Studiul individual la disciplina Analiza Situațiilor Financiare

Tema: Analiza Situațiilor Financiare a ÎS Direcția Bazinieră de

Gospodărire a Apelor

Coordonator: Studenta:
Chirilov Nelea dr., conf. univ. CON 191 fr-Muștuc Marina
Situaţiile financiare au drept scop prezentarea informaţiilor utile în luarea deciziilor economice
pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii (asociaţii, acţionarii, fondatorii,
membrii), creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui
scop situaţiile financiare oferă informaţii despre:
1) active;
2) capital propriu;
3) datorii;
4) venituri şi cheltuieli;
5) fluxuri de numerar.
În funcţie de categoriile de entităţi prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare şi
necesităţile informaţionale proprii entitatea poate întocmi:
1) situaţii financiare complete;
2) situaţii financiare simplificate;
3) situaţii financiare prescurtate.
Situaţiile financiare complete includ: bilanţul; situaţia de profit şi pierdere; situaţia
modificărilor capitalului propriu; situaţia fluxurilor de numerar; nota explicativă.
Situaţiile financiare simplificate includ: bilanţul; situaţia de profit şi pierdere; nota explicativă.
Situaţiile financiare prescurtate includ: bilanţul prescurtat; situaţia de profit şi pierdere
prescurtată; nota explicativă.
 Î.S. “DBGA” administrează 38 de lacuri cu
Statutul Întreprinderii suprafața de 4339 Ha și a Fîșiilor riberane de 1367
Ha
1. Denumirea: Întreprinderea de Stat
“Direcţia Bazinieră de Gospodărire a
Apelor”.
2. Sediul Întreprinderii: or. Chişinău, str. Vasile
Alecsandri, 1, MD 2009, Republica Moldova.
3. Întreprinderea este creată prin ordinul Concernului
de Stat al Gospodăririi Apelor “AQUA” nr. 145 din
02.11.1990.
4. Fondator al Întreprinderii este Agenţia “Apele
Moldovei”, cu sediul or. Chişinău, str. Gheorghe
Tudor, 5. (în continuare - Fondator) .
Principalele genuri de activitate a Întreprinderii de
Stat “Direcţia bazinieră de gospodărire a apelor”:
75140 Activităţi auxiliare pentru organele
administraţiei publice;
75200 Activităţi pentru societate;
72400 Activităţi legate de băncile de date;
72300 Prelucrarea datelor;
64200 Telecomunicaţii;
72600 Alte activităţi legate de tehnica de calcul.
Studiul de caz 1. Analiza Situațiilor Financiare pentru anul 2019 și 2020 a ÎI DBGA

Tabelul 1. Analiza mărimii şi evoluţiei veniturilor

La finele anului, mii lei

Abaterea
Nr. Indicatori Ritmul creşterii, %
absolută
precedent curent

1 2 3 4 5=4-3 6=4/3*100
1. Venituri din vânzări 2065675,00 1528281,00 -537394,00 73,98
2. Venituri totale 4584083,00 4029998,00 -554085,00 87,91

3. Total active 53004737,00 50681356,00 -2323381,00 95,61

4. Total datorii 51818121,00 49381744,00 -2436377,00 95,29

Sursa: Situația de profit și pierdere; Bilanț; Anexa 8 la situațiile financiare ”Notă informativă privind veniturilor și cheltuielile
 Concluzie:
Conform tabelul 1, putem afirma că în anul 2020, ÎS DBGA, a înregistrat venituri din
vânzări în suma de 1 528 281 mii lei, micșorându-se față de anul precedent 537 394 mii lei
sau cu 26,02 puncte procentuale.
Deasemenea au scăzut și veniturile din toate tipurile de activități, și anume cu 554 085 mii lei
sau cu 12,09 puncte procentuale, în anul curent față de anul precedent.
În perioada analizată, ritmul de creștere a veniturilor din vânzări (73,98%) și ritmul de
creștere a veniturilor totale (87,91%), au fost mai mici față de ritmul de creștere a activelor
(95,61%). Această situație, atestă utilizarea neeficientă a activelor disponibile.
Comparând ritmul de creștere a datoriilor totale (95,29%), observăm că este mai mare față
de ritmul de creștere a veniturilor (73,98 % și 87,91 %) și mai mic fata de cel al activelor cu
doar 0,32 puncte procentuale (95,61 %, sursele de finanțare). Această situație semnifică un
grad sporit de îndatorare a entității.
Studiul de caz 2. Tabelul 2. Analiza structurii veniturilor după natură în
Anul precedent
dinamică Anul curent Abaterea
Indicatori Ponderii, puncte
Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea, % Sumei, lei
procentuale
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
Venituri din
activitatea
1
operațională,
inclusiv: 4578879 99,88648 4029140 93,766 -549739 -6,120477275
1.1 Venituri din vînzări 2065675 45,0619 1528281 35,5661 -537394 -9,495802415
Alte venituri din
1.2 activitatea
operaţională 2513204 54,82457 2500859 58,1999 -12345 3,37532514
Venituri din alte
2 activități,
inclusiv: 5204 0,113523 267876 6,234001 262672 6,120477275
Venituri din
2.1 operaţiuni cu active
imobilizate - -  - -  -  -
2.2 Venituri financiare 5204 0,113523 684 0,015918 -4520 -0,097605227
2.3 Venituri excepţionale - - 267192 6,218083 -26719 6,218082502
3 Total venituri 4584083 100 4297016 100 -287067 X
 Concluzie:

