai sczut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008.
Activele imobilizate au crescut cu 21% pn la 20 mld lei, n special ca rezultat al
investiiilor semnificative efectuate n activitatea de E&P: achiziia activitii de servicii
petroliere a Petromservice, dezvoltarea i modernizarea sondelor, a instalaiilor de suprafa i a
echipamentelor de producie au fost parial contrabalansate de reducerea activelor financiare, n
principal ca urmare a vnzrii plasamentelor n fonduri umbrel (investiii n fonduri mutuale i
alte investiii financiare prin intermediul fondurilor umbrel).
Stocurile au crescut fa de anul precedent din cauza cantitilor ridicate de materiale i
gaze. Creterea stocurilor a fost depit de scderea activelor circulante, cum ar fi numerarul i
creanele. n consecin, nivelul activelor circulante totale (inclusiv cheltuielile n avans) a
crescut cu 7%, ajungnd la 5.121 mil lei, comparativ cu sfritul anului 2007.
Mediul economic din ultimele luni ale anului 2008 a dus la o scdere a creanelor,
comparativ cu aceeai perioad a anului precedent. Principalul factor de influen a fost scderea
preului, coroborat cu scderea cantitilor vndute.
Totalul datoriilor a crescut cu 42% atingnd, la 31 decembrie 2008, valoarea de 11.358
mil lei, n principal ca urmare a creterii mprumuturilor pe termen lung i scurt i a
provizioanelor mai mari.
Capitalurile proprii au nsumat 13.569 mil lei la data de 31 decembrie 2008, cu 3% mai
mult fa de sfritul anului 2007 (13.184 mil lei) ca rezultat al profitului net n valoare de 1.022
mil lei din anul 2008, efect al operaiunilor strategice de acoperire a riscurilor, care au generat
518 mil lei, a distribuirii n 2008 a dividendelor n valoare de 1.082 mil lei i reversrii
reevalurii la valoarea just a fondurilor umbrel vndute n primul trimestru din 2008, nsumnd
74 mil lei.

28
III.2. Analiza contului de profit si pierdere

Nr.crt Indicator 2006 2007 2008

1 Cifra de afacerii (mil lei) 13 078 12 284 16750
2 Venituri totale (mil lei) 13 933 12 983 19331
3 Venituri din exploatare (mil lei) 13 415 12484 17399
4 Venituri financiare (mil lei) 517 498 1931
5 Venituri excepionale - - -
6 Cheltuieli totale 11 386 10 833 17725
7 Cheltuieli de exploatare (mil lei) 10 638 10 520 16090
8 Cheltuieli financiare (mil lei) 748 313 1635
9 Cheltuieli excepionale - - -
10 Profit brut (mil lei) 2 546 2 149 1605
11 Profit net (mil lei) 2 285 1 778 1022

*Situatii financiare mai detaliate se regasesc in Anexa

Analiza soldurilor intermediare de gestiune:

a) Marja comerciala = arata rezultatul activitatii strict comerciale a intreprinderii

MC = Venituri vanzari marfuri Cheltuieli cu marfurile

b) Valoarea adaaugata = surplusul de valoare pe care firma il aduce peste surplusul de la

furnizori

VA = MC + Prod ex Ch furnizori
VA 2006 =5341
VA 2007 = 12165 7397 = 4768
VA 2008 = 15737 - 9843 = 5894
c) Excedentul brut de capital = reprezinta un rezultat monetar al activitatii de exploatare

29
EBE = VA + Subv expl Ch sal Ch fisc si soc.
EBE 2006 = 5341 1745 = 3596 mil RON
EBE 2007 = 4768 - 1658 = 3110 mil RON
EBE 2008 = 5894 - 2329=3565 mil RON
d) Rezultatul de exploatare

RE = V expl Ch expl
RE 2006 = 13415 10638 = 2777 mil RON
RE 2007 = 12484 10520 = 1964 mil RON
RE 2008 = 17399 16090 = 1309 mil RON
e) Rezultatul curent

RC = RE + V fin Ch fin
RC 2006 = 2777 + 517 748 = 2546 mil RON
RC 2007 = 1964 + 498 313 = 2149 mil RON
RC 2008 = 1309 + 1931 1635 = 1605 mil RON
f) RB = Rezultatul brut

RB = RC + V extra Ch extra
RB = RC pentru toti anii, deoarece nu s-au inregistrat venituri si cheltuieli extraordinare.
g) RN = Rezultatul net

RN = RB I/
RN 2006 = 2546 261 = 2285 mil RON
RN 2007 = 2149 371 = 1778 mil RON
RN 2008 = 1605 583 = 1022 mil RON
e) PN = Profit net
PN = V- Ch
PN 2006 = 2285 mil RON
PN 2007 = 1778 mil RON
PN 2008 = 1022 mil RON
f) EBT = Earning before tax
EBT = PN + Imp/

