Sunteți pe pagina 1din 47

Cuprins

1. Prezentarea societăţii şi a mediului extern...................1


1. Analiza performanţelor economico- financiare ale
întreprinderii..................................................................2
1.1. Structura fluxurilor de rezultate............................................................................................3
1.2. Analiza eficienţei cheltuielilor..............................................................................................5
1.2.1.Analiza eficienţei cheltuielilor totale..............................................................................5
1.2.2.Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor...........................................................7
1.3. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune..........................................8
1.3.1.Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri.............................................................11
1.3.2.Analiza valorii adăugate...............................................................................................12
1.3.3.Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de exploatare.........................14
1.4. Analiza capacităţii de autofinanţare....................................................................................16
1.5. Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale.........................................................................16
1.6. Analiza ratelor rentabilităţii economice..............................................................................17
1.7. Analiza ratelor rentabilităţii financiare...............................................................................18
1.8. Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru întreprindere...................................19
Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul
deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari...................19
1.9. Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei întreprinderii.................................20
2.10. Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii. 22
2. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii..................23
2.1. Analiza sturcturii bilanţului................................................................................................24
2.2. Analaiza echilibrului financiar prin sistemul de rate..........................................................26
3.2.1. Analiza ratelor de acoperire financiară........................................................................26
3.2.2. Analiza lichidităţii întreprinderii.................................................................................27
3.2.3. Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri...........................................28
3.2.4. Analiza ratelor de solvabilitate....................................................................................29
5. Riscul de faliment.....................................................35
Analiza SWOT..............................................................43

1. Prezentarea societăţii şi a mediului extern


Societatea comercială Petrom SA este o societate cu capital de stat şi privat autohton şi străin
cu sediul în Calea Dorobanţilor, nr.239, sector I, Bucureşti, România. Societatea a fost înfiinţată
în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.49 din octombrie 1997, modificată
prin legea nr.70 din aprilie 1998. Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul
de ordine J-40-8302/1997 şi are codul de identificare fiscală 1590082. Compania îşi desfăşoară
activitatea în explorare şi producţie şi activităţi aferente, rafinare şi marketing, distribuţia de gaz,
chimice, producţie gaz şi energie şi de asemenea are activităţi în Kazahstan.
Societatea produce şi procesează ţiţei şi gaze şi distribuie combustibil şi alte produse
petroliere în vederea asigurării şi mobilităţii în România şi în regiunile învecinate. Creşterea

1
profitabilă şi sustenabilă este benefică pentru acţionari, clienţi, angajaţi şi economia României în
general.
În 2005 structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei operaţionale şi se
lansează noul concept „Full Agency”. În acelaşi an are loc lansarea primei benzinării
PETROMV.
În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi
OMV Serbia, achiziţia a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum. Un an mai
târziu, Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică cu scopul preluării activităţilor
petrochimice de la rafinăria Arpechim. În acelaşi an Petrom semnează un contract în valoare de
328,5 mil.euro pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice. În anul 2007
Petrom înfiinţează o nouă companie, Petrom Distribuţie Gaze SRL, deţinute în proporţie de
99,99% de Petrom SA şi subordonată Diviziei de Gaze.
În 2008, Petrom SA a încheiat mai multe contracte cu instrumente derivate în scopul
acoperirii împotriva impactului nagativ al reducerii preţului petrolului în 2009. Aceste
instrumente derivate au fost calificate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor este
evaluată la valoare de piaţă la 31 decembrie 2008, fiind înregistrată în capitaluri proprii.
Societatea analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin
explorarea oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărind integrarea
acestora în activitatea de bază a firmei. Compania implementează proiecte pentru modernizarea
instalaţiilor şi aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, doreşte să reducă
semnificativ costurile de procesare şi investirea în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-
ului de produse. De asemenea investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul
gazelor naturale şi ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin
construirea unei centrale electrice pe gaze.

1. Analiza performanţelor economico- financiare ale


întreprinderii
Performanţele înregistrate de SC Petrom SA, precum şi îndeplinirea obiectivelor companiei
pot fi analizate cu ajutorul unui ansamblu de indicatori a căror sursă informaţională o constituie
Contul de profit şi pierdere în care sunt reflectate fluxurile de venituri şi cheltuieli specifice celor
trei activităţi (de exploatare, financiară şi extraordinară). Aceste fluxuri dau conţinut unor
rezultate intermediare care oferă posibilitatea analizării succesive a impactului rezultatului din
exploatare, celui financiar şi extraordinar asupra rezultatului exerciţiului, rezultat ce evidenţiază
efectele activităţii desfaşurate asupra acumulării companiei.1

1
Marilena Mironiuc, Analiza economico- financiară, editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, pag. 45.

2
1.1. Structura fluxurilor de rezultate

Structura fluxurilor de rezultate reprezintă analiza pe verticală a Contului de profit şi


pierdere. În acest mod deducându-se contribuţia fiecăreia din cele trei categorii de rezultat la
realizarea rezultatului de ansamblu al întreprinderii.

Tabelul nr. 1. Analiza structurii fluxurilor de rezultat.


Specificare (mii lei) Perioada Perioada curentă Abateri (%)
precedenta
Ponderea în: Ponderea în: Rez. CA
brut
Rez CA Rez.b CA
.br rut
ut
1. Cifra de afaceri 571 100 1043. 100 421. 0
,47 29 82
Producţia vândută 548 96.00 983.8 94.30 435.08 -1.7
.74 2
Venituri din vânzarea mărfurilor 22. 3.97 59.48 5.70 36.75 1.73
73
2.Variaţia stocurilor 5.6 0.98 22.85 2.19 17.23 1.21
2
3. Producţia imobilizată 1.0 0.18 8.85 0.85 7.82 0.67
3
4. Alte venituri din exploatare 2.6 0.46 8.72 0.84 6.04 0.38
8
Venituri din exploatare-total 580 101.6 1083. 103.8 502.91 2.27
.80 71 7
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi 146 25.00 318.4 30.52 171.51 5.52
materiale consumabile 3.42 -
.90 0.349 1 0.33
Alte cheltuieli materiale 0.01
3.42 9
b) alte cheltuieli din afară (energie şi 1.9 3.66 33.56 3.22 31.57 -0.44
apă)
9
Cheltuieli privind mărfurile 18. 3.22 54.48 5.22 36.06 2
42
6. Cheltuieli cu personalul 77. 13.50 145.0 13.90 67.93 0.4
12 5
a) salarii 59. 10.39 113.3 10.87 53.96 0.48
40 6
b) cheltuieli cu asigurărle şi protecţia 17. 3.10 31.70 3.04 13.98 -0.06
socială
72
7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor 53. 9.32 140.5 13.47 87.2 4.15
corporale şi necorporale
32 2
7. a.1) Cheltuieli 54. 9.50 141.3 13.54 86.99 4.04
31 0
7.a.2) Venituri 0.9 0.17 0.79 0.07 -0.2 -0.1
9
7. b) Ajustarea activelor circulante 1.6 0.28 8.92 0.86 7.28 0.58

3
4
7.b.1) cheltuieli 8.4 0.88 17.95 1.72 7.28 0.84
0
7.b.2) Venituri 10. 1.76 9.03 0.87 -1.01 -0.89
04
8. Alte cheltuieli de exploatare 174 30.51 257.6 24.67 83.33 -5.84
.34 7
8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 126 22.16 180.3 17.29 53.75 -4.87
.64 9
8.2 Cheltuieli imozite, taxe şi 28. 4.90 51.62 4.95 23.62 0.05
vărsăminte asimilate
00
8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi 19. 3.45 25.66 2.46 5.96 -0.99
active cedate
70
Ajustări privind provizioanele pentru 1.9 0.34 40.12 3.85 38.15 3.51
riscuri şi cheltuieli
7
Cheltuieli 21. 3.75 96.41 9.24 74.98 5.49
43
Venituri 23. 4.09 56.29 5.40 32.89 1.31
40
9. Cheltuieli de exploatare – total 489 85.64 1002. 96.06 512.76 10.4
2
.40 16
10. Venituri financiare – total 23. 4.05 120.3 11.53 97.13 7.48
18 1
11. Cheltuieli financiare – total 14. 2.55 101.8 9.76 87.29 7.21
57 6
12. Venituri totale 603 105.6 1204. 115.4 600.04 9.73
.98 7 02 0
13.Cheltuieli totale 503 88.19 1104. 105.8 600.04 17.6
3
.98 02 2
14. Rezultatul din exploatare 91. 15.99 81.54 7.82 -9.85 -8.17
39
15. Rezultatul financiar 8.6 1.51 18.46 1.77 9.85 0.26
1
16. Rezultatul brut 100 17.55 100 9.59 0 -7.96

Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii, 2007 respectiv 2008
reliefează participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului brut.
Ponderea acestui s-a diminuat de la 91.39% la 81.54% ca efect al creşterii ponderii cheltuielilor
de exploatare în totalul cheltuielilor cu 85.45%; cauza principală a creşterii cheltuielilor totale
este explicată în principal, prin majorarea cheltuielilor cu materiile prime cu 171. 51%, a
cheltuielilor cu personalul cu 67.93%, a cheltuileilor cu ajustările privind imobilizările în
proporţie de 86.99%, şi a altor cheltuieli de exploatare 83.33% (cheltuieli privind prestaţiile
externe, cheltuieli cu taxele, impozitele, şi alte vărsăminte asimilate, precum şi cele cu donaţiile
şi despăgubirile).
Rezultatul financiar a fost unul pozitiv în cele două exerciţii, ceea ce a influienţat pozitiv
rezultatul net al entităţii Petrom SA; acesta este efectul creşterii ponderii veniturilor financiare

4
(veniturile din dobânzi, în special cele din cadrul grupului, şi veniturile din diferenţele de curs
valutar) cu 97.13% într-o proporţie mai mare decât cea a cheltuielilor financiare.
Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri (profitabilitatea) s-a diminuat nesemnificativ
cu 7.96%, fapt explicat printr-o reducere mai mare a ponderii rezultatului de exploatare în cifra
de afaceri comparativ cu creşterea mai lentă a ponderii rezultatului financiar în cifra de afaceri.

1.2. Analiza eficienţei cheltuielilor

O întreprindere nu poate inregistra performante fără ca aceasta să efectueze cheltuieli. Orice


activitate din care se obţin venituri presupune ca într-o perioadă anterioară sa se fi realizat
cheltuieli fie ele de natura financiară sau din exploatare. Pentru practica economică prezintă
importanţă atât cunoaşterea eficienţei cheltuielilor, cât şi cunoaşterea efectului pe care îl are
creşterea eficienţei acestora asupra activităţii întreprinderii.

1.2.1. Analiza eficienţei cheltuielilor totale

Pentru ca cheltuielile totale să fie eficiente, acestea trebuie sa crească într-un ritm mai scazut
decât veniturile totale.
Pentru a obţine nişte informaţii mai relevante asupra activităţii desfaşurate de o întreprindere,
eficienţa cheltuielior se determină pe fiecare categorie de cheltuială în parte şi respectiv pe
fiecare tip de activitate (de exploatare, financiară, extraordinară).

Tabel nr.2 Analiza eficienţei chelt totale prin indicatorul chelt totale la 1000 lei venituri totale
Specificare Perioada Structura(%) Eficienţa
cheltuielilor(‰)
2007 2008 Si2007 Si2008 Efch2007 Efch2008
Cheltuieli de exploatare 10.520.348.294 16.090.391.456 97,11 90,77 842,64 924,76
Cheltuieli financiare 313.268.366 1.535.431.821 2,89 9,23 628,68 846,60
Cheltuieli extraordinare 0 0 - - - -
Cheltuieli totale 10.833.616.660 17.725.823.277 100,00 100,00 834,42 916,95
Venituri din exploatare 12.484.946.724 17.399.624.687 96,16 90,01 - -
Venituri financiare 498.296.964 1.931.761.930 3,84 9,99 - -
Venituri extraordinare 0 0 - - - -
Venituri totale 12.983.243.688 19.331.386.617 100,00 100,00 - -

Coeficientul de elasticitate:

I cht − 100 63,62


E cht / vt = = = 1,30
I Vt − 100 48,89

Analiza în mărimi absolute:


∆ Efcht = Efch2008 - Efch2007 = 916,95 – 834,42 = 82,53‰

5
I.
.

Svi 2008 × Ef chi 2007 Svi 2007 × Ef chi 2007


∆Svi = ∑ −∑ =
100 100
90 ,01 × 842 ,64 + 9,99 × 628 ,68 96 ,16 × 842 ,64 + 3,84 × 628 ,68
= − = 821 ,27 − 834 ,42 = −13,15
100 100

II.
Svi 2008 × Ef chi 2008 Svi 2008 × Ef chi 2007
∆Ef cht = ∑ −∑ = 916 ,95 − 821,27 = 95 ,68
100 100
Verificarea:
∆Svi + ∆Ef chi = −13 ,15 + 95 ,68 = 82 ,53 = ∆Ef cht

Interpretarea rezultatelor analizei:


Rezultatele analizei anterioare dovedesc faptul că în perioada analizată 2007-2008 s-a

diminuat eficienţa cheltuielilor ( ∆ E cfh 〉t 0 ) datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale
comparativ cu veniturile totale ale întreprinderii (Icht > I Vt). Valoarea coeficientului de elasticitate
a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale (Echt/Vt = 1,30) arată că la o creştere cu 1% a
veniturilor totale, cheltuielile totale cresc cu 1,30%, ceea ce explică scăderea eficienţei
cheltuielilor totale.

Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale ( ∆ E cf h 〉t 0 ) s-a realizat ca urmare a scăderii ponderii

activităţii eficiente ( ∆ S 〈 0v i
), pentru care indicatorul de eficienţă pentru cheltuielile de

exploatare are valori mai mari decât cele ale indicatorului de eficienţă a cheltuielor totale (

E c fhe x 〉 pE c fh).t
Activitatea financiară se caracterizează prin eficienţă întrucât indicatorul cheltuieli financiare
la 1000 lei venituri financiare are valori inferioare indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale
(628,68‰<834,42‰ şi 846,60‰<916,95‰).

6
1.2.2. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor

Orice întreprindere are ca scop obtinerea de profit, respectiv la 1.000 lei venituri obţinute,
aceasta urmăreşte să efectueze cât mai puţine cheltuieli. Diferenţa dintre cheltuielile efectuate şi
veniturile obţinute reprezintă beneficiul economic pe care îl vânează fiecare societate, concetizat
în efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale.

Tabel nr.2 Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor totale


Specificare Perioada Abateri ±
2007 2008 Absolute Relative
Eficienţa creşterii ef. chelt. 2.149.765.490,19 1.605.471.658,58 -544.293.831,4 -25,32
B (lei)
Venituri totale Vt (lei) 12.983.243.688 19.331.386.617 6.348.142.929 48,89
Venituri din exploatare Vexp 12.484.946.724 17.399.624.687 4.914.677.963 39,36
(lei)
Venituri fin Vf (lei) 498.296.964 1.931.761.930 1.433.464.966 287,67
Venituri extraordinare Vex - - - -
(lei)
Cheltuieli totale CHt (lei) 10.833.616.660 17.725.823.277 6.892.206.617 63,62
Ef.chelt. totale Efcht (‰) 834,42 916,95 82,53 9,89
Ponderea ven din exp în ven 96,16 90,01 -6,15 -6,40
totale Sv exp (%)
Ponderea ven fin în ven 3,84 9,99 6,15 160,16
totale Svf (%)
Chelt de exp la 1000 lei ven 842,64 924,76 82,12 9,75
exp Efchexp(‰)
Chelt fin la 1000 lei ven fin 628,68 846,60 217,92 34,66
Efchf (%)

Vt
B= (1000 − Ef cht ) ⇒ B2007 = 12 .983 .243 .688 (1000 − 834 ,42 ) = 2.149 .765 .490 ,19 lei
1000 1000

19 .331 .386 .617


B2008 = (1000 − 916 ,95 ) = 1.605 .471 .658 ,79 lei
1000
Analiza în mărimi absolute:
∆B = B2008 − B2007 = 1.605 .471 .658 ,58 − 2.149 .765 .490 ,19 = −544 .293 .831 ,4

Vt 2007  Svi 2008 × Ef chi 2008  Vt 2007  Svi 2007 × Ef chi 2007 
I.∆Ef cht = 1000 − ∑ − 1000 − ∑ =
1000  100  1000  100 
= 12 .983 .243 ,69 × (1000 − 916 ,95 ) −12 .983 .243 ,69 × (1000 − 834 ,42 ) = −1.071 .507 .101 ,74 lei

Vt 2007  Svi × Ef chi 2007  Vt 2007  Svi 2007 × Ef chi 2007 


1.∆Sv i = 1000 − ∑ 2008 − 1000 − ∑ =
1000  100  1000  100 
= 12 .983 .243 ,69 (1000 −821 ,27 ) −12 .983 .243 ,69 (1000 − 834 ,42 ) =170 .729 .654 ,52 lei

Vt 2007  Svi 2008 × Ef chi 2008  Vt 2007  Svi 2008 × Ef chi 2007 
2.∆Ef chi = 1000 − ∑ − 1000 − ∑ =
1000  100  1000  100 
=12 .983 .243 ,69 (1000 − 916 ,95 ) −12 .983 .243 ,69 (1000 −821 ,27 ) = −1.242 .236 .756 ,26 lei

7
II .∆Vt =
Vt 2008
(1000 − Ef cht 2008 ) − Vt 2007 (1000 − Ef cht 2008 ) = Vt 2008 −Vt 2007 (1000 − Ef Cht 2008 ) =
1000 1000 1000
= 244 ,48 × 505 ,45 = 123 .572 ,42 lei
Vexp 2008 −Vexp 2007
1.∆Vexp = (1000 − Ef cht 2008 ) = 206 ,67 × 505 ,45 = 104 .461 ,35 lei
1000
V f 2008 −V f 2007
2.∆V f = (1000 − Ef cht 2008 ) = 37 ,81 × 505 ,45 = 19 .111 ,07 lei
1000

Verificare:
∆Svi + ∆Ef chi =170 .729 .654 ,52 −1.242 .236 .756 ,26 = −1.071 .507 .101 ,74 lei = ∆Ef cht

∆Ef cht + ∆Vt = −1.071 .507 .101 ,74 + 527 .213 .270 ,34 = −544 .293 .831 ,4lei = ∆B

Interpretarea rezultatelor analizei:


În ambele perioade analizate indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce nu
depăşesc limita de 1000 lei, fapt pentru care întreprinderea înregistrează profit la 1000 lei
venituri, respectiv 165,58 (1000-834,42) şi respectiv 83,05 lei (1000-916,95).
Se constată scăderea beneficiilor aferente veniturilor totale cu 25,32%, fapt explicat prin
influenţa următorilor factori:
 Scăderea eficienţei cheltuielilor totale cu 82,53‰(9,89%) a determinat diminuarea
beneficiului aferent veniturilor totale cu 1.071.507.101,74 lei.
 Creşterea veniturilor totale în perioada analizată cu 6.348.142.929 lei (48,89%) a
determinat creşterea beneficiului total cu 527.213.270,34 lei.

1.3. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de


gestiune

Pe baza Contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori care poartă
numele de solduri intermediare de gestiune care completează gama indicatorilor de apreciere a
performanţelor economice.
Pentru a putea analiza aceşti indicatori, calculul şi rezultatele acestora sunt prezentate sub
formă de tabel, astfel:

Tabel nr.3 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune


Denumire Modalitate de calcul Exerciţiu financiar Indici(%
2007 2008 )
Cifra de afaceri 12.284.378.408 16.750.726.457 136,36
Producţia vândută + 11.795.873.413 15.795.814.081 133,91
Ven din vânzarea mărfurilor+ 488.504.995 954.912.376 195,48
Ven din dobânzi înreg de - - -
entităţile al căror ob de act este
leasingul +
Ven din subvenţii de exploatare - - -

8
af cifrei de afaceri
Marja comercială 92.631.023 80.143.334 86,52
Ven din vânzarea mărfurilor – 488.504.995 954.912.376 195,48
Chelt privind mărfurile 395.873.972 874.769.042 220,97

Producţia 11.938.802.880 16.304.715.332 136,57


exerciţiului Producţia vândută + 11.795.873.413 15.795.814.081 133,91
Variaţia stocului de produse 120.783.952 366.871.954 303,74
finite şi produse în curs +
Producţia realizată de entitate în 22.145.515 142.029.297 641,35
scopuri proprii şi capitalizată
Valoarea adăugată 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53
Producţia exerciţiului+ 11.938.802.880 16.304.715.332 136,57
Marja comercială – 92.631.023 80.143.334 86,52
Consumuri intermediare 6.372.818.895 8.602.294.554 134,98
(rd.11+12+13+25)
Excedentul(deficitul 3.398.920.704 4.624.738.475 136,06
) brut de exploatare Valoarea adăugată+ 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53
Ven din subvenţii de exploatare - - -
af cifrei de afaceri +
Ven din dobânzi la entităţile al - - -
căror ob de act este leasingul –
Cheltuieli cu impozite, taxe şi 601.895.562 828.870.302 137,71
vărsăminte asimilate-
Cheltuieli cu personalul 1.657.798.742 2.328.955.335 140,48

Rezultatul din 1.964.598.430 1.309.233.231 66,28


exploatare EBE+ 3.398.920.704 4.624.738.475 136,06
Alte venituri din exploatare- 57.638.849 139.996.979 242,89
Cheltuieli cu despăgubiri, 423.460.856 411.966.770 97,29
donaţii şi active cedate-
Cheltuieli privind dob de - - -
refinanţare înreg de entităţile
care au ca ob de act leasingul ±
Ajustări de valoare privind imob 1.146.101.922 2.256.092.738 196,85
corp si necorp ±
Ajustări de valoare privind 35.304.253 143.291.376 405,88
activele circulante ±
Ajustări privind provizioanele 42.297.402 644.151.339 1522,91

Rezultatul financiar 185.028.598 296.330.109 160,15


Ven financiare totale – 498.296.964 1.931.761.930 387,67
Chelt financiate totale 313.268.366 1.635.431.821 522,05
Rezultatul curent 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Rezultatul de exploatare + 1.964.598.430 1.369.233.109 66,28
Rezultatul financiar 185.028.598 296.330.109 160,15
Rezultatul 0 0 -
extraordinar Ven extraordinare + 0 0 -
Chelt extraordinare 0 0 -
Rezultatul brut 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Rezultatul curent + 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Rezultatul extraordinar 0 0 -
Rezultatul net al 1.788.042.301 1.022.387.463 57,50
exerciţiului Rezultatul brut – 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Impozit pe profit – 371.584.727 583.175.877 156,94
Alte impozite neprezentate la - - -
elementele de mai sus

Interpretarea rezultatelor analizei:

9
Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare a
exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu 36,36% ca rezultat al
sporirii producţiei vândute cu 33,91% şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 95,48%;
tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune,
consolidându-şi în primul rând activitatea de bază.
Marja comercială s-a diminuat pe durata perioadei analizate cu 13,48%, ca urmare a sporiri
cheltuielilor privind mărfurile cu 120,97 (Ivmf > Ichmf).
Producţia exerciţiului, indicator care dimensionează întreaga activitate realizată de
întreprindere într-un exerciţiu financiar, a înregistrat o majorare cu 36,57%, motivată prin:
creşterea producţiei vândute cu 33,91%, ceea ce indică faptul că oferta de produse a
întreprinderii este bine absorbită de piaţă; sporirea soldului debitor al contului „Variaţia
stocurilor”, cu 203,74%, denotă comercializarea unei părţi semnificative a stocului de produse
finite şi produse în curs existente la începutul exerciţiului, reducându-se astfel riscul de
nevandabilitate a producţiei; creşterea producţiei imobilizate cu 541,35%.
Valoarea adăugată, ca indicator de performanţă care exprimă surplusul de bogăţie creat de
întreprindere prin activitatea de exploatare, a înregistrat o creştere egală cu 37,53%, datorită
sporirii mai rapide a producţiei execiţiului cu 36,57%, în raport cu creşterea mai lentă a
consumurilor intermediare cu 34,98% (IPex>Ici).
Excedentul brut de exploatare al întreprinderii analizate dovedeşte faptul că aceasta poate
să-şi menţină potenţialul productiv, are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi,
totodată, poate să onoreze obligaţiile fiscale, deoarece capacitatea de autofinanţare derivată din
activitatea de exploatare este în creştere, cu 36,06%. După cum se observă din analiza structurii
excedentului brut de exploatare, valoarea adăugată este una din cauzele evoluţiei ascendente a
indicatorului. Efectul pozitiv exercitat de creşterea valorii adăugate asupra soldului intermediar
de gestiune analizat a fost însă diminuat de creşterea cheltuielilor cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate cu 37,71% şi a cheltuielilor cu personalul, în aceeaşi perioadă, cu 40,48%.
Evoluţia excedentului de exploatare a avut influenţă favorabilă asupra rezultatului din
exploatare. Chiar dacă excedentul brut deţine ponderea predominantă în structura rezultatului
din exploatare, creşterea tuturor elementelor de cheltuieli, în special a cheltuielilor cu ajustările
privind provizioanele, au determinat reducerea rezultatului de exploatare cu 33,72%.
Rezultatul financiar este profit în ambele exerciţii. Creşterea rezultatului financiar cu
60,15% se datorează creşterii veniturilor financiare cu 287,67%.
Rezultatul curent s-a diminuat în perioada analizată cu 25,31%, în special datorită
diminuării rezultatului din exploatare cu 33,72%.

10
Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al
exerciţiului, şi a determinat egalitatea între rezultatul curent şi rezultatul brut.
În mod succesiv fiecare din aceste solduri intermediare de gestiune şi-a pus amprenta asupra
rezultatului net al exerciţiului. Acesta a scăzut în perioada analizată cu 42,50%. Deşi rezultatul
brut realizat de companie a scăzut cu 25,31%, obligaţia fiscală este mai mare cu 56,94%.