Conform analizei tabelul 2, remarcăm că în anul curent, ÎS DBGA, a înregistrat venituri

totale în sumă de 4 297 016 mii lei, ceea ce semnifică că s-au micșorat cu 287 067 mii lei, în
anul curent față de anul precedent. Această diminuare s-a datorat micșorării veniturilor din
activitatea operațională cu 549 739 mii lei în perioada respectivă.
Analizând structura veniturilor, observăm că atât în anul curent, cât și în cel precedent,
ponderea majoritară este deținută de veniturile din activitatea operațională, constituind
99,88% (2019) și respectiv 93,77 % (2020). Situația dată se apreciază pozitiv deoarece este
activitatea de bază a entității dar totodată se reflectă o micșorare a ponderii veniturilor din
activitatea operațională în totalul veniturilor în anul curent cu 6,12 puncte procentuale.
Studiul de caz 3.

Tabelul 3. Analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate

operatională

Anul precedent Anul curent Abaterea în

Tipuri de
activitate Suma, mii Cotă, puncte
operațională Cota, % Suma, mii lei Cota, % Sumă, mii lei
lei procentuale
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
Contracte de
leasing 2065675 1528281 -537394

Întreprinderea a avut venit doar din vânzarea contractelor de leasing, care s-au
micșorat in anul curent față de anul precedent cu 537394 mii lei.
Studiul de caz 4. Tabelul 4. Analiza structurii profitului (pieredrii) până la impozitare în dinamică

Anul precedent Anul curent Abaterea în

Indicatori Cotă, puncte
Suma, mii lei Cota, % Suma, mii lei Cota, % Sumă, mii lei
procentuale
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
1.Rezultatul din
activitatea operațională:
profit (pierdere) 60877 92,12 -88277 -49,20 -149154 -141,32

2.Rezultatul : profit
(pierdere) financiară 5204 7,88 510 0,28 -4694 -7,59
3.Rezultatul din
operațiuni cu active
imobilizate: profit
(pierdere) - - 267192 148,92 267192 148,92
4.Rezultatul din
operațiuni : profit
(pierdere) - - - - - -
5. Profit (pierdere) pînă
la impozitare 66081 100 179425 100 113344 X
 Concluzie:

Analizând datele din tabelul 4, remarcăm că profitul până la impozitare a constituit 179
425 mii lei în anul curent, ceea ce presupune că s-a mărit cu 113 344 mii față de anul
precedent. Această creștere a fost influențată de mărirea profitului din operațiuni cu active
imobilizate cu 262 498 mii lei în anul curent, față de anul precedent.
Analizând structura profitului până la impozitare, observăm că ponderea majoritară este
deținută de profitul din activitatea operațională, în anul precedent(2019), constituind
92,12%, pe când în anul curent de către profitul din acțiuni cu active imobilizate. Această
situație este apreciată negativ, deoarece activitatea de bază a entității a scăzut considerabil,
dar este favorabilă reorientarea și sporirea profitului din operațiuni cu active imobilizate.
Studiul de caz 6

Tabelul 5. Calculul influenței factorilor asupra modificării profitului ( pierderii) din activitatea operațională prin metoda balanțieră

Mărimea
Abaterea
Indicatori Anul precedent Anul curent influenței
absolută
factorilor
1 2 3 4=3-2 5
1. Profit brut (pierdere brută) 1103939 1014417 -89522 -89522
2. Alte venituri din activitatea
operațională 2513204 2500859 -12345 -12345
3. Cheltuieli de distribuire 0 0 0 0
4. Cheltuieli administrative 3503866 3553553 49687 -49687
5. Alte cheltuieli din activitatea
operațională 52400 50000 -2400 +2400
6. Profitul ( pierderea) din
activitatea operațională,
(ind.1+ind.2-ind.3-ind.4-ind.5) 60877 -88277 -149154 X

Verificare: -88277-60877= -89522+-12345-0-49687+2400= -149154

 Concluzie:

În baza datelor din tabelul 5, putem menționa că în anul curent întreprinderea a înregistrat
pierdere din activitatea operațională în mărime de 88 277 mii lei, ceea ce presupune o micșorare
față de anul precedent cu 149 154 mii lei.
Profitul din activitatea operațională s-a micșorat, din cauza influenței negative a doi factori:
- în primul rând, s-a diminuat profitul brut cu 89 522 mii lei în anul curent, ceea ce a dus la
micșorarea profitului din activitatea operațională cu suma respectivă;
- în al doilea rând, s-au diminuat alte venituri din activitatea operațională cu 12 345 mii lei, în
anul curent, față de anul precedent, care au micșorat profitul din activitatea operațională cu 12
345 mii lei.
La majorarea profitului din activitatea operațională cu 2 400 mii lei, a contribuit diminuarea altor
cheltuieli din activitatea operațională cu suma respectivă, având o influență indirectă.
Studiul de caz 8. Tabelul 7. Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din
vânzări

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută

1 2 3 4=3–2
1. Venituri din vânzări, mii lei 2065675 1528281 -537394
2. Profitul brut, mii lei 1103939 1014417 -89522
3. Profitul din activitatea operațională, mii lei 60877 -88277 -149154
4. Profitul până la impozitare, mii lei 66081 179425 113344
5. Profitul net (pierderea netă), mii lei 51354 138672 87318
6. Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%),
calculată în baza:
6.1. Profitului brut
(rd.2 : rd.1 x 100) 53,44 66,38 12,93
6.2. Profitului din activitatea operațională
(rd.3 : rd.1 x 100) 2,95 -5,78 -8,72
6.3. Profitului până la impozitare
(rd.4 : rd.1 x 100) 3,20 11,74 8,54
6.4. Profitului net (pierderii nete)
(rd.5 : rd.1 x 100) 2,49 9,07 6,59