30
EBT 2006 = 2546 mil RON
EBT 2007 = 2149 mil RON
EBT 2008 = 1605 mil RON
g) EBIT = Earning before interest and tax

EBIT = EBT + Dob

EBIT 2006 = 2546 + 231 = 2777 mil RON
EBIT 2007 =2149 185 = 1964 mil RON
EBIT 2008 =1605 296 = 1309 mil RON
h) EBITDA = Earning before interest, tax, depreciation and amortisation

EBITDA = EBIT + Amo + (Prov)

EBITDA 2006 = 2777 + 819 = 3596 mil RON
EBITDA2007 = 1964 + 1146 = 3110 mil RON
EBITDA 2008 = 1309 + 2256 = 3565 mil RON
i) CAF = Capacitatea de autofinantare (metoda aditiva)

CAF = PN + Ch calc expl V calc expl + Ch calc fin V calc fin + Ch extra calc Ven extra
calc
CAF 2007 = 1778 + 1146 35 42 = 2847 mil RON
CAF 2008 = 1022 + 2256 + 644 + 143 = 4065 mil RON

Interpretari:
Cifra de afaceri net a companiei a crescut in 2008 cu 36% comparativ cu anul 2007,
nsumnd 16.751 mil lei, datorit mediului favorabil al preurilor la iei, precum i creterii
vnzrilor de combustibili (att pe piaa intern ct i la export). O situaie mai puin bun
pentru companie s-a nregistrat n 2007, cnd cifra de afaceri a sczut cu aproximativ 6%, lucru
datorat n principal scderii vanzariilor. O influen important a avut-o i disponibilizarea
angajailor, care nu a putut fi acoperit de creterea productivitii muncii.
La fel ca i veniturile, cheltuielile au nregistrat o scdere n 2007, datorit reducerii
vnzrilor, influenate de reducerea produciei.
Cheltuielile de exploatare au crescut cu 53% in 2008 fa de 2007, nsumnd 16 mld lei,
n principal ca urmare a creterii costurilor cu materiile prime, efect al preurilor mai mari la

31
ieiul de import i a costurilor ridicate cu personalul. Cheltuielile de operare au crescut de
asemenea i ca urmare a creterii activelor corporale i necorporale determinat de investiiile
semnificative i de reducerea valorii contabile nete a rafinriei Arpechim. n plus, provizioanele
pentru riscuri i cheltuieli au crescut semnificativ n cursului anului, ca urmare a necesitii de a
constitui provizioane adiionale pentru litigiile cu angajaii.

EBIT-ul Petrom a nsumat in 2008 1.309 mil lei, cu 33% sub nivelul de 1.965 mil lei din
2007.

Activitatea de E&P a avut o contribuie pozitiv, nregistrnd o cretere a EBIT-ului de la

2.848 mil lei n 2007, la 3.228 mil lei n 2008, cu 380 mil lei n plus fa de anul 2007, datorit
evoluiei favorabile a preului ieiului. Acest impact pozitiv a fost parial diminuat de contribuia
la Fondul Social de Gaze, nfiinat n urma unui protocol ncheiat n martie 2008 ntre Petrom i
Ministerul Economiei i Finanelor. Prin acest protocol Petrom a contribuit voluntar la Fondul
Social de Gaze cu suma de 80 mil lei, susinut n ntregime de E&P.
EBIT-ul din activitatea de R&M a reflectat n acest an mbuntiri datorate optimizrii
proceselor, reducerii costurilor i livrrilor mai mari att pe piaa intern ct i la export. Totui,
rezultatul din R&M n anul 2008 a fost mai sczut dect cel din 2007, fiind influenat de
deprecierea valorii contabile nete a activelor rafinriei Arpechim. Acesta a fost factorul
determinant al scderii EBIT n R&M cu 830 mil lei, de la valoarea de -1.065 mil lei n 2007, la
valoarea de -1.895 mil lei n 2008.
EBIT-ul n segmentul G&E a nsumat 104 mil lei, mai sczut fa de 2007, cnd a
nregistrat valoarea de 182 mil lei (rezultate cumulate ale activitilor de Gaze i Produse
Chimice), n principal ca urmare a faptului c n 2007 a fost reversat provizionul pentru mediu
nregistrat la Doljchim, care nsuma 120 mil lei. ncepnd cu 2008, rezultatele Doljchim sunt
raportate n cadrul acestui segment.

Rezultatul financiar al companiei a crescut in 2008, ajungnd la valoarea de 296 mil lei,
fa de 185 mil lei n 2007, n principal datorit nivelului mai mare al dividendelor ncasate i
ctigului din evoluia ratei de schimb valutar.

32
 Dei profitul brut a nregistrat o scdere de 544 mil lei n 2008, ajungnd la 1.605 mil
lei, impozitul pe profit a crescut, ca urmare a cheltuielilor nedeductibile legate de deprecieri i
provizioane.
Ca urmare a activitilor desfurate de Petrom, contribuia fiscal la bugetul statului a
fost de 6.476 mil lei in 2008, cu 14% mai mare fa de anul 2007. Impozitul pe profit a nsumat
583 mil lei, redevenele 725 mil lei i contribuiile sociale au atins valoarea de 509 mil lei.
Contribuia Petrom la bugetul statului prin intermediul impozitelor indirecte a fost reprezentat
n principal de accize, n valoare de 3.325 mil lei, i TVA, n valoare de 691 mil lei.

