Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
profitabilă şi sustenabilă este benefică pentru acţionari, clienţi, angajaţi şi economia României în
general.
În 2005 structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei operaţionale şi se
lansează noul concept „Full Agency”. În acelaşi an are loc lansarea primei benzinării
PETROMV.
În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi
OMV Serbia, achiziţia a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum. Un an mai
târziu, Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică cu scopul preluării activităţilor
petrochimice de la rafinăria Arpechim. În acelaşi an Petrom semnează un contract în valoare de
328,5 mil.euro pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice. În anul 2007
Petrom înfiinţează o nouă companie, Petrom Distribuţie Gaze SRL, deţinute în proporţie de
99,99% de Petrom SA şi subordonată Diviziei de Gaze.
În 2008, Petrom SA a încheiat mai multe contracte cu instrumente derivate în scopul
acoperirii împotriva impactului nagativ al reducerii preţului petrolului în 2009. Aceste
instrumente derivate au fost calificate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor este
evaluată la valoare de piaţă la 31 decembrie 2008, fiind înregistrată în capitaluri proprii.
Societatea analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin
explorarea oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărind integrarea
acestora în activitatea de bază a firmei. Compania implementează proiecte pentru modernizarea
instalaţiilor şi aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, doreşte să reducă
semnificativ costurile de procesare şi investirea în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-
ului de produse. De asemenea investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul
gazelor naturale şi ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin
construirea unei centrale electrice pe gaze.
1
Marilena Mironiuc, Analiza economico- financiară, editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, pag. 45.
2
1.1. Structura fluxurilor de rezultate
3
4
7.b.1) cheltuieli 8.4 0.88 17.95 1.72 7.28 0.84
0
7.b.2) Venituri 10. 1.76 9.03 0.87 -1.01 -0.89
04
8. Alte cheltuieli de exploatare 174 30.51 257.6 24.67 83.33 -5.84
.34 7
8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 126 22.16 180.3 17.29 53.75 -4.87
.64 9
8.2 Cheltuieli imozite, taxe şi 28. 4.90 51.62 4.95 23.62 0.05
vărsăminte asimilate
00
8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi 19. 3.45 25.66 2.46 5.96 -0.99
active cedate
70
Ajustări privind provizioanele pentru 1.9 0.34 40.12 3.85 38.15 3.51
riscuri şi cheltuieli
7
Cheltuieli 21. 3.75 96.41 9.24 74.98 5.49
43
Venituri 23. 4.09 56.29 5.40 32.89 1.31
40
9. Cheltuieli de exploatare – total 489 85.64 1002. 96.06 512.76 10.4
2
.40 16
10. Venituri financiare – total 23. 4.05 120.3 11.53 97.13 7.48
18 1
11. Cheltuieli financiare – total 14. 2.55 101.8 9.76 87.29 7.21
57 6
12. Venituri totale 603 105.6 1204. 115.4 600.04 9.73
.98 7 02 0
13.Cheltuieli totale 503 88.19 1104. 105.8 600.04 17.6
3
.98 02 2
14. Rezultatul din exploatare 91. 15.99 81.54 7.82 -9.85 -8.17
39
15. Rezultatul financiar 8.6 1.51 18.46 1.77 9.85 0.26
1
16. Rezultatul brut 100 17.55 100 9.59 0 -7.96
Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii, 2007 respectiv 2008
reliefează participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului brut.
Ponderea acestui s-a diminuat de la 91.39% la 81.54% ca efect al creşterii ponderii cheltuielilor
de exploatare în totalul cheltuielilor cu 85.45%; cauza principală a creşterii cheltuielilor totale
este explicată în principal, prin majorarea cheltuielilor cu materiile prime cu 171. 51%, a
cheltuielilor cu personalul cu 67.93%, a cheltuileilor cu ajustările privind imobilizările în
proporţie de 86.99%, şi a altor cheltuieli de exploatare 83.33% (cheltuieli privind prestaţiile
externe, cheltuieli cu taxele, impozitele, şi alte vărsăminte asimilate, precum şi cele cu donaţiile
şi despăgubirile).
Rezultatul financiar a fost unul pozitiv în cele două exerciţii, ceea ce a influienţat pozitiv
rezultatul net al entităţii Petrom SA; acesta este efectul creşterii ponderii veniturilor financiare
4
(veniturile din dobânzi, în special cele din cadrul grupului, şi veniturile din diferenţele de curs
valutar) cu 97.13% într-o proporţie mai mare decât cea a cheltuielilor financiare.
Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri (profitabilitatea) s-a diminuat nesemnificativ
cu 7.96%, fapt explicat printr-o reducere mai mare a ponderii rezultatului de exploatare în cifra
de afaceri comparativ cu creşterea mai lentă a ponderii rezultatului financiar în cifra de afaceri.
Pentru ca cheltuielile totale să fie eficiente, acestea trebuie sa crească într-un ritm mai scazut
decât veniturile totale.
Pentru a obţine nişte informaţii mai relevante asupra activităţii desfaşurate de o întreprindere,
eficienţa cheltuielior se determină pe fiecare categorie de cheltuială în parte şi respectiv pe
fiecare tip de activitate (de exploatare, financiară, extraordinară).
Tabel nr.2 Analiza eficienţei chelt totale prin indicatorul chelt totale la 1000 lei venituri totale
Specificare Perioada Structura(%) Eficienţa
cheltuielilor(‰)
2007 2008 Si2007 Si2008 Efch2007 Efch2008
Cheltuieli de exploatare 10.520.348.294 16.090.391.456 97,11 90,77 842,64 924,76
Cheltuieli financiare 313.268.366 1.535.431.821 2,89 9,23 628,68 846,60
Cheltuieli extraordinare 0 0 - - - -
Cheltuieli totale 10.833.616.660 17.725.823.277 100,00 100,00 834,42 916,95
Venituri din exploatare 12.484.946.724 17.399.624.687 96,16 90,01 - -
Venituri financiare 498.296.964 1.931.761.930 3,84 9,99 - -
Venituri extraordinare 0 0 - - - -
Venituri totale 12.983.243.688 19.331.386.617 100,00 100,00 - -
Coeficientul de elasticitate:
5
I.