1.3.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri

OMFP nr. 234/2007 privind modificarea OMFP nr.1752/2005 pentru aprobarea


reglemenarilor contabile conforme cu directivele europene defineste cifa de afaceri inscrisa in
Contul de profit si pierdere, ca fiind suma provenita din vanzarea de produse finite si furnizarea
de servicii, dupa scaderea reducerilor comerciale si a taxei pe valoare adaugata.
Nivelul ridicat al cifrei de afaceri este premisa desfasurarii unei activitati profitabile de
intreprindere, precum si garantia cresterii valorii sale.
Pentru a vedea evoluţia în timp a cifrei de afaceri vom purcede la o analiza a acesteia pe mai
multi ani succesiv, calculând indicatorul ritmurilor de creştere atât cu bază fixa, cât şi cu bază
mobilă.

Tabel nr.4 Analiza cifrei de afaceri în preţuri comparabile


Indicatori Anii
0 1 2 3 4
Cifra de afaceri 5.124.500.000 7.400.600.000 10.750.200.000 12.208.378.408 16.750.726.457
Ritmul de
creştere (%)
- cu baza fixă - 144,42 209,78 239,72 326,88
- cu baza în lanţ - 144,42 145,26 114,27 136,36
Rata nominală de - 44,42 45,26 14,27 36,36
creştere a CA
(Rn-%)
Rata de creştere a - 10,00 11,50 15,90 12,80
preţului (Rp-%)
Rata reală de - 31,29 30,28 -1,41 20,89
creştere a CA
(RCAr-%-)
Cifra de afaceri 5.124.500.000 6.727.956.050 8.765.181.141,9 8.641.592.087,8 10.446.820.674,90
corectată (CAc) 4 3

Interpretarea rezultatelor analizei:


Analiza datelor din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. Fără
a avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri,
întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă şi cu

11
perspective de creştere şi dezvoltare. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri
semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în anul 4, când cifra de
afaceri a sporit cu 226,88% în raport cu anul de referinţă. Ritmul de creştere cu baza în lanţ
sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri, de la un an la altul în perioadele anlizate,
creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2, respectiv 45,26%.
Luând în calcul influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie, se constată, cu excepţia anilor
1, 2 şi 4, devansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţului. Prin
corectare cu rata inflaţiei se observă creşterea aparentă a cifrei de afaceri. Aşa cum reflectă cifra
de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri, indicatorul are tendinţă crescătoare în
perioada analizată.

1.3.2. Analiza valorii adăugate

Prin specificul activităţii pe care o desfăşoară, întreprinderea transformă ansamblul factorilor


de producţie achiziţionaţi de la terţi (input-uri) în bunuri şi servicii cu valoare superioară
(output-uri), destinate a fi valorificate la un preţ acceptat de piaţă. Diferenţa dintre valoarea
bunurilor şi serviciilor produse şi vîndute şi valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate şi
consumate reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere.2

a) Determinarea valorii adăugate după metoda aditivă.


Într-o altă accepţiune, valoarea adăugată reprezintă suma acumulărilor monetare care
serveşte la remunerarea participanţilor direct şi indirect la activitatea întreprinderii.
Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate se determină însumând elementele care prezintă
aceste remuneraţii şi se poate determina înainte şi după repartizarea profitului net, valoarea
adăugată brută, şi respectiv valoarea adăugată netă.
Vom determina valoarea adăugată brută, înaite de repartizarea profitului net, care se
ddetermină după formula:
Vad = CHp + It + CHd + CHl + CHf + Chex + Rnet +Am
* Notă:
Rnet înnainte de repartizare se determină fără a include alte venituri din exploatare, veniturile
financiare, veniturile extraordinare.

Tabel nr.9 Analiza valorii adăugate după metoda analitică


Nr. Specificare Perioada Indici (%)
crt. 2007 2008
1. Remunerarea personalului (CHp) 1.657.798.742 2.328.955.335 140,48
-cheltuieli cu personalul (lei) 1.657.798.742 2.328.955.335 140,48
2
Contabilitate – Prezentarea situaţiilor financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 110.

12
-participarea pers la profit (lei) - - -
2. Remunerarea statului (It) 973.480.289 1.412.046.179 145,05
-chelt cu imp, taxe şi vărsăminte asim. 601.895.562 828.870.302 137,71
-impozit pe profit 371.584.727 583.175.877 156,94
3. Remunerarea creditorilor (CHf+CHe) 313.268.366 1.635.431.821 522,05
-chelt financiare (dobânzi, comisioane) 313.268.366 1.635.431.821 522,05
-cheltuieli privind dob de refinanţat 0 0 -
4. Remunerarea acţionarilor (Div) 1.081.902.468 0 -
-dividende (lei)
5. Remunerarea întreprinderii 1.333.732.549 3.115.580.542 233,60
(autofinanţarea) Af
-profitul reinvestit (în rezervă) Pr-lei 110.028.972 720.045.089 65,48
-amortizări şi provizioane Am-lei-a+b+c 1.223.703.577 3.043.535.453 265,56
a.Ajustări de val priv imob corp şi necorp-lei 1.146.101.922 2.256.092.738 196,85
b.Ajustări de valoare privind activele 35.304.253 143.291.376 405,88
circulante-lei
c.Ajustări privind provizioanele-lei 42.297.402 644.151.339 1522,91
6. Remunerarea altor parteneri (CHd+Chex) 432.460.856 411.966.770 97,29
-cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active 432.460.856 411.966.770 97,29
cedate-lei
-cheltuieli extraordinare-lei 0 0 -
7. Alte venituri din exploatare (lei) 57.638.849 139.996.979 242,89
8. Venituri financiare (lei) 498.296.964 1.931.761.930 387,67
9. Venituri extraordinare (lei) 0 0 -
10. Vad (1+2+3+4+5+6-7-8-9) 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53
11. Vadn (10-Am)-lei 4.434.911.431 4.739.028.659 106,86

b) Analiza ratelor de remunerare.


Tabel nr.10 Analiza structurii valorii adăugate
Nr.crt Specificare Simbol Perioada
2007 2008
1. Rata de remunerare a personalului (Chp/Vad)*100 Rchp 29,30 29,93
2. Rata de remunerare a statului (Ip/Vad)*100 Rst 17,20 18,14
3. Rata de remunerare a creditorilor (Chf/Vad)*100 Rchf 5,54 21,01
4. Rata de remunerare a acţionarilor (D/Vad)*100 Rd 19,12 0
5. Rata de remunerare a întreprinderii (Af/Vad)*100 Raf 23,56 40,03
6. Rata de remunerare a cap productiv (Am Ram 21,63 39,11

Interpretarea rezultatelor analizei:


În urma analizei indicatorilor din tabel nr.9 si tabelul nr.10 se constata:
- Rata de remunerare a personalului s-a majorat în perioada analizată de la 29,30% la
29,93%. Acest fapt a avut loc ca urmare a creşterii remuneraţiilor personalului(ca efect al
creşterii productivităţii muncii, a nivelului de calificare) într-un ritm mai rapid (140,48%) decât
ritmul de majorare a Vad a întreprinderii (137,53%).

13
- A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii de la 17,20% la 18,14% in
perioada analizată.
- A crescut semnificativ ponderea cheltuielilor financiare, în perioada curentă faţă de
perioada precedentă, fapt ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care
capitalurile împrumutate (datoriile financiare) sunt mai reprezentative decât capitalurile proprii.
Creşterea cheltuielilor financiare este rezultatul creşterii într-un ritm mai rapid cu 522,05% a
chelt financiare decât ritmul de majorare a Vad cu 137,53%.
- In anul 2008 rata de remunerare a acţionarilor nu înregistrează modificări, ceea ce
arata ca din profitul realizat nu s-au distribuit dividende acţionarilor.
- Se majorează ponderea autofinanţării in Vad, de la 28,58% la 40,03%, ceea ce dă
întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere).
Sporirea acestei rate in perioada analizata s-a realizat ca urmare a creşterii autofinanţării intr-un
ritm mai rapid (233,60%) decât ritmul de sporire a Vad brute (137,53%).
- Rata de remunerare a capitalului productiv din Vad a sporit de la 21,63% la
39,11%, in condiţiile in care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 165,56%, reflectând fie o
îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate, fie creşterea
amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin
investiţie.

1.3.3. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de


exploatare

Între soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea de producţie şi


comercializare se stabilesc o serie de relaţii, redate prin câteva rapoarte, numite rapoarte statice
şi dinamice.
Raportele statice se exprimă procentual şi reflectă ponderea unui indicator valoric în alt
indicator valoric, pe când rapoartele dinamice sunt exprimate prin coeficienţi care rezultă din
compararea ritmurilor de variaţie a doi indicatori valorici.
Tendinţa crescătoare a rapoartelor statice implică implică valori supraunitate ale rapoartelor
dinamice şi, invers, tendinţei descrescătoare a rapoartelor statice îi corespunde valori subunitare
ale rapoartelor dinamice.
Pentru a putea analiza relaţiile care se stabilesc între soldurile care caracterizează îndeosebi
activitatea de producţie a companiei, prezentăm forma relaţiilor şi calculul acestora în tabelul ce
urmează.

14
Tabel nr. 12 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţiei
Nr.crt Indicatori Perioada Indici (%)
2007 2008
1. Valoarea adăugată (lei) 5.658.615.008 7.782.564.112 137,53
2. Valoarea adăugată netă (lei) 4.434.911.431 4.739.028.659 106,86
3. Producţia exerciţiului (lei) 11.938.802.880 16.304.715.332 136,57
4. Producţia vândută (lei) 11.795.873.413 15.795.814.081 133,91
5. Cifra de afaceri (lei) 12.284.378.408 16.750.726.457 136,36
6. Rs1= (Vad/Pex)*100 47,40 47,73 -
7. Rd1=Ivad/Ipex - 1,01 -
8. Rs2=(Vad/CA)*100 46,06 46,46 -
9. Rd2=Ivad/Ica - 1.01 -
10. Rs3=(CA/Vad)*100 217,09 215,23 -
11. Rd3=Ica/Ivad - 0,99 -
12. Rs4=(Pv/Pex)*100 98,80 96,88 -
13. Rd4=Ipv/Ipex - 0,98 -
14. Rs5=(Vadn/Vad)*100 78,37 60,89 -
15. Rd5=Ivadn/IVad - 0,78

Interpretarea rezultatelor analizei:


Raportul static dintre Vad şi Pex s-a majorat, adică în perioada precedentă, la 100 lei
producţie a exerciţiului se obţineau 52,60 lei valoare adăugată, comparativ cu 52,27% lei în
perioada curentă; paralel s-a diminuat ponderea consumurilor intermediare în producţia
exerciţiului de la 53,38% la 52,76%. Primul raport dinamic este supraunitar (Rd1= 1,01), ca
urmare a creşterii valorii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137,53%) decât ritmul de
creştere a producţiei exerciţiului (Ipex=136,57%).
Raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valoare
crescătoare în perioda analizată de la 46,06% la 46,46%, ceea ce reflectă creşterea gradului de
integrare pe verticală a producţiei cu 0,40%. Raportul dinamic aferent egal cu 1,01 explică
sporirea valoarii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137,53%) decât ritmul de creştere a
cifrei de afaceri (Ica=136,36%).
Raportul static dintre cifra de afaceri şi valoarea adăugată s-a diminuat în perioada
analiuată, indicând o diminuare a dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care
decurge din această dependenţă. Raportul dinamic subunitar (0,99) dintre indicele cifrei de
afaceri şi cel al valorii adăugate exprimă scăderea cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid
(Ica=136,36%) decât valoarea adăugată (Ivad= 137,53%).
Raportul static dintre producţia vândută şi producţia exerciţiului s-a diminuat în
perioada analizată de la 98,80% la 96,88%, fapt care sugerează că întreprinderea are dificultăţi în
valorificarea producţiei sale. Raportul dinamic subunitar (0,98%) dintre indicele producţiei
vândute şi cel al producţiei exerciţiului exprimă scăderea producţiei vândute într-un ritm mai
rapid (Ipv=133,91%) decât producţia exerciţiului (Ipex=136,57%).

15
Raportul static dintre valoarea adăugată netă şi valoarea adăugată brută descreşte
în perioada analizată cu 17,48% şi reflectă o creştere a cheltuielilor cu amortizarea în structura
valorii adăugate brute. Raportul dinamic subunitar (0,78) dintre indicii acestor două mărimi
sugerează un ritm de creştere a valorii adăugate nete mai lent (Ivadn=106,86%) decât ritmul de
creştere a valorii adăugate brute (Ivad= 137,53%)

1.4. Analiza capacităţii de autofinanţare

Analiza capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă:

Tabel nr.13 Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă


Specificare (mil lei) Exerciţiul financiar Indici
Precedent Curent (%)
Excedentul brut de exploatare 3.398.920.704 4.624.738.475 136,06
+Alte venituri din exploatare (a) 12.484.946.724 17.399.624.687 59,27
-Alte cheltuieli de exploatare (b) 7.309.159.145 11.721.154.268 160,36
+Venituri financiare (c) 498.296.964 1.931.761.930 387,67
-Cheltuieli financiare (d) 313.268.366 1.635.431.821 522,05
+Venituri extraordinare 0 0 0
-Cheltuieli extraordinare 0 0 0
-Impozitul pe profit 371.584.727 583.175.877 156,94
Capacitatea de autofinanţare 14.966.395.385 10.016.363.126 66,93
Dividende 1.081.902.469 72.045.089 6,66
Participarea salariaţilor la profit 0 0 0
Autofinanţarea 13.884.492.916 9.944.318.037 71,62

Capacitatea de autofinanţare (CAF) a întreprinderii s-a redus în perioada analizată, cu


33,1% şi evidenţiază faptul că întreprinderea nu dispune de potenţial financiar crescător pentru a
remunera capitalurile proprii antrenate în activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile. Influenţa
esenţială asupra capacităţii de autofinanţare au exercitat:
- Excedentul brut de exploatare care, prin creştere cu 36,06% explică faptul că
activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect
favorabil asupra capacităţii de autofinanţare;
- Reducerea cu 93,3% a dividendelor care remunerează capitalurile proprii plasate de
acţionari în întreprindere, a condus la obţinerea unei autofinanţări inferioare cu 28,4%, în
exerciţiul curent în raport cu cel precedent.