III.3 Analiza pe baza ratelor financiare

Ratele financiare reprezinta niste indicatori de sinteza ai situatiilor financiare, cu putere de

explicatie foarte ridicata.
a) Ratele de rotatie = cat de mare este rotatia elementelor de activ sau pasiv prin cifra
de afaceri.
Viteza de rotatie: C afaceri / Elementul A sau P

Viteza de rotatie a activelor imobilizate:

2006 :

2007:

2008: = 0.84

Se poate observa ca cea mai mare viteza de rotatie a fost in 2006, iar cea mai mica in
2007, avand in vedere ca in acest an si cifra de afaceri a fost mai redusa decat in ceilalti ani. In
2008 s-a inregistrat o crestere atat in valoarea cifrei de afaceri cat si in valoarea activelor
imobilizate si o crestere a vitezei de rotatie comparativ cu 2007.

Viteza de rotatie a activelor circulante:

33
2006:

2007:

2008:

Se evidentiaza cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante in cadrul ifrei de afaceri,

ceea ce inseamna o crestere a numarului ciclurilor de productie si o intensificare a activitatii.

Viteza de rotatie a disponibilitatilor financiare:

2006:

2007:

2008:

Se poate observa o crestere a vitezei de rotatie a disponibilitatilor banesti, care sunt in

stransa legatura cu ciclurile de productie.

Viteza de rotatie a datoriilor pe termen lung:

2006:

2007:

2008:

Se poate observa in 2008 o scadere a vitezei de rotatie a datoriilor pe termen lung,

deoarece Petrom a apelat la un imprumut foarte mare pentru a-si sustine proietele investitionale.

Viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt:

34
2006:

2007:

2008:

In 2008 a crescut viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt, ceea ce arata o activitate
intensa si profitabila a companiei.
Durata de rotatie: Elem A sau P / C afac*360

Durata de rotatie a activelor imobilizate:

2006 : 0.002
2007: 0.003
2008: 0.003
Durata de rotatie a activelor circulante:
2006: 0.001
2007: 9.13
2008: 6.85

Durata de rotatie a datoriilor pe termen scurt:

2006: 5.84
2007: 5.83
2008: 5.221

b) Ratele de lichiditate: capacitatea intreprinderii de a face fata platilor scadente pe

termen scurt

Lichiditate generala: (Stocuri + Creante + Disponibilitati)/Dat <1 an

2006:

2007: = 1.85

35
2008:

Se poate observa ca in toti anii, rata are o valoare mai mare decat 1, ceea ce inseamna ca firma
face fata platilor scadente pe termen scurt.
Rata de lichiditate curenta: (Creante + Disponibilitati)/ Dat <1 an

2006:

2007:

2008:

Rata de lichiditate imediata (testul acid): Disponibilitati / Dat < 1 an

2006:

2007:

2008:

Se poate observa ca testul Acid are niste valori foarte bune, aceasta insemnand ca firma face
fata necesitatilor de lichiditate imediata.

c) Rate de indatorare: capacitatea intreprinderii de a face fata tuturor datoriilor.

Grad indatorare generala: Dat totale / Total pasive

2006: 0.18%
2007: 0.22%
2008: 11.09%

36
 Valorile in fiecare dintre cei ani sunt sub 50%; se evidentiaza o crestere in anul 2008, avand
in vedere ca s-a contractat un imprumut pentru o suma foarte mare, insa situatia este
satisfacatoare.
Gradul de ndatorare la sfritul anului 2008 era de 11,09% (2007: 0,22%). Creterea este
urmarea mprumuturilor pe termen lung angajate n 2008 (1.468 mil lei), necesare finanrii
programelor prioritare de investiii.
Grad indatorare financiara: Dat fin / (Dat fin + Cap proprii)

2006: 0.9%
2007: 1.5%
2008: 11.67%
Levier financiar: Dat fin/Cap proprii

2006: 0.009
2007: 0.009
2008:0.066
Toate valorile sunt mai mici decat 1.
Rata capacitatii de rambursare: Dat fin/CAF

2007: 0.07
2008: 0.4
In ambii ani, ratele capacitatii de rambursare evidentiaza o buna capacitate a companiei
de a face fata datoriilor sale.
Rata capacitatii de plata a dobanzilor: Dob / EBIT

2006:

2007:

2008:

In toti anii, ratele au fost <1, de aceea putem afirma ca firma este capabila sa-si plateasca
dobanzile.

37
 d) Ratele de rentabilitate

Rata de rentabilitate comerciala: Profit net / C afaceri

2006:

2007:

2008:

Rata rentabilitii comerciale are importan n evidenierea funciei comerciale a firmei.