.
II.
Svi 2008 × Ef chi 2008 Svi 2008 × Ef chi 2007
∆Ef cht = ∑ −∑ = 916 ,95 − 821,27 = 95 ,68
100 100
Verificarea:
∆Svi + ∆Ef chi = −13 ,15 + 95 ,68 = 82 ,53 = ∆Ef cht
diminuat eficienţa cheltuielilor ( ∆ E cfh 〉t 0 ) datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale
comparativ cu veniturile totale ale întreprinderii (Icht > I Vt). Valoarea coeficientului de elasticitate
a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale (Echt/Vt = 1,30) arată că la o creştere cu 1% a
veniturilor totale, cheltuielile totale cresc cu 1,30%, ceea ce explică scăderea eficienţei
cheltuielilor totale.
activităţii eficiente ( ∆ S 〈 0v i
), pentru care indicatorul de eficienţă pentru cheltuielile de
exploatare are valori mai mari decât cele ale indicatorului de eficienţă a cheltuielor totale (
E c fhe x 〉 pE c fh).t
Activitatea financiară se caracterizează prin eficienţă întrucât indicatorul cheltuieli financiare
la 1000 lei venituri financiare are valori inferioare indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale
(628,68‰<834,42‰ şi 846,60‰<916,95‰).
6
1.2.2. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor
Orice întreprindere are ca scop obtinerea de profit, respectiv la 1.000 lei venituri obţinute,
aceasta urmăreşte să efectueze cât mai puţine cheltuieli. Diferenţa dintre cheltuielile efectuate şi
veniturile obţinute reprezintă beneficiul economic pe care îl vânează fiecare societate, concetizat
în efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale.
Vt
B= (1000 − Ef cht ) ⇒ B2007 = 12 .983 .243 .688 (1000 − 834 ,42 ) = 2.149 .765 .490 ,19 lei
1000 1000
Vt 2007 Svi 2008 × Ef chi 2008 Vt 2007 Svi 2007 × Ef chi 2007
I.∆Ef cht = 1000 − ∑ − 1000 − ∑ =
1000 100 1000 100
= 12 .983 .243 ,69 × (1000 − 916 ,95 ) −12 .983 .243 ,69 × (1000 − 834 ,42 ) = −1.071 .507 .101 ,74 lei
Vt 2007 Svi 2008 × Ef chi 2008 Vt 2007 Svi 2008 × Ef chi 2007
2.∆Ef chi = 1000 − ∑ − 1000 − ∑ =
1000 100 1000 100
=12 .983 .243 ,69 (1000 − 916 ,95 ) −12 .983 .243 ,69 (1000 −821 ,27 ) = −1.242 .236 .756 ,26 lei
7
II .∆Vt =
Vt 2008
(1000 − Ef cht 2008 ) − Vt 2007 (1000 − Ef cht 2008 ) = Vt 2008 −Vt 2007 (1000 − Ef Cht 2008 ) =
1000 1000 1000
= 244 ,48 × 505 ,45 = 123 .572 ,42 lei
Vexp 2008 −Vexp 2007
1.∆Vexp = (1000 − Ef cht 2008 ) = 206 ,67 × 505 ,45 = 104 .461 ,35 lei
1000
V f 2008 −V f 2007
2.∆V f = (1000 − Ef cht 2008 ) = 37 ,81 × 505 ,45 = 19 .111 ,07 lei
1000
Verificare:
∆Svi + ∆Ef chi =170 .729 .654 ,52 −1.242 .236 .756 ,26 = −1.071 .507 .101 ,74 lei = ∆Ef cht
∆Ef cht + ∆Vt = −1.071 .507 .101 ,74 + 527 .213 .270 ,34 = −544 .293 .831 ,4lei = ∆B
Pe baza Contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori care poartă
numele de solduri intermediare de gestiune care completează gama indicatorilor de apreciere a
performanţelor economice.
Pentru a putea analiza aceşti indicatori, calculul şi rezultatele acestora sunt prezentate sub
formă de tabel, astfel:
8
af cifrei de afaceri
Marja comercială 92.631.023 80.143.334 86,52
Ven din vânzarea mărfurilor – 488.504.995 954.912.376 195,48
Chelt privind mărfurile 395.873.972 874.769.042 220,97
9
Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare a
exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu 36,36% ca rezultat al
sporirii producţiei vândute cu 33,91% şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 95,48%;
tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune,
consolidându-şi în primul rând activitatea de bază.
Marja comercială s-a diminuat pe durata perioadei analizate cu 13,48%, ca urmare a sporiri
cheltuielilor privind mărfurile cu 120,97 (Ivmf > Ichmf).
Producţia exerciţiului, indicator care dimensionează întreaga activitate realizată de
întreprindere într-un exerciţiu financiar, a înregistrat o majorare cu 36,57%, motivată prin:
creşterea producţiei vândute cu 33,91%, ceea ce indică faptul că oferta de produse a
întreprinderii este bine absorbită de piaţă; sporirea soldului debitor al contului „Variaţia
stocurilor”, cu 203,74%, denotă comercializarea unei părţi semnificative a stocului de produse
finite şi produse în curs existente la începutul exerciţiului, reducându-se astfel riscul de
nevandabilitate a producţiei; creşterea producţiei imobilizate cu 541,35%.
Valoarea adăugată, ca indicator de performanţă care exprimă surplusul de bogăţie creat de
întreprindere prin activitatea de exploatare, a înregistrat o creştere egală cu 37,53%, datorită
sporirii mai rapide a producţiei execiţiului cu 36,57%, în raport cu creşterea mai lentă a
consumurilor intermediare cu 34,98% (IPex>Ici).
