Analiza Performantelor Financiare Ale Societatii Comerciale SC Andral Expos SRL

CUPRINS
1. Prezentarea societatii comerciale...................................................................................pg. 7

1.1. Elemente de identificare...................................................................................................pg. 7
1.2. Obiectul de activitate………………………………………………………..………….pg. 7
1.3. Domeniul de activitate………………………………………………..……………….pg. 7
1.4. Scurt istoric……………………………………………………………………..…….pg. 7
2. Diagnosticul intreprinderii…………………………………………………………….pg. 8
2.1. Importanta diagnosticului..............................................................................................pg. 8
2.2. Diagnosticul comercial..................................................................................................pg. 9
2.2.1. Evolutuia vanzarilor........................................................................................................pg.9
2.2.2.Produsele si serviciile comercializate..............................................................................pg.9
2.2.3. Dimensiunea pietei de desfacere....................................................................................pg.11
2.2.4. Relatiile cu clientii si furnizorii.......................................................................................pg.11
2.2.5. Concluzii privind diagnosticul comercial........................................................................pg.12
3. Diagnosticul financiar ……………………………………………………………..pg. 13

3.1. Analiza ratelor de structura...............................................................................................pg. 14
3.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului.........................................................................pg.14
3.1.2.Analiza ratelor de structura ale pasivului........................................................................pg. 16
3.2. Analiza gestiunii resurselor...............................................................................................pg. 20
3.2.1. Analiza gestiunii resurselor totale.................................................................................pg. 21
3.2.2. Analiza ratelor de gestiune ale creantelor curente...........................................................pg.24
3.2.3. Analiza ratelor de gestiune a datoriilor...........................................................................pg.24
3.3 Randamentul resurselor utilizate........................................................................................pg.26
3.3.1. Ratele de profitabilitate..................................................................................................pg.27
3.3.2. Ratele de rentabilitate....................................................................................................pg.28
3.4. Echilibrul financiar............................................................................................................pg.29
3.4.1. Echilibrul pe termen lung................................................................................................pg.29
3.4.2. Echilibrul curent.............................................................................................................pg.31
3.4.3. Echilibrul pe termen scurt...............................................................................................pg.32
3.5. Lichiditatea si solvabilitatea.............................................................................................pg.35
3.5.1. Lichiditatea...................................................................................................................pg.35
3.5.2. Solvabilitatea..................................................................................................................pg. 39
3.6. Diagnosticul soldurilor intermediare de gestiune...............................................................pg.41
Concluzii..................................................................................................................................pg. 51
Bibliografie..............................................................................................................................pg. 56
5
1. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE
a. ELEMENTE DE IDENTIFICARE
Denumirea: S.C ANDRAL EXPO S.R.L
Sediul social: calea Aradului nr 25, Timisoara
Telefon: 0256/248562
NR inreg ORC : J35/1435/2006
Cod fiscal: RO9823952
Forma juridica: persoana juridica romana, societate cu raspundere limitata
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Activitatea preponderenta este reprezentata de fabricarea de constructii metalice si parti
componente ale structurilor metalice (cod CAEN 2811).
1.3. DOMENIUL DE ACTIVITATE

Andral produce si/sau realizeaza:
- Panouri sandwich (de acoperis si perete) ;
- Tabla cutata si curbata ;
- Fatade metalice ;
- Acoperisuri plane si elemente pluviale ;
- Tigla metalica .
1.4. SCURT ISTORIC

Compania Andral Expo Srl – Romania face parte din grupul Andral, leader pe piata din Italia
în productia de sisteme de învelitori.
Andral a patruns pe piata romanesca în anul 2006, iar din dorinta de a satisface cu
promptitudine cerintele clientilor sai , in ianuarie 2008, deschide la Timisoara o linie de productie
pentru realizarea panourilor termoizolante cu miez din poliuretan atat pentru perete, cat si pentru
acoperis.
Utilizand tehnologie de ultima generatie si materii prime de la principalii furnizori
europeni, Andral isi propune sa satisfaca cele mai mari exigente, oferind produse de calitate, la
6
standarde inalte. Prin experienta personalului din dotare, compania Andral realizeaza si
comercializeaza o gama vasta de produse, oferind solutii si servicii diversificate, menite sa vina in
ajutorul echipelor de proiectare, garantand calitate si durabilitate, proiectelor dumneavoastra.
Din dorinta de a veni in intampinarea solicitarilor clientilor cat mai prompt, Andral Expo
intentioneaza ca in cursul anului viitor, sa deschida o noua hala industriala si sa extinda gama de
produse.
Cu un numar de angajati relativ redus, de doar 30 de persoane dar dedicate activitatilor
companiei, Andral se claseaza printre principalele firme ce activeaza in acest domeniu, atingand
lunar o cifra de afaceri de 48.226.952Ron. Exprimandu-si increderea in realizarea muncii la
standarde inalte, Andral este onorata de a avea parteneri atat printre cei ce activeaza in domeniul
constructiilor cat si in randul celor care doresc sa o reprezinte.
7
2. DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII
2.1. IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI
In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune repararea

disfunctionalitatilor activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, identificarea
cauzelor si a masurilor care sa conduca la imbunatatirea situatiei economico-financiare.
In mod particular, prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste cunoasterea
tuturor laturilor activitatii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane, economico-
financiara etc., precum si a punctelor forte si punctelor slabe corespunzatoare fiecareia1.
Aceasta are ca scop exclusiv evidentierea parametrilor de operare ai firmei, estimarea
performantelor si riscurilor activitatii viitoare, orice informatii care pot orienta judecata
evaluatorului in fiecare dintre cele trei abordari prezentate.
In cadrul diagnosticului trebuie sa-si gaseasca raspuns probleme cum sunt:
• Piata pe care opereaza firma si pozitia trecuta si probabila pe aceasta piata;
•Situatia juridica a firmei si a proprietatii evaluate;
•Potentialul uman si de management al firmei;
•Infrastructura tehnica pentru sustinerea activitatii de productie sau servicii;
•Rezultatele obtinute si probabile ale intreprinderii.
In cadrul activitatii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie sa furnizeze
informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care constituie o baza pentru estimarea
elementelor si variabilelor ”cheie” ce trebuie avute in vedere in cazul aplicarii diferitelor metode
de evaluare. Intrucat evaluarea intreprinderii nu inseamna o aplicare mecanica a unor tehnici, ci
presupune o apreciere profunda a performantelor firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu
parametri considerati normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate si la momentul
efectuarii evaluarii. Pe baza diagnosticului intreprinderii evaluate se fundamenteaza scenariile ce
stau la baza evaluarii in abordarea pe baza de venit.2
1
Alexandru Buglea, Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008;
2
Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010;
8
O problema importanta in realizarea diagnosticului o reprezinta asigurarea informatiilor ce
vor fi analizate. In acest sens, asa cum s-a precizat, Standardul de evaluare a afacerii (SEV 5)
insista pe necesitatea ca evaluatorul sa verifice acuratetea si credibilitatea surselor de informatii,
iar judecata finala a valorii (reconcilierea valorilor obtinute) sa includa acest aspect important prin
intermediul unei analize a gradului de credibilitate si relevanta al tuturor informatiilor care au stat
la baza aplicarii fiecarei metode.
2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL
Efectuarea diagnosticului comercial are ca obiectiv determinarea „pietei” si a locului

ocupat de întreprindere pe aceasta piata atat in prezent cat si in perspectiva.
Diagnosticul comercial se efectueaza asupra elementelor care conditioneaza si actioneaza
pe piata si anume: produse, clienti, furnizori, concurenta, modalitate de distributie a produselor si
serviciilor.
2.2.1. EVOLUTUIA VANZARILOR
Acest indicator ne arata daca intreprinderea este in dezvoltare sau in declin, in functie de
tendinta cifrei de afaceri.
Tendinta cifrei de afaceri este de crestere. Avand in vedere faptul ca 2006 este primul an de
functionare al societatii cifra de afaceri inregistrata in acest an este 0, urmand ca pe parcursul
celorlalti ani sa creasca considerabil ajungand, in anul 2009 la un nivel de 48.226.952 lei. Aceasta
crestere se datoreaza cresterii semnificative a productiei vandute in anul 2009 fata de anii
precedent.
i. PRODUSELE SI SERVICIILE COMERCIALIZATE
Andral produce si/sau realizeaza:

- Panouri sandwich (de acoperis si perete) ;
9
- Tabla cutata si curbata ;
- Fatade metalice ;
- Acoperisuri plane si elemente pluviale ;
- Tigla metalica .
Sc Andral Expo Srl produce la fabrica din Timisoara, panouri sandwich rezistente la foc, cu
miez din vata minerala bazaltica de inalta densitate. Gama de panouri termoizolante, rezistente la
foc, marca Andral, include panouri pentru pereti REIWall cat si panouri pentru acoperis REIRoof,
ambele versiuni fiind disponibile cu grosimea de 50; 80 si 100 mm.
Probele de rezistenta la foc au fost efectuate cu succes in luna septembrie, la Institutul
Giordano Spa din Italia, respectand normele europene: UNI EN 1363-1:2001; 1364-1:2002;
13501-2:2005
In urma testelor realizate, panourile termoizolante rezistente la foc au fost acreditate prin
Certificatul de Rezistenta la foc cu numarul N.245426/3071 emis de Institutul Giordano Spa.
La mai putin de o luna de la inceperea productiei, s-a finalizat livrarea primei comenzi de
panouri rezistente la foc pentru export, panouri de perete ReiWall cu grosime de 100 mm catre
Croatia.
Speram ca si piata locala sa intampine pozitiv noul produs, ca acesta sa satisfaca cele mai
inalte exigente ale clientilor si sa reprezinte un etalon al calitatii pentru constructorii romani.
Placile din tabla cutata Andral sunt produse printr-un proces continuu in lungimi diferite, in
baza exigentelor clientului sau a acoperisului, lungimea maxima fiind determinata de posibilitatile
de transport. Panta minima variaza in functie de: profilul placii, tipul de imbinare laterala sau de
lungimea sarpantei. Prin modul particular in care se executa suprapunera placilor (de o indulatie si
jumatate) profilul Andral 28 permitea folosirea unei singure placi pana la o panta minima de 3 %.
Produs din: Aluminiu grosime 0,6 - 0,7 - 0,8 - 1,0 mm Otel 0,5 - 0,6 - 0,7 - 0,8 - 1,0 mm Cupru 0,5
- 0,6 - 0,8 mm.
Fatada metalica reprezinta o placa metalica ondulata studiata si realizata pentru imbracarea
fatadelor. Tabla ondulata se monteaza atat in sens vertical cat si orizontal, adaptandu-se la orice tip
de cladire. Ea este produsa de firma leader in acest sector, Andral , care prin experienta si
10
tehnologia sa ofera acestui produs o calitate superioara, o lunga durata in timp si o rezistenta
marita impotriva vantului si a agentilor atmosferici.
2.2.3. DIMENSIUNEA PIETEI DE DESFACERE
Activitatea principală a societăţii analizate o constituie fabricarea de constructii metalica.