Factorii ce au influenat oscilarea sa au fost modificarea structurii vnzrilor produselor, a
costului unitar ct i a preului de comercializare al produselor firmei. Astfel aceasta a nregistrat
o scdere succesiva de aproape 3% n 2007, respectiv 7% in 2008.
Rata de rentabilitate economica ROA = (EBIT Imp/)/(Imob + ACN)

2006:

2007:

2008:

Rata rentabilitii economice are importan n evidenierea gradului de ndatorare al

firmei. Fluctuaiile ratei economice sunt explicate de necesitatea obinerii de capital strin pentru
investiii, ceea ce a determinat contractarea de credite bancare, astfel crescnd gradul de
ndatorare al firmei.

Rata de rentabilitate financiara ROE = Pn/ C pr

2006: 20%
2007: 14%
2008: 8%

38
 Se poate observa ca atat ROA cat si ROE au suferit scaderi succesive, cele mai mari
rentabilitati inregistrandu-se in 2006.
Fiecare din ratele rentabilitii exprim n mod diferit interesele economice ale principalilor
stakeholderi. Managerii i asociatul unic, precum i reprezentanii salariatilor sunt preocupai de
rentabilitatea costurilor. Asociatul unic este preocupat i de rata rentabilitii economice, iar managerii de
rata rentabilitii comerciale.
Astfel, ntreprinderea i demonstreaz pe parcursul celor 3 ani analizai potenialul de viabilitate
economic, obtinand profit.

III.4 Analiza fluxurilor de trezorerie 2007 - 2008

Metoda directa: determina fluxurile de numerar ale fiecarei activitati a

intreprinderii:

Cf expl: C af Creante Pl furn Pl sal Dob Imp/ Var st =

16750 + (1704 2015) (5112+ 2290 1786) (2329 + 855 - 794) 231 583 366 =
8261
Cf financiar: Dat fin + C pr PN Div
(1650 200) + (13569 - 13184) 1022 = 813
Cf investitional: Incas din vz mij fixe Plati imob + V fin

Valorile fluxurilor de numerar calculate prin metoda indirecta

39
 Situaia privind fluxul de numerar al Petrom a fost ntocmit pe baza metodei indirecte,
conform creia au fost operate ajustri pentru acele tranzacii care nu au caracter monetar.

Numerarul net generat de activitile de operare a crescut cu 1.898 mil lei sau 76% de la
2.486 mil lei la 4.383 mil lei.
Reconcilierea profitului brut pentru anul 2008 cu numerarul net din activitile de operare
(naintea modificrilor n capitalul circulant) a avut ca rezultat o ajustare net pozitiv de 2.892
mil lei pentru 2008 (2007:725 mil lei). Principala cretere n aceast ajustare se datoreaz
deprecierii i amortizrii n valoare de 1.171 mil lei (2007: 860 mil lei), scderii valorii de
ajustare a activelor fixe nsumnd 1.085 mil lei (2007: 284 mil lei) i creterii valorii nete a
provizioanelor pentru litigii nsumnd 693 mil lei n 2008 (2007: 180 mil lei).
Ieirile de numerar din activitatea operaional au fost, de asemenea, generate de plata
impozitului pe profit n sum de 684 mil lei (2007: 263 mil lei).

Evoluia pozitiv a fluxului de numerar generat de micrile n capitalul circulant se

datoreaz creterii datoriilor i a scderii creanelor.

40
 Ieirile nete de numerar din activitile de investiii au fost de 5.528 mil lei (2007: 3.761
mil lei).
Creterea este datorat n special investiiilor n imobilizri corporale i necorporale, nsumnd
6.218 mil lei (2007: 3.638 mil lei) i, de asemenea, ieirilor mai mari de investiii n imobilizri
financiare, care au nsumat 686 mil lei (2007: 359 mil lei), reprezentnd n principal credite
acordate companiilor Grupului Petrom. n 2008, activitile de investiii au generat venituri mai
mari n principal ca urmare a vnzrii plasamentelor n fonduri umbrel.

Intrrile de numerar din activiti de finanare au nsumat 654 mil lei (n 2007 au fost
nregistrate ieiri de numerar n valoare de 1.423 mil lei).

n 2008 intrrile de numerar din activiti de finanare au provenit din creditele

contractate de-a lungul anului, n sum de 1.768 mil lei, depind plile pentru dividende n
sum de 1.114 mil lei (2007: 1.423 mil lei).
n concluzie, pe parcursul ntregului an 2008, intrrile pozitive de numerar din operare i
creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiiile semnificativ mai mari i
plile pentru dividende, acest lucru avnd ca rezultat o scdere a poziiei de numerar la sfritul
anului.

Investiii

* ncepnd cu 1 ianuarie 2008, Produsele Chimice sunt incluse n

activitatea de G&E. Investiile aferente Produselor Chimice din
perioadele precedente acestei date nu sunt ilustrate n indicatorii
financiari ai G&E, dar sunt incluse n total.
** Investiiile din tabelul de mai sus includ achiziii de active
corporale i necorporale i achiziii de active financiare
reprezentnd aciuni n alte companii.