Excedentul brut de exploatare al întreprinderii analizate dovedeşte faptul că aceasta poate
să-şi menţină potenţialul productiv, are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi,
totodată, poate să onoreze obligaţiile fiscale, deoarece capacitatea de autofinanţare derivată din
activitatea de exploatare este în creştere, cu 36,06%. După cum se observă din analiza structurii
excedentului brut de exploatare, valoarea adăugată este una din cauzele evoluţiei ascendente a
indicatorului. Efectul pozitiv exercitat de creşterea valorii adăugate asupra soldului intermediar
de gestiune analizat a fost însă diminuat de creşterea cheltuielilor cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate cu 37,71% şi a cheltuielilor cu personalul, în aceeaşi perioadă, cu 40,48%.
Evoluţia excedentului de exploatare a avut influenţă favorabilă asupra rezultatului din
exploatare. Chiar dacă excedentul brut deţine ponderea predominantă în structura rezultatului
din exploatare, creşterea tuturor elementelor de cheltuieli, în special a cheltuielilor cu ajustările
privind provizioanele, au determinat reducerea rezultatului de exploatare cu 33,72%.
Rezultatul financiar este profit în ambele exerciţii. Creşterea rezultatului financiar cu
60,15% se datorează creşterii veniturilor financiare cu 287,67%.
Rezultatul curent s-a diminuat în perioada analizată cu 25,31%, în special datorită
diminuării rezultatului din exploatare cu 33,72%.
10
Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al
exerciţiului, şi a determinat egalitatea între rezultatul curent şi rezultatul brut.
În mod succesiv fiecare din aceste solduri intermediare de gestiune şi-a pus amprenta asupra
rezultatului net al exerciţiului. Acesta a scăzut în perioada analizată cu 42,50%. Deşi rezultatul
brut realizat de companie a scăzut cu 25,31%, obligaţia fiscală este mai mare cu 56,94%.
11
perspective de creştere şi dezvoltare. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri
semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în anul 4, când cifra de
afaceri a sporit cu 226,88% în raport cu anul de referinţă. Ritmul de creştere cu baza în lanţ
sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri, de la un an la altul în perioadele anlizate,
creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2, respectiv 45,26%.
Luând în calcul influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie, se constată, cu excepţia anilor
1, 2 şi 4, devansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţului. Prin
corectare cu rata inflaţiei se observă creşterea aparentă a cifrei de afaceri. Aşa cum reflectă cifra
de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri, indicatorul are tendinţă crescătoare în
perioada analizată.
12
-participarea pers la profit (lei) - - -
2. Remunerarea statului (It) 973.480.289 1.412.046.179 145,05
-chelt cu imp, taxe şi vărsăminte asim. 601.895.562 828.870.302 137,71
-impozit pe profit 371.584.727 583.175.877 156,94
3. Remunerarea creditorilor (CHf+CHe) 313.268.366 1.635.431.821 522,05
-chelt financiare (dobânzi, comisioane) 313.268.366 1.635.431.821 522,05
-cheltuieli privind dob de refinanţat 0 0 -
4. Remunerarea acţionarilor (Div) 1.081.902.468 0 -
-dividende (lei)
5. Remunerarea întreprinderii 1.333.732.549 3.115.580.542 233,60
(autofinanţarea) Af
-profitul reinvestit (în rezervă) Pr-lei 110.028.972 720.045.089 65,48
-amortizări şi provizioane Am-lei-a+b+c 1.223.703.577 3.043.535.453 265,56
a.Ajustări de val priv imob corp şi necorp-lei 1.146.101.922 2.256.092.738 196,85
b.Ajustări de valoare privind activele 35.304.253 143.291.376 405,88
circulante-lei
c.Ajustări privind provizioanele-lei 42.297.402 644.151.339 1522,91
6. Remunerarea altor parteneri (CHd+Chex) 432.460.856 411.966.770 97,29
-cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active 432.460.856 411.966.770 97,29
cedate-lei
-cheltuieli extraordinare-lei 0 0 -
7. Alte venituri din exploatare (lei) 57.638.849 139.996.979 242,89
8. Venituri financiare (lei) 498.296.964 1.931.761.930 387,67
9. Venituri extraordinare (lei) 0 0 -
10. Vad (1+2+3+4+5+6-7-8-9) 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53
11. Vadn (10-Am)-lei 4.434.911.431 4.739.028.659 106,86
13
- A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii de la 17,20% la 18,14% in
perioada analizată.
- A crescut semnificativ ponderea cheltuielilor financiare, în perioada curentă faţă de
perioada precedentă, fapt ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care
capitalurile împrumutate (datoriile financiare) sunt mai reprezentative decât capitalurile proprii.
Creşterea cheltuielilor financiare este rezultatul creşterii într-un ritm mai rapid cu 522,05% a
chelt financiare decât ritmul de majorare a Vad cu 137,53%.
- In anul 2008 rata de remunerare a acţionarilor nu înregistrează modificări, ceea ce
arata ca din profitul realizat nu s-au distribuit dividende acţionarilor.
- Se majorează ponderea autofinanţării in Vad, de la 28,58% la 40,03%, ceea ce dă
întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere).
Sporirea acestei rate in perioada analizata s-a realizat ca urmare a creşterii autofinanţării intr-un
ritm mai rapid (233,60%) decât ritmul de sporire a Vad brute (137,53%).
- Rata de remunerare a capitalului productiv din Vad a sporit de la 21,63% la
39,11%, in condiţiile in care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 165,56%, reflectând fie o
îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate, fie creşterea
amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin
investiţie.