Piaţa de desfacere este situată in marea majoritate in Italia patrunzand pe piata din Romania abia in
anul 2005 iar in Timisoara in anul 2007.
2.2.4. RELATIILE CU CLIENTII SI FURNIZORII
Principalii furnizori interni si externi ai firmei sunt: Anatrans SRL, Kuerio Import Export
SRL, Exa Expert SRL, Toto SRL, Rexpol SRL, Otefal SPA, Alufon, Ceta Noleggi si altii.
Printre clientii firmei se afla: Incontro SRL, Alcor Construct SRL, Romtec SRL, Unimetal
SRL, Adeserv SRL, Cronos SRL.
Agentul economic are relaţii bune cu majoritatea beneficiarilor, iar majoritatea relaţiilor
sunt contractuale. Aprovizionarea este caracterizată printr-o bună stabilitate, atât datorită unui
nomenclator de produse aprovizionate relativ stabil în timp cât şi existenţei relaţiilor tradiţionale,
pe baza contractuală cu furnizorii.
2.2.5. CONCLUZII PRIVIND DIAGNOSTICUL COMERCIAL
Puncte forte:
11
 Relatiile cu furnizorii sunt foarte bune, prin contractele incheiate cu acestia s-au
obtinut termene de plata mai relaxante (lungi), discount-uri importante la achizitii mai mari
si la plata facturilor intr-un anumit termen stabilit, comenzi rapid onorate;
 Produsele oferite sunt de calitate ridicata, iar raportul performanta-pret ridicat;
 Societatea dispune de clienti stabili, de lunga durata;
 Prin contractele incheiate cu clientii sai, firma si-a marit considerabil clientela,
imbunatatind (fidelizand) si intarind relatia cu acestia;
Puncte slabe:
 Activitatea de marketing/publicitate este redusa, si chiar daca produsele

comercializate nu necesita o activitate de marketing foarte intensa, cu siguranta alegand o
strategie corespunzatoare si adecvata s-ar obtine o marire a vanzarilor.
3. DIAGNOSTICUL FINANCIAR
12
Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit
aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza
acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific
economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de
informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia3.
Cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar
intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest
caz este de a detecta eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de
gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor
dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea masurilor de remediere a
dezechilibrelor.
Cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern)
utilizatorii pot fi analistii financiari, actionarii potentiali, organisme bancare si financiare sau chiar
statul. Obiectivul urmarit este capacitatea financiara a intreprinderii de a genera profit, capacitatea
intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea
intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru
acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere
in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi).
Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv aprecierea performantelor
intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza rentabilitatii; analiza
riscului si analiza valorii intreprinderii.
De obicei, diagnosticul este efectuat numai in caz de grave dificultati sau cand cineva cere
o astfel de lucrare. Independent de rezultatele inregistrate de intreprindere sau de desfasurarea
evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aiba loc periodic. Diagnosticul
financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a
intreprinderii.
3
Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003
13
De cele mai multe ori informatiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informatii
referitoare la mediul extern al intreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate),
informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic, managementul
intreprinderii (informatii dependente de intreprinderi).
Informatiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile
financiare simplificate care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.
3.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA
Situatia financiara este o rezultanta a resurselor si mijloacelor de care a dispus

intreprinderea si implicit a modului in care le-a utilizat.
Analiza ratelor de structura ale bilantului vizeaza evidentierea raporturilor care exista intre
diferite elemente patrimoniale precum si a mutatiilor care se produc in legatura cu mijloacele
econo mice si cu sursele de finantare ale acestora.4
Ratele de structura se calculeaza ca raport intre un post sau grupa de posturi din active sau
pasiv si totalul bilantier, precum si ca raport intre elementele de active sau pasiv si nivelul total al
grupelor din care fac parte.
3.1.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI
Aceste rate evidentiaza in marimi relative modul de structurare a mijloacelor economice

din activul bilantier functie de rolul si destinatia lor in procesul productiv, precum si in functie de
durata utilizarii acestora.
Se au in vedere urmatoarele obiective:
- cercetarea modului de construire a patrimoniului concret;
- cunoasterea modului de grupare pe termene de lichiditate a utilizarilor de resurse
inanciare;
- aprecierea gradului de lichiditate al elementelor patrimoniale, implicit al
capitalurilor;
4
14
- identificarea destinatiei economice a capitalurilor;
- analiza capacitatii intreprinderii de a-si modifica structura patrimoniala ca urmare a
schimbarilor de mediu;
Ratele de structura ale activului pe baza bilantului financiar sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr.3.1 Analiza ratelor de structura ale activului
Nr. Specificatie UM Perioada de analiza Simbol

crt. 2006 2007 2008 2009
1 Active imobilizate lei 0,00 -2.130.821,11 6.423.281,78 14.362.515,00 AI
2 Active totale lei 1.172.946,00 6.659.389,87 22.138.477,98 42.605.234,00 AT
3 Rata activelor imobilizate % 0,00% -32,00% 29,01% 33,71% RAI=AI/AT*100
4 Imobilizari necorporale lei 0,00 0,00 21.395,00 96.273,00 IN
5 Rata imobilizarilor necorporale % 0,00% 0,00% 0,33% 0,67% RIN=IN/AI*100
6 Imobilizari corporale lei 0,00 3.088.628,89 6.386.075,78 14.207.388,00 IC
7 Rata imobilizarilor corporale % 0,00% -144,95% 99,42% 98,92% RIC=IC/AI*100
8 Imobilizari financiare lei 0,00 -5.219.450,00 15.811,00 58.854,00 IF
9 Rata imobilizarilor financiare % 0,00% 244,95% 0,25% 0,41% RIF=IF/AI*100
Rata activelor imobilizate este raportul dintre activele imobilizate si activele totale ale
firmei, exprmiand gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire al
capitalului.
Rata activelor imobilizate sporeste semnificativ pentru ultima perioada de analiza (2009),
sporind gradul de imobilizare al activului. Cresterea valorii acestui indicator va conduce implicit la
scaderea gradului de lichiditate al societatii.
Cresterea activelor totale se datoreaza in principal cresterii activelor imobilizate (vezi tabel
3.1), ceea ce intareste faptul ca societaea a investit achizitionand mijloacele de productie necesare
desfasurarii cat mai bune a activitatii.
Fig nr. 3.1 Rata activelor imobilizate
15
Rata imobilizarilor corporale reprezinta raportul dintre imobilizarile corporale si activele
imobilizate totale ale unitatii. Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor
corporale in total imobilizari.
In cazul de fata, ponderea acestor imobilizari este 99,42 in active imobilizate totale in anul
2008 avand o usoara tendinta de scadere in anul 2009.
Rata imobilizarilor financiare este raportul intre imobilizarile financiare si activele
toatale ale unitatii avand o tendinta de crestere in anul 2009 fata de 2008 .
3.1.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI
Analiza structurii pasivului arata ca societatiile comerciale utilizeaza diferite surse de

finantare : surse proprii, reprezentate de capitalul social si rezultatele obtinute, surse imprumutate
de natura imprumuturilor obligatare sau bancare si surse atrase.
Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de intreprindere in
domeniul financiar, prin evidentierea unor aspecte privind stabilitatea financiara, autonomia
financiara, precum si gradul de indatorare.
Ratele de structura ale pasivului pe baza bilantului financiar sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
16
Tabel nr.3.2 Analiza ratelor de structura ale pasivului
Perioada de analiza
Nr.crt. Specificatie UM Simbol
2006 2007 2008 2009
1 Capital permanent lei 1,164,394.00 6,169,765.42 3,179,674.78 12,206,761.13 Cprm
2 Pasiv total lei 1,172,946.00 6,659,390.42 22,138,477.78 42,605,234.13 PT
3 Rata stabilitatii financiare % 99.27% 92.65% 14.36% 28.65% RSF=Cprm/PT*100
4 Capital propriu lei 1,164,394.00 -1,350,891.47 -166,115.00 316,877.13 Cpr
5 Rata autonomiei fin globale % 99.27% -20.29% -0.75% 0.74% RAFG=Cpr/PT*100
6 Rata autonomiei fin la termen % 0.00% -21.90% -5.22% 2.60% RAFT=Cpr/Cprm*100
7 Datorii totale lei 8,552.00 8,010,282.00 22,304,593.00 14,928,357.00 DT
8 Rata de indatorare globala % 0.73% 120.29% 100.75% 35.04% RIG=DT/PT*100
9 Imprum pe term mediu si lung lei 0.00% 7,520,656.89 3,345,789.78 11,889,884.00 ITML
10 Rata de indatorare la termen % 0.00% 121.90% 105.22% 97.40% RIT=ITML/Cprm*100
11 Datorii curente lei 8,552.00 489,625.00 18,958,803.00 30,398,473.00 DTS
12 Rata datoriilor curente % 0.73% 7.35% 85.64% 71.35% RDTS=DTS/PT*100
Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent aflat la dispozitia
intreprinderii si patrimoniul total.5 In cazul societatii analizate se observa o tendinta descrescatoare
a acestei rate de la un an la altul, cu o imbunatatire in ultimul an de analiza. Tendinta se datoreaza
scaderii nivelului capitalului permanent in totalul pasivului ( chiar daca nivelul capitalului
permanent creste de la un an la altul, aceasta crestere nu compenseaza cresterea datoriilor curente
pe care societatea le inregistreaza). Acesta diminuare poate avea mai multe cauze: pierderi in
cursul exercitiului, rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung, cresterea datoriilor pe
termen scurt intr-un ritm superior cresterii capitalului permanent.
Fig nr. 3.2. Rata stabilitatii financiare
5
17
Rata autonomiei financiare exprima gradul de finantare a elementelor de activ pe seama
resurselor proprii. Aceasta rata cunoaste doua componente: rata autonomiei financiare globale si la
termen.6
Rata autonomiei financiare globale reflecta ponderea capitalurilor proprii in totalul
surselor de finantare. Avand in vedere acest lucru, este de dorit ca nivelul acestei rate sa fie cat mai
mare, dar nu trebuie insa neglijata nici finantarea pe seama resurselor furnizate de terti, mai ales
cand aceasta se realizeaza in conditii avantajoase. Daca se ia in considerare politica financiara a
fiecarei intreprinderi este foarte dificil de stabilit nivelul optim al ratei; se considera insa
satisfacatoare o rata a autonomiei financiare globale care sa fie mai mare de 1/3. Daca in primul an
de analiza nivelul ratei este satisfacator in urmatoarea perioada analizata nivelul acesteia scade
considerabil ca urmare a diminuararii capitalurilor proprii, in timp ce pasivele totale cunosc o
crestere importanta. Diminuarea capitalurilor proprii se datoreaza, in primul rand, pierderii suferite
de entitate.
Fig nr. 3.3. Rata autonomiei financiare globale
6
Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003
18
Rata autonomiei financiare la termen este considerata mai expresiva decat precedenta
rata deoarece exprima structura capitalurilor permanente care asigura o finantare indelungata a
intreprinderii. Autonomia finaniara este asigurata daca nivelul ratei este mai mare sau egal cu
100%. In cazul societatii analizate, nivelul ratei este mult sub aceasta limita, lucru ce se datoreaza,
in principal reducerii semnificative a capitalurilor proprii ( daca in primii doi ani de analiza
tendinta acestora este de crestere, in anul 2006 entitatea analizata inregistreaza pierderi, nivelul
capitalului propriu scazand considerabil).
Rata indatorarii masoara ponderea datoriilor intreprinderii in total resurse si cunoaste
doua compente: rata indatorarii globale si la termen.
Rata indatorarii globale ia in considerare totalul datoriilor fata de terti , indiferent de
natura lor. Nivelul ratei trebuie sa fie subunitar, indepartarea de 1 semnificand reducerea
indatorarii, respectiv cresterea autonomiei financiare. Daca in anul 2006 nivelul ratei indica o
situatie favorabila societatii, in 2007 si 2008 situatia se modifica indicand o crestere a indatorarii si
implicit o reducere a autonomiei. Situatia se remediaza insa in anul de analiza 2009.
Fig nr. 3.4. Rata indatorarii globale
19
Rata indatorarii la termen exprima o situatie favorabila intreprinderii daca are un nivel
mai mic de 50%. In primul an de analiza rata este 0 deoarece societatea nu recurge la imprumuturi
pe termen mediu si lung. In urmatorii ani, societatea, pentru buna desfasurare a activitatii, recurge
la imprumuturi, nivelul acestora fiind considerabil.
3.2. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR
Analiza gestiunii resurselor urmareste completarea informatiilor financiare statice, cu