41
 Investiiile Petrom S.A. n 2008 nsumeaz 6.404 mil lei, cu 68% mai mult fa de anul
2007.

Investiiile n E&P reprezint 71% din totalul investiiilor pe anul 2008, n special ca
efect al concentrrii pe activitile de dezvoltare i foraj de producie, precum i al programului
de modernizare a sondelor, aflat n derulare, dar i ca urmare a achiziiei activitii de servicii
petroliere a Petromservice. Aproximativ 20% din totalul investiiilor au revenit segmentului
R&M. n Rafinare investiiile au fost folosite cu precdere pentru construcia instalaiei de
hidrofinare a benzinei de la Petrobrazi.
Investiiile din divizia de Marketing s-au concentrat pe modernizarea i extinderea reelei de
benzinrii, dar i a depozitelor de produse petroliere. Investiiile din G&E au fost direcionate n
principal ctre centrala electric de la Brazi.

IV. Analiza Swot

IV.1 Principalele puncte forte ale companiei

Nr. Puncte forte Termen de Cauze Implicatii

Ctr. comparatie
Situatia economico- Orientarea Cresterea economica
financiara de ansamplu Rezultatele din managementului si comerciala a
pozitiva: compania a anii precedenti societatii spre noi piete firmei;
1 inregistrat profit in Asigurarea unei calitati Imbunatatirea
perioada analizata. care sa raspunda cat imaginii pe piata
mai bine exigentelor interna, in ciuda
clientilor intensificarii
concurentei.

Cresterea numarului de Implicarea activa si Cresterea gradului de

metode si tehnici Cerintele responsabila a fundamentare a
manageriale: managementului conducerii in deciziilor strategice si
managementul prin stiintific promovarea si practice.
2 proiecte, managementul utilizarea unor Utilizarea mai buna a
prin obiective, instrumente timpului de munca al
managementul prin manageriale evoluate; managerilor.

42
 bugete, delegarea.
Inregistrarea unei
3 dinamici pozitive a
productivitatii muncii in
intervalul de timp
analizat
4 Imbunatatirea eficientei
utilizarii resurselor
materiale
Existenta unui personal
5 de inalta calificare , cu
experienta in
prelucrarea titeiului.
6 Pe piata externa,
PETROM s-a impus cu
produse pe toate tipurile
de piete din punct de
vedere al gradului de
dezvoltare
IV.2 Principalele puncte slabe ale companiei
Nr. Puncte slabe
Crt.
Capacitatea de productie nu
este in totalitate folosita
(ex:Rafinaria de la Pitesti,
proiectata pentru a prelucra
1. 7 mil. t titei/an; ea
intensificarea
concurentei nationale
in domeniul productiei
si comercializarii de
produse petrochimice
accentul pus pe latura
calitativa a proceselor
Nivelul realizat de munca
in anii cresterea productivitatii
precedenti orare a muncii
cresterea volumului de
productie
Nivelul realizat dinamica ascendenta a
de cheltuielile la cifrei de afaceri
1000 lei CA in reducerea cheltuielilor
anii analizati
Situatia din alte Personalul acorda asistenta
societati. tehnica de 15 ani in
strainatate.
Existenta unor
Situatia altor compartimente in cadrul
sucursalei care realizeaza
societati un contact direct cu piata
externa.
Termen de Cauze principale
comparatie
Datorita lipsei de materie
Capacitatea de prima, titei si a
productie pentru dezechilibrului creat dupa
care a fost ea initial 1990 in raportul dintre
fabricata. cerere si oferta ca urmare a
Asigurarea
premiselor necesare
pentru respectarea
corelatiilordintre
principalii indicatori
economici
Premise favorabile
pentru consolidarea
economica a firmei.
Ridicarea calitatii
produselor; fiind
integrati intr-un
sistem organizatoric
care permite operarea
instalatiilor;protectia
mediului, etc.
Faciliteaza cresterea
vitezei operatiunilor
financiar
comerciale cu efecte
favorabile asupra
eficientei activitatii
societatii.
Efecte
S-a redus productia
existenta de etilena la
instalatiile de piroliza, care
la rindul lor sunt principalul
furnizor de materii prime
43
 functioneaza la o capacitate
de 3,5 mil. t titei/an.
2 Evolutii contradictorii ale
unor indicatori economici,
pe fondul unei situatii
economice considerat
favorabil
Reducerea duratei de lucru
3. de la 7,82 ore / zi in 2005 la
7,49 ore / zi in 2007
Pondere ridicata a
4. cheltuielilor materiale.
Grad inca redus de
5 informatizare a
managementului firmei
Probleme cu fostii salariati
6
declinului economic pentru petrochimie.
general.
Impactul Nivelul realizat al -dificultti n conturarea
nefavorabil al unor principalilor indicatori viitorului firmei ;
factori ai mediului economici cantitativi si de -greutati in conturarea
ambiant, n special eficient strategiei ulterioare.
legislativi
Reducerea randamentului Reducerea productivitatii
Timpul de lucru activitatii personalului, muncii mediu anuala cat si
aferent unei zile situatie desprinsa din reducerea productivitatii
lucratoare. balanta timpului de munca. medie orare.
Evolutia inflatiei ; Dimensionarea ratei de
Influenta determinate a unor eficienta a cheltuielilor.
Nivelul realizat in factori exogeni, firmei;
anii precedenti. Concurenta scazuta pe unele
piete ale furnizorilor;
Aprovizionare neritmica;
Dotarea tehnica in domeniu
inca deficitara;
Existenta altor prioritati in Dificultati in fundamentarea
Cerintele ceea ce priveste derularea deciziilor strategice si
managementului activitatilor firmei; tactice.
firmei Insuficienta implicare a
managerilor in rezolvarea
problemelor specifice
firmei.
Situatia din anii Disponibilizarile masive Scaderea motivatiei
2000-2004 care s-au facut; actualilor angajati;
Contestarea corectitudinii Afectarea imaginii publice a
acestor disponibilizari de companiei
catre fostii angajati.