14
Tabel nr. 12 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţiei
Nr.crt Indicatori Perioada Indici (%)
2007 2008
1. Valoarea adăugată (lei) 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53
2. Valoarea adăugată netă (lei) 4.434.911.431 4.739.028.659 106,86
3. Producţia exerciţiului (lei) 11.938.802.880 16.304.715.332 136,57
4. Producţia vândută (lei) 11.795.873.413 15.795.814.081 133,91
5. Cifra de afaceri (lei) 12.284.378.408 16.750.726.457 136,36
6. Rs1= (Vad/Pex)*100 47,40 47,73 -
7. Rd1=Ivad/Ipex - 1,01 -
8. Rs2=(Vad/CA)*100 46,06 46,46 -
9. Rd2=Ivad/Ica - 1.01 -
10. Rs3=(CA/Vad)*100 217,09 215,23 -
11. Rd3=Ica/Ivad - 0,99 -
12. Rs4=(Pv/Pex)*100 98,80 96,88 -
13. Rd4=Ipv/Ipex - 0,98 -
14. Rs5=(Vadn/Vad)*100 78,37 60,89 -
15. Rd5=Ivadn/IVad - 0,78
15
Raportul static dintre valoarea adăugată netă şi valoarea adăugată brută descreşte
în perioada analizată cu 17,48% şi reflectă o creştere a cheltuielilor cu amortizarea în structura
valorii adăugate brute. Raportul dinamic subunitar (0,78) dintre indicii acestor două mărimi
sugerează un ritm de creştere a valorii adăugate nete mai lent (Ivadn=106,86%) decât ritmul de
creştere a valorii adăugate brute (Ivad= 137,53%)
16
Tabel nr.13 Analiza ratelor rentabilităţii comerciale
Specificare Perioada Indici (%)
2007 2008
Marja comercială 92.631.023 80.143.334 86,52
Venituri din vânzarea mărfurilor 488.504.995 954.91.376 195,48
EBE 3.398.920.704 4.624.738.475 136,06
Rezultatul net 1.778.042.301 1.022.387.463 57,50
Rezultatul brut 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Rezultatul curent 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Rezultatul din exploatare 1.964.598.430 1.309.233.231 66,28
Cifra de afaceri 12.284.378.408 16.750.726.457 136,36
Cheltuieli totale 10.833.616.660 17.725.823.277 163,62
Cheltuieli curente 10.833.616.660 17.725.823.277 163,62
Cheltuieli de exploatare 10.520.348.294 16.090.391.455 152,95
RMC = Mc/Vmf (%) 18,96 8,39 44,25
RMb = EBE/CA (%) 27,67 27,61 99,78
RMnexp=Rexp/CA (%) 15,99 7,82 48,91
RMN = Rnet/CA (%) 14,47 6,10 42,16
17
Rata rentabilităţii activului total are tendinţă crescătoare în perioada analizată, de la
13,37% la 15,18%, ca urmare a creşterii rezultatului economic cu 31,59% şi a majorării activului
total angajat în activitatea întreprinderii cu 15,94%.
Af 2007 = CAF − Div prelevate = 2.714 .067 .611 −1.081 .902 .469 = 1.632 .165 .142 lei
Af 2008 = 2.406 .130 .777 lei
18
1.8. Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru
întreprindere
Din calculele efectuate rezultă faptul că întreprinderea nu creează valoare adăugată pentru
acţionari din investiţiile efectuate nici în 2007 şi nici în 2008. Observăm că nivelul capitalului
investit este destul de semnificativ în ambii ani, însă acesta este atras de către societate cu un
cost prea ridicat, astfel că profitul din exploatare după impozitare este mai mic decât
remunerarea aşteptată de finanţatori.
19
1.9. Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei
întreprinderii
20
Deşi întreprinderea se confruntă cu lipsa de lichiditate, în prezent, investiţiile realizate îi pot
mari în viitor autonomia financiară şi pot genera fluxuri de numerar excedentare.
Analiza fluxurlor de trezorerie poate oferi o explicaţie, directă şi imediată asupra mişcărilor
care au influenţă asupra echilibrului monetar si prin intermediul indicatorilor exprimaţi prin
rate.
Interpretarea rezultatelor:
Pe baza datelor din tabelul anterior, se deduc următoarele concluzii:
- primul indicator arată insuficienţa fluxurilor de trezorerie din activitatea de
exploatare în anul 2007. Deşi fluxurile de numerar înregistrează o valoare care exprimă
eficienţa activităţii de exploatare, acestea nu sunt suficiente pentru onorarea tuturor
obligaţiilor de plată, întreprinderea fiind nevoită să apeleze la surse exerne de finanţare.
În 2008 se observă o mai bună acoperire o obligaţiilor de plată datorată creşterii
fluxurilor generate din activitatea de exploatare cu 76,38%;
- ponderea anuităţilor de rambursare a datoriilor mai mari de un an în anul 2007
este egală cu zero deoarece întreprinderea apelează la resurse de finanţare externă pe
21
termen scurt. În 2008 însă, acesta este nevoită să apeleze şi la credite pe termen lung
pentru a-şi desfaşura în continuare activitatea de exploatare, mărimea dobânzilor aferente
acestor credite, consumând 12% din totalul numerarului generat de activitatea de
exploatare;
- rata de plată a dividendelor arată că remunerarea acţionarilor în 2007, consumă
mai mult de 50% din fluxurile generate de activitatea de exploatare. Scăderea acestui
indicator în 2008 se datorează creşterii fluxurilor de trezorerie şi diminuarea
dividendelor distribuite acţionarilor;
- diminuarea ponderii plăţilor efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări
(corporale, financiare) se datorează creşterii fluxurilor din activitatea de exploatare într-
un ritm superior creşterii investitiilor în imobilizări. Acestea din urmă deţin în 2007 o
pondere de 146% în fluxurile de exploatare, iar în 2008 plăţile pentru investiţii consumă
141% din fluxurile generate de activitatea de exploatare;
- fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare ar fi permis rambursarea
datoriilor totale ale întreprinderii în circa 6 ani şi patru luni în 2007, iar în 2008 în 3 ani
şi 10 luni.