Sursa: Situația de profit și pierdere

 Concluzie:

În urma calculelor efectuate în tabelul 6, observăm că veniturile din vânzări în anul curent a
constituit 1 528 281mii lei, ceea ce presupune că a înregistrat cu 537 394 mii lei mai puțin față de
anul precedent.
Această diminuare se datorează modificării următorilor factori:
- Rentabilitatea veniturilor din vânzări în baza profitului din activitatea operțională a înregistrat în
anul curent o micșorare cu 8,72 puncte procentuale față de anul precedent. Aceasta înseamnă că la
fiecare leu venit din vânzări, întrerpinderea a înregistrat aproximativ 6 bani pierderi din activitatea
operațională.
Studiul de caz 9. Tabelul 8. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității activelor

Formula factorială: Rentabilitatea activelor = (Profitul (pierderea) până la impozitare : Valoarea medie a activelor) x 100

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută

1 2 3 4 = 3-2
1. Venituri din vânzări, lei 2065675 1528281 -537394
2. Profit (pierdere) până la impozitare, lei 66081 179425 113344
3. Valoarea medie a activelor, lei 389607 389390,5 -216,5
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, %
(rd.2 : rd.1 x 100) 3,20 11,74 8,54
5. Numărul de rotații ale activelor, unități
(rd.1 : rd.3) 5,30 3,92 -1,38
6. Rentabilitatea activelor, % (rd.2 : rd.3 ´ 100) 16,96 46,08 29,12
Tabelul 9. Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor prin metoda diferențelor absolute
Inclusiv din cauza modificării:

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută rentabilității numărului de

veniturilor din rotații ale
vânzări activelor
1 2 3 4=3–2 5 6
1. Rentabilitatea activelor, % 16,96 46,08 29,12 20,58 -2,68
2. Rentabilitatea veniturilor din x x
vânzări,% 3,20 11,74 8,54
3. Numărul de rotații ale x x
activelor,unități 5,30 3,92 -1,38
 Concluzie:
Conform datelor din tabelul 6 și 7, constatăm că valoarea rentabilității activelor entității, în anul curent a
constituit 46,08 %, ceea ce denotă că la fiecare leu investit în active în anul curent, entitatea a înregistrat 46,08
bani profit până la impozitare, cu 29 bani mai puțin decât în anul precedent. Astfel rentabilitatea activelor în anul
curent s-a micșorat față de anul precedent cu 29,12 puncte procentuale.
În concluzie managerii entității ar trebui să ia măsuri privind creșterea numărului de rotații ale activelor, cât și
creșterea veniturilor din vânzări prin:
 perfecționarea aprovizionării prin alimntarea la timp, complexă și completă, existența unui stoc permanent de
materii prime, selectarea furnizorilor după anumite criterii, încheierea la timp și respectarea contractelor,
folosirea eficientă a activelor circulante;
 organizarea corespunzătoare a producției și a muncii prin utilizarea tuturor capacităților de producție, alegrea
tehnologiilor, perfecționarea calificării, mecanizarea, robotizarea, automatizarea proceselor de fabricare,
folosirea integrală a timpului de lucru;
 accelerarea desfacerii prin fabricarea doar a proceselor care corespund cerințelor pieții ca volum, calitate,
structură, modernizarea produselor, îmbunătățirea relațiilor cu organizațiile de transport, publicitate și
promovare.
Studiul de caz 10. Formula factorială: Rentabilitatea capitalului propriu = Rentabilitatea activelor x Rata pârghiei financiare x Rata profitului net

Tabelul 10. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității capitalului propriu

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea

absolută
1 2 3 4 =3-2
1. Venituri din vânzări, lei 2065675 1528281 -537394
2. Profit (pierdere) până la impozitare, lei 66081 179425 113344
3. Profit net (pierdere netă), lei 51354 138672 87318
4. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 1188803 1906408 717605
5. Valoarea medie a activelor, lei 389607 389390,5 -216,50
6. Rentabilitatea activelor %, (rd.2 : rd.5 x 100) 16,96 46,08 29,12
7. Rata pârghiei financiare, coef., (rd.5 : rd.4) 0,33 0,20 -0,12
8. Rata profitului net % , (rd.3 : rd.2 x 100) 77,71 77,29 -0,43
9. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza
profitului net %, (rd.3 : rd.4 x 100) 4,32 7,27 2,95

Sursa: Situația de profit și pierdere; Bilan

Tabelul 11. Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu prin metoda substituțiilor în lanț
Factorii interdependenți
Rentabilitate
Nr. Rata Calculul Marimea Denumirea
Nr. calc. Rentabilitate Rata pârghei a capitalului
subst. profitului net propriu influentei,% influentei % factorului
a activelor financiare %
1 2 4 3 5 6 7 8 9