IV.3 Oportunitati

Avnd un flux de numerar operaional bun, o structur financiar solid i un grad redus de
ndatorare, i fiind o parte important a Grupului OMV, Petrom este bine poziionat pentru a face fa
provocrilor i oportunitilor pieei curente. Ca parte dintr-un program de finanare mai amplu agreat n
iunie 2008, Petrom va continua s atrag finanare extern pentru a sprijini obiectivele de dezvoltare ale
companiei. Astfel, Petrom a obinut la nceputul lui 2009 o linie de finanare de tip revolving de la OMV i
sunt n discuii cu instituii financiare internaionale n vederea angajrii de credite pentru proiectele de
investiii i pentru acoperirea necesitilor financiare ale companiei.
Investiiile planificate ale Petrom sunt monitorizate i prioritizate n vederea reducerii lor la un nivel
adecvat posibilitilor financiare actuale i mediului economic problematic. Vor continua amplul program

44
investiional, dar la un nivel considerabil redus fa de cel din 2008, avnd n vedere condiiile economice
nefavorabile din Romnia i din industria petrolier n general. Pentru a asigura fondurile necesare pentru
finanarea bugetului de investiii deja redus fa de anul anterior, propunerea managementului este de a nu
distribui dividende pentru anul 2008. Aceast propunere, precum i bugetul pentru investiii al companiei,
vor fi naintate spre aprobare n Adunarea General a Acionarilor, din data de 28 aprilie.
n vederea protejrii fluxului de numerar al companiei mpotriva potenialului impact negativ al
scderii preului la iei, Petrom a apelat la instrumente de acoperire a riscului pentru a asigura veniturile
din segmentul E&P.
n segmentul de Explorare i Producie (E&P), va exista o concentrare pe creterea portofoliului de
rezerve, stoparea declinului natural, asigurarea produciei pe termen lung, precum i pe mbuntirea
eficienei. Programul de investiii n E&P va continua n 2009, cu accent pe programul intensiv de foraj i
dezvoltarea celor mai promitoare zcminte, dar nivelul investiiilor a fost revizuit n scdere din cauza
crizei financiare i a volatilitii preului internaional al ieiului. Dezvoltarea zcmntului de gaze Mamu
i a zcmntului marin de iei, Delta, vor contribui considerabil la producia anual. Zcmntul de iei
din Kazahstan (Komsomolskoe) va ncepe producia n prima jumtate a anului 2009. Una dintre
activitile cheie va fi creterea eficienei activitii de servicii petroliere a Petromservice, achiziionate n
februarie 2008 i deja integrate. Programul de modernizare a sondelor finalizat cu succes i sporirea
eficienei operaionale vor influena pozitiv costurile de operare ale companiei n 2009. Accentul se va pune
n continuare pe controlul strict al costurilor i prioritizarea proiectelor n segmentul E&P, pentru a face fa
mediului economic volatil.
n Rafinare i Marketing (R&M) vor fi continuate programele de restructurare ale activitii, cu
accent pe creterea eficienei operaionale. n Rafinare, se urmreste mbuntirea continu a eficienei
energetice i a mixului de produse. Rata de utilizare a rafinriilor va fi optimizat innd seama de
condiiile actuale de pia pentru a rspunde cererii de produse. Se urmareste n continuare strategia pe
termen mediu, axat pe transformarea ieiului romnesc n combustibil de nalt calitate pentru transport,
destinat pieei sud-est europene. Se va revizui coninutul i graficul lucrrilor prevzute n programul
nostru de extindere i modernizare a rafinriei Petrobrazi i vom continua investiiile n mod corespunztor
n vederea adaptrii la situaia actual macroeconomic. De asemenea, urmrim finalizarea vnzrii
Petrochemicals Arge. Investiiile n sectorul de Marketing se vor concentra pe optimizarea operaiunilor i
creterea eficienei.