1.5. Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale

Ratele rentabilităţii comerciale exprimă rentabilitatea vânzărilor întreprinderii şi se determină


ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri, fapt ce a atras denumirea de rate ale
marjelor de acumulare sau rate de profitabilitate ale cifrei de afaceri.

16
Tabel nr.13 Analiza ratelor rentabilităţii comerciale
Specificare Perioada Indici (%)
2007 2008
Marja comercială 92.631.023 80.143.334 86,52
Venituri din vânzarea mărfurilor 488.504.995 954.91.376 195,48
EBE 3.398.920.704 4.624.738.475 136,06
Rezultatul net 1.778.042.301 1.022.387.463 57,50
Rezultatul brut 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Rezultatul curent 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Rezultatul din exploatare 1.964.598.430 1.309.233.231 66,28
Cifra de afaceri 12.284.378.408 16.750.726.457 136,36
Cheltuieli totale 10.833.616.660 17.725.823.277 163,62
Cheltuieli curente 10.833.616.660 17.725.823.277 163,62
Cheltuieli de exploatare 10.520.348.294 16.090.391.455 152,95
RMC = Mc/Vmf (%) 18,96 8,39 44,25
RMb = EBE/CA (%) 27,67 27,61 99,78
RMnexp=Rexp/CA (%) 15,99 7,82 48,91
RMN = Rnet/CA (%) 14,47 6,10 42,16

Interpretarea rezultatelor analizei:


Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări:
Rata marjei comerciale a scăzut în perioada analizată de la 18,96% la 8, 39%. Se constată
că activitatea de comerţ cu mărfuri nu este rentabilă, marja comercială diminuându-se cu 13,48%
în perioada curentă faţă de perioada de bază. Rata marjei brute s-a diminuat cu 0,06% ca
urmare a creşterii mai lente cu 36,06% a EBE comparativ cu cifra de afaceri care a crescut cu
36,36%. Rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreştere cu 51,09% adică, după
deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor cu amortizarea
imobilizărilor. Rata marjei nete evidenţiază diminuarea, în perioada analizată, a rezultatului cu
8,37 lei la 100 lei cifră de afaceri.

1.6. Analiza ratelor rentabilităţii economice

Ratele de rentabilitate economică permit aprecierea performanţelor realizate în cadrul


activităţii curente a întreprinderii. Acestea sunt expresia capacităţii managerului de a asigura o
gestiune eficientă a activităţii de exploatare.

Tabel nr 14 Analiza ratei rentabilităţii economice


Specificare Exerciţiu financiar Indici (%)
2007 2008
Rezultatul curent (lei) 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Cheltuieli financiare (lei) 313.268.366 1.635.431.821 522,05
Rezultatul economic (lei) 2.462.895.394 3.240.995.161 131,59
Activ total (lei) 18.417.447.229 21.353.073.437 115,94
Re=Rec/At (%) 13,37 15,18 113,54

Interpretarea rezultatelor analizei:

17
Rata rentabilităţii activului total are tendinţă crescătoare în perioada analizată, de la
13,37% la 15,18%, ca urmare a creşterii rezultatului economic cu 31,59% şi a majorării activului
total angajat în activitatea întreprinderii cu 15,94%.

1.7. Analiza ratelor rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară mai este denumită şi rentabilitatea capitalurilor proprii. De


mărimea acesteia se interesează îndeosebi investitorii, pentru că reprezintă masura finală a
rentabilizării resurselor pe care acţionarii le-au încredinţat întreprinderii sub forma capitalului de
risc.

Tabel nr 15 Analiza ratelor rentabilităţii financiare


Specificare Exerciţiu financiar Indici (%)
2007 2008
Rezultatul net (lei) 1.778.042.301 1.022.387.463 57,50
Rezultatul brut (lei) 2.149.627.028 1.605.563.340 74,69
Capacitatea de autofinanţare CAF (lei) 2.714.067.028 2.406.130.777 88,65
Autofinanţarea Af (lei) 1.632.165.142 2.406.130.777 147,42
Dividendele (lei) 1.081.902.469 0 -
Capital propriu 13.184.118.605 13.568.598.447 102,92
Rf1= Rnet/Cpr (%) 13,49 7,53 55,82
Rf1=Rbrut/Cpr (%) 16,30 11,83 72,58
Rf2=CAF/Cpr (%) 20,59 17,73 86,11
Rf21=Af/Cpr (%) 12,38 17,73 143,21
Rf22=Div/Cpr (%) 8,21 0 -

CAF = EBE − Chfin − Ip ⇒


CAF 2007 = 3.398 .920 .704 − 313 .268 .366 − 371 .584 .727 = 2.714 .067 .611 lei
CAF 2008 = 4.624 .738 .475 −1.635 .431821 − 583 .175 .877 = 2.406 .130 .777 lei

Af 2007 = CAF − Div prelevate = 2.714 .067 .611 −1.081 .902 .469 = 1.632 .165 .142 lei
Af 2008 = 2.406 .130 .777 lei

Interpretarea rezultatelor analizei:


Rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii s-a
redus cu 5,96%, în varianta care utilizează la numărător rezultatul net, şi cu 4,47%, în cazul
variantei ce ia în calcul rezultatul brut. S-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii
de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari.
Rata care exprimă capacitatea de autofinanţare a societăţii în raport cu capitalul propriu s-a
diminuat în perioada analizată cu 13,89%. În consecinţă, se reduc posibilităţile de creştere a
capitalului propriu a companiei, prin sporirea părţii din rpofitul net lăsată în rezervă.
Scăderea ratei anterioare a avut consecinţe favorabile asupra indicelui autofinanţării; la 100
lei capital propriu partea din profitul net destinată autofinanţării s-a majorat în perioada analizată
cu 43,21%.

18
1.8. Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru
întreprindere

Originea creării de valoare adăugată se găseşte în buna gestionare a proiectelor de investiţii


prin care întreprinderea să poată înregistra performanţe, generând fluxuri de lichiditate
considerabile cu care să-şi remunereze investitorii pentru aportul lor de capital.
Performanţele înregistrate astfel de întreprindere se pot măsura cu ajutorul a doi indicatori:

a) Valoarea economică adăugată (Economic Value Added);


Valoarea economică adăugată se determina pentru fiecare an al investiţiei, după modelul:
EVA= NOPAT- CMP*Ci
EVA 2007 = 1.778.042.301 – (9,32 * 21.161.033.559) = - 159.442.790.468;
EVA 2008 = 1.022.387.463 – (9,44 * 24.927.446.177) = - 234.292.704.447

Din calculele efectuate rezultă faptul că întreprinderea nu creează valoare adăugată pentru
acţionari din investiţiile efectuate nici în 2007 şi nici în 2008. Observăm că nivelul capitalului
investit este destul de semnificativ în ambii ani, însă acesta este atras de către societate cu un
cost prea ridicat, astfel că profitul din exploatare după impozitare este mai mic decât
remunerarea aşteptată de finanţatori.

b) Valoarea de piaţă adăugată (Market Value Added).


Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul
deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari.

Măsuri pentru a creşte valoarea capitalului acţionarilor:


 creşterea profitului din exploatare după impozitare printr-o mai bună organizare a
muncii, prin promovarea tehnologiilor inovatoare, reducerea costurilor administrative,
crearea unor avantaje competitive în raport cu concurenţa;
 controlul capitalului investit în activitatea de exploatare prin eficienntizarea
gestiunii stocurilor de combustibili, marirea termenelor de plată a furnizorilor şi
diminuarea termenelor de încasare a clienţilor, prin rentabilizarea activelor imobilizate,
recurgând la închirieri şi nu la cumpărări de active imobilizate nonstrategice;
 minimizarea costului mediu ponderat al capitalului prin optimizarea structurii
financiare a întreprinderii.

19
1.9. Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei
întreprinderii

Performaţa înregistrată de întreprindere se poate determina şi prin intermediul fluxurilor de


trezorerie generate de activitatea de exploatare, investiţie şi cea de finanţare. De mărimea lor
depinde aptitudinea întreprinderii de a menţine capacitatea de producţie, realiza noi investiţii,
acorda noi dividende, rambursa împrumuturi fără a apela la surse de finanţare externe
costisitoare.
Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea anilor 2007, cât şi a anului
2008 cu o insuficienţă de trezorerie netă. Însă, observăm că insuficienţa de trezorerie din 2007,
se diminuează cu 81,80% în 2008, ceea ce indică o creştere a performanţei întreprinderii în
perioada curentă.
- fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pozitive, înregistrează o creştere în
perioada curentă cu 76, 38% faţă de anul precedent. Această situaţie este urmarea faptului că
activitatea de exploatare este eficient gestionată. Amplificarea autonomiei financiare a
întreprinderii se datorează în deosebi creşterii valorii stocurilor cu 13.684%, creşterii
creanţelor cu 286,28%, cât şi creşterii cheltuielilor cu amortizarea şi deprecierea cu 36,08%,
în perioada curentă;
- fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii prezintă o insuficienţă de trezorerie, care s-
a accentuat de la o perioadă la alta cu 47,02%, datorită angajării unor investiţii în active
imobilizate, a căror valoare a fost cu 70,92% mai mare în exerciţiul curent, comparativ cu
anul 2007, cât şi unor investiţii în titluri de participare în creştere cu 91,57% în perioada
curentă, ceea ce are o influenţă negativă asupra fluxurilor nete de trezorerie;
- fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare prezintă în 2007 un deficit de trezorerie,
iar în perioada curentă un excedent de 653.946.441 lei, datorat scaderii cu 21,68% a
dividendelor distribuite acţionarilor şi primirii unor împrumuturi externe în valoare de
1.768.387.650 lei.
În urma analizei observăm ca influenţa majoritară asupra performanţei întreprinderii o are
trezoreria negativă derivată din activitatea de investiţii, care contribuie la reducerea lichidităţii
acesteia. Efectul negativ al activităţii de investiţii este diminuat de numerarul generat din
activitatea de exploatare. Totuşi fluxurile generate prin forţe proprii sunt insuficiente pentru a
acoperi investiţiile realizate în active imobilizate si titluri de participare, întreprinderea fiind
nevoită se recurgă la împrumuturi externe, însă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi
deficitul de disponibilităti generat de activitatea de investiţii.

20
Deşi întreprinderea se confruntă cu lipsa de lichiditate, în prezent, investiţiile realizate îi pot
mari în viitor autonomia financiară şi pot genera fluxuri de numerar excedentare.

Analiza fluxurlor de trezorerie poate oferi o explicaţie, directă şi imediată asupra mişcărilor
care au influenţă asupra echilibrului monetar si prin intermediul indicatorilor exprimaţi prin
rate.

Tabel nr 16 Analiza ratelor fluxurilor de trezorerie

Nr. Exerciţiul financiar


crt. Indicatorul 2007 2008
1. Obligaţii de plată A+Divp+Inv (mii RON) 5.060.772.79 7.337.613.952
5
2. Anuităţi de rambursat a D>1an A (mii RON) 0 5.375.581
3. Rata de acoperire a obligaţiilor de plată Ro=ETE/(A+Divp+Inv) 0,49 0,60
4. Rata de rambursare a datoriilor la termen Rr=A/FTE *100 0 0,12
5. Rata de plată a dividendelor Rdiv=Divp/FTE *100 57, 25 25,42
6. Rata de reinvestire Rinv=Inv/FTE *100 146,37 141,84
7. Rata capacităţii globale de rambursare Rgr=Dt/FTE (ani) 6,30 3,84
8. Rata rentab. comerciale în termeni de fluxuri Rc= FTE/Vbs

Interpretarea rezultatelor:
Pe baza datelor din tabelul anterior, se deduc următoarele concluzii:
- primul indicator arată insuficienţa fluxurilor de trezorerie din activitatea de
exploatare în anul 2007. Deşi fluxurile de numerar înregistrează o valoare care exprimă
eficienţa activităţii de exploatare, acestea nu sunt suficiente pentru onorarea tuturor
obligaţiilor de plată, întreprinderea fiind nevoită să apeleze la surse exerne de finanţare.
În 2008 se observă o mai bună acoperire o obligaţiilor de plată datorată creşterii
fluxurilor generate din activitatea de exploatare cu 76,38%;
- ponderea anuităţilor de rambursare a datoriilor mai mari de un an în anul 2007
este egală cu zero deoarece întreprinderea apelează la resurse de finanţare externă pe
21
termen scurt. În 2008 însă, acesta este nevoită să apeleze şi la credite pe termen lung
pentru a-şi desfaşura în continuare activitatea de exploatare, mărimea dobânzilor aferente
acestor credite, consumând 12% din totalul numerarului generat de activitatea de
exploatare;
- rata de plată a dividendelor arată că remunerarea acţionarilor în 2007, consumă
mai mult de 50% din fluxurile generate de activitatea de exploatare. Scăderea acestui
indicator în 2008 se datorează creşterii fluxurilor de trezorerie şi diminuarea
dividendelor distribuite acţionarilor;
- diminuarea ponderii plăţilor efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări
(corporale, financiare) se datorează creşterii fluxurilor din activitatea de exploatare într-
un ritm superior creşterii investitiilor în imobilizări. Acestea din urmă deţin în 2007 o
pondere de 146% în fluxurile de exploatare, iar în 2008 plăţile pentru investiţii consumă
141% din fluxurile generate de activitatea de exploatare;
- fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare ar fi permis rambursarea
datoriilor totale ale întreprinderii în circa 6 ani şi patru luni în 2007, iar în 2008 în 3 ani
şi 10 luni.