1 0 16,96 0,33 77,71 12,52 - - -

Modificarea
5,89-12,52 -0,81
2 1 46,08 0,33 77,71 11,71 Ra
Modificarea
5,75-5,89 +1,20 Rpf
3 2 46,08 0,20 77,71 7,09
Modificarea
5,71-5,75 -0,04
4 3 46,08 0,20 44,29 4,05 Rpnet
 Concluzie:
Conform datelor din tabelul 10 și 11, constatăm că în anul curent, rentabilitatea capitalului propriu a constituit
4,05 %, micșorându-se cu 6,81 puncte procentuale față de anul precedent. Această denotă că la fiecare leu investit în
capitalul propriu în anul curent, întrerpinderea înregistrează aproximativ 6 bani (5,71) profit net, cu aproximativ 7
bani mai puțin (6,81) decât anul precedent.
Astfel micșorarea rentabilității capitalului propriu cu 6,81 puncte procentuale, în anul curent față de anul
precedent, a fost determinată de următorii factori:
În primul rând, negativ a influențat rentabilitatea activelor. Micșorarea rentabilității activelor de la 13,57 % în anul
precedent la 6,38 % în anul curent, a dus la descreșterea rentabilității capitalului propriu cu 6,63 puncte procentuale.
În același timp negativ a influențat și scăderea ratei pârghiei financiare, de la 1,05 % în anul precedent la 1,02 % în
anul curent, care a dus la diminuarea rentabilității capitalului propriu cu 0,14 puncte procentuale.
Al treilea factor care a influențat negativ rentabilitatea capitalului propriu, este diminuarea ratei profitului net cu
0,01, care a dus la descreșterea acestuia cu 0,04 puncte procentuale.
Astfel, scăderea ratei profitului net se apreciază negativ, deoarece crește presiunea fiscală, adică cresc cheltuielile
privind impozitul pe venit, dar acest fapt nu poate fi influențat de entitate, deoarece depinde de reglementările
actelor normative în vigoare.
Singurul fapt ce poate fi influențat este creșterea rentabilitții activelor prin majorara numărului de rotatii ale
activelor și rentabilității veniurilor din vânzări. Deși rata pârghiei financiare scade, această situație se apreciază
pozitiv, deoarece mărimea acestuia nu depășește nivelul de siguranță, adică ”doi”.
Studiul de caz
Tabelul 13. Analiza ratelor structurii activelor în dinamică
12.

Nr. Indicatori La începutul anului La sfârșitul anului Abaterea absolută

  1 2 3 4 = 3-2
1 Active imobilizate, mii lei 52365080 49870470 -2494610
2 Active circulante, mii lei 639657 810886 171229
3 Total active, mii lei 53004737 50681356 -2323381
4 Mijloace fixe la valoarea contabilă, mii lei 51821488 49326878 -2494610
5 Stocuri de mărfuri și materiale, mii lei 3677 9967 6290
6 Numerar, mii lei 156171 22004 -134167
7 Rata imobilizărilor, %
(rd.1 : rd.3) x 100 98,79 98,40 -0,39
8 Rata activelor circulante, %
(rd.2 : rd.3) x 100 1,21 1,60 0,39
Rata patrimoniului cu destinație de
9 producție, %
((rd.4 + rd.5):rd.3) x 100 97,77 97,35 -0,43
10 Rata activelor perfect lichide, %
(rd.6 : rd.3) x 100 0,29 0,04 -0,25

Sursa: Bilanț
 Concluzie :

Calculul ratelor aferente structurii activelor, conform tabelul 13, permite formularea următoarelor concluzii:
Structura patrimoniului se caracterizează printr-o rată sporită a imobilizărilor de 98,40% în anul curent, înregistrând și
o diminuare cu 0,39 puncte procentuale față de anul precedent, care este caracterizată printr-un grad înalt de utilizare a
capacităților de producție.
Ponderea activelor circulante și anume de 1,60 % la sfârșitul anului, cu 0,39 puncte procentuale mai mult, comparativ
cu începutul anului, ceea ce duce la încetinirea vitezei de rotație a activelor.
Rata patrimoniului cu destinație de producție caracterizaează pozitiv structura activelor întreprinderii. Din totalul
activelor controlate de întrerpindere la sfârșitul anului curent, 97,35% pot fi folosite direct pentru desfășurarea
activității operaționale, cu 0,43 puncte procentuale mai puțin decât în anul precedent.
O micșorare a înregistrat rata activelor perfect lichide, care a constituit în anul curent 0,04 %, reflectând o micșorare cu
0,25 puncte procentuale față de anul precedent, acest fapt se apreciaza negativ deoarece scade posibilitatea privind
achitarea datoriilor curente sau utilizarea numerarului în ale scopuri absolut necesare.
.
Studiul de caz
13.
Tabelul 14. Analiza structurii activelor nete în anul curent

Active Datorii Active nete

La
La începutul sfârșitul
Suma, mii lei   Suma, mii lei   anului   anului  
Componente Componente Componente
la la Suma, mii
Suma, mii lei Cota,% lei Cota,%
începutul la sfârșitul începutul la sfârșitul
anului anului anului anului
1 2 3 4 5 6 7 8=2-5 9 10=3-6 11

Active
Active Datorii pe
imobilizate termen lung imobilizate
nete
52365080 49870470 51699664 49227811 665416 56,08 642659 49,45
Active
Datorii circulante
Active curente nete
circulante 639657 810886 118457 153933 521200 43,92 656953 50,55
Total active
Total active Total datorii nete
53004737 50681356 51818121 49381744 1186616 100 1299612 100

Sursa: Bilanțul
 Concluzie:

Conform datelor din tabelul 14, constatăm că în perioada curentă la sfârșitul anului, valoarea activelor
nete a constituit 1 299 612 mii lei, crescând cu 112 996 mii lei față de începutul anului de gestiune.
Informațiile prezentate în tabel oferă de asemenea și o apreciere cu privire la faptul că capitalul propriu este
suficient pentru finanțarea activelor imobilizante. Această concluzie se deduce din faptul că la sfârșitul
perioadei de gestiune, ca și la începutul ei, atât activele imobilizate nete, cât și activele circulante nete la
această întrerpindere au valori pozitive.
Studiul de caz 14.
Tabelul 15. Analiza ratelor generalizatoare de rotație a activelor în dinamică

Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea absolută

1 2 3 4=3-2
1. Venituri din vânzări, mii lei 2065675 1528281 -537394
2. Valoarea medie a activelor,
mii lei 54238183 51843046,5 -2395136,50
3. Numărul de rotații a
activelor, unități (rd.1 : rd.2) 0,038 0,029 -0,009
4. Rata înzestrării veniturilor
din vânzări cu active, mii lei
(rd. 2 : rd.1) 26,26 33,92 7,66
5. Durata de rotație a
activelor, zile
(360 : rd.3) 9452,48 12212,08 2759,60

Sursa: Bilanț; Situația de profit și pierdere.

 Concluzie:

Analizând datele din tabelul 15, constatăm că în cadrul entitâții în anul de gestiune s-a
redus numărul de rotații a activelor, de la 0,038 ori în anul precedent la 0,029 ori în anul
curent, adică cu 0,009 ori. Corespunzător s-a majorat rata înzestrării veniturilor din vânzări
cu active, de la 26,26 mii lei (26260 lei) la 33,92 mii lei (33920 lei), adică cu 7,66 mii lei
(7660 lei) față de anul precedent.
De menționat este și faptul că, în perioada analizată s-a încetinit rotația activelor cu
aproximativ 2760 zile deci a scăzut viteza de rotație, ceea ce conduce la atragerea
suplimentară a activelor în circuitul economic. Astfel putem constata că la întrerpindere a
scăzut eficiența utilizării activelor totale, ceea ce cere o analiză mai detaliată a ratelor de
rotație a părților componente ale acestora.
Studiul de caz 15.

Formula efectului economic: (Durata de rotație curentă – Durata de rotație de bază) x Venituri din vânzări curente :
Numărul de zile în perioada curentă
Tabelul 14. Aprecierea efectului economic din modificarea rotației activelor circulante

Indicatorii Anul precedent Anul curent

1 2 3
1. Venituri din vânzări, mii lei 2065675 1528281
2. Valoarea medie a activelor circulante, mii lei
617551,5 725271,5
3. Durata de rotație a activelor circulante, zile
(rd.2 x 360) : rd.1 107,63 170,84
4. Efectul economic din modificarea rotației
activelor circulante, mii lei
(rd. 3.1 – rd.3.0) x rd. 1.1 : 360
x 268378,61

Sursa: Bilanț; Situația de profit și pierdere.

 Concluzie:
Conform datelor din tabelul 14, în urma creșterii duratei de rotație a activelor curente, adica incetinirea
vitezei acestuia ( de la 107,63 zile în anul precedent, la 170,84 zile – anul curent), cu aproximativ 63 zile
(63,21), întrerpinderea trebuie să atragă suplimentar, în circuitul economic, active curente în sumă de 268
378,61 mii lei. Pentru a remedia situația, întreprinderea poate să accelereze viteza de rotație a activelor prin
următoarele căi:
- În faza de aprovizionare – creșterea operativității aprovizionării, adaptarea promptă la condițiile de
piată, selectarea furnizorilor după anumite criterii, încheierea la timp și respectarea contractelor,
reducerea cheltuielilor în timpul transportării și depozitării, programarea și contractarea corectă a
cantităților de aprovizionat, etc.
- În faza de producere – utilizarea tuturor capacităților de producție, alegerea tehnologiilor moderne,
folosirea integrală a timpului de lucru, mecanizarea, automatizarea, robotizarea proceselor de fabricație,
creșterea nivelului calității producției, etc.
- În faza comercializării – accelerarea desfacerii, respectarea clauzelor contractuale, modernizarea
produselor, publicitatea, reclama, promovarea, îmbunătățirea serviciilor de marketing, respectarea
ritmului programat al vânzărilor, etc.
- În faza încasărilor – evitarea întocmirii defectuoase a documentelor de decontare, lichidarea refuzurilor
din partea clienților, neacceptarea amânărilor de la plată din partea clienților, evitarea expedierii în avans
a produselor, mărfurilor, etc.
Studiul de caz 16. Tabelul 17. Analiza ratelor structurii surselor de finanțare în dinamică

Nr. Indicatori La începutul anului La sfârșitul anului Abaterea absolută

1 2 3 4 5 = 4-3
1 Capital propriu, mii lei 1186616 1299612 112996
2 Datorii pe termen lung, mii lei 51699664 49227811 -2471853
3 Datorii curente, mii lei 118457 153933 35476
4 Total pasive, mii lei 53004737 50681356 -2323381
5 Rata de autonomie, %
(ind.1 ÷ ind.4 × 100) 2,24 2,56 0,33
Rata de atragere a surselor
6 împrumutate, %
((ind.2 + ind.3) ÷ ind.4 × 100)
sau 100% - ind.5 97,76 97,44 -0,33
Rata corelației între sursele
7 împrumutate și proprii, %
((ind.2 + ind.3) ÷ ind.1 × 100) 4366,88 3799,73 -567,15
8 Rata solvabilității generale, %
(ind.4 ÷ (ind.2 + ind.3) × 100) 102,29 102,63 0,34
Rată generală de acoperire a
9 capitalului propriu, %
(ind.4 ÷ ind.1 × 100) 4466,88 3899,73 -567,15
Sursa: Bilanț
 Concluzie:

Datele din tabelul 17, atestă nivelul destul de scăzut al

independenței financiare a entității de sursele împrumutate
atrase. Această concluzie rezultă din faptul că în structura
pasivelor, rata sursele proprii de finanţare. Astfel, la începutul
anului de gestiune, capitalul propriu a constituit 2,24 % şi la
sfârşitul anului -2,56 % din totalul surselor de formare a
patrimoniului.
Studiul de caz 17.