22
- rezultatul net pe acţiune, indicator care interesează acţionarii majoritari, a scăzut în
perioada analizată cu 42.50%, datorită diminuării rezultaului net (Ipnet=57.50%), în timp
ce numarul de acţiuni a ramas constant de la o perioadă la alta.
- Potenţialul de autofinanţare a întreprinderii în raport cu numărul de acţiuni, reflectat în
indicatorul capacitatea de autofinanţare pe acţiune, a înregistrat o diminuare cu 33.07%,
explicată prin diminuarea capacităţii de autofinanţare (ICAF=66.93%), în timp ce
numărul acţiunilor a rămas constant;
- Coeficientul de capitalizare bursieră arată că preţul pe care investitorii sunt dispuşi să-l
plătească pentru profitul net pe acţiune s-a majorat cu 289.80%, motivaţia acestora a fost
diminuată de reducerea profitului net pe acţiune;
- Rata de capitalizare a profitului s-a diminuat cu 74.35%, ceea ce seminifcă că
randamentul aşteptat de acţionari de pe urma capitalului investit într-o acţiune, al cărei
curs era de 0.1160 lei în exerciţiul precedent şi 0.26 lei în exerciţiul curent, s-a redus
semnificativ de la 0.27 la 0.069.
23
2.1. Analiza sturcturii bilanţului
Analiza structurii bilanţului este cunoscută ca şi analiza verticală a activului şi a pasivului
contabil. Ea constă în determinarea proporţiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului,
evidenţiindu-se astfel care este compoziţia relativă a patrimoniului întreprinderii şi a ponderii
elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii, explicându-se astfel contribuţia acestora
la capitalul întreprinderii.
Tabel 3.2.1. Analiza structurii activului şi a pasivului
24
de 5%, limită impusă de literatura de specialitate indică lipsa de lichiditate şi necesitatea
procurării creditelor bancare pe termen scurt.
- rata resurselor curente indică creşterea contribuţiilor la finanţarea activităţii
întreprinderii de la 12.19% la 13.82% concomitent cu creşterea ratei îndatorării globale a
întreprinderii de la 12.32% la 19.85%, ca urmare a creşterii datoriilor totale (Idt=189.73%) într-
un ritm inferior ritmului de creştere a pasivului total (117.80%);
- rata autonomiei globale a entităţii are valori semnificative, 62.30% în exerciţiul
precedent şi 54.43% în cel curent, ceea ce confirmă o poziţie de independeţă financiară conform
datelor întreprinderii. În situaţia în care entitatea ar decide să îşi sporească gradul de îndatorare,
întreprinderea nu ar reprezneta un risc pentru bancă.
- caracterul permanent al finanţării reflectat prin valori foarte mari ale ratei stabilităţii
financiare, asigură un grad de sigurnţă întreprinderii; în structura capitalului permanent
predomină în ambele exerciţii capitalul propriu.
25
2.2. Analaiza echilibrului financiar prin sistemul de rate
26
3.2.2. Analiza lichidităţii întreprinderii
Lichiditatea exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor financiare care ajung
la scadenţă pe termen scurt, ca urmare a transformării activelor circulante în disponibilităţi.
Tabelul 3.2 Determinarea ratelor de lichiditate
27
duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin interediul
cifrei de afaceri cu 0.91% (mai putin de o zi);
- capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin creşterea vitezei de rotaţie a
creanţelor cu 61.29%, determinată de creşterea cifrei de afaceri (36.36%)de către diminuarea
creanţelor comerciale (15.46%) .
- termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte mic
şi si are tendinţă de reducere, fapt care are un impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii,
reducând necesarul de finanţare a ciclului de exploatare.
- viteza de rotaţie a activelor circulante cât şi durara de rotaţie a acestora au valori mici
(zilnic), fapt ce reflectă o bună gestiune a activelor circulante, concretizată în diminuarea
defazajului temporar dintre intrările si ieşirile monetare şi în echilibrul de trezorerie.
- modul in care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii a contribuit
la reducerea ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 76.32% (mai puţin de o zi), cu consecinţe
favorabile asupra lichidtăţii întreprinderii.
Pentru a realiza 100 lei cifră de afaceri, sunt necesare 0.32 lei investiţii în active
circulante în exerciţiul precedent şi de 0.24 lei în exerciţiul încheiat. Diminuarea necesarului de
finanţat la 100 lei cifră de afaceri cu 23.68% refelctă creşterea capacităţii de plată a
întreprinderii, deoarece a crescut posibilitatea ei de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ
circulant, astfel încât acestea să generalizeze disponibilităţi. Cauzele care explică situaţia
anterioară sunt:
- diminuarea necesarului de finanţat pentru creanţele comerciale la 100 lei cifră de
afaceri cu 38%, aceasta înseamnă că pentru a obţine 100 lei cifră de afaceri s-a investit mai puţin
în creanţe comerciale comerciale, în exerciţiul încheiat, ceea ce echivalează cu o reducere a
imobilizării resurselor financiare în creanţe.
- stocurile, prin modul în care au fost gestionate, au generat disponibilităţi de la o
perioadă la alta. Investiţiile în stocuri sau necesarul de finanţat pentru stocuri de 100 lei cifră de
afaceri s-a redus cu 8.66%.
28
3.2.4. Analiza ratelor de solvabilitate
29
- Rata capacităţii de ramburasre la termen indică prelungirea termenului de rambursare a
datoriilor mai mari de un an din capacitatea de autofinanţare cu 0.15 ani, pentru că au
crescut datoriile cu 89.73%;
- Raportul prelevării datoriilor financiare creşte cu 283.68%, iar valorile sale sunt
inferioare limitei 0.6; prin urmare, întreprinderea poate suporta costul îndatorării din
excedentul brut de exploatare , cu atăt mai mult cu cât excedentul brut din exploatare se
majorează cu 36.06%, iar cheltuielile financiare cresc cu 422.05%;
- Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce
priveşte independenţa financiară, care derivă din creşterea capitalului propriu cu 2.91% şi
a pasivului total cu 17.79%, rezultând că băncile finanţatoare nu sunt expuse riscului de
insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client;
- Conform raportului autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu
riscul de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu (crescătoare) la
formarea capitalului permanet este superioară limitei de 0.5.