valoare descriptiva rezultate din analiza echilibrului financiar si a lichiditatii intreprinderii cu
informatii care reflecta manifestarea dinamica a echilibrului financiar, a carui scop este acoperirea
datoriilor din vanzarile proprii.7
Urmarirea modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de gestiune ( viteze
de rotatie) care arata rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile pana se reintorc in forma
baneasca initiala. Mai precis, cu ajutorul acestor rate se masoara viteza de transformare a activelor
in lichiditati, precum si viteza de reinoire a datoriilor.8
7
8
Claudiu Botoc, Cristina Nicolescu, Horia Cristea, Marilen Pirtea, Managementul Financiar al Companiei, Editura Mirton,
Timisoara, 2010;
20
Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de
folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza
resurselor temporare. Astfel ratele masoara ritmul de reinnoire a elementelor patrimoniale,
respectiv lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor din
exploatare, pe de alta parte.
Viteza de rotatie depinde de doi factori care au o actiune contradictorie:
1. cresterea cifrei de afaceri determina acccelerarea vitezei de rotatie la acelasi volum
a elementelor de activ sau pasiv;
2. cresterea elementelor de activ sau pasiv, cand se mentine cifra de afaceri, determina
reducerea vitezei de rotatie.
3.2.1. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR TOTALE
Rata de gestiune a activelor totale evidentiaza modul in care sunt gestionate mijloacele
economice de care dispune o intreprindere. Aceasta rata se refera la ansamblul activelor care se
regasesc in activul bilantului unei societati, atat imobilizate cat si circulante.
In cazul societatii analizate, viteza de rotatie a activelor totale se prezinta astfel:
Tabel nr 3.3 Viteza de rotatie a activului total

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Venituri totale lei 15,352 357,948 2,515,596 50,737,609 Vt
2 Active totale din care: lei 1,172,946 6,659,390 22,138,478 42,605,234 At
2.1 -active imobilizate nete lei 0 -2,130,821 6,423,282 14,362,515 Ain
2.2 -active circulante lei 1,172,946 8,790,212 15,715,196 28,242,718 Ac
3 Numar rotatii rot. 0.01 0.05 0.11 1.19 nrot=Vt/At
4 Durata unei rotatii zile 27,887.26 6,790.59 3,212.18 306.50 Dz=365*(At/Vt)
5 Valoare minima rot. 2.00 2.00 2.00 2.00 Min
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de 2
rotatii (180 zile). In cazul entitatii analizate, viteza de rotatie este crescatoare dar subunitara in
primii trei ani de functionare, lucru datorat nivelului mare al activelor totale raportat la cel al
veniturilor. Situatia se remediaza insa in ultimul an de analiza (2009), cand situatia incepe sa se
imbunatateasca. Pentru imbunatatirea ratei activului total, trebuie avut in vedere: optimizarea
21
structurii activului in concordanta cu obiectul de activitate, cresterea eficientei utilizarii activelor
imobilizate si circulante, cresterea veniturilor totale.
In structura vitezei de rotatie a activului total, vom identifica cele 2 componente importante
pentru analiza societatii, anume: viteza de rotatie a activelor imobilizate si viteza de rotatie a
activelor circulante.
Viteza de rotatie a activelor imobilizate, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.4 Viteza de rotatie a activelor imobilizate
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
2 Active imobilizate nete lei 0 -2,130,821 6,423,282 14,362,515 Ain
3 Numar rotatii rot. 0.00 -0.17 0.39 3.53 nrot=Vt/Ain
4 Durata unei rotatii zile 0.00 -2,172.80 931.99 103.32 Dz=365*(Ain/Vt)
In primul an de analiza, viteza de rotatie este 0, lucru datorat in cea mai mare parte faptului ca anul
2004 este anul in care societatea a luat fiinta. In anul 2005 viteza de rotatie este una negativa datorata in
principal imobilizarilor financiare care au o valoare negativa. Situatia se imbunatateste in urmatorii ani
supusi analizei, astfel ca in 2007 nivelul este unul normal (veniturile totale depasesc activele imobilizate
nete).
Viteza de rotatie a activelor circulante, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.5 Viteza de rotatie a activelor circulante

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
2 Active circulante lei 1,172,946 8,790,212 15,715,196 28,242,718 Ac
3 Numar rotatii rot. 0.01 0.04 0.16 1.80 nrot=Vt/Ac
4 Durata unei rotatii zile 27,887.26 8,963.39 2,280.19 203.17 Dz=365*(Ac/Vt)
La fel ca si in cazul activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor circulante este una
necorespunzatoare in primii ani urmand ca pe parcurs situatia sa cunoasca o imbunatatire, datorata,
in principal, cresterii veniturilor totale pe care societatea le realizeaza. Anul 2009 este unul
corespunzator, societatea confruntandu-se cu o crestere a veniturilor totale intr-un ritm mai rapid
ca cel al activelor circulante.
In studiul activelor circulante un rol important il joaca stocurile. Rata de gestiune a
stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile pana se reintorc in forma
22
baneasca initiala. Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai mare, cu atat eficienta folosirii lor
este mai ridicata, deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari.
Viteza de rotatie a stocurilor totale se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.6.Viteza de rotatie a stocurilor

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Cifra de afaceri lei 0 47,114 22,113,121 48,226,952 Ca
2 Stocuri totale lei 0 354,776 4,752,980 11,743,960 St
3 Numar rotatii rot. 0.00 0.13 4.65 4.11 nrot=Ca/St
4 Durata unei rotatii zile 0.00 2,748.51 78.45 88.88 Dz=365*(St/Ca)
Viteza de rotatie a stocurilor urmeaza aceeasi traiectorie ca si viteza de rotatie a activelor

circulante, situatia devenind favorabila in anul 2009. Stocurile au o tendinta de crestere de la un an
la altul, cresterea acestora fiind pusa pe seama materiilor prime si materialelor. Situatia acestora,
precum si viteza de rotatie a materiilor prime si materialelor in cadrul societatii analizate, se
prezinta in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 3.7.Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
Cheltuieli materiale
1 totale lei 0 141,285 17,448,628 38,351,263 Cmt
2 Stocuri materiale lei 0 354,776 3,507,829 9,187,885 Smp
3 Numar rotatii rot. 0.00 0.40 4.97 4.17 nrot=Cmt/Smp
4 Durata unei rotatii zile 0 917 73 87 Dz=365*(Smp/Cmt)
Viteza de rotatie a stocurilor de marfuri, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:

Tabel nr.3.8.Viteza de rotatie a stocurilor de marfuri
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
Venituri din vanzarea
1 marfurilor lei 0 47114 1566280 1240161 Vvm
2 Stocuri de marfuri lei 0 0 264,604 363,928 Smf
3 Numar rotatii rot. 0.00 0.00 5.92 3.41 nrot=Vvm/Smf
4 Durata unei rotatii zile 0 0 62 107 Dz=365*(Smf/Vvm)
3.2.2. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE ALE CREANTELOR CURENTE
23
Ratele de gestiune a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a
contravalorii creantelor curente.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor este de 4 rotatii, care
corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 90 de zile.
Tabel nr. 3.9.Viteza de rotatie a creantelor curente

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
2 Creante curente lei 1,573 2,887,720 10,029,200 15,470,184 Cr
3 Numar rotatii rot. 9.76 0.12 0.25 3.28 nrot=Vt/Cr
4 Durata unei rotatii zile 37 2,945 1,455 111 Dz=365*(Cr/Vt)
5 Valoare minima rot. 4 4 4 4 Min.
Asa cum rezulta din tabelul de mai sus, ponderea creantelor in veniturile totale este mica.
Situatia este una favorabila chiar daca, creantele curente au o tendinta de crestere de la un an la
altul.
3.2.3. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE A DATORIILOR
Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii
datoriilor pe termen scurt.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila gestiunii datoriilor curente este de 4
rotatii, care corespunde unei durate medii de plata maxim 90 de zile. Valoarea optima a perioadei
de decontare ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca numarul de rotatii sa
scada, adica sa creasca durata in zile.
Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat
durata medie de incasare a creantelor curente.
Tabel nr. 3.10.Viteza de rotatie a datoriilor curente
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Cheltuieli totale lei 62,096 1,174,207 24,651,663 50,162,600 Cht
2 Datorii pe termen scurt lei 8,552 489,625 18,958,803 30,398,473 Dts
3 Numar rotatii rot. 7.26 2.40 1.30 1.65 nrot=Cht/Dts
4 Durata unei rotatii zile 50 152 281 221 Dz=365*(Dts/Cht)
5 Valoare minima rot. 4 4 4 4 Min.
24
Daca in primul an de analiza datoriile curente se roteau prin cheltuielile totale de 7,26 ori
achitandu-se intr-un termen mediu de 50 zile, in ultimul an de analiza acestea se roteau prin
cheltuielile totale de 1,65 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 221 zile.
In structura, vitezele de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung si a celor pe termen
scurt, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.11.Viteza de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
Datorii pe termen
2 mediu lei 0 7,520,657 3,345,790 11,889,884 Dtml
3 Numar rotatii rot. 0.00 0.05 0.75 4.27 nrot=Vt/Dtml
4 Durata unei rotatii zile 0.00 7,668.82 485.46 85.53 Dz=365*(Dtml/Vt)
Tabel nr.3.12.Viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
2 Datorii pe termen scurt lei 8,552 489,625 18,958,803 30,398,473 Dts
3 Numar rotatii rot. 1.80 0.73 0.13 1.67 nrot=Vt/Dts
4 Durata unei rotatii zile 203.33 499.27 2,750.82 218.68 Dz=365*(Dts/Vt)
3.3 RANDAMENTUL RESURSELOR UTILIZATE