Tabelul 18. Analiza structurii capitalului propriu după natură

La inceputul anului La sfârșitul anului

Indicatori
Suma, mii lei Ponderea, % Suma, mii lei Ponderea, %
1 2 3 4 5
1. Capital social și
neînregistrat 2513 0,21 2513 0,19
2. Rezerve 600256 50,59 600256 46,19
3. Profit (pierderea) 12744 1,07 125740 9,68
4. Alte elemente de capital
propriu 571103 48,13 571103 43,94
Total capital propriu
1186616 100 1299612 100

Sursa: Bilanț; Situația modificărilor capitalului propriu.

 Concluzie:

Conform calculelor din tabelul 18, se constată că la sfârșitul anului curent,

capitalul propriu a constituit 1 299 612 mii lei, crescând în dinamică cu 112
996 mii lei. Mărirea capitalului propriu se apreciază pozitiv. Această situație a
fost favorizată de creșterea profitului net al perioadei de gestiune în anul
curent, de la 12 744 mii lei, la 125 740 mii lei.
Analiza structurii capitalului propriu demonstrează că atât la începutul anului,
cât și la sfârșitul anului, ponderea cea mai înaltă a deținut-o rezervele,
constituind 46,19% la finele anului curent.
Studiul de caz 18. Tabelul 19. Calculul ratei de corelaţie dintre activele nete şi capitalul social

Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea

anului anului absolută
1. Capital social, mii lei 2513 2513 0
2. Active nete , mii lei 1186616 1299612 112996
3. Rata corelaţiei dintre activele nete şi
capitalul social, coef. (ind.2 ÷ ind.1)  472,19 517,16 44,96

Concluzie:
Conform datelor din tabelul 19, observăm că rata corelației dintre activele nete și capitalul social la
sfârșitul perioadei a constituit 517,16 unități, înregistrând o majorare de 44,96 unități, față de începutul
anului. Acestă majorare se datorează creșterii activelor nete cu 112 996 mii lei la sfârșitul anului față de
inceputul anului, în timp ce, capitalul social a rămas neschimbat.
Are loc respectarea cerinţelor art. 39 alin. (5) al Legii privind societăţile pe acţiuni, ceea ce denotă că
societatea a avut dreptul:
- să efectueze emisiunea suplimentară de acţiuni prin ofertă publică;
- să adopte hotărâri cu privire la plata dividendelor;
- să achiziționeze acțiuni plasate de societate.
Studiul de caz 19. Tabelul 20. Analiza nivelului de îndatorare prin metoda ratelor în dinamică

Nr. Indicatori La începutul anului La sfârşitul anului Abaterea absolută

1 2 3 4 5=4-3
1 Capital propriu, mii lei 1186616 1299612 112996
2 Datorii pe termen lung, mii lei 51699664 49227811 -2471853
3 Datorii curente, mii lei 118457 153933 35476
4 Total datorii, mii lei 51818121 49381744 -2436377
5 Capital permanent, mii lei 52886280 50527423 -2358857
6 Credite bancare pe termen lung şi scurt, mii lei 0 0 0
Rata datoriilor pe termen lung, %
7
(rd. 2 : rd. 4 x 100) 99,77 99,69 -0,08
Rata datoriilor curente, %
8
(rd. 3 : rd. 4 x 100) 0,23 0,31 0,08
Rata creditelor bancare, %
9
(rd. 6 : rd. 4 x 100) 0,00 0,00 0,00
Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul
10 permanent, %
(rd. 2 : (rd. 2 + rd. 1)) x 100 97,76 97,43 -0,33
Rata de autofinanţare a capitalului permanent, %
11 (rd. 1 :
(rd. 1 + rd. 2 )) x 100 2,24 2,57 0,33
12 Coeficientul de levier, (rd. 2 : rd.1)
43,57 37,88 -5,69

Sursa: Bilanț
 Concluzie:

Analizând calculele efectuate în tabelul 20, menționez că întreprinderea la sfârșitul anului 2020, cât și la
începutul anului, prezintă un nivel de îndatorare în scadere și lipsesc credite bancare pe termen lung și scurt.,
ceea ce presupune că este o situație bună pentru creditori/investitori și satisfăcătoare pentru acționarii entității.
Rata creditelor bancare ne relevă și imposibilitatea de a nimeri entitatea sub influență externă, cât și
imposibilitatea falimentul.
Din păcate o situație nefavorabilă pentru investitorii, acționarii, dar și angajații este și coeficientul de levier ( -
5,69%, la sfârșit față de începutul anului) – ceea ce arată că ar trebui luate măsuri pentru a preveni pierderea.
Studiul de caz 20. Tabelul 21. Calculul activelor circulante nete