30
4. Echilibrul funcţional al intreprinderii
4.1. Elaborarea bilanţului funcţional
2007 2008 2007 2008
UTILIZARI STABIE 19354187124.00 23825949759.00 RESURSE DURABILE 21388911997.00 25354638789.00
ACTIVE IMOBILIZATE DE EXPLOATARE 3117118760.80 4922351867.00 Capitaluri proprii 13184118605.00 13568598447.00
Imobilizari necorporale 434586899.00 1451722769.00 Capital 5664410834.00 5664410834.00
Prime de capital - -
Imobilizari corporale 2682531861.80 3470629098.00
ACTIVE IMOBILIZATE IN AFARA Rezerve din reevaluare 57417759.00 50904252.00
EXPLOATARII 16237068363.20 18903597892.00
Rezerve 5792755272.00 6315308717.00
Imobilizarile corporale 10730127447.20 13882516392.00
Rezultat reportat 1521411.00 587632269.00
Imobilizari financiare 5506940916.00 5021081500.00
Profit/pierederea exerciţiului 1778042301.00 1022387463.00
Repartizarea profitului 110028972.00 72045088.00
amortizarea imobilizatrilor necorporale 131030614.00 322007248.00
Amortizarea imobilizarilor corporale 2848326532.00 3697471293.00
31
4.2. Analiza echilibrului functional prin sistemul de rate
Indicatorul Exercitiul financiar Abateri
2007 2008
Rata utilizarilor stabile 80.17 82.31 2.66
Rata utilizarilor ciclice 19.83 17.69 -10.77
Rata utilizarilor ciclice de exploatare 10.35 10.68 3.26
Rata utilizeărilor ciclice din afara exploatarii 6.36 3.60 -43.36
Rata utilizarilor de trezorerie 3.12 3.40 9.19
Rata resurselor durabile 88.60 87.59 -1.14
Rata resurselor durabile proprii 54.61 46.87 -14.17
Rata resurselor durabile imprumutate 0.12 5.20 4228.01
Rata resurselor ciclice 11.40 11.37 -0.23
Rata resurselor ciclice de exploatare 5.56 5.21 -6.39
Rata resurselor ciclice din afara exploatarii 5.84 6.17 5.65
Rata resurselor de trezorerie 0.00 1.04
Interpretarea rezultatelor
32
- rata resurselor durabile proprii se reduce cu 14.17%, ceea ce indică un grad mai scăzut
la finanţarea resurselor proprii, având totuşi o poziţie financiară bună cu finanţatorii;
- rata resurselor durabile împrumutate, creşte dar are valori foarte mici comparativ cu rata
resurselor durabile prorpii, ceea ce înseamnă ca autonomia financiară a întreprinderii nu
este afectată şi dispune de suficientă capacitate de îndatorare;
- rata resurselor ciclice se diminuează nesemnificativ cu 0.23% indicând faptul că
întreprinderea poate atrage resurse financiare printr-o politică financiară eficientă sau de
la bănci;
- rata resurselor ciclice de exploatare scade cu 6.39% ceea ce înseamnă că se diminuează
flexibilitatea întreprinderii pe termen scurt;
- rata resurselor ciclice din afara exploatării a crescut cu 5.56% pentru-că resursele ciclice
cresc în raport cu pasivul total al întreprinderii;
- rata resurselor de trezorerie are un trend crescător ceea ce înseamnă că în exerciţiul
încheiat firma va apela la credite pe termen scurt.
2007 2008
Fond de rulment net global 2034724873.00 1528689030.00 -24.87
Necesar de fond de rulment total 2034724873.00 1829215298.00 -10.10
Necesar de fond de rulment de exploatare 1154760283.95 1585195308.10 37.27
Necesar de fond de rulment din afara 127322202.05 -741442952.10 -682.34
exploatarii
Trezoreria netă 752642387.00 684936674.00 -9.00
33
- deficitul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor circulante de exploatare a
generat necesar de fond de rulment pozitiv; în cadrul activelor circulante de exploatare se
detaşsează sporirea cu 24.56% în care sunt imobilizate resurse financiare;
- necesarul de fond de rulmnet din afara exploatării a scăzut semnificativ ceea ce
înseamnă că activitatea din afara exploatării a degajat o resursă în fond de rulment,
respectiv, un excedent de resurse în afara exploatării în raport cu necesarul;
- în perioada anlizată echilibrul funcţională între resursele şi utilizările stabile a permis
finanţarea integrală a necesaruli de fond de rulment total şi degajarea trezoreriei nete
pozitive.
34
- rata finanţării ciclice de exploatare şi în afara exploatării subunitare indică un necesar
de fond de rulment din exploatare şi din afara exploatarii pozitiv, respectiv nu se
realizează eliberarea de resurse din activitatea curentă din exploatare cât şi din afara
exploatarii; trendul crescător al indicatorului evidenţiază creşterea gradului de atragere a
resurselor de la terţi pentru finanţarea resurselor ciclice, fapt pozitv pentru întreprindere
dacă se are în vedere că datoriile comerciale constrâng mai putin întreprinderea, în ceea
ce priveşte costul şi condiţiile de acordare;
- în exerciţiul precedent, valoarea supraunitară a raprortului explică participarea fondului
de rulment net global la formarea trezoreriei nete pozitive, după acoperirea integrală a
necesarului de fond de rulment total; în exerciţiul curent, rata finanţării globale
subunitare evidenţiază insuficienţa fondului de rulment net global pentru finanţarea
necesarului de fond de rulment total.