2.10. Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii

Analiza ratelor de rentabilitate bursieră – abordare tradiţională.


Determinarea ratelor rentabilităţii bursiere
Specificare Exerciţiul financiar Indici
2007 2008 (%)
Rezultatul net (lei) 1778042301 1022387463 57.50
Capacitatea de autofinanţare (lei) 14966395385 10016363126 66.93
Numărul de acţiuni (acţiuni) 5664410833 5664410833 100
5 5
Cursul bursier al acţiunii P (lei) 0.1160 0.2600 224.14
Capitalizarea bursieră CB= P* Nra (lei) 6570716567 14727468167 224.14
Rezultatul net pe acţiune EPS=Pnet/Nra (lei/acţiune) 0.03138 0.01804 57.50
Capacitatea de autofinanţare pe acţiune 0.26421 0.17682 66.93
CAFa=CAF/Nra (lei/acţiune)
Coeficientul de capitalizare bursieră
PER=P/EPS 3.69547 14.40497 389.80
PER=P/CAFa 0.43903 1.470340 334.91
Randamentul bursier pe acţiune (rata de capitalizare a
profit)
K=EPS/P=1/PER 0.27060 0.0694 25.65
K=Pn/CB 0.27060 0.0694 25.65

Analiza rezultatelor din tabelul anterior reflectă următoarele:

22
- rezultatul net pe acţiune, indicator care interesează acţionarii majoritari, a scăzut în
perioada analizată cu 42.50%, datorită diminuării rezultaului net (Ipnet=57.50%), în timp
ce numarul de acţiuni a ramas constant de la o perioadă la alta.
- Potenţialul de autofinanţare a întreprinderii în raport cu numărul de acţiuni, reflectat în
indicatorul capacitatea de autofinanţare pe acţiune, a înregistrat o diminuare cu 33.07%,
explicată prin diminuarea capacităţii de autofinanţare (ICAF=66.93%), în timp ce
numărul acţiunilor a rămas constant;
- Coeficientul de capitalizare bursieră arată că preţul pe care investitorii sunt dispuşi să-l
plătească pentru profitul net pe acţiune s-a majorat cu 289.80%, motivaţia acestora a fost
diminuată de reducerea profitului net pe acţiune;
- Rata de capitalizare a profitului s-a diminuat cu 74.35%, ceea ce seminifcă că
randamentul aşteptat de acţionari de pe urma capitalului investit într-o acţiune, al cărei
curs era de 0.1160 lei în exerciţiul precedent şi 0.26 lei în exerciţiul curent, s-a redus
semnificativ de la 0.27 la 0.069.

2. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii


Analiza poziţiei financiare a întreprinderii implică un studiu amplu asupra activelor,
datoriilor, capitalului propriu şi, în mod special, asupra corelaţiilor ce se stabilesc între aceste
elemente, de gestionarea cărora depinde existenţa durabilă a întreprinderii.

23
2.1. Analiza sturcturii bilanţului
Analiza structurii bilanţului este cunoscută ca şi analiza verticală a activului şi a pasivului
contabil. Ea constă în determinarea proporţiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului,
evidenţiindu-se astfel care este compoziţia relativă a patrimoniului întreprinderii şi a ponderii
elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii, explicându-se astfel contribuţia acestora
la capitalul întreprinderii.
Tabel 3.2.1. Analiza structurii activului şi a pasivului

Nr.crt Indicatori Exerciţiu financiar


2007 2008
1. Rata activelor imobilizate Rai=(Ai/At)100 77.38 79.47
2. Rata imobilizărilor necorporale Rin=(In/At)100 1.43 4.53
3. Rata imobilizărilor corporale Ric=(Ic/At)100 49.92 54.78
4. Rata imobilizărilor financiare Rif=(If/At)100 26.02 20.14
5. Rata activelor circulante Rac=(Ac/At)100 22.17 20.40
6. Rata stocurilor Rs=(s/At)100 9.08 11.32
7. Rata creanţelor Rcc=(Cc/At)100 9.52 6.84
8. Rata disponibilităţilor Rd=(D/At)100 3.56 1.04
9. Rata resurselor curente Rrc=(D1an/Pt)100 12.19 13.82
10. Rata îndatorării globale Rig=(Dt/Pt)100 12.32 19.85
11. Rata autonomiei globale Raf =(Cpr/Pt)100 62.30 54.43
12. Rata stabilităţii financiare Rsf=(CP/Pt)100 87.80 86.17

- rata imobilizărilor corporale a crescut în perioada anlizată, ceea ce reflectă creşterea


capitalului investit de întreprindere în activele imobilizate de la 77.38% la 79.47%; în paralel se
observă diminuarea ponderii activelor circulante în activul total de la 22.17% la 20.14% ceea ce
reflectă reducerea flexibilităţii întreprinderii la cerinţele mediului extern;
- rata imobilizărilor necorporale are valori nesemnificative, creşterea ponderii
imobilizărilor necorporale în activul total este efectul achiziţionării întreprinderii a unor
programe informatice;
- rata imobilizărilor financiare are valori semnificative ceea ce explică interesul
întreprinderii pentru operaţiunile de capital;
- creşterea ratei stocurilor în perioada analizată de la 9.08% la 11.32% este un aspect
nefavorabil pentru întreprindere, care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri.
- diminuarea ratei creanţelor de la 9.52% la 6.84% este efectul acordării de termene de
decontare mai reduse clienţilor;
- imobilizarea lichidităţii întreprinderii în stocuri are ca efect diminuarea ponderii
disponibilităţilor în activului total al întreprinderii. Întrucât rata disponibilităţilor este mai mică

24
de 5%, limită impusă de literatura de specialitate indică lipsa de lichiditate şi necesitatea
procurării creditelor bancare pe termen scurt.
- rata resurselor curente indică creşterea contribuţiilor la finanţarea activităţii
întreprinderii de la 12.19% la 13.82% concomitent cu creşterea ratei îndatorării globale a
întreprinderii de la 12.32% la 19.85%, ca urmare a creşterii datoriilor totale (Idt=189.73%) într-
un ritm inferior ritmului de creştere a pasivului total (117.80%);
- rata autonomiei globale a entităţii are valori semnificative, 62.30% în exerciţiul
precedent şi 54.43% în cel curent, ceea ce confirmă o poziţie de independeţă financiară conform
datelor întreprinderii. În situaţia în care entitatea ar decide să îşi sporească gradul de îndatorare,
întreprinderea nu ar reprezneta un risc pentru bancă.
- caracterul permanent al finanţării reflectat prin valori foarte mari ale ratei stabilităţii
financiare, asigură un grad de sigurnţă întreprinderii; în structura capitalului permanent
predomină în ambele exerciţii capitalul propriu.

25
2.2. Analaiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

Sistemul de rate permite analiza echilibrului financiar şi exprimă capacitatea întreprinderii


de a-si sustine şi consolida propria structură patrimonială, în strânsă legatură cu alegerile sale in
materie de finanţare.

3.2.1. Analiza ratelor de acoperire financiară

Analiza corelaţiei dintre structura investiţiilor şi finanţarea acestora se realizează pe seama


construirii ratelor sau indicatorilor de acoperire a imobilizărilor cu capitaluri permanente sau cu
capitaluri proprii.
Tabelul 3.1. Determinarea ratelor de acoperiră financiară

Nr.crt. Denumire indicator 2007 2008 Abateri (%)


1. Rata finanţării stabile a imobilizărilor( Rf=CP/A in) 1.13 1.08 95.58
2. Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf=Cpr/Ain) 0.81 0.69 85.09
3. Rata finanţării străine a imobilizărilor 0.001 0.07 42.91
(Rfd=D>1an/Ain)

Pe baza datelor din tabel se pot formula următoarele concluzii:


- rata finanţării stabile a imobilizărilor are valori supraunitare şi un trend descrescător,
în perioada analizată, deoarece activele imobilizate au inregistrat o creştere în anul 2008 cu
20.96%, comparativ cu capitalul permanent care a crescut într-o proprţie mai mică (15.61%), în
concluzie resursele permanente asigură finanţarea activelor imobilizate nete;
- rata autofinanţării imobilizărilor s-a diminuat în perioada analizată cu 0.85%, ceea ce
exprimă diminuarea autonomiei financiare a întreprinderii. Acest aspect este important în
relaţiile entităţii cu creditorii, al căror risc de recuperare a creditului se diminuează proporţional
cu creşterea independenţei financiare a împrumutului; creşterea capitalurilor proprii cu 2.91%,
au perimis finanţarea integrală a utilizărilor permanente şi au generat un fond de rulment pozitiv;
- gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an la finanţarea utilizărilor permanent a sporit cu 51.90%. Aceasta nu afectează autonomia
financiară a întreprinderii, deoarece ca pondere în totalul resurselor permanente predomină
capitalurile proprii (70.95% şi 63.16%).

26
3.2.2. Analiza lichidităţii întreprinderii

Lichiditatea exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor financiare care ajung
la scadenţă pe termen scurt, ca urmare a transformării activelor circulante în disponibilităţi.
Tabelul 3.2 Determinarea ratelor de lichiditate

Nr.crt. Denumire indicator 2007 2008 Abateri (%)


1. Rata lichidităţii generale Rlg=Ac/Dc 1.82 1.48 81.14
2. Rata lichiditaţii reduse Rlr=Ac-S/Dc 1.07 0.78 72.73
3. Rata lichidităţii imediate Rli=AT/Dc 0.29 0.28 98.02
4. Viteza de rotaţie a sotcurilor Vrs=CA/S (rotaţii) 6.39 6.99 109.47
5. Durata de rotaţie a stocurilor Drs=(S/CA)360 (zile) 0.15 0.14 91.34
6. Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi Vrc=CA/Cc (rotaţii) 6.09 9.83 161.29
7. Termenul de recuperare a creanţelor clienţi 0.16 0.10 62.00
Trc=(Cc/CA)360
8. Viteza de rotaţie a activelor circulante 2.62 3.29 125.80
VrAc=CA/Ac (rotatii)
9. Durata de rotaţie a activelor circulante 0.38 0.30 79.49
DrAc=(Ac/CA)360(zile)
10. Durata ciclului monetrar Dm=Drs+Trc-Tpf (zile) 0.32 0.24 76.32

În ceea ce priveşte lichiditatea întrpinderii constatăm următoarele:


- rata lichidităţii generale supraunitară şi cu un trend descrescător (81.14%), este
expresia unui fond de rulment pozitiv şi a echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizează
entitatea. Trendul său descrescător se explică prin reducerea activelor circulante cu 24.28% şi a
creşterii datoriilor curente cu 33.57%.
- rata lichidităţii reduse înregistrează o tendinţă descrescătoare, pentru- ca activele
realizabile şi disponibile s-au diminuat cu 2.80%, care nu mai pot finanţa datoriile curente, în
creştere cu 33.56%
- rata lichidităţii imediate, care seminifică lichiditatea efectivă a întreprinderii
înregistrează valori foarte mici şi aproximativ egale, cu un trend descrescător cu 2%, ceea ce
înseamnă ca întreprinderea are capacitate de plată imediată foarte mică, ea reprezintă doar 2.9%,
respectiv 2.8%din datoriile curente de rambursat. Lipsa lichidităţii imediate se explică prin
creşterea într-un ritm mai redus a activelor de trezorerie (30.93%), în comparativ cu cu ritmul
mai rapid de creştere a datoriilor curente (33.57%).
- creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 9.4% are consecinţe favorabile asupra
lichidităţii întreprinderii. Acest fapt a fost posibil datorită creşterii stocului cu 24.55%, şi a
sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid, cu 36.36%. În pararel, se constată diminuarea

27
duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin interediul
cifrei de afaceri cu 0.91% (mai putin de o zi);
- capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin creşterea vitezei de rotaţie a
creanţelor cu 61.29%, determinată de creşterea cifrei de afaceri (36.36%)de către diminuarea
creanţelor comerciale (15.46%) .
- termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte mic
şi si are tendinţă de reducere, fapt care are un impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii,
reducând necesarul de finanţare a ciclului de exploatare.
- viteza de rotaţie a activelor circulante cât şi durara de rotaţie a acestora au valori mici
(zilnic), fapt ce reflectă o bună gestiune a activelor circulante, concretizată în diminuarea
defazajului temporar dintre intrările si ieşirile monetare şi în echilibrul de trezorerie.
- modul in care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii a contribuit
la reducerea ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 76.32% (mai puţin de o zi), cu consecinţe
favorabile asupra lichidtăţii întreprinderii.