La începutul
 Nr. Indicatori La sfârşitul anului
anului
1. Prima variantă de calcul    
1.1. Active circulante 639657 810886
1.2. Datorii curente 118457 153933
1.3 Active circulante nete (rd.1.1. – rd. 1.2.) 521200 656953
2. A doua variantă de calcul    
2.1. Capitalul propriu 1186616 1299612
2.2. Datorii pe termen lung 51699664 49227811
2.3. Capitalul permanent (rd.2.1.+ rd. 2.2.) 52886280 50527423
2.4. Active imobilizate 52365080 49870470
Sursa:
2.5. Bilanț
Active circulante nete (rd.2.3. – rd. 2.4.) 521200 656953
 Concluzie:
Conform calculelor efectuate în tabelul 18, deduc următoarele situații:
În primul rând, calculul activelor circulante nete, după ambele metode sunt identice (la începutul
anului 2020 fiind 521 200 mii lei, iar la sfârșit de an – 656 953 mii lei) ceea ce semnifică că
informația din bilanț este veridică și poate fi aplicată în procesul de analiză.
În al doilae rând, sesizez că valoarea activelor circulante nete la sfârșitul anului 2020 este
pozitivă, ceea ce presupune că situația dată este favorabilă deoarece activele circulante nete,
transformabile în lichidități curente, permit nu numai rambursarea integrală a datoriilor curente ci și
degajarea unor lichidități excedente.
În al treilea rând, capitalul permanent fiind mai mare ca activele imobilizante la sfârșitul anului
2020, asigură finanțarea integrală a activelor imobilizante.
Totodată, se remarcă o creștere în dinamică a activelor circulante nete cu 135 753 mii lei la
sfârșitul anului 2020, ceea ce presupune o activitate economico-financiar eficientă cu perspective de
dezvoltare în viitor a întreprinderii.
Studiul de caz 21.

Tabelul 22. Calculul influenței factorilor de gradul II asupra fondului de rulment net

Nr. Influența
Denumirea factorului La începutul anului La sfârșitul anului Abaterea absolută factorului
1. Modificarea capitalului propriu –
total 1186616 1299612 112996 112996

inclusiv modificarea - - - -
 1.1 Capital social și suplimentar 2513 2513 0  0
1.2 Rezerve 600256 600256 0  0
1.3 Profit nerepartizat 12744 125740 112996 112996
2. Modificarea datoriilor pe termen
lung – total 51699664 49227811 -2471853 -2471853

inclusiv modificarea - - - -
2.1 Alte datorii pe termen lung 51699664 49227811 -2471853 -2471853
 3. Modificarea activelor imobilizate
– total 52365080 49870470 -2494610 2494610
inclusiv modificarea  -  - - - 
3.1 Imobilizări corporale 52365080 49870470 -2494610 2494610
4 Fond de rulment net  521 200 656 953   135 753 x

Verificare = 1186616+51699664-52365080= 112996-2471853+2494610=135 753

 Concluzie:

Conform calculului influenței factorilor de gradul II asupra fondului de rulment net, din
tabelul 22, sesizăm că fondul de rulment net la sfarșitul anului 220 a crescut cu 135 753 mii lei
față de începutul anului.
Această majorare a fost influențată de următorii factori:
În primul rând micșorarea imobilizărilor corporale cu 2 494 610 mii lei sfâtșitul anului. Astfel
modificarea activelor imobilizante a avut un impact pozitiv asupra fondului de rulment.
În același timp, acest impact pozitiv a fost datorat și creșterii profitului nerepartizat cu 112
996mii lei la sfârșitul anului, față de începutul anului 2020.
Totodata, rezervele nu au influențat direct fondul de rulment.
Studiul de caz 22. Tabelul 23. Calculul coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese

Abaterea
Nr. Indicatori Anul precedent Anul curent
absolută
1 2 3 4 5=4-3
1 Numerar, mii lei 156171 22004 -134167
Investiții financiare curente, mii
2
lei 0 0 0
3 Creanțe curente, mii lei 463866 748892 285026
4 Active circulante, mii lei 639657 810886 171229
5 Datorii curente, mii lei 118457 153933 35476
Lichiditatea curentă (generală, de
6
gradul III), unități ( rd. 4 : rd. 5) 5,40 5,27 -0,13
Lichiditatea intermediară (de
gradul II), unități
7
(( rd. 1 + rd. 2 + rd. 3) :
rd. 5) 5,23 5,01 -0,23
Lichiditatea absolută (urgentă, de
8
gradul I), unități (rd. 1 : rd. 5) 1,32 0,14 -1,18
 Concluzie:
Analiza calculelor efectuate în tabelul 23, ne indică faptul că întreprinderea întâmpină probleme la
capitolul lichiditate, din cauza că fiecare tip de lichiditate nu se încadrează în intervalul optim.
Așa dar:
Lichiditatea curentă a entității în anul curent presupune 5,27 unități, ceea ce arată că a depășit nivelul
optim (1-2,5), adică se apreciază negativ din cauza că entitatea nu are posibilitatea de a achita datoriile
curente în sumă deplină din totalul activelor circulante. Situația dată s-a creat din considerentul că la entitate
o parte din mijloacele de plată sunt înghețate, fie în creanțe compromise sau în stocuri de marfuri care nu
aduc venit, pentru aceasta se propune inventarierea.
Lichiditatea intermediară (interval de încredere – 0,7-0,8), reflectă contrariu, datoriile curente nu pot fi
achite prin intermediul numerarului, investițiilor financiare și creanțe curente, din simplu fapt că numerarul
disponibil este mult mai mic decat datoriile, nivelul lichidității intermediare nu cuprinde intervalul de
încredere ceea ce oferă o imagine negativă pentru creditori, furnizori.
Lichiditatea absolută reflectă cota datoriilor curente pe care entitatea poate să o achite folosind doar
numerarul disponibil (interval optim 0,2 – 0,25). Conform tabelului, observăm că entitatea nu poate achita
datoriile curente (153 933 mii lei), doar prin intermediul numerarului (22 004 mii lei), această situație se
apreciază negativ, deoarece depășește cu mut intervalul optim.
Studiul de caz 23. Tabelul 24. Analiza corelaţiei dintre creanţele şi datoriile curente în dinamică