5. Riscul de faliment
Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale
economico-financiare. Cauzele şi factorii care determină falimentul acţionează în mod înlănţuit
35
şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. Există însă
numeroase metode de detectare a riscului. Printre care menţionăm:
a) Metode patrimoniale;
1. Analiza fondului de rulment
fondul de rulment net:
FRN = CP – Ain
FRN 2007 = 2.206.178.154 lei
FRN 2008 = 1.674.947.589 lei
Arată că după finanţarea activelor imobilizate, întreprinderea deţine un surplus de capital
permanent. Cauza care determină un fond de rulment net pozitiv este creşterea capitalului
permanent pe seama creşterii capitalului propriu, cât şi a datoriilor mai mari de un an, care
implică noi costuri ale finanţării.
36
2. Analiza solvabilităţii întreprinderii
rata solvabilităţii generale:
Rsg = At / Dt
Rsg 2007 = 8,11
Rsg 2008 = 5,04
Atât în 2007, cât şi în 2008, întreprinderea reflectă o stare de solvabilitate, nefiind
riscantă pentru furnizorii de capital deoarece întreprinderea se află în măsură sa-şi
ramburseze datoriile şi costul acestora.
37
După analiza aptitudinii întreprinderii de a rambursa din capacitatea de autofinanţare,
datoriile care trebuie platite într-o perioadă mai mare de un an, putem constata faptul că
societatea dispune de capacitate de autofinanţare pentru rambursarea datoriilor scadente.
b) Metoda scorurilor.
38
Este o metodă prin care se apreciază succesul sau falimentul unei întreprinderi printr-o
funcţie scor. Aceasta funcţie se poate calcula după mai multe modele, astfel:
1. Modelul Altman
Z= 1,2R1 + 1,4R2 + 3,3R3 + 0,6R4 + 0,999R5
Denumire Formulă Rezultat
2007 2008
R1 (Ac - Dc) / At 0,0998 0,0657
R2 P reinv. / At 0,6561 0,3989
R3 R ec / At 0,1164 0,1300
R4 Cpr / Dt 0,8426 0,8072
R5 CA / At 0,5805 0,6720
Z 2007 = 2,51
Z 2008 = 2,22
Funcţia score calculată după modelul Altman arată că întreprinderea nu se confruntă încă
cu un risc de faliment, însă daca aceasta nu-şi va gestiona suficient resursele, riscul de
faliment ar putea aparea. În momentul dat, solvabilitatea acesteia arată o poziţie financiară
bună.
Funcţia score calculată după modelul Conan & Holder confirmă că situaţia întreprinderii
este foarte bună. Riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub 10% dacă
societatea va inceta să-şi mai gestioneze bine situaţia financiară.
39
R1 Ch f / EBE 0,0922 0,3536
R2 CP / Ci 0,8647 0,5000
R3 CAF / Dt 0,1735 0,1431
R4 EBE / CA 0,2767 0,2761
R5 (Dcom / Afz) * 360 35,6457 30,9879
R6 ΔVad / Vad0 0,3753 0,2729
R7 (Cc / CA) * 360 29,4997 23,2061
R8 Inv / Vad 0,0768 0,1865
Z 2007 = 1, 34
Z 2008 = 1,28
Funcţia score calculată după Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei confirmă
Modelul Conan & Holder, astfel că riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub
10% , situaţia prezentă a întreprinderii fiind favorabilă.
41
contribuţia fiscală la bugetul statului a fost de 6.476 mil lei, cu 14% mai mare faţă de anul 2007.
Impozitul pe profit a însumat 583 mil lei, redevenţele 725 mil lei şi contribuţiile sociale au atins
valoarea de 509 mil lei.
La data de 31 decembrie 2008, activele totale însumau 25 mld lei, cu 18% mai mult faţă
de sfârşitul anului 2007, în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale, activelor
financiare şi a stocurilor, valoare contrabalansată de scăderea creanţelor, precum şi de
diminuarea soldului contului casa şi conturi la bănci. Ieşirile de numerar mai mari pentru
investiţii, creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, OMV şi acţionarii
minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008.
Activele imobilizate au crescut cu 21% până la 20 mld lei, în special ca rezultat al
investiţiilor semnificative. Se poate spune că 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii. În
primele trei trimestre ale anului vânzările au crescut datorită mediului favorabil al preţurilor la
ţiţei pe plan internaţional, conducând la obţinerea unei cifre de afaceri de 16,7 mld lei, cu 36%
mai mare decât în 2007. Petrom a continuat să-şi îmbunătăţească eficienţa operaţională, având la
bază programul de restructurare şi investiţiile semnificative în toate segmentele de activitate.
Drept urmare, investiţiile au înregistrat un nivel record, însumând 6.404 mil lei, reprezentând o
creştere de 68% comparativ cu 2007.
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele
contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în
sumă de 1.114 mil lei (2007: 1.423 mil lei).
În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare şi
creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai mari şi
plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul
anului.
De la sfârşitul anului 2007, Petrom a fost implicat în litigii iniţiate de foşti şi actuali
angajaţi, ca urmare a interpretării diferite a Contractului Colectiv de Muncă. Dat fiind că pe
parcursul anului 2008, Petrom a continuat să primească noi revendicări în acest sens, conducerea
a evaluat datoriile potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare şi a decis
înregistrarea, conform principiilor prudenţiale şi pe baza unor estimări riguroase privind ieşirile
potenţiale de numerar, provizionul mai sus menţionat pentru acoperirea riscului. Până în prezent,
Petrom a întreprins toate acţiunile posibile şi a angajat toate resursele necesare pentru a se apăra
împotriva proceselor de judecată şi, de asemenea, pentru a preveni creşterea numărului de litigii.
În Explorare şi Producţie, una din realizările majore a fost stabilizarea producţiei de
ţiţei în cursul anului 2008. Ca urmare a activităţilor de explorare şi redezvoltare, în 2008 rata de
înlocuire a rezervelor Petrom a atins nivelul de 71% în România (nivelul stabilit ca obiectiv de
42
realizat în 2010 fiind de 70%). Programul de Modernizare Sonde a fost finalizat cu succes în
2008.