3.2.3. Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri

Tabelul.3.3. Analiza necesarului de finanţat

Nr.crt. Denumire indicator 2007 2008 Abateri (%)


1. Necesarul de finanţat pentru stocul mediu S/CA (%) 0.16 0.14 91.34
2. Necesarul de finanţat pentru creanţele comerciale Cc/CA 0.16 0,10 62.00
(%)
3. Necesarul de finanţat la 100 lei CA (1+2-3)(%) 0.32 0.24 76.32

Pentru a realiza 100 lei cifră de afaceri, sunt necesare 0.32 lei investiţii în active
circulante în exerciţiul precedent şi de 0.24 lei în exerciţiul încheiat. Diminuarea necesarului de
finanţat la 100 lei cifră de afaceri cu 23.68% refelctă creşterea capacităţii de plată a
întreprinderii, deoarece a crescut posibilitatea ei de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ
circulant, astfel încât acestea să generalizeze disponibilităţi. Cauzele care explică situaţia
anterioară sunt:
- diminuarea necesarului de finanţat pentru creanţele comerciale la 100 lei cifră de
afaceri cu 38%, aceasta înseamnă că pentru a obţine 100 lei cifră de afaceri s-a investit mai puţin
în creanţe comerciale comerciale, în exerciţiul încheiat, ceea ce echivalează cu o reducere a
imobilizării resurselor financiare în creanţe.
- stocurile, prin modul în care au fost gestionate, au generat disponibilităţi de la o
perioadă la alta. Investiţiile în stocuri sau necesarul de finanţat pentru stocuri de 100 lei cifră de
afaceri s-a redus cu 8.66%.

28
3.2.4. Analiza ratelor de solvabilitate

Conceptul de solvabilitate desemnează capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe


termen mediu şi lung, respectiv rambursării datoriilor şi plăţii regulate a dobânzilor.
Solvabilitatea este dependentă de mărura în care activul totalal întreprinderii este suficient pentru
plata datoriilor totale.

Tabelul 3.4. Determinarea ratelor de sovabilitate


Nr.crt. Denumire indicator 2007 2008 Abateri (%)
1. Rata solvabilităţii generale Rsg=At/Dt 8.11 5.04 62.08
2. Rata îndatorării globale Rîg=Dt/Cpr 0.20 0.36 184.35
3. Rata îndatorării la termen Rit=D>1an/CP 0.002 0.07 448.90
4. Rata capacităţii globale de rambursare Rrg=Dt/CAF (ani) 0.17 0.49 283.49
5. Rata capacităţii de rambursare la termen 0.002 0.15 7754.50
RRt=D>1an/CAF (ani)
6. Rata prelevării datoriilor financiare RPD=Chf/EBE 0.09 0.35 383.68
7. Rata autonomiei financiare globale Raf=Cpr/Pt 0.62 0.54 87.36
8. Rata autonomiei financiare la termen RAT=Cpr/CP 0.71 0.63 89.02

Din analiza solvabilităţii pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc


următoarele concluzii:
- rata solvabilităţii generale are în ambele perioade, valori mai mari decât limita (1.66) care
indică riscul de insolvabilitate; creşterea sa evidenţiază că partea de activ neangajată în
datorii este seminficativă, în consecinţă nu există simptome de insolvabilitate şi
întreprinderea nu are o poziţie riscantă pentru creditori.
- Rata îndatorării globale a crescut în perioada analizată cu 84.35%, iar valorile pe care le
înregistrează arată că întreprinderea este departe de a atinge limita maximă de îndatorare
egală cu de două ori capitalul propriu. Creşterea indicatorului s-a realizat ca urmare a
creşterii într-un ritm superior a datoriilor totale (89.73%), comparativ cu ritmul de
creştere a capitalului propriu (2.92%).
- Valorile ratei îndatorării la termen sunt inferioare limitei de 0.5, întreprinderea dispune
de capacitate de îndatorare la termen descrescătoare din cauza datoriilor mai mari de un
an, care cresc cu 5089.75% în perioada analizată, dar se majorează ca pondere în
capitslurile permanete; autonomia financiară nu este afectată, iar riscul de insolvabilitate
este absent;
- Sporirea datoriilor totale cu 89.73%, comparativ cu diminuarea capacităţii de
autofinanţare cu 33.07%, face ca perioada de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinanţare să se prelungească nesemnificativ (cu 0.32 ani) în perioada analizată.

29
- Rata capacităţii de ramburasre la termen indică prelungirea termenului de rambursare a
datoriilor mai mari de un an din capacitatea de autofinanţare cu 0.15 ani, pentru că au
crescut datoriile cu 89.73%;
- Raportul prelevării datoriilor financiare creşte cu 283.68%, iar valorile sale sunt
inferioare limitei 0.6; prin urmare, întreprinderea poate suporta costul îndatorării din
excedentul brut de exploatare , cu atăt mai mult cu cât excedentul brut din exploatare se
majorează cu 36.06%, iar cheltuielile financiare cresc cu 422.05%;
- Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce
priveşte independenţa financiară, care derivă din creşterea capitalului propriu cu 2.91% şi
a pasivului total cu 17.79%, rezultând că băncile finanţatoare nu sunt expuse riscului de
insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client;
- Conform raportului autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu
riscul de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu (crescătoare) la
formarea capitalului permanet este superioară limitei de 0.5.

30
4. Echilibrul funcţional al intreprinderii
4.1. Elaborarea bilanţului funcţional
2007 2008 2007 2008
UTILIZARI STABIE 19354187124.00 23825949759.00 RESURSE DURABILE 21388911997.00 25354638789.00
ACTIVE IMOBILIZATE DE EXPLOATARE 3117118760.80 4922351867.00 Capitaluri proprii 13184118605.00 13568598447.00
Imobilizari necorporale 434586899.00 1451722769.00 Capital 5664410834.00 5664410834.00
Prime de capital - -
Imobilizari corporale 2682531861.80 3470629098.00
ACTIVE IMOBILIZATE IN AFARA Rezerve din reevaluare 57417759.00 50904252.00
EXPLOATARII 16237068363.20 18903597892.00
Rezerve 5792755272.00 6315308717.00
Imobilizarile corporale 10730127447.20 13882516392.00
Rezultat reportat 1521411.00 587632269.00
Imobilizari financiare 5506940916.00 5021081500.00
Profit/pierederea exerciţiului 1778042301.00 1022387463.00
Repartizarea profitului 110028972.00 72045088.00
amortizarea imobilizatrilor necorporale 131030614.00 322007248.00
Amortizarea imobilizarilor corporale 2848326532.00 3697471293.00

Provizioane 5196454236.00 6262466399.00


Datorii financiare stabile 28982010.00 1504095402.00

UTILIZARI CICLICE 4786203581.00 5120974959.00 RESURSE CICLICE 2751478708.00 3291759661.00


DATORII DIN EXPLOATARE
ACTIVE CIRCULANTE DE EXPLOATARE 2497515747.15 3092348909.90 1342755463.20 1507153601.80
2394434361.00 Datorii comerciale-furnizori
Stocuri 1922375343.00 352180811.20 446151514.80
Creante comerciale 255225144.15 161966355.90 efecte de comert de platit 0.00 0.00
Alte creante 224539136.00 499082526.00 alte datorii 819121371.00 914743528.00
venituri in avans 171453281.00 146258559.00
Cheltuieli in avans 95376124.00 36865667.00
ACTIVE CIRCULANTE DIN AFARA DATORII IN AFARA
EXPLOATARII 1536045446.85 1043163107.10 EXPLOATARII 1408723244.80 1784606059.20
Creante comerciale 1446275816.85 917809350.10 Datorii comerciale-furnizori 1408723244.80 1784606059.20
Sume de incasat de la entitatile afiliate 89769630.00 125353757.00
ACTIVE DE TREZORERIE 752642387.00 985462942.00 RESURSE DE TREZORERIE 0.00 300526268.00
Investitii pe termen scurt 7616.00 724024630.00
Casa si conturi la banci 752634771.00 261438312.00
TOTAL ACTIV 24140390705.00 28946924718.00 TOTAL PASIV 24140390705.00 28946924718.00

31
4.2. Analiza echilibrului functional prin sistemul de rate
Indicatorul Exercitiul financiar Abateri
2007 2008
Rata utilizarilor stabile 80.17 82.31 2.66
Rata utilizarilor ciclice 19.83 17.69 -10.77
Rata utilizarilor ciclice de exploatare 10.35 10.68 3.26
Rata utilizeărilor ciclice din afara exploatarii 6.36 3.60 -43.36
Rata utilizarilor de trezorerie 3.12 3.40 9.19
Rata resurselor durabile 88.60 87.59 -1.14
Rata resurselor durabile proprii 54.61 46.87 -14.17
Rata resurselor durabile imprumutate 0.12 5.20 4228.01
Rata resurselor ciclice 11.40 11.37 -0.23
Rata resurselor ciclice de exploatare 5.56 5.21 -6.39
Rata resurselor ciclice din afara exploatarii 5.84 6.17 5.65
Rata resurselor de trezorerie 0.00 1.04

Interpretarea rezultatelor

Analiza ratelor de structură evidenţiază:


- creşterea cu 2.66% a ponderii deţinute de utilizările stabile în activul total al
întreprinderii. Aceasta înseamnă că gradul de participare a utilizărilior stabile în totalul
activului a crescut ca urmare a dezvoltării investiţiilor realizate de întreprindere în
exerciţiul încheiat;
- pondera deţinută de utilizările ciclice în activul total se diminuează cu 10.77% ceea ce
înseamnă că utilizările ciclice nu mai solicită un necesar de finanţat ridicat;
- creşterea cu 3.26% a ponderii utilizărilor ciclice de exploatare în activul total este
consecinţa dinamizării activităţii întreprinderii reflectată în creşterea stocurilor de
produse; aşadar cea mai mare parte a finanţării destinată acoperii utilizărilor ciclice este
absorbită de activitatea de exploatare;
- ponderea utilizărilor ciclice în afara exploatării în activul total s-a diminuat cu 43.36%
pe seama reducerii semnificative a creanţelor aferente imobilizărilor cedate;
- a crescut cu 9.19% ponderea activelor de trezorerie în activul total în perioada analizat;
trendul crescător al ratei indică nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt
pentru fianaţarea activităţii curente;
- rata resurselor durabile scade nesemnificativ cu 1.14% în perioada analizată,
reprezentînd o situaţie comodă pentru întreprindere în ceea ce priveşte stabilitatea
finanţării şi o garanţie pentru o politică de invrstiţie care să asigure creşterea sa;

32
- rata resurselor durabile proprii se reduce cu 14.17%, ceea ce indică un grad mai scăzut
la finanţarea resurselor proprii, având totuşi o poziţie financiară bună cu finanţatorii;
- rata resurselor durabile împrumutate, creşte dar are valori foarte mici comparativ cu rata
resurselor durabile prorpii, ceea ce înseamnă ca autonomia financiară a întreprinderii nu
este afectată şi dispune de suficientă capacitate de îndatorare;
- rata resurselor ciclice se diminuează nesemnificativ cu 0.23% indicând faptul că
întreprinderea poate atrage resurse financiare printr-o politică financiară eficientă sau de
la bănci;
- rata resurselor ciclice de exploatare scade cu 6.39% ceea ce înseamnă că se diminuează
flexibilitatea întreprinderii pe termen scurt;
- rata resurselor ciclice din afara exploatării a crescut cu 5.56% pentru-că resursele ciclice
cresc în raport cu pasivul total al întreprinderii;
- rata resurselor de trezorerie are un trend crescător ceea ce înseamnă că în exerciţiul
încheiat firma va apela la credite pe termen scurt.

4.3 Analiza echilibrului funcţional prin indicatori în mărime absolută


Indicatori Exercitiu financiar Abateri

2007 2008
Fond de rulment net global 2034724873.00 1528689030.00 -24.87
Necesar de fond de rulment total 2034724873.00 1829215298.00 -10.10
Necesar de fond de rulment de exploatare 1154760283.95 1585195308.10 37.27
Necesar de fond de rulment din afara 127322202.05 -741442952.10 -682.34
exploatarii
Trezoreria netă 752642387.00 684936674.00 -9.00

Interpretarea rezultatelor analizei


- fondul de rulment net global s-a redus cu 24.87% în perioada analizată ca urmare a
scăderii resurselor durabile într-un ritm mai rapid decât a utilizărilor stabile brute; de
asemenea utilizările ciclice realizabile şi disponibile au fost inferioare resurselor ciclice şi
de trezorerie ceea ce inseamnă ca întreprinderea nu dispune de lichidităţi potenţiale fiind
nevoita să recurgă la credite bancare pe termen scurt suplimentare;
- necesarul de fond de rulment total a scazut în perioada anliazată cu 10.10% ca urmare a
creşterii într-un ritm mai lent a utilizărilor ciclice (106.99%) comparativ cu resursele
curente (119.64%);

33
- deficitul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor circulante de exploatare a
generat necesar de fond de rulment pozitiv; în cadrul activelor circulante de exploatare se
detaşsează sporirea cu 24.56% în care sunt imobilizate resurse financiare;
- necesarul de fond de rulmnet din afara exploatării a scăzut semnificativ ceea ce
înseamnă că activitatea din afara exploatării a degajat o resursă în fond de rulment,
respectiv, un excedent de resurse în afara exploatării în raport cu necesarul;
- în perioada anlizată echilibrul funcţională între resursele şi utilizările stabile a permis
finanţarea integrală a necesaruli de fond de rulment total şi degajarea trezoreriei nete
pozitive.