45
 IV.4 Riscuri aferente intreprinderii

Rezultate din operare 2006 2007 2008

Productie totala 73.06 70.27 68.98
Gradul de utilizare a capacitii de rafinare (%) 86 74 77

Vnzri de produse petroliere (mil tone) 5.46 4.71 5.21

Numrul de staii de distribuie operaionale 489 450 448

Numrul de angajai 32.837 26.397 33.311

Compania se confrunta cu o serie de probleme care necesita atentie sporita. Una dintre acestea este
legata de fostii angajati, disponibilizati dupa privatizare. Astfel, de la momentul preluarii Petrom si pana in
prezent, aproape jumatate din personal a fost disponibilizat. In prezent, Petrom este implicata intr-o
multime de procese cu fostii angajati care fie cer despagubiri, fie evoca legititatea disponibilizarii.
Cu toate ca reducerea personalului era un lucru necesar pentru existenta companiei si ca procedura de
disponibilizarea s-a facut conform legii, imaginea Petrom s-a deteriorat foarte mult in randul clasei
muncitoare. Este recomandat sa se accentueze efectele positive ale acestor masuri, in functie de salarii,
pregatirea personalului performanta firmei, dezvoltarea acesteia.
Dupa cum se poate observa, activitatea firmei este in scadere. Cu toate ca a reusit sa inregistreze profit,
situatia este ingrijoratoare, deoarece daca aceasta scadere va persista, profitul se va diminua si in curand se
va ajunge la inregistrarea de pierderi.
Solutia ar fi o diagnosticare globala a activitatii firmei si identificarea cauzelor principale ce au dus la
micsorarea profitului. O atentie sporita trebuie acordata cheltuielilor de productie care detin o pondere
importanta in cheltuielile totale ale companiei. Ar fi indicata, de exemplu, o reanalizare a contractelor de
furnizare si renegociere a acestora, luandu-se in calcul si contractarea unor noi furnizori.
De asemenea, procesele care nu sunt esentiale activitatii de productie si care sunt desfasurate de
salariati Petrom ar trebui externalizate catre firme mici, specializate, activitati precum paza, contabilitate,
curatenie, reparatie si mentenanta.
Reducerea cheltuielilor de productie nu poate fi facuta fara instruirea personalului direct productiv.
Astfel, prin organizarea de cursuri in care sa se prezinte cazuri de succes in productia mondiala de produse
petroliere se vizeaza cresterea performantei in munca.

46
 O alta recomandare ar fi contactarea de firme specializate in analiza costurilor. Aici trebuie avute in
vedere realizarile in reducerea cheltuielilor cu energia electrica. Astfel, apeland la compania de consultanta
Horvth & Partners, Petrom a reusit sa faca economii totale de circa 20% in ceea ce priveste costurile cu
energia electrica datorita analizei retelei si a imbunatatirilor aduse la retelele conexe. Mai mult, un centru
de management al energiei nou implementat la recomandarile Horvath & Partners ajuta in prezent Petrom
sa isi imbunatateasca estimarile de consum de energie electrica si consumul in sine.
Cresterile salariale ar trebuie corelate cu cresterea productivitatii, lucru care nu s-a facut in 2007,
salariul mediu crescand cu 18.2% in timp ce productivitatea a crescut cu doar 16.84%. Acest lucru s-a
concretizat in cresterea nejustificata a fondului de salarii. O solutie ar putea fi implementarea unui sistem
de recompensare a angajatilor in functie de gradul de indeplinire al obiectivelor individuale.
O alta problema identificata este folosirea capacitatii de productie si dragul capacitatii de rafinare. De
exemplu, Rafinaria de la Pitesti a fost proiectata pentru a prelucra 7 mil. tone titei/an, ea functionand in
present la o capacitate de 3,5 mil. tone titei/an. Efectul a fost de reducere a productiei de etilena la
instalatiile de piroliza, care la rindul lor sunt principalul furnizor de materii prime pentru produsele
petrochimice.
De asemenea s-au identificat unele deficiente metodologice in conceperea si functionarea sistemului de
management si a componentelor sale, care a avut drept cauza principala cunoasterea superficiala a
aspectelor metodologice de catre persoanele implicate in derularea demersurilor. Acest lucru a dus la
adaptarea cu greu la exigentele pietei. Situatia trebuie remediata prin pregatirea intensa a personalului
managerial care sa duca la diversificarea instrumentarului managerial folosit.
Avand in vedere datoriile mari ale unor clienti (S.C.Oltchim Rm.Vilcea; S.C.Corom SA Onesti, o
solutie ar fi intocmirea unor grafice de urmarire a incasarilor de la clienti cu datorii foarte mari, care sa
duca la o mai buna aranjare a datelor societatii si o mai buna gospodarire a timpului personalului
administrativ.