Analiza randamentului financiar urmareste sa evidentieze raportul de eficienta dintre
efectele de natura profitului si eforturile ocazionate de obtinerea acestor efecte (efort financiar).
Constructia ratelor de randament financiar, in mod general, raporteaza un rezultat de natura
profitului fie la un flux de activitate, fie la un stoc, urmarind sa caracterizeze cat mai bine
performanta agentului economic.9
In functie de marimile utilizate in constructia sa, masura randamentului financiar se
realizeaza printr-un sistem de rate, si anume:
1. rate de profitabilitate, cunoscute sub denumirea de rate de marja, care se
construiesc ca raport intre rezultatele de natura profitului si venituri, respectiv
cheltuieli;
2. rate de rentabilitate, construite ca raport intre rezultatele de natura profitului si
active totale sau capitaluri.10
Aceste doua rate, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:
9
Timisoara, 2010;
25
Tabel nr. 3.13. Ratele de profitabilitate si rentabilitate
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
I Ratele de profitabilitate
Rezultat net lei -46,975 -823,876 396,276 467,958 Rn
Venituri totale lei 15,352 357,948 2,515,596 50,737,609 Vt
24,651,66
Cheltuieli totale lei 62,096 1,174,207 3 50,162,600 Cht
Excedent brut din exploatare lei -22,087 -404,318 2,762,959 6,065,105 Ebe
Rezultatul exploatarii lei -2,209 -435,387 -745,611 4,498,512 Re
Cifra de afaceri lei 0 47,114 22,113,121 48,226,952 Ca
1 Rata profitabilitatii veniturilor % -305.99% -230.17% 15.75% 0.92% Rrv=Rn/Vt
Rata profitabilitatii resurselor
2 consumate % -75.65% -70.16% 1.61% 0.93% Rrrc=Rn/Cht
3 Rata marjei brute % 0.00% -858.17% 12.49% 12.58% Rmb=Ebe/Ca
4 Rata profitabilitatii comerciale % 0.00% -924.11% -3.37% 9.33% Rrc=Re/Ca
II Ratele de rentabilitate
4,585,865.0
Capitaluri investite lei 1,184,125 6,169,765 3,179,675 0 Cinv
22,138,47
Active totale lei 1,172,946 6,659,390 8 42,605,234 At
Capital propriu lei 1,164,394 -1,350,891 -166,115 316,877.13 Cpr
5 Rentab.economica a capit investite % 0% -7% -23% 98% Recinv=Re/Cinv
6 Rentab.economica a activelor % -2% -6% 12% 14% Rea=Ebe/At
7 Rentabilitatea financiara % -4% 61% -239% 148% Rrf=Rn/Cpr
3.3.1. RATELE DE PROFITABILITATE
Rata profitabilitatii veniturilor masoara eficienta globala a activitatii unei societati

comerciale, exprimata prin capacitatea veniturilor de a genera profit. Aceasta rata se determina, ca
si rata profitabilitatii comerciale, prin raportarea indicatorilor care exprima profitul la veniturile
corespunzatoare.11 Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai sus, societatea analizata
inregistreaza pierderi in primii doi ani urmand ca in 2008 si 2009 sa-si revina si sa inregistreze
profit. Veniturile au si ele o tendinta de crestere, ajungand in 2009 sa aiba un nivel considerabil,
10
11
26
depasind cheltuielile totale inregistrate de societate. Prin urmare, se poate vorbi de profitabilitate
doar in anul 2009, cand veniturile depasesc cheltuielile, iar rezutatul inregistrat e unul pozitiv.
Profitabilitatea resurselor consumate se calculeaza prin raportarea rezultatului
exercitiului la costul total. La fel ca si in cazul profitabilitatii veniturilor, in primii doi ani de
analiza nivelul ratei este negativ ca urmare a pierderii inregistrata de societatea analizata, pentru ca
in anii urmatori situatia sa se imbunatateasca, societatea inregistrand profit. Se observa, insa,
nivelul considerabil al cheltuielilor totale, care in 2007 ajung aproape de cel al veniturilor
inregistrate.
Rata marjei brute indica eficienta globala a societatii, respectiv capacitatea intreprinderii
de a degaja profit. In anul 2006, nivelul acestei rate este 0, ca urmare a faptului ca 2004 este anul
de infiintare al societatii. Situatia se remediaza pe parcurs, societatea ajungand la un nivel
considerabil al cifrei de afaceri in anul 2009.
Rata profitabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale si
competitivitatea produselor intreprinderii, reflectand mai ales politica de preturi practicata de
societate. In practica economica, se considera ca o rata a profitabilitatii comerciale cuprinsa intre
5% si 15% este acceptabila, ea variind in functie de domeniul de activitate. In cazul societatii
analizate se poate vorbi de o profitabilitate comerciala abia in ultimul an de analiza (2009). Pe
viitor, pentru a imbunatati nivelul profitabilitatii comerciale, societatea ar trebui sa imbunatateasca
structura productiei, in sensul cresterii ponderii produselor cu o rata a profitabilitatii comerciale
unitara ridicata. De asemenea, mai poate avea in vedere o crestere a puterii de negociere cu
furnizorii, sporirea vanzarilor, respectiv optimizarea cheltuielilor.
3.3.2. RATELE DE RENTABILITATE
Pentru constructia ratelor de rentabilitate se raporteaza diferitele forme ale indicatorilor de

exprimare a profitului la indicatori care exprima efortul depus de societate pentru asigurarea
conditiilor de desfasurare a activitatii. Cele mai intalnite forme de rentabilitate se refera la
rentabillitatea economica si rentabilitatea financiara.
Rentabilitatea economica masoara performantele activului total al societatii, fara a tine
seama de modul de procurare a capitalurilor alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest
27
motiv se spune ca rata rentabilitatii economice este independenta de politica de finantare
promovata de intreprindere.12
In cazul societatii analizate nu se poate vorbi de rentabilitate economica in primii ani de
analiza, deoarece in tot acest timp avem un nivel negativ al excedentului brut din exploatare. In
ultimul an (2009) societatea incepe sa obtina profit, ceea ce conduce la un nivel pozitiv al ratei.
Nivelul activelor detinute de societate creste de la un an la altul, ceea ce inseamna ca, pentru buna
desfasurarii a activitatii, societatea achizitioneaza mijloace fixe, cladiri etc.
Rata de rentabilitate financiara masoara performanta numai a capitalului propriu, iar in
mod indirect, oportunitatea mentinerii acestuia in afacere. Aceasta remunereaza proprietarii
intreprinderii prin acordarea de dividende si cresterea capitalurilor proprii, constituind un mijloc de
stimulare a participarii la cresterea capitalului social, atat pentru actionarii existenti, cat si pentru
noii actionari.13 Daca nivelul ratei este ridicat, actionarii accepta ca o parte din profitul lor sa fie
lasata la dispozitia societatii, asigurand astfel mijloacele de crestere a acestora. In cazul societatii
analizate, nivelul ratei este negativ in primii ani de analiza, pentru ca in ultimul an, sa putem vorbi
de rentabilitate financiara in cadrul societatii analizate.
3.4. ECHILIBRUL FINANCIAR
In sens general, prin echilibru se intelege o stabilitate a unei situatii, o armonie intre
elementele componente ale unui sistem, ceea ce in plan financiar implica armonizarea surselor
financiare cu nevoile financiare ale intreprinderii.
La nivelul unei intreprinderi, analiza statica a echilibrului financiar se poate realiza la trei
nivele:
1. echilibrul pe termen lung, cand se compara resursele permanente cu
utilizarile permanente, si cand pentru masurarea echilibrului se foloseste
indicatorul „fond de rulment”;
12
13
28
2. echilibrul pe termen scurt, cand se compara resursele temporare cu
utilizarile temporare, iar indicatorul folosit este „necesarul de fond de rulment”;
3. echilibrul curent, cand de urmareste nivelul trezoreriei, prin
compararea disponibilitatilor cu nivelul creditelor bancare temporare.14
3.4.1. ECHILIBRUL PE TERMEN LUNG
Pentru a analiza echilibrul financiar pe termen lung vom folosi indicatorul numit „fond de
rulment”. Fondul de rulment se calculeaza pe baza bilantului financiar, care prezinta activul si
pasivul ca fiind format din doua mari mase, si anume: o masa reletiv permanenta, cu o durata mai
mare de 1 an, formata din activul imobilizat si capitalul permanent si o masa mobila, cu o durata
mai mica de 1 an, formata din activul circulant si obligatiile pe termen scurt.
Ca regula generala a echilibrului financiar al intreprinderii, capitalul permanent trebuie sa
acopere activele imobilizate si o parte a activelor circulante, deoarece pentru a putea functiona are
nevoie, pe langa cladiri, masini si instalatii si de un stoc minim de materii prime, materiale,
productie in curs, respectiv produse finite.
Fondul de rulment, indiferent de modul de calcul, apare ca o marja de securitate financiara,
care permite intreprinderii sa faca fata, fara dificultate, diverselor riscuri care se manifesta pe
termen scurt.
Fondul de rulment, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:
Tabel nr.3.14. Fondul de rulment
Nr. Perioada de analiza
Specificatie UM Simbol
crt. 2006 2007 2008 2009
I Echilibrul permanent
Capitalul permanent lei 1,164,394 6,169,765 3,179,675 12,206,761 Cpm=Cp+Dtml
Capital propriu lei 1,164,394 -1,350,891 -166,115 316,877 Cp=Cs+Rezerve
Imobilizari nete lei 0 -2,130,821 6,423,282 14,362,515 In
1 Fondul de rulment lei 1,164,394 8,300,587 -3,243,607 -2,155,754 FR=Cpm-In
-
2 Fondul de rulment propriu lei 1,164,394 779,930 -6,589,397 14,045,638 FRp=Cpr-In
3 Fondul de rulment strain lei 0 7,520,657 3,345,790 11,889,884 FRs=FR-FRp
4 Rata de finantare permanenta % 0% -290% 50% 85% Rfp=Cpm/In
14
Timisoara, 2010;
29
In primul an de analiza, fondul de rulment este pozitiv avand o valoare de 1.164.394 ron,
valoare data in intregime de capitalul permanent, intrucat intreprinderea nu detinea la acel moment
imobilizari. Valoarea nula a imobilizarilor se datoreaza faptului ca societatea, fiind la inceputul
activitatii sale, nu a achizitionat imobilizari .In anul urmator de analiza, fondul de rulment aflat la
dispozitia societatii creste, dar se observa un nivel negativ al imobilizarilor nete, nivel datorat
imobilizarilor financiare. Anul 2008 pune in evidenta un fond de rulment negativ, cand valoarea
imobilizarilor nete depaseste considerabil capitalul permanent, ceea ce evidentiaza politica
investitionala promovata de societate. In ultimul an de analiza, capitalul permanent cunoaste o
crestere majora, dar nu suficienta pentru a acoperi imobilizarile nete.
Per ansamblu, observam o tendinta de scadere a fondului de rulment. Desi de cele mai
multe ori aceasta situatie este considerata negativa, scaderea fondului de rulment poate fi
compensata printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment
va avea consecinte negative daca se datoreaza reducerii capitalurilor proprii, insa daca diminuarea
fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate, cum este si cazul societatii
analizate, situatia financiara se va imbunatatii in perioada urmatoare datorita rezultatelor
exploatarii generate de investitii.
In prima perioada de analiza (anul 2006 si 2007), fondul de rulment are o valoare pozitiva,
ceea ce sugereaza ca exista un surplus de surse permanente care poate fi alocat finantarii ciclului
din exploatare. De asemenea, valoarea pozitiva a acestuia diminueaza riscul de lichiditate.
In anii 2008 si 2009, nivelul fondului este unul negativ, adica transformarea activelor
circulante in lichiditati nu acopera datoriile pe termen scurt, ceea ce determina intreprinderea sa
apeleze la imprumuturi pe termen scurt pentru a-si onora obligatiile de plata. Nu intotdeauna, insa,
un fond de rulment negativ este expresia unei activitati ineficiente, dupa cum am precizat anterior.
Fig nr. 3.4. Fond de rulment
30
3.4.2. ECHILIBRUL CURENT
In cadrul activitatilor curente ale unei societati ciclul de exploatare presupune efectuarea
unor operatiuni repetitive sintetizate in trei faze: aprovizionare, productie, desfacere. Pentru
desfasurarea fiecareia din aceste faze sunt necesare resurse financiare care trebuie asigurate de
intreprindere. Aceste resurse financiare corespund alocarilor de fonduri pe care intreprinderea este
constransa sa le efectueze pentru constituirea fondurilor sale si pentru a acorda termene de plata
clientilor carora le-a livrat produsele.
Necesarul de fond de rulment in cadrul firmei analizate se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.15. Necesar de fond de rulment

crt. 2006 2007 2008 2009
II Echilibrul curent
Stocuri lei 0 354,776 4,752,980 11,743,960 St
Creante lei 1,573 2,887,720 10,029,200 15,470,184 Cr
Furnizori lei 6,376.00 482,174 9,815,334 17,724,623 Fz
Credite curente lei 0 0 0 30,398,473 Cb
NFR=(St+Cr)-
5 Necesar de fond de rulment lei -4,803 2,760,322 4,966,846 -20,908,952 (Fz+Cb)
Daca in primii trei ani necesarul de fond de rulment are o tendinta de crestere, in ultimul an
acesta descreste considerabil, ajungand la o valoare negativa. Aceasta crestere, din primii trei ani ai
31
necesarului de fond semnifica o crestere a necesitatilor ciclice de finantare a societatii analizate,
generata fie de cresterea activelor din exploatare si din afara exploatarii, fie de diminuarea
datoriilor din exploatare si din afara ex ploatarii, fie de actiunea simultana a acestor doua cauze.
Fig nr. 3.5. Necesar de fond de rulment
3.4.3 ECHILIBRUL PE TERMEN SCURT
Analiza pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul trezoreriei. In mod curent, prin trezorerie
se intelege soldul final al ansamblului de fluxuri de incasari si plati.
In cazul societatii analizte, trezoreria se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.16. Trezoreria neta
crt. 2006 2007 2008 2009
III Echilibrul global
6 Trezoreria neta lei 1,169,197 5,540,265 -8,210,453 18,753,198 TN=FR-NFR
7 Flux monetar net lei - 4,371,068 -13,750,718 26,963,651 FMN=TNt-Tno
8 Rata de finantare globala % -24243% 301% -65% 10% Rfg=FR/NFR
Se observa din tabelul de mai sus, ca in primii doi ani de analiza, trezoreria este pozitiva.
Trezoreria pozitiva este rezultatul echilibrului financiar curent al societatii, cand fondul de rulment
este superior necesarului de fond de rulment. Expresia trezoreriei pozitive se regaseste sub forma
32
disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa si investitiilor pe termen scurt. In acest caz se
poate vorbi de o autonomie finanaciara pe termen scurt.
In anul 2006 nivelul trezoreriei este negativ ceea ce evidentiaza un dezechilibru financiar,
cand nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente. Acest
deficit monetar este acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt, intreprinderea fiind
dependenta fata de resursele financiare pe termen scurt. Situatia devine insa una favorabila in
2007, asemenea primilor doi ani analizati, ceea ce sugereaza un echilibru financiar pe termen scurt.
Chiar daca inregistrarea unei trezorerii pozitive pe mai multe exercitii financiare demonstreaza o
rentabilitate economica ridicata, nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este semnul unei situatii
favorabile, deoarece scopul intreprinderii nu este obtinerea unei treorerii, ci antrenarea resurselor
in activitati eficiente.
Fig nr.3.6. Trezoreria neta
Echilibrul financiar al societatii analizate se prezinta astfel:
Fig nr. 3.7. Echilibrul financiar
33
3.5. LICHIDITATEA SI SOLVABILITATEA
3.5.1. LICHIDITATEA
Lichiditatea intreprinderii este o forma a echilibrului financiar, fiind perceputa in

literatura de specialitate in mai multe sensuri: in sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active
de a fi transformate, la un moment dat in bani; in sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o
intreprindere de a acoperi, prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligatiile pe
termen scurt, si in sens restrans, ca fiind capacitatea intreprinderii de a satisface prompt din
disponibilitati si alte plasamente lichide, in maximum 10-20 zile, obligatiile exigibile.15
15
Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003;
34
Ratele de lichiditate, cunoscute in literatura de specialitate si sub denumirea de rate de
trezorerie, masoara capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor pe care le are pe termen
scurt.
Formele pe care le imbraca ratele de lichiditate sunt:

1. rata lichiditatii generala
2. rata lichditatii rapida
3. rata lichiditatii imediate
Cele trei rate, in cadrul societatii analizate se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.17. Rate de lichiditate

Periada de analiza
2006 2007 2008 2009
I Ratele de lichiditate
Active circulante lei 1,172,946 8,790,212 15,715,196 28,242,718 AC
Datorii pe termen scurt lei 8,552 489,625 18,958,803 30,398,473 Dts
Creante lei 1,573 2,887,720 10,029,200 15,470,184 Cr
Disponibilitati banesti lei 1,171,373 5,547,716 933,016 909,254 Db
1 Rata de lichiditate generala % 137.15 17.95 0.83 0.93 Rlc=AC/Dts
2 Rata de lichiditate rapida % 137.15 17.23 0.58 0.54 Rlr=(Cr+Db)/Dts
3 Rata de lichiditate imediata % 136.97 11.33 0.05 0.03 Rli=Db/Dts
Rata lichiditatii generale exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe

termen scurt din activele de exploatare. De cele mai multe ori se considera ca lichiditatea generala
reflecta o situatie favorabila, buna, daca are valori cuprinse intre [1,2;2] limita minima a sa fiind de
1.
Daca in primii ani de analiza, societatea analizata are o lichiditate mai mare decat limita
superioara a intervalului amintit anterior, in anii 2008 si 2009 aceasta scade usor sub 1. Daca rata
lichiditatii generale are valori mai mari ca 1,2, situatia societatii este buna, deoarece cel putin pe
termen scurt, datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente, aceasta are capacitatea
de s-si achita datoriile exigibile (situatie existenta in cadrul societatii in anii 2006 si 2007).
In 2008 si 2009 rata lichiditatii generale este mai mica decat 1, ceea ce evidentiaza faptul
ca situatia societatii este riscanta, ea fiind in situatia de a inregistra plati restante cu influenta
35
asupra fluxurilor banesti si financiare ale intreprinderii. In acest caz remedierea se poate realiza
prin reducerea nivelului stocurilor fara a influenta insa continuarea productiei sau prin reducerea
duratei creditului client.
Fig nr. 3.8. Rata de lichiditate curenta
Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe

termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid in lichiditati. In acest
fel, pentru calculul ratei, se elimina influenta lichiditatii stocurilor.16
Marimea optima a acestui indicator este 1, dar aceasta rata este, de regula, subunitara,
considerandu-se ca un nivel intre [0,6;1] reflecta o buna capacitate de plata a obligatiilor pe termen
scurt.
In cazul societatii analizate, in primii ani de analiza, nivelul ratei depaseste limita
superioara a intervalului recomandat, dar in 2008 si 2009 situatia revine la normal, aceasta
aflandu-se putin sub limitele considerate normale, societatea avand capacitate de plata a
obligatiilor pe termen scurt.
Fig nr. 3.9. Rata de lichiditate redusa

16
36
Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea intreprinderii de a rambursa prompt
datoriile, tinand cont de disponibilitatile existente. Valoarea optima a acestei rate de lichiditate este
cupinsa intre [0,2;0,3]. In cazul societatii analizate, in primii doi ani de analiza nivelul acestei rate
este ridicat, dar o valoare ridicata a acestei rate nu constituie o garantie ca intreprinderea poate sa-
si plateasca datoriile pe termen scurt daca celelalte elemente ale activului circulant au un grad
redus de lichiditate.
Anii 2008 si 2009 pun in evidenta un nivel redus al acestei rate, dar, chiar si asa, se poate
asigura mentinerea echilibrului financiar daca societatea detine stocuri, creante sau titluri de
plasament usor mobilizabile, in concordanta cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.
Analiza ratei trebuie facuta insa cu rezerve deoarece disponibilitatile se modifica
semnificativ, in perioade scurte de timp, ca urmare a raportului dintre incasari si plati, astfel ca
incasarile substantiale dintr-o anumita perioada nu reprezinta neaparat un indiciu de echilibru
financiar, ci pot fi cauzate de incasari lente in perioada imediat precedenta.
Fig nr. 3.10. Rata de lichiditate imediata
37
Lichiditatea, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:
Fig nr. 3.11. Rate de lichiditate
3.5.2. SOLVABILITATEA
Solvabilitatea poate fi definita in doua modalitati:
38
1. ca aptitudinea intreprinderii de a face fata angajamentelor sale in caz de
lichidare;
2. ca si capacitatea unei firme de a-si achita obligatiile pe termen lung.
Solvabilitatea patrimoniala, in cazul societatii analizate, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.18. Solvabilitatea patrimoniala

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
II Ratele de solvabilitate
Active totale lei 1,172,946 6,659,390 22,138,478 42,605,234 At
Datorii totale lei 8,552 8,010,282 22,304,593 14,928,357 Dt
4 Solvabilitatea patrimoniala % 137.15 0.83 0.99 2.85 Sp=At/Dt
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea

obligatiilor pe termen mediu si lung. Acest indicator reflecta o situatie favorabila pentru valori
cuprinse intre 40 si 60%, limita sa inferioara fiind de 30%. Folosirea acestui indicator este
recomandata in cazul in care intreprinderea este in stare de faliment, urmand a fi aplicata
procedura de lichidare.
Ca urmare a datelor prezentate in tabelul de mai sus, putem afirma ca societatatea este
solvabila aceasta avand capacitatea de a-si onora datoriile totale cu ajutorul activelor totale abia in
ultimul an de analiza (2009). Cu alte cuvinte, in caz de faliment, datoriile societatii analizate se vor
acoperi din activele totale detinute de aceasta.
Fig nr. 3.12. Solvabilitatea patrimoniala
O societate aflata in stare de functionare spunem ca este solvabila atunci cand suma
activelor fixe si circulante este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivelor exigibile.
39
Inseamna ca o societate poate sa fie solvabila chiar daca la un moment dat ea nu are
capacitate de plata si nu dispune de lichiditatea financiara. Lipsa capacitatii de plata si a
lichiditatii pot fi temporare daca societatea comerciala este solvabila.
In cazul societatii analizate, solvabilitatea patrimoniala la termen se prezinta conform
tabelului de mai jos:
Tabel nr. 3.19. Solvabilitatea patrimoniala la termen
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
II Ratele de solvabilitate
Active imobilizate lei 0.00 -2,130,821.11 6,423,281.78 14,362,515.00 Ai
Active circulante lei 1,172,946 8,790,212 15,715,196 28,242,718 Ac
Imprumuturi pe termen mediu si lung lei 0.00 7,520,656.89 3,345,789.78 11,889,884.00 IMTL
Datorii pe termen scurt lei 8,552 489,625 18,958,803 30,398,473 Dts
5 Solvabilitatea patrimoniala la termen % 137.15 0.83 0.99 1.01 Spt=(Ai+Ac)/(IMTL+Dts)
Indicatorul ne arata masura in care datoriile totale ale intreprinderii sunt acoperite pe seama
activelor, valoarea sa optima fiind cuprinsa intre 1,5 si 3.
In cadrul societatii analizate, putem vorbi de o solvabilitate la termen abia in anul 2009,
cand activele imobilizate si circulante detinute de societate acopera datoriile antrenate de aceasta.
Fig nr. 3.13. Solvabilitatea patrimoniala la termen
40
3.6. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Contul de profit si pierderi grupeaza veniturile, cheltuielile si rezultatele aferente unui

exercitiu financiar pe tipuri de activitati: de exploatare (legata de obiectul de activitate a firmei),
financiare (legate de relatiile financiare implicate de activitatea normala a firmei), cu caracter
exceptional (care decurg din situatii care nu tin de activitatea desfasurata in mod curent de firma).
Soldurile intermediare de gestiune evidentiaza rezultatele in functie de treptele lor de formare.17
Tabel nr.3.20. Soldurile intermediare de gestiune

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Marja comerciala lei 0 4,711 492,912 -9,094 Mc=Vvmf-Cmf
2 Cifra de afaceri lei 0 47,114 22,113,121 48,226,952 Ca=Vvmf+Pv
3 Productia exercitiului lei 0 104,037 21,527,388 48,650,101 Pe=Pv+Ps+Pi
4 Cheltuieli materiale totale lei 1,710 141,285 17,448,628 38,351,263 Cm
Cheltuieli cu lucrari, servicii
5 lei 18,201 354,072 1,061,433 2,120,592 Cslt
executate de terti
6 Consumuri intermediare lei 19,911 495,357 18,510,061 40,471,855 Ci=Cm+Cslt
-
7 Valoarea adaugata lei 19,911 -386,609 3,510,239 8,169,152 Va=Mc+Pe-Cm-Cslt
Cheltuieli cu impozite, taxe,
8 lei 1,752 16,656 93,285 200,106 Itva
varsaminte asimilate
9 Cheltuieli de personal lei 424 1,053 653,995 1,903,941 Chp
-
10 Excedent brut de exploatare lei 22,087 -404,318 2,762,959 6,065,105 Ebe=Va+Se-Itva-Chp
-
11 Rezultatul din exploatare lei 22,087 -435,387 -745,611 4,498,512 Re=Ebe+Ave+Vp-Ace-Cpa
12 Rezultatul financiar lei (2,465) (380,872) 1,249,944 (3,923,503) Rf=Vf-Chf
-
13 Rezultatul curent lei 24,552 -816,259 504,333 575,009 Rc=Re+Rf
14 Rezultatul exceptional lei 0 0 0 0 Rx=Vx-Chx
-
15 Rezultatul brut lei 24,552 -816,259 504,333 575,009 Rb=Rc+Rx
-
16 Rezultatul net lei 46,975 -823,876 396,276 467,958 Rn=Rb-ImpP
Marja comerciala (Mc) reprezinta castigul realizat sub forma de adaos rezultat din
activitatea de comercializare a marfurilor. Nivelul indicatorului reprezinta practic valoarea
adaosului comercial rezultat in urma deducerii cheltuielilor privind marfurile achizitionate din
veniturile rezultate de pe urma vanzarii acestora.
Marja comerciala = Venituri din vanzarea marfurilor – Costul marfurilor vandute

17
41
Rata marjei comerciale reprezinta adaosul comercial exprimat in raport cu veniturile
realizate din vanzarea marfurilor si exprima eficienta activitatii de comercializare a marfurilor.
Rata marjei comerciale = Marja comerciala / Venituri din vanzarea marfurilor
Tabel nr.3.21. Evolutia marjei comerciale

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Vanzari de marfuri lei 0 47,114 1,566,280 1,240,161 Vvmf
2 Cheltuieli privind marfurile lei 0 42,403 1,073,368 1,249,255 Cmf
Rata comerciala a
4 cheltuielilor % 0.00 0.11 0.46 -0.01 Mch=Mc/Cmf
5 Rata marjei comerciale % 0.00 0.10 0.31 -0.01 Mv=Mc/Vvmf
6 Indicele de crestere a Vvmf % 0.00 0.00 33.24 0.79 IcVvmf=Vvmfn/Vvmf0
7 Indicele de crestere a Cmf % 0.00 0.00 25.31 1.16 IcCmf=Cmfn/Cmf0
8 Indicele de crestere a Mc % 0.00 0.00 104.63 -0.02 IcMc=Mcn/Mc0
Daca in primii ani ai analizei, marja comerciala inregistreaza valori pozitive, ceea ce
inseamna ca vanzarile de marfuri depasesc cheltuielile generate de acestea, in anul 2009 situatie se
schimba, societatea inregistrand o valoare negativa a marjei comerciale. Acesta se datoreaza
reducerii veniturilor generate de vanzarea marfurilor, in conditiile in care costurile cu marfurile
cresc.
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, cheltuielile cu marfuri cresc de la un an
la altul, spre deosebire de veniturile din vanzari care daca in primii trei ani de analiza cunosc o
tendinta de crestere, in anul 2009 nivelul acestora se reduce lucru care duce si la o marja
comerciala negativa.
Fig nr. 3.14. Evolutia marjei comerciale
42
Cifra de afaceri (Ca) reprezinta principalul indicator al activitatii firmei. Ea constituie in
sine unul din cele mai importante obiective strategice ale organizatiilor de afaceri. Este principala
forma de venit a intreprinderii. Indicatorul reprezinta volumul total al afacerilor firmei evaluate la
pretul pietei.18
Cifra de afaceri = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta
Tabel nr.3.22. Evolutia cifrei de afaceri

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Cifra de afaceri lei 0 47,114 22,113,121 48,226,952 Ca=Pv+Vvm
Venituri din vanzarea
2 marfurilor lei 0 47,114 1,566,280 1,240,161 Vvm
3 Venituri din exploatare lei 0 151,152 23,196,458 50,250,241 Ve
5 Productie vanduta lei 0 0 20,546,841 46,986,791 Pv
6 Indicele de crestere a Ca % 0.00 0.00 469.35 2.18 IcCa=Can/Ca0
7 Indicele de crestere a Vvmf % 0.00 0.00 33.24 0.79 IcVvmf=Vvmn/Vvm1
8 Indicele de crestere a Pv % 0.00 0.00 0.00 2.29 IcPv=Pvn/Pv0
9 Ponderea Ca in total Ve % 0.00 0.31 0.95 0.96 Ca/Ve
10 Ponderea Ca in total venituri % 0.00 0.13 0.88 0.95 Ca/Vt
18
Timisoara, 2010;
43
Fig nr. 3.15. Evolutia cifrei de afaceri
Dupa cum se poate observa si din graficul prezentat, evolutia cifrei de afaceri este una
favorabila pentru societate, aceasta atingand in ultimul an de analiza un nivel considerabil.
Cresterea cifrei de afaceri se datoreaza, in principal, cresterii productiei vandute. Se poate observa,
din calculele efectuate, ca si veniturile din vanzarea marfurilor cresc de la o perioada la alta, dar
aceasta crestere nu este una substantiala, urmata in anul 2009 de o descrestere (0,79).
In concluzie, societatea dispune de o cifra de afaceri considerabila, cu o tendinta de crestere
de la o perioada la alta, crestere datorata in principal productiei vandute.
Valoarea adaugata (Va) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor si
serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.
Valoarea adaugata reprezinta bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si
financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terti. Valoarea
adaugata neta reprezinta valoarea nou creata fara sa tina cont de amortizare, adica de remunerarea
imobilizarilor.
Va = Marja comerciala + Productia exercitiului – Consumurile intermediare