4.4. Analiza ratelor de finanţare


Indicatori Exerciţiul financiar Abateri
2007 2008
Rata finantarii durabile 1.11 1.06 -3.71
Rata finantarii durabile proprii 0.68 0.57 -16.40
Rata finantarii durabile straine 0.0015 0.0631 4115.72
Rata finantarii ciclice 0.57 0.64 11.82
Rata finantarii ciclice a exploatarii 0.28 0.29 4.91
Rata finantarii ciclice din afara 0.29 0.35 18.40
exploatarii
Rata finantarii globale 1.00 0.84 - 16.43

Interpretarea rezultatelor analizei:


Pe baza rezultatelor din tabel se constată:
- rata finanţării durabile supraunitară şi uşor descrescătoare este expresia fondului de
rulment net global pozitiv dar cu o mică reducere în 2008; în consecinţă resursele
durabile, care au crescut cu 18.54%, a depăşit necesarul de finanţat care este în scădere
cu 10.10%, aceste aspecte având consecinţe favorabile asupra finanţării ciclice;
- rata finanţării durabile proprii refelectă o uşoara diminuare a autonomiei financiare a
întreprinderii; astfel prin majorarea capitalului capitalului propriu cu 2% a fost posibilă
asigurarea finanţarea utilizărilor stabile, degajându-se un fond de rulement pozitiv;
- rata finanţării durabile străine a crescut cu 4015.72%, ceea ce reflectă angajarea
întreprinderii între-un program de investitii;
- rate finanţării ciclice subunitară şi în creştere înseamnă că întreprinderea nu dispune de
resurse ciclice în exces în raport cu utilizările ciclice de finanţat; aceasta echivalează cu
un necesar de fond de rulment pozitiv, care trebuie acoperit din fondul de rulment
pozitiv;

34
- rata finanţării ciclice de exploatare şi în afara exploatării subunitare indică un necesar
de fond de rulment din exploatare şi din afara exploatarii pozitiv, respectiv nu se
realizează eliberarea de resurse din activitatea curentă din exploatare cât şi din afara
exploatarii; trendul crescător al indicatorului evidenţiază creşterea gradului de atragere a
resurselor de la terţi pentru finanţarea resurselor ciclice, fapt pozitv pentru întreprindere
dacă se are în vedere că datoriile comerciale constrâng mai putin întreprinderea, în ceea
ce priveşte costul şi condiţiile de acordare;
- în exerciţiul precedent, valoarea supraunitară a raprortului explică participarea fondului
de rulment net global la formarea trezoreriei nete pozitive, după acoperirea integrală a
necesarului de fond de rulment total; în exerciţiul curent, rata finanţării globale
subunitare evidenţiază insuficienţa fondului de rulment net global pentru finanţarea
necesarului de fond de rulment total.

5. Riscul de faliment

Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale
economico-financiare. Cauzele şi factorii care determină falimentul acţionează în mod înlănţuit
35
şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. Există însă
numeroase metode de detectare a riscului. Printre care menţionăm:

a) Metode patrimoniale;
1. Analiza fondului de rulment
 fondul de rulment net:
FRN = CP – Ain
FRN 2007 = 2.206.178.154 lei
FRN 2008 = 1.674.947.589 lei
Arată că după finanţarea activelor imobilizate, întreprinderea deţine un surplus de capital
permanent. Cauza care determină un fond de rulment net pozitiv este creşterea capitalului
permanent pe seama creşterii capitalului propriu, cât şi a datoriilor mai mari de un an, care
implică noi costuri ale finanţării.

 fondul de rulment net capital de lucru:


FRW = AC – DC
FRW 2007 = 2.110.802.030 lei
FRW 2008 = 1.638.081.922 lei
Arată o lichiditate ridicată a întreprinderii deoarece activele circulante realizabile şi
disponibile depăşesc exigibilitatea angajamentelor pe termen scurt sau altfel spus, activele
circulante acoperă datoriile comerciale angajate.

 fondul de rulment propriu:


FRPr = CPr – Ain
FRPr 2007 = - 3.190.711.373 lei
FRPr 2008 = - 6.237.872.771 lei
Arată faptul că, capitalul propriu este insuficient pentru ca întreprinderea să-şi finanţeze
activele imobilizate nete, respectiv lipsa de autonomie financiară de care dispune sociatatea
pentru finanţarea investiţiilor şi dependenţa faţă de furnizorii de capital.

 fondul de rulment străin:


FRS = FRN – FRPr
FRS 2007 = 5.396.889.527 lei
FRS 2008 = 7.912.820.360 lei
Insuficienţa capitalului propriu la finanţarea activelor imobilizate a determinat
întreprindere să recurgă la îndatorare pe termen mai mare de un an, respectiv datoriile pe
termen lung contribuie în mod semnificativ la finanţare necesarului permanent.

36
2. Analiza solvabilităţii întreprinderii
 rata solvabilităţii generale:
Rsg = At / Dt
Rsg 2007 = 8,11
Rsg 2008 = 5,04
Atât în 2007, cât şi în 2008, întreprinderea reflectă o stare de solvabilitate, nefiind
riscantă pentru furnizorii de capital deoarece întreprinderea se află în măsură sa-şi
ramburseze datoriile şi costul acestora.

 rata îndatorarii globale:


RIG 1 = Dt / Pt; RIG 2 = Dt / Cpr.
RIG 1 2007 = 0,12; RIG 1 2008 = 0,20.
RIG 2 2007 = 0,20; RIG 2 2008 = 0,37.
După analiza ambilor indicatori, întreprinderea nu reflectă risc de insolvabilitate nici în
2007, nici în 2008 şi dispune de capacitate de îndatorare.

 rata îndatorării la termen:


RIT 1 = D>1an/ CP; RIT 2 = D>1an/ Cpr.
RIT 1 2007 = 0,002; RIT 1 2008 = 0,099.
RIT 2 2007 = 0,002; RIT 2 2008 = 0,111.
În urma analizei indicatorilor de îndatorare la termen putem constata că întreprinderea se
mai poate indatora pe termen lung, aceasta fiind capabila sa-şi ramburseze ratele scadente, cât şi
dobânda aferentă.

 rata capacităţii globale de rambursare:


RRG = Dt / CAF
RRG 2007 = 0,96 ani
RRG 2008 = 2,06 ani
În urma analizei capacităţii globale de rambursare, putem constata faptul că
întreprinderea işi poate rambursa datoriile totale în un an de zile în 2007 şi în doi ani în 2008,
deci acesta este în măsură să suporte o îndatorare suplimentară.

 rata capacităţii de rambursare la termen:


RRT = D>1an / CAF
RRT 2007 = 0,01
RRT 2008 = 0,62

37
După analiza aptitudinii întreprinderii de a rambursa din capacitatea de autofinanţare,
datoriile care trebuie platite într-o perioadă mai mare de un an, putem constata faptul că
societatea dispune de capacitate de autofinanţare pentru rambursarea datoriilor scadente.

 rata prevalării datoriilor financiare:


RPD 1 = Chf / EBE RPD 2 = Chf / CA
RPD 1 2007 = 0,092 RPD 2 2007 = 0,026
RPD 1 2008 = 0,354 RPD 2 2008 =0,098
În urma analizei prelevării datoriilor comerciale, în anul 2007 constatăm că întreprinderea
nu se confruntă încă cu un risc de insolvabilitate, adică cheltuielile financiare nu depăşesc
exedentul brut din exploatare şi nu reprezintă mai mult de 3% din cifra de afaceri. În anul
2008 însă, marimea acestora creşte depăşind limita de 3% din cifra de afaceri, întreprinderea
expunându-se astfel riscului de insolvabilitate. Acest risc însă poate fi gestionat de către
întreprindere deoarece aceasta este încă în măsură să suporte costul îndatorării din excedentul
brut de exploatare.
 rata autonomiei financiare globale:
RAF 1 = Cpr / Pt RAF 2 = Cpr / Dt
RAF 1 2007 = 0,62 RAF 2 2007 = 5
RAF 1 2008 = 0,54 RAF 2 2008 = 3
Analiza acestui indicator relevă o independenţă financiară ridicată a întreprinderii
deoarece aceasta deţine un capital propriu suficient care îi permite să nu fie dependentă de
creditori. Mai mult, situaţia financiară a societăţii îi îngăduie acesteia să apeleze în caz de
necesitate la credite financiare, capitalul propriu fiind o garanţie suficientă pentru furnizorii
de capital.

 rata autonomiei financiare la termen:


RAF 1 = Cpr / CP RAF 1 = Cpr / D>1an
RAF 1 2007= 0,997 RAF 2 2007= 454,907
RAF 1 2008= 0,901 RAF 2 2008=9,021
În urma analizei efectuate, putem constata faptul că întreprinderea dispune de o
autonomie financiară la termen, mai mare decât autonomia financiară globală deoarece
societatea a recurs la credite pe termen lung mai puţin decât la creditele pe termen scurt.
Capitalul permanent fiind format astfel în mare parte din capital propriu, iar datoriile mai
mari de un an sunt acoperite de acesta din urmă, în 2007 de 455 ori, iar în 2008 de 9 ori.

b) Metoda scorurilor.

38
Este o metodă prin care se apreciază succesul sau falimentul unei întreprinderi printr-o
funcţie scor. Aceasta funcţie se poate calcula după mai multe modele, astfel:

1. Modelul Altman
Z= 1,2R1 + 1,4R2 + 3,3R3 + 0,6R4 + 0,999R5
Denumire Formulă Rezultat
2007 2008
R1 (Ac - Dc) / At 0,0998 0,0657
R2 P reinv. / At 0,6561 0,3989
R3 R ec / At 0,1164 0,1300
R4 Cpr / Dt 0,8426 0,8072
R5 CA / At 0,5805 0,6720
Z 2007 = 2,51
Z 2008 = 2,22

Funcţia score calculată după modelul Altman arată că întreprinderea nu se confruntă încă
cu un risc de faliment, însă daca aceasta nu-şi va gestiona suficient resursele, riscul de
faliment ar putea aparea. În momentul dat, solvabilitatea acesteia arată o poziţie financiară
bună.

2. Modelul Conan & Holder


Z= 0,24R1 + 0,22R2 + 0,16R3 – 0,87R4 – 0,10R5
Denumire Formulă Rezultat
2007 2008
R1 EBE / Dt 0,2172 0,2751
R2 CP / At 0,8381 0,5097
R3 (Ac – S) / At 0,1308 0,1079
R4 Ch f / CA 0,0255 0,0976
R5 Ch p / Vad 0,2930 0,2993
Z 2007 = 0,21
Z 2008 = 0,14

Funcţia score calculată după modelul Conan & Holder confirmă că situaţia întreprinderii
este foarte bună. Riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub 10% dacă
societatea va inceta să-şi mai gestioneze bine situaţia financiară.

3. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei

100Z= -1,25R1 + 2,003R2 – 0,824R3 +5,221R4 – 0,689R5 – 1,164R6 + 0,706R7+


1,408R8 – 85,544
Denumire Formulă Rezultat
2007 2008

39
R1 Ch f / EBE 0,0922 0,3536
R2 CP / Ci 0,8647 0,5000
R3 CAF / Dt 0,1735 0,1431
R4 EBE / CA 0,2767 0,2761
R5 (Dcom / Afz) * 360 35,6457 30,9879
R6 ΔVad / Vad0 0,3753 0,2729
R7 (Cc / CA) * 360 29,4997 23,2061
R8 Inv / Vad 0,0768 0,1865
Z 2007 = 1, 34
Z 2008 = 1,28

Funcţia score calculată după Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei confirmă
Modelul Conan & Holder, astfel că riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub
10% , situaţia prezentă a întreprinderii fiind favorabilă.