Managementul riscului

Pentru a identifica factorii de risc, Petrom, n conformitatecu politica OMV, are o abordare
prudeniala s i evalueaza impactul posibilelor riscuri, ina nd cont de indicatorii financiari pe termen
mediu. Riscurile cu impact asupra EBIT-ului pentru o perioada de trei ani sunt introduse ntr-un
sistem denumit "Monitor de Risc, astfel nca t riscurile sunt continuu monitorizate s i gestionate.
Principalele riscuri identificate sunt: riscul de schimb valutar (n principal cel asociat

47
fluctuaiilor USD), riscurile de piaa , riscul de lichiditate,riscurile operaionale, riscuri legate de
personal, riscul legislativ, precum s i riscul politic s i cel climatic.
Activele financiare care ar putea conduce Societatea la o expunere de risc de credit, constau n
special n creane (clieni i alte creane asimilate), insa ava nd n vedere numa rul mare de clieni ai
Societa ii, riscul de credit este destul de limitat.

In scopul reducerii anumitor riscuri, au fost ncheiate asigura ri corespunza toare acolo unde a
fost posibil. De asemenea, n vederea proteja rii fluxului de numerar al companiei mpotriva
impactului negativ al sca derii preului la iei, am apelat la instrumente de acoperire a riscului pentru
a asigura parial veniturile din segmental E&P, pentru aproximativ 40.000 bbl/zi n 2009.
Pentru atingerea acestui obiectiv au fost utilizate marje pentru opiuni de va nzare, prin care
este asigurat un nivel minim al preului de 80 USD/bbl n cazul n care preul ieiului depa s es te 65
USD/bbl. In eventualitatea meninerii preului mediu la iei sub nivelul de 65 USD/bbl n 2009, prin
instrumentul de acoperire a riscului vor primi o suma de 15 USD/bbl peste preul curent. Costul
opiunilor de va nzare a fost finanat prin opiuni de cumpa rare, pentru a evita o investiie iniiala
(structura de cost zero), nsa , prin aceasta, Petrom nu va putea beneficia de cres terea preului
ieiului de peste aproximativ 110 USD/bbl n 2009.
In ceea ce prives te expunerea la fluctuaiile USD, Petrom se caracterizeaza printr-un echilibru
relativ al intra rilor s i ies irilor de numerar n USD, ceea ce confera companiei o protecie naturala
contra riscului valutar. Datorita acestui aspect s i ava nd n vedere lichiditatea pieei roma nes ti, s-a
decis sa nu se apeleze la instrumente specializate de acoperire a riscului valutar. Cu toate
acestea,monitorizeaza constant ata t riscul de piaa , ca t s i cel de curs de schimb.
Ava nd n vedere procesul continuu de dezvoltare a companiei se urma res te implementarea
procesului de risc management n noile activita i. De aceea,cons tientizarea riscurilor, analiza
riscurilor, precum s i controlul acestora fac parte din activitatea zilnica , susina nd astfel strategia
companiei.
Urma rind aceeas i analiza , riscurile asociate schimba rii climatice sunt evaluate n contextul fieca rui
segment de activitate, la nivelul orica rei faze a proiectelor majore sau la nivelul fieca rui segment
strategic.

48
 De asemenea,atenia va fi ndreptata n aplicarea de metodologii consistente pentru riscurile
ferente noilor afiliate n vederea alinierii la practica Petrom, folosind de ca te ori este nevoie programe
de asigura ri adecvate.

Concluzii si sugestii

Analiza financiara realizat n cadrul acestei lucrri a evideniat o situaie favorabil n

care se afl compania, situaie ce trebuie meninut i n urmtorii ani, pentru a reui s i
menin cota de pia nregistrat actual i chiar creterea acesteia. Trebuie avut n vedere i
situaia concureniala de pe piaa petroliera, unde concurena este tot mai acerb datorit creterii
permanente a preului petrolului.
Investiiile OMV i-au atins scopul, reducnd costurile de producie. Analiza economico-
financiar efectuat a relevat c, dup preluarea sa de ctre grupul austriac OMV, PETROM a
nregistrat n fiecare an profit, condiia primordial a oricrui agent economic.
Petrom este unicul productor de iei i asigur jumtate din producia de gaze din
Romnia. Ca urmare a intensificrii activitii de foraj i a eforturilor de modernizare, nivelul
produciei de iei a fost meninut cu succes n 2008.
Ca parte dintr-un program de finanare mai amplu agreat n iunie 2008, Petrom va
continua s atrag finanare extern pentru a sprijini obiectivele de dezvoltare ale companiei.
Activitatea firmei n anul 2008 a nregistrat o scdere n rezultate fa de cele avute n
2007. Cu toate c a reuit s nregistreze profit, situaia este ngrijortoare. Dac ea va persist,
profitul se va diminua i n curnd se va ajunge la nregistrarea de pierderi.
Soluia ar fi o diagnosticare global a activitii firmei i identificarea cauzelor principale
ce au dus la micorarea profitului. O atenie sporit trebuie acordat cheltuielilor de producie
care dein o pondere important n cheltuielile totale ale companiei. Ar fi indicat, de exemplu, o
reanalizare a contractelor de furnizare i renegocierea acestora, lundu-se n calcul i
contractarea unor noi furnizori.

Bibliografie

Prof. univ. dr. Stroe, Radu Gestiunea financiara a intreprinderii , Ed ASE

49
 Note de curs

www.petrom.ro

www.bvb.ro

www.mfinante.ro

50