= ( Vvmf – Chmf ) + ( Qex – Ci )
44
Tabel nr.3.23. Evolutia valorii adaugate
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
2 Cifra de afaceri lei 0 47,114 22,113,121 48,226,952 Ca=Vvmf+Pv
4 Cheltuieli materiale totale lei 1,710 141,285 17,448,628 38,351,263 Cm
Cheltuieli cu lucrari, servicii
5 lei 18,201 354,072 1,061,433 2,120,592 Cslt
executate de terti
6 Consumuri intermediare lei 19,911 495,357 18,510,061 40,471,855 Ci=Cm+Cslt
7 Valoarea adaugata lei -19,911 -386,609 3,510,239 8,169,152 Va=Mc+Pe-Ci
10 Indicele de crestere a Pe % 1.00 0.00 206.92 2.26 IcPe=Pen/Peo
11 Indicele de crestere a Csi % 1.00 24.88 37.37 2.19 IcCsi=Csin/Csio
12 Indicele de crestere a Va % 1.00 19.42 -9.08 2.33 IcVa=Van/Vao
13 Rata valorii adaugate % 0.00 -8.21 0.16 0.17 Rva=Va/Ca
14 Efect de generare a Va % -1.00 -0.78 0.19 0.20 Ggva=Va/Csi
Valoarea adaugata creata de societatea analizata, creste de la o perioada de analiza la alta,

lucru evidentiat de calculele efectuate in tabelul de mai sus. Daca in primii doi ani de analiza,
valoarea adaugata este negativa, in urmatorii ani situatia se imbunatateste. Valaorea negativa din
primii ani, a acestui indicator, se datoreaza faptului ca, societatea, fiind la inceputul activitatii sale,
nu a realizat cifra de afaceri, iar marja comerciala este nesemnificativa in raport cu nivelul
cheltuielilor intermedire totale pe care societatea le realizeaza pentru buna desfasurare a activitatii
ei.
Situatia se imbunatateste incepand cu anul 2008, cand societatea analizata incepe sa
realizeze cifra de afaceri si dispune de marja comerciala, chiar daca cheltuielile cresc. Aceasta
crestere nu este, insa, ingrijoratoare, situatia fiind una favorabila in cadrul societatii.
Fig nr. 3.16. Evolutia valorii adaugate
45
Excedentul brut din exploatare (Ebe) exprima potentialul de autofinantare a investitiilor
pentru exploatare.
Ebe = (Valoarea adaugata + Subventii pentru exploatare) – (Impozite si taxe + Cheltuieli de

personal)
Tabel nr.3.24. Evolutia excedentului brut din exploatare

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
2 Subventii de exploatare lei 0 0 0 0 Se
3 Cheltuieli totale cu personalul lei 424 1,053 653,995 1,903,941 Chpt
4 Impozite, taxe si vars.asimilate lei 1,752 16,656 93,285 200,106 Itva
5 Ch.totale personalul+Imp.taxe lei 2,176 17,709 747,280 2,104,047 Chpt+Itva
6 Excedent brut din exploatare lei -22,087 -404,318 2,762,959 6,065,105 Ebe=Va+Se-Itva-Chp
7 Indicele de crestere a Va % 1.00 19.42 -9.08 2.33 IcVa=Van/Vao
Indicele de crestere a
8 (Chpt+Itva) % 1.00 8.14 42.20 2.82 Ic(Chpt+Itva)
9 Indicele de crestere a Ebe % 1.00 18.31 -6.83 2.20 IcEbe=Eben/Ebe0
10 Efect de generare a Ebe % 1.11 1.05 0.79 0.74 Ggva=Ebe/Va
La fel ca si in cazul valorii adaugate, excedentul brut din exploatare are valori negative in
primii ani de analiza, urmand ca in continuare, pe masura ce valoarea adaugata creste sa creasca si
acest indicator. Cresterea excedentului brut se datoreaza, in principal, cresterii valorii adaugate
create de societate (societatea nu are in patrimoniul sau subventii, dupa cum se poate vedea si din
46
tabelul de mai sus). Se poate observa o crestere a cheltuielilor cu personalul (ca urmare a
angajarilor efectuate de societate, numarul angajatiilor crescand continuu) si a celor din impozite si
taxe, crestere care, insa nu concura cu cea a valorii adaugate. Prin urmare, avand in vedere cele
prezentate anterior, societatea analizata dispune in anii 2008 si 2009 de potential de autofinantare a
investitiilor pentru exploatare.
Fig nr. 3.17. Evolutia excedentului brut din exploatare
Rezultatul brut al exercitiului (Rb) exprima in marimi absolute rentabilitatea bruta sau
pierderile aferente activitatii firmei, dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale
aferente unui exercitiu financiar.
Este format din rezultatele aferente activitatii curente (normale) si exceptionale.
Rezultatul curent (Rc) reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale ale firmei.
Este determinat prin luarea in considerare a rezultatului financiar (Rf), permitand aprecierea
impactului politicii financiare.
Rezultatul exceptional (Rx) reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile exceptionale,
care nu sunt legate de evolutia normala a activitatii firmei.
Tabel nr.3.25. Evolutia rezultatului brut al exploatarii
47
Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Venituri totale lei 1,535 357,948 25,155,996 50,737,609 Vt=Ve+Vf+Vx
2 -din exploatare lei 0 151,152 23,196,458 50,250,241 Ve
3 -financiare lei 1,535 206,796 1,959,538 487,368 Vf
4 -exceptionale lei 0 0 0 0 Vx
5 Cheltuieli totale lei 6,209 1,174,207 24,651,663 50,162,600 Cht=Che+Chf+Chx
6 -din exploatare lei 2,209 586,539 23,942,069 45,751,729 Che
7 -financiare lei 4,000 587,668 709,594 4,410,871 Chf
8 -exceptionale lei 0 0 0 0 Chx
Rezultatul brut al
9 exercitiului: lei -4,674 -816,259 504,333 575,009 Rb=Vt-Cht
10 -rezultat curent lei -4,674 -816,259 504,333 575,009 Rc=Rbe+Rf
11 -rezultat din exploatare lei -2,209 -435,387 -745,611 4,498,512 Re=Ve-Che
12 -rezultat financiar lei (2,465) (380,872) 1,249,944 (3,923,503) Rf=Vf-Chf
13 -rezultat exceptional lei 0 0 0 0 Rx=Vx-Chx
14 Profitabilitatea cheltuielilor % -0.75 -0.70 0.02 0.01 Rree=Rb/Cht
15 Profitabilitatea veniturilor % -3.04 -2.28 0.02 0.01 Rrve=Rb/Vt
Dupa cum se poate observa din calculele efectuate in tabelul de mai sus, in primii doi ani
de functionare societatea anlizata inregistreaza pierderi, urmand ca in 2008 si 2009 activitatea sa se
imbunatateasca si sa obtina profit. La fel ca si veniturile totale, cheltuielile au o tendinta de
crestere de la un an la altul, crestere care in primii doi ani o devanseaza pe cea a veniturilor.
Rezultatul curent este aferent celor doua activitati importante din cadrul societatii, anume
activitatea din exploatare si cea financiara si urmeaza aceeasi tendinta ca si rezultatul brut, valori
negative in primii doi ani, urmand ca mai apoi societatea sa obtina profit.
Fig nr. 3.18. Evolutia rezultatului brut din exploatare
48
Rezultatul net al exercitiului (Rn) exprima, in marimi absolute, rentabilitatea neta sau
pierderile aferente activitatii firmei, dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale si a
impozitului pe profit aferent unui exercitiu financiar. Profitul net este masura absoluta a
rentabilitatii financiare a capitalului propriu.19
Rezultatul net se poate calcula dupa doua metode:
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut al exercitiului – Impozit pe profit
Rne = Profit reinvestit+Dividende+Remunerarea personalului+Acoperiri de pierderi
Tabel nr.3.26. Evolutia rezultatului net al exploatarii

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
1 Venituri totale lei 15,352 357,948 25,155,996 50,737,609 Vt=Ve+Vf+Vx
2 Cheltuieli totale lei 62,096 1,174,207 24,651,663 50,162,600 Cht=Che+Chf+Chx
3 Rezultatul brut al exercitiului lei -46,744 -816,259 504,333 575,009 Rb=Vt-Cht
4 Impozit pe profit lei 231 7,617 108,057 107,051 Imp
5 Rezultatul net al exercitiului lei -46,975 -823,876 396,276 467,958 Rn=Rb-Imp
6 Raport Rn/Rb % 1.00 1.01 0.79 0.81 Rnp=Rn/Rb
Fig nr. 3.19. Evolutia rezultatului net din exploatare
19
49
Dupa cum se poate observa si din figura prezentata mai sus, rezultatul net al exercitiului
urmeaza aceeasi traiectorie cu rezultatul brut. Situatia este una similara, societatea inregistreaza
pierderi in primii doi ani de analiza, pentru ca mai apoi situatia sa revina la normal si societatea sa
inregistreze profit.
Concluzii privind diagnosticul soldurilor intermediare de gestiune
Tabel nr.3.27. Aprecierea globala a rezultatelor financiare

Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009
2 Cifra de afaceri lei 0 47,114 22,113,121 48,226,952 Ca=Pv+Vvm
5 Excedent brut din exploatare lei -22,087 -404,318 2,762,959 6,065,105 Ebe=Va+Se-Itva-Chp
6 Rezultatul brut al exploatarii lei -22,087 -435,387 -745,611 4,498,512 Rbe
7 Rezultatul brut al exercitiului lei -46,744 -816,259 504,333 575,009 Rb=Vt-Cht
8 Rezultatul net al exercitiului lei -46,975 -823,876 396,276 467,958 Rn=Rb-Imp
Puncte forte:
Cresterea cifrei de afaceri incepand cu anul 2005 datorita cresterii nivelului

productiei vandute ceea ce sugereaza o activitate eficienta desfasurata de societate;
Cresterea bogatiei reale (valoare adaugate) create de societate, rezultata din
utilizarea resurselor peste consumurile intermediare de la terti;
Inregistrarea de profit incepand cu anul 2006 ceea ce indica o situatie favorabila a
societatii;
Soldurile intermediare de gestiune prezinta nivele satisfacatoare si o tendinta de
revenire.
Puncte slabe:
 Firma se afla in usor declin in anii 2006 si 2007 dar situatia se remediaza si
societatea incepe sa devina profitabila;
 Existenta unor valori negative in primii ani de analiza ai rezultatelor
obtinute de societate.
50
4. CONCLUZII
Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit

aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza
acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific
economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de
informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.
Tendinta cifrei de afaceri este de crestere. Avand in vedere faptul ca 2006 este primul an de
functionare al societatii, cifra de afaceri inregistrata in acest an este 0, urmand ca pe parcursul
celorlalti ani sa creasca considerabil ajungand in anul 2009 la un nivel de 48.226.952 lei. Aceasta
crestere se datoreaza cresterii semnificative a productiei vandute in anul 2009 fata de anii
precedenti.
Analiza ratelor de structura ale bilantului vizeaza evidentierea raporturilor care exista intre
diferite elemente patrimoniale precum si a mutatiilor carese produc in legatura cu mijloacele
economice si cu sursele de finantare ale acestora.
Rata activelor imobilizate este raportul intre activele imobilizate si activele totale ale
firmei, exprimand gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire al
capitalului.
Rata activelor imobilizate sporeste semnicativ pentru ultima perioada de analiza (2009),
sporind gradul de imobilizare al activului. Cresterea valorii acestui indicator va conduce implicit la
scaderea gradului de lichiditate al societatii.
Cresterea activelor totale se datoreaza in principal cresterii activelor imobilizate, ceea ce
intareste faptul ca societatea a investit, achizitionand mijloacele de productie necesare desfasurarii
cat mai bune a activitatii.
Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de
folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza
resurselor temporare.
In cazul entitatii analizate, viteza de rotatie a activului total este crescatoare dar subunitara
in primii trei ani de functionare, lucru datorat nivelului mare al activelor totale raportat la cel al
veniturilor. Situatia se remediaza insa in ultimul an de analiza (2009), cand situatia incepe sa se
51
imbunatateasca. Pentru imbunatatirea ratei activului total, trebuie avut in vedere: optimizarea
structurii activului in concordanta cu obiectul de activitate, cresterea eficientei utilizarii activelor
imobilizate si circulante, cresterea veniturilor totale.
In primul an de analiza, viteza de rotatie a activului imobilizat este 0, lucru datorat in cea
mai mare parte faptului ca anul 2006 este anul in care societatea a luat fiinta. In anul 2007 viteza
de rotatie este una negativa datorata in principal imobilizarilor financiare care au o valoare
negativa. Situatia se imbunatateste in urmatorii ani supusi analizei, astfel ca in 2009 nivelul este
unul normal (veniturile totale depasesc activele imobilizate).
La fel ca si in cazul activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor circulante este una
necorespunzatoare in primii ani urmand ca pe parcurs situatia sa cunoasca o imbunatatire, datorata,
in principal, cresterii veniturilor totale pe care societatea le realizeaza. Anul 2009 este unul
corespunzator, societatea confruntandu-se cu o crestere a veniturilor totale intr-un ritm mai rapid
ca cel al activelor circulante.
Rata profitabilitatii veniturilor masoara eficienta globala a activitatii unei societati
comerciale, exprimata prin capacitatea veniturilor de a genera profit. Aceasta rata se determina, ca
si rata profitabilitatii comerciale, prin raportarea indicatorilor care exprima profitul la veniturile
corespunzatoare. Societatea analizata inregistreaza pierderi in primii doi ani urmand ca in 2008 si
2009 sa-si revina si sa inregistreze profit. Veniturile au si ele o tendinta de crestere, ajungand in
2009 sa aiba un nivel considerabil, depasind cheltuielile totale inregistrate de societate. Prin
urmare, se poate vorbi de profitabilitate doar in anul 2009, cand veniturile depasesc cheltuielile, iar
rezutatul inregistrat e unul pozitiv.
Profitabilitatea resurselor consumate se calculeaza prin raportarea rezultatului exercitiului
la costul total. La fel ca si in cazul profitabilitatii veniturilor, in primii doi ani de analiza nivelul
ratei este negativ ca urmare a pierderii inregistrata de societatea analizata, pentru ca in anii
urmatori situatia sa se imbunatateasca, societatea inregistrand profit. Se observa, insa, nivelul
considerabil al cheltuielilor totale, care in 2009 ajung aproape de cel al veniturilor inregistrate.
Rata marjei brute indica eficienta globala a societatii, respectiv capacitatea intreprinderii de
a degaja profit. In anul 2006, nivelul acestei rate este 0, ca urmare a faptului ca 2006 este anul de
infiintare al societatii. Situatia se remediaza pe parcurs, societatea ajungand la un nivel
considerabil al cifrei de afaceri in anul 2009.
52
Rata profitabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale si
competitivitatea produselor intreprinderii, reflectand mai ales politica de preturi practicata de
societate. In practica economica, se considera ca o rata a profitabilitatii comerciale cuprinsa intre
5% si 15% este acceptabila, ea variind in functie de domeniul de activitate. In cazul societatii
analizate se poate vorbi de o profitabilitate comerciala abia in ultimul an de analiza (2009). Pe
viitor, pentru a imbunatati nivelul profitabilitatii comerciale, societatea ar trebui sa imbunatateasca
structura productiei, in sensul cresterii ponderii produselor cu o rata a profitabilitatii comerciale
unitara ridicata. De asemenea, mai poate avea in vedere o crestere a puterii de negociere cu
furnizorii, sporirea vanzarilor, respectiv optimizarea cheltuielilor.
In cazul societatii analizate nu se poate vorbi de rentabilitate economica in primii ani de
analiza, deoarece in tot acest timp avem un nivel negativ al excedentului brut din exploatare. In
ultimul an (2009) societatea incepe sa obtina profit, ceea ce conduce la un nivel pozitiv al ratei.
Nivelul activelor detinute de societate creste de la un an la altul, ceea ce inseamna ca, pentru buna
desfasurarii a activitatii, societatea achizitioneaza mijloace fixe, cladiri etc.
In primul an de analiza, fondul de rulment este pozitiv avand o valoare de 1.164.394 ron,
valoare data in intregime de capitalul permanent, intrucat intreprinderea nu detinea la acel moment
imobilizari. Valoarea nula a imobilizarilor se datoreaza faptului ca societatea, fiin la inceputul
activitatii sale, nu a achizitionat imobilizari.In anul urmator de analiza, fondul de rulment aflat la
dispozitia societatii creste, dar se observa un nivel negativ al imobilizarilor nete, nivel datorat
imobilizarilor financiare. Anul 2008 pune in evidenta un fond de rulment negativ, cand valoarea
imobilizarilor nete depaseste considerabil capitalul permanent, ceea ce evidentiaza politica
investitionala promovata de societate. In ultimul an de analiza, capitalul permanent cunoaste o
crestere majora, dar nu suficienta pentru a acoperi imobilizarile nete.
Per ansamblu, observam o tendinta de scadere a fondului de rulment. Desi de cele mai
multe ori aceasta situatie este considerata negativa, scaderea fondului de rulment poate fi
compensata printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment
va avea consecinte negative daca se datoreaza reducerii capitalurilor proprii, insa daca diminuarea
fondului de rulment se datoreaza crtesterii activelor imobilizate, cum este si cazul societatii
analizate, situatia financiara se va imbunatatii in perioada urmatoare datorita rezultatelor
exploatarii generate de investitii.
53
Daca in primii trei ani necesarul de fond de rulment are o tendinta de crestere, in ultimul an
acesta descreste considerabil, ajungand la o valoare negativa. Aceasta crestere, din primii trei ani ai
necesarului de fond semnifica o crestere a necesitatilor ciclice de finantare a societatii analizate,
generata fie de cresterea activelor din exploatare si din afara exploatarii, fie de diminuarea
datoriilor din exploatare si din afara ex ploatarii, fie de actiunea simultana a acestor doua cauze.
PROFILOGRAMA SITUATIEI FINANCIARE
Tabel nr.4.1. Profilograma situatiei financiare
Starea în care se încadrează
Nr. Critic Rău Mediu Bun Excelent

crt Specificţie 0 0.25 0.5 0.75 1
I. CRITERII DE DIAGNOSTIC
1 Rezultatele financiare ale activităţii 0.5
2 Structura financiară a patrimoniului 0.75
3 Echilibrul financiar 0.75
4 Gestiunea resurselor financiare 0.75
5 Randamentul financiar 0.75
6 Riscurile 0.75
II. DIAGNOSTIC
7 Starea medie a situaţiei financiare 0.71
8 Rezervă globală de potenţial 29%
Starea medie a situatiei financiare a societatii analizate o consideram buna, cu un punctaj

de 0,71, ceea ce inseamna ca din acest punct de vedere , satisface conditiile de eficienta si
eficacitate in proportie de 71%.
Rezerva de potential pana la o situatie excelenta este de 29%, numar ce poate fi considerat
un nivel global al riscurilor societatii.
54
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton,

Timisoara, 2003;
2. Alexandru Buglea, Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest,
Timisoara, 2008;
3. Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton,
Timisoara, 2010;
4. Claudiu Botoc, Cristina Nicolescu, Horia Cristea, Marilen Pirtea, Managementul
Financiar al Companiei, Editura Mirton, Timisoara, 2010;
5. Situatiile financiare anuale SC ANDRAL EXPO SRL;
55

Analiza Performantelor Financiare Ale Societatii Comerciale SC Andral Expos SRL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Performantelor Financiare Ale Societatii Comerciale SC Andral Expos SRL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. Prezentarea societatii comerciale...................................................................................pg. 7

3. Diagnosticul financiar ……………………………………………………………..pg. 13

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

1.3. DOMENIUL DE ACTIVITATE

1.4. SCURT ISTORIC

2.1. IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI

In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune repararea

2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Efectuarea diagnosticului comercial are ca obiectiv determinarea „pietei” si a locului

2.2.1. EVOLUTUIA VANZARILOR

i. PRODUSELE SI SERVICIILE COMERCIALIZATE

Andral produce si/sau realizeaza:

2.2.3. DIMENSIUNEA PIETEI DE DESFACERE

Activitatea principală a societăţii analizate o constituie fabricarea de constructii metalica.

2.2.4. RELATIILE CU CLIENTII SI FURNIZORII

2.2.5. CONCLUZII PRIVIND DIAGNOSTICUL COMERCIAL

 Activitatea de marketing/publicitate este redusa, si chiar daca produsele

3.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA

Situatia financiara este o rezultanta a resurselor si mijloacelor de care a dispus

3.1.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI

Aceste rate evidentiaza in marimi relative modul de structurare a mijloacelor economice

Nr. Specificatie UM Perioada de analiza Simbol

Fig nr. 3.1 Rata activelor imobilizate

3.1.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

Analiza structurii pasivului arata ca societatiile comerciale utilizeaza diferite surse de

Fig nr. 3.2. Rata stabilitatii financiare

Fig nr. 3.3. Rata autonomiei financiare globale

Fig nr. 3.4. Rata indatorarii globale

3.2. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR

Analiza gestiunii resurselor urmareste completarea informatiilor financiare statice, cu

3.2.1. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR TOTALE

Tabel nr 3.3 Viteza de rotatie a activului total

Tabel nr. 3.5 Viteza de rotatie a activelor circulante

Tabel nr. 3.6.Viteza de rotatie a stocurilor

Viteza de rotatie a stocurilor urmeaza aceeasi traiectorie ca si viteza de rotatie a activelor

Tabel nr. 3.7.Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale

Viteza de rotatie a stocurilor de marfuri, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:

3.2.2. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE ALE CREANTELOR CURENTE

Tabel nr. 3.9.Viteza de rotatie a creantelor curente

3.2.3. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE A DATORIILOR

Tabel nr.3.12.Viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt

3.3 RANDAMENTUL RESURSELOR UTILIZATE

3.3.1. RATELE DE PROFITABILITATE

Rata profitabilitatii veniturilor masoara eficienta globala a activitatii unei societati

3.3.2. RATELE DE RENTABILITATE

Pentru constructia ratelor de rentabilitate se raporteaza diferitele forme ale indicatorilor de

3.4. ECHILIBRUL FINANCIAR

3.4.1. ECHILIBRUL PE TERMEN LUNG

Tabel nr. 3.15. Necesar de fond de rulment

Fig nr. 3.5. Necesar de fond de rulment

3.4.3 ECHILIBRUL PE TERMEN SCURT

Fig nr.3.6. Trezoreria neta

Echilibrul financiar al societatii analizate se prezinta astfel:

Fig nr. 3.7. Echilibrul financiar

Lichiditatea intreprinderii este o forma a echilibrului financiar, fiind perceputa in

Formele pe care le imbraca ratele de lichiditate sunt:

Tabel nr. 3.17. Rate de lichiditate

Rata lichiditatii generale exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe

Fig nr. 3.8. Rata de lichiditate curenta

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe

Fig nr. 3.9. Rata de lichiditate redusa

Fig nr. 3.10. Rata de lichiditate imediata