6. Raportul diagnosticului întreprinderii Petrom SA

Diagnosticul, de un real ajutor în cunoaşterea situaţiei economico-financiare, furnizează


informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente şi care constituie totodată o bază
pentru estimările viitoare, ajutând conducerea întreprinderii să determine acţiunile ce trebuie
desfăşurate în viitor.
Rolul diagnosticului economico-financiar este acela de a determina îmbunătăţirea
sistemului decizional din cadrul întreprinderii, venind în sprijinul managerilor în perfectionarea
sistemului de conducere, în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă.
Acest diagnostic se realizează pe baza datelor cuprinse în situaţiile financiare de sinteză,
întocmite în conformitate cu reglementările contabile în vigoare.
Bilanţul contabil, ca document oficial de gestiune, trebuie să asigure imaginea clară,
sinceră, fidelă, completă a patrimoniului, a rezultatelor şi poziţiei financiare a acesteia.
În cadrul firmei Petrom SA diagnosticul economic-financiar şi aplicarea metodelor de
40
evaluare bazate pe profit sau flux de disponibilităţi (cash-flow), ce necesită proiecţii economico-
financiare, este realizată de acelaşi grup de specialişti, tocmai pentru a asigura convergenţa celor
două mari componente ale procesului de evaluare: analiză-diagnostic şi evaluare propriu-zisă.
Raportul de diagnostic a fost realizat de Buhaianu Anca specialist în analiza contului de
profit şi pierdere, Herghelegiu Claudia specialist în analiza bilanţului, Nemerenco Veronica
specialist în analiza fluxurilor de trezorerie şi situaţia activului net contabil. Acest raport oferă o
prezentare generală a activităţii conducerii Petrom din perioada 2007-2008, interesul acţionarilor
rămânând un element de referinţă pentru procesul decizional al organelor de conducere ale
companiei.
În opinia noastră, situaţiile financiare prezintă cu fidelitate sub toate aspectele
semnificative, poziţia financiară a S.C. PETROM S.A. la 31 decembrie 2008, precum şi
performanţa sa financiară, fluxurile de trezorerie pentru anul încheiat la această dată în
conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/2005 cu modificările ulterioare
şi cu politicile contabile descrise în notele la situaţiile financiare.
Pentru analiza datelor sursele de provenienţă utilizate au fost:
 Situaţiile financiare (bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de
trezorerie, situaţia modificărilor de capital propriu şi notele explicative).
 vizitarea website-ului nostru: www.petrom.com, care a fost substanţial
îmbunătăţit şi este actualizat în permanenţă
 contactarea directă a companiei
 adresarea personală de întrebări în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor
Petrom, membru al Grupului OMV, este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din Sud-
Estul Europei. Activităţile principale ale companiei sunt: Explorare şi Producţie, Rafinare şi
Marketing şi Gaze şi Energie. Producţia totală de ţiţiei şi gaze a fost de 188.476 bep/zi, iar
rezervele dovedite la sfârşitul lunii decembrie 2008 erau de aproximativ 843 mil bep. Compania
dispune de o capacitate maximă de rafinare de 8 mil t/an şi operează, împreună cu companiile
afiliate, 550 staţii de distribuţie în România şi alte 269 în ţările învecinate.
În pofida dificultăţilor din anul 2008, a înregistrat realizări semnficative în toate segmentele de
activitate. În 2008 a continuat eforturile de modernizare, pe baza programelor de restructurare şi
investiţii în toate segmentele de activitate.
Rezultatul financiar al companiei a crescut, ajungând la valoarea de 296 mil lei, faţă de
185 mil lei în 2007, în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate şi câştigului
din evoluţia ratei de schimb valutar. Deşi profitul brut a înregistrat o scădere de 544 mil lei în
2008, ajungând la 1.605 mil lei, impozitul pe profit a crescut, ca urmare a cheltuielilor
nedeductibile legate de deprecieri şi provizioane. Ca urmare a activităţilor desfăşurate de Petrom,

41
contribuţia fiscală la bugetul statului a fost de 6.476 mil lei, cu 14% mai mare faţă de anul 2007.
Impozitul pe profit a însumat 583 mil lei, redevenţele 725 mil lei şi contribuţiile sociale au atins
valoarea de 509 mil lei.
La data de 31 decembrie 2008, activele totale însumau 25 mld lei, cu 18% mai mult faţă
de sfârşitul anului 2007, în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale, activelor
financiare şi a stocurilor, valoare contrabalansată de scăderea creanţelor, precum şi de
diminuarea soldului contului casa şi conturi la bănci. Ieşirile de numerar mai mari pentru
investiţii, creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, OMV şi acţionarii
minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008.
Activele imobilizate au crescut cu 21% până la 20 mld lei, în special ca rezultat al
investiţiilor semnificative. Se poate spune că 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii. În
primele trei trimestre ale anului vânzările au crescut datorită mediului favorabil al preţurilor la
ţiţei pe plan internaţional, conducând la obţinerea unei cifre de afaceri de 16,7 mld lei, cu 36%
mai mare decât în 2007. Petrom a continuat să-şi îmbunătăţească eficienţa operaţională, având la
bază programul de restructurare şi investiţiile semnificative în toate segmentele de activitate.
Drept urmare, investiţiile au înregistrat un nivel record, însumând 6.404 mil lei, reprezentând o
creştere de 68% comparativ cu 2007.
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele
contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în
sumă de 1.114 mil lei (2007: 1.423 mil lei).
În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare şi
creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai mari şi
plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul
anului.
De la sfârşitul anului 2007, Petrom a fost implicat în litigii iniţiate de foşti şi actuali
angajaţi, ca urmare a interpretării diferite a Contractului Colectiv de Muncă. Dat fiind că pe
parcursul anului 2008, Petrom a continuat să primească noi revendicări în acest sens, conducerea
a evaluat datoriile potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare şi a decis
înregistrarea, conform principiilor prudenţiale şi pe baza unor estimări riguroase privind ieşirile
potenţiale de numerar, provizionul mai sus menţionat pentru acoperirea riscului. Până în prezent,
Petrom a întreprins toate acţiunile posibile şi a angajat toate resursele necesare pentru a se apăra
împotriva proceselor de judecată şi, de asemenea, pentru a preveni creşterea numărului de litigii.
În Explorare şi Producţie, una din realizările majore a fost stabilizarea producţiei de
ţiţei în cursul anului 2008. Ca urmare a activităţilor de explorare şi redezvoltare, în 2008 rata de
înlocuire a rezervelor Petrom a atins nivelul de 71% în România (nivelul stabilit ca obiectiv de

42
realizat în 2010 fiind de 70%). Programul de Modernizare Sonde a fost finalizat cu succes în
2008.
În Rafinare şi Marketing, 2008 a fost un an dificil. Deteriorarea mediului economic şi
scăderea accentuată a preţului ţiţeiului au avut un impact negativ puternic care a putut fi numai
parţial compensat de îmbunătăţirile constante realizate pe parcursul anului în activitatea
operaţională.
În activitatea de Gaze şi Energie am reuşit să ne consolidăm poziţia pe piaţa gazelor
naturale din România, în contextul unui mediu de afaceri dificil. Împreună cu Petrom Distribuţie
Gaze SRL, Grupul Petrom a reuşit să deservească toate segmentele, de la micii consumatori
casnici până la consumatorii mari. Noua Divizie de Energie a continuat să-şi consolideze poziţia
în 2008 pentru a atinge obiectivul strategic al Petrom de a intra pe piaţa de energie electrică.
De asemenea în 2008 am contractat o linie de credit multi-valută în valoare de circa 375
de milioane de euro, cu termen de rambursare de 3 ani, în vederea finanţării programelor
prioritare de investiţii. Compania funcţionează după principiile de eficienţă şi etică profesională
atât pe piaţă, cât şi în relaţiile cu clienţii şi partenerii ei. Relaţiile pe care le stabileşte se bazează
pe încredere şi bună comunicare. Pentru clienţi, este important să demonstreze că produsele
Petrom sunt sigure şi de cea mai bună calitate. Corectitudinea, responsabilitatea şi respectul
reprezintă esenţa relaţiilor de colaborare cu toate părţile implicate: clienţi, angajaţi, acţionari şi
societatea, în general. Căută să menţină relaţii de lungă durată cu partenerii şi să le câştige
încrederea prin comunicare deschisă, încredere şi prin cooperare interculturală. Obiectivul
companiei este să creeze un mediu reciproc avantajos, prin parteneriate sociale şi economice,
respectând exigenţele ecologice actuale.

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

43
- creşterea veniturile din dobânzi, în - cheltuieli execesive (cheltuieli cu
special cele din cadrul grupului; materiile prime, cheltuieli cu
- creşterea cifrei de afaceri,a personalul, etc);
producţiei exerciţiului şi a valorii - Diminuarea eficienţei cheltuielilor
adăugate; totale
- menţinerea potenţialul productiv; - îmbătrânire a capitalului productiv
- capacitate să remunereze capitalurile aflat in dotarea întreprinderii
avansate; analizate;
- onorarea obligaţiilor fiscale; - creşterea amortizării calculate ca
- dispune de capacitatea de urmare a achiziţionării de noi
autofinanţare sporită; imobilizări corporale si necorporale
- Absenţa evenimentelor cu caracter prin investiţie;
extraordinar care a lăsat neschimbat - dificultăţi în valorificarea producţiei
rezultatul net; - activitatea de comerţ cu mărfuri nu
- creşterii productivităţii muncii; este rentabilă;
- diminuarea dependenţei faţă de terţi
şi implicit a riscului de exploatare
care decurge din această dependenţă
- activitatea de exploatare a fost
generatoare unui surplus monetar
potenţial care avut un efect favorabil
asupra capacităţii de autofinanţare;
- nevoi descrescătoare de credite
bancare pe termen scurt pentru
fianaţarea activităţii curente;
- autonomia financiară a întreprinderii
nu este afectată;
- dispune de suficientă capacitate de
îndatorare.

Oportunitati Amenintari

44
- posibilitatea de a promova proiecte - poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei
de investiţii (de menţinere şi de avantajelor competitive;
creştere); - concurenţa agresivă;,
- diversificarea gamei mărfurilor - strategii de piaţă neeficiente prin
oferite pieţei; utilizarea de materiale substituibile,
- creşterea, în structura vânzărilor, a puţin costisitoare şi calitativ
ponderii mărfurilor care asigură rate superioare;
ale marjei comerciale semnificative;
diminuarea costurilor totale de
cumpărare a mărfurilor;
- o mai bună utilizare a capacităţilor
de producţie existent;
- alegerea clienţilor care să aibă o
cerere stabilă astfel încât să se
asigure desfacerea produselor;
- achiziţionarea de materii prime şi
materiale la preţuri mai avantajoase;
- creşterea productivităţii muncii;
- reducerea consumului specific pe
unitatea de produs;
- optimizarea stocurilor de materii
prime şi materiale consumabile,
precum şi cele de produse finite
destinate vânzării;
- creşterea motivării şi calificării
personalului;
- modernizarea tehnologiilor de
fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil
a ponderii consumurilor
intermediare în producţia
exerciţiului;
- procurarea factorilor de producţie la
preţuri şi în condiţii avantajoase de la
furnizori.

Măsuri şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii

45
Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri, întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot
privi: găsirea de noi pieţe de desfacere; schimbarea strategiei de produs; menţinerea în structura
producţiei a produselor care, prin rentabilitatea lor, contribuie în mod semnificativ la obţinerea
rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs
semnificative; controlul dinamicii costurilor, cu consecinţe favorabile asupra foarfecelui preţ-cost;
îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenţilor.

Întrucât, marja comercială a înregistrat o scădere în perioada analizată, trebuie avute în


vedere următoarele măsuri care ar avea drept efect creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor,
cum ar fi: diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei, ca urmare a identificării cererii de noi
bunuri; creşterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei
comerciale semnificative; diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor.

Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, întreprinderea trebuie să promoveze măsuri


care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale,
cum ar fi: o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente, prin reducerea fluctuaţiei
volumului de producţie; alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure
desfacerea produselor, determinând creşterea veniturilor din exploatare ale companiei; reducerea
cheltuielilor de producţie, prin realizarea de produse la un cost mai scăzut; achiziţionarea de
materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase; creşterea productivităţii muncii; reducerea
consumului specific pe unitatea de produs, să urmărească diminuarea cheltuielile financiare şi/sau
creşterea veniturilor financiare.

În ceea ce priveşte producţia exerciţiului, întreprinderea trebuie să urmărească creşterea


producţiei vândute, ca urmare a politicii de produs, dezvoltării de noi pieţe, şi nu pe seama creşterii
componenţei producţiei stocate, a cărei creştere ar putea fi consecinţa necorelării între cererea şi
oferta de produse, poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive, concurenţa
agresivă, strategii de piaţă neeficiente, utilizarea de materiale substituibile, puţin costisitoare şi
calitativ superioare, optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile, precum şi
cele de produse finite destinate vânzării, etc..

O evoluţie ascendntă a valorii adăugate se poate determina prin: creşterea producţiei


exerciţiului, prin mărirea productivităţii medii anuale a muncii, ca urmare a creşterii motivării şi
calificării personalului; modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a
ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului, procurarea factorilor de producţie la
preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori.

O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună
adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel încât să se asigure utilizarea
46
integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea în structura vânzărilor a ponderii
produselor care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse, controlul
calităţii materiilor prime utilizate în porcesul de fabricaţie.

Creşterea ratei rentabilităţii economice, de către companie, s-ar putea realiza prin creşterea
performanţei activităţilor de exploatare şi financiare, astfel încât să se reducă dificultăţile de
valorificare a producţiei, veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare, să se
utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate, prin antrenarea lor în activitatea de
exploatare, practicarea unei politici de stocare eficiente, diminuarea obligaţiilor faţă de participanţi
la activitatea sa.
În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare, întreprinderea ar trebui să îşi diminueze
gradul de îndatorare, astfel încât cheltuielile financiare să se diminueze, pentru ca în caz contrar să
se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare.

47