Suma, mii lei

La finele La finele Abaterea Ritmul
Nr. crt. Indicatori
anului anului absolută (+;-) creșterii, %
precedent curent
1 2 3 4 5=4-3 6=4/3*100
1. Creanțe curente, totale 463866 748892 285026 161,45
2. Datorii curente, totale
118457 153933 35476 129,95

Corelația dintre
creanţele curente şi
3.
datoriile curente, bani,
(rd.1 : rd.2 x 100)
391,59 486,51 94,91 124,24
 Concluzie:

Conform tabelului 24, rezultatele denotă următoarele:

Creanțele curente la finele anului 2020 față de începutul anului 2020, s-au majorat cu
285 026 mii lei sau cu 61,45 puncte procentuale, deasemenea datoriile curente ale entității,
s-au majorat cu 35 476 mii lei sau cu 29,95 puncte procentuale.
În urma calculului, corelația dintre creanțele curente și datoriile curente, observăm că la
finele anului 2020, a constituit 486,51 bani, adică 5 lei, ceea ce presupune că la fiecare leu
datorii curente, reveneau 5 lei creanțe curente. În dinamică se observă tendința de creștere
a ratei corelației dintre creanțe și datorii cu 1 leu, ceea ce se apreciază negativ din cauza că
are loc creșterea crențelor și diminuare veniturilor la sfarșitul anului 2020, ceea ce vizează
micșorarea încasărilor, diminuarea gradului de lichiditate al entității, posibilitatea
existenței creanțelor compromise, cât și nu în ultimul rând că perioada de încasare a
creanțelor este una mare.
Studiul de caz 24. Tabelul 25. Analiza structurii creanţelor și datoriilor curente după natură în dinamică

La finele anului precedent La finele anului curent Abaterea absolută (+;-)

Ponderii,
Indicatori
Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea,% Sumei, lei puncte
procentuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Creanțe curente, totale, 453036 100 739043 100 286007 x
din care:          
Creanţe comerciale 60558 13,37 56286 7,62 -4272 -5,75
Creanţe ale părţilor afiliate - - 21927 2,97 21927 2,97
Creanţe ale bugetului 61945 13,67 76265 10,32 14320 -3,35
Creanţe ale personalului -   -  - -  -
Alte creanţe curente 330533 72,96 584565 79,10 254032 6,14
2. Datorii curente, totale, 118457 100 153933 100 35476 x
din care:          
Datorii comerciale 75242 63,52 79780 51,83 4538 -11,69
Datorii faţă de părţile afiliate -  - - -  -   -
Avansuri primite curente 9278 7,83 8193 5,32 -1085 -2,51
Datorii faţă de personal -  - 3488 2,27 3488 2,27
Datorii privind asigurările sociale şi
medicale - -  2640 1,72 2640 1,72
Datorii faţă de buget 27870 23,53 59832 38,87 31962 15,34
Alte datorii curente 6067 5,12 0 0 -6067 -5,12
 Concluzie:
Conform calculelor din tabelul 25, se constată ca la sfârșitul anului curent (2020) creanțele curente au constituit 739 043
mii lei, majorându-se în dinamică cu 286 007 mii lei. Majorarea creanțelor comerciale se apreciază negativ, sub aspectul
instabilității financiare a entității, din cauza că are loc la sfârșitul anului majorarea creanțelor bugetului cu 14 320 mii lei, ceea
ce presupune că această sumă a entității nu poate fi folosită în unele investiții ci ”înghețată” în folosul statului și nu s-a
apreciat corect impozitul plătit în avans de către managerii entități. Deasemenea se observă creșterea crențelor ale părților
afiliateși alte creanțe cu 21 927 mii lei și 254 032 mii lei la finele anului curent, ceea ce presupene riscul crențelor dubioase,
micșorarea încasărilor, micșorarea gradului de lichiditate, creșterea perioadei de încasare a creanțelor dar și creșterea duratei
de rotație a activelor circulante. Această majorare, este parțial diminuată de micșorarea creanțelor comerciale, care au scăzut
față de începutul anului cu 4 272 mii lei.
Analiza structurii creanțelor curente, demonstrează că atât la începutul anului 2020, cât și la finele lui, ponderea cea mai
înaltă a deținut-o alte creanțele curente (72,96 % și 79,10%), la sfârșitul anului înregistrând o creștere în totalul creanțelor cu
6,14 puncte procentuale.
Conform calculelor efectuate, privid datoriile curente, deduc că acestea au crescut la finele anului cu 35 476 mii lei, ceea ce
este privit sub aspect negativ, din simplu fapt că a crescut gradul de îndatorare al entității.
Această creștere a fost influențată de creșterea la finele anului curent a:
- datoriilot față de personal cu 3 488 mii lei;
- datoriilor față de buget cu 31 962 mii lei;
- Datorii privind asigurările sociale și medicale cu 2 640 mii lei.
Totuși, neexistență avansurilor primite pe parcursul anului este un aspect negativ, se crează mai puține lichidități la entitate,
o durată de rotație a activelor circulante mai îndelungată. Totodată negativ se apreciază și creșterea datoriilor comerciale cu
4538 mii lei față de începutul anului 2020, deoarece au contribuit la