În Rafinare şi Marketing, 2008 a fost un an dificil. Deteriorarea mediului economic şi
scăderea accentuată a preţului ţiţeiului au avut un impact negativ puternic care a putut fi numai
parţial compensat de îmbunătăţirile constante realizate pe parcursul anului în activitatea
operaţională.
În activitatea de Gaze şi Energie am reuşit să ne consolidăm poziţia pe piaţa gazelor
naturale din România, în contextul unui mediu de afaceri dificil. Împreună cu Petrom Distribuţie
Gaze SRL, Grupul Petrom a reuşit să deservească toate segmentele, de la micii consumatori
casnici până la consumatorii mari. Noua Divizie de Energie a continuat să-şi consolideze poziţia
în 2008 pentru a atinge obiectivul strategic al Petrom de a intra pe piaţa de energie electrică.
De asemenea în 2008 am contractat o linie de credit multi-valută în valoare de circa 375
de milioane de euro, cu termen de rambursare de 3 ani, în vederea finanţării programelor
prioritare de investiţii. Compania funcţionează după principiile de eficienţă şi etică profesională
atât pe piaţă, cât şi în relaţiile cu clienţii şi partenerii ei. Relaţiile pe care le stabileşte se bazează
pe încredere şi bună comunicare. Pentru clienţi, este important să demonstreze că produsele
Petrom sunt sigure şi de cea mai bună calitate. Corectitudinea, responsabilitatea şi respectul
reprezintă esenţa relaţiilor de colaborare cu toate părţile implicate: clienţi, angajaţi, acţionari şi
societatea, în general. Căută să menţină relaţii de lungă durată cu partenerii şi să le câştige
încrederea prin comunicare deschisă, încredere şi prin cooperare interculturală. Obiectivul
companiei este să creeze un mediu reciproc avantajos, prin parteneriate sociale şi economice,
respectând exigenţele ecologice actuale.
Analiza SWOT
43
- creşterea veniturile din dobânzi, în - cheltuieli execesive (cheltuieli cu
special cele din cadrul grupului; materiile prime, cheltuieli cu
- creşterea cifrei de afaceri,a personalul, etc);
producţiei exerciţiului şi a valorii - Diminuarea eficienţei cheltuielilor
adăugate; totale
- menţinerea potenţialul productiv; - îmbătrânire a capitalului productiv
- capacitate să remunereze capitalurile aflat in dotarea întreprinderii
avansate; analizate;
- onorarea obligaţiilor fiscale; - creşterea amortizării calculate ca
- dispune de capacitatea de urmare a achiziţionării de noi
autofinanţare sporită; imobilizări corporale si necorporale
- Absenţa evenimentelor cu caracter prin investiţie;
extraordinar care a lăsat neschimbat - dificultăţi în valorificarea producţiei
rezultatul net; - activitatea de comerţ cu mărfuri nu
- creşterii productivităţii muncii; este rentabilă;
- diminuarea dependenţei faţă de terţi
şi implicit a riscului de exploatare
care decurge din această dependenţă
- activitatea de exploatare a fost
generatoare unui surplus monetar
potenţial care avut un efect favorabil
asupra capacităţii de autofinanţare;
- nevoi descrescătoare de credite
bancare pe termen scurt pentru
fianaţarea activităţii curente;
- autonomia financiară a întreprinderii
nu este afectată;
- dispune de suficientă capacitate de
îndatorare.
Oportunitati Amenintari
44
- posibilitatea de a promova proiecte - poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei
de investiţii (de menţinere şi de avantajelor competitive;
creştere); - concurenţa agresivă;,
- diversificarea gamei mărfurilor - strategii de piaţă neeficiente prin
oferite pieţei; utilizarea de materiale substituibile,
- creşterea, în structura vânzărilor, a puţin costisitoare şi calitativ
ponderii mărfurilor care asigură rate superioare;
ale marjei comerciale semnificative;
diminuarea costurilor totale de
cumpărare a mărfurilor;
- o mai bună utilizare a capacităţilor
de producţie existent;
- alegerea clienţilor care să aibă o
cerere stabilă astfel încât să se
asigure desfacerea produselor;
- achiziţionarea de materii prime şi
materiale la preţuri mai avantajoase;
- creşterea productivităţii muncii;
- reducerea consumului specific pe
unitatea de produs;
- optimizarea stocurilor de materii
prime şi materiale consumabile,
precum şi cele de produse finite
destinate vânzării;
- creşterea motivării şi calificării
personalului;
- modernizarea tehnologiilor de
fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil
a ponderii consumurilor
intermediare în producţia
exerciţiului;
- procurarea factorilor de producţie la
preţuri şi în condiţii avantajoase de la
furnizori.
45
Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri, întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot
privi: găsirea de noi pieţe de desfacere; schimbarea strategiei de produs; menţinerea în structura
producţiei a produselor care, prin rentabilitatea lor, contribuie în mod semnificativ la obţinerea
rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs
semnificative; controlul dinamicii costurilor, cu consecinţe favorabile asupra foarfecelui preţ-cost;
îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenţilor.
O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună
adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel încât să se asigure utilizarea
46
integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea în structura vânzărilor a ponderii
produselor care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse, controlul
calităţii materiilor prime utilizate în porcesul de fabricaţie.
Creşterea ratei rentabilităţii economice, de către companie, s-ar putea realiza prin creşterea
performanţei activităţilor de exploatare şi financiare, astfel încât să se reducă dificultăţile de
valorificare a producţiei, veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare, să se
utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate, prin antrenarea lor în activitatea de
exploatare, practicarea unei politici de stocare eficiente, diminuarea obligaţiilor faţă de participanţi
la activitatea sa.
În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare, întreprinderea ar trebui să îşi diminueze
gradul de îndatorare, astfel încât cheltuielile financiare să se diminueze, pentru ca în caz contrar să
se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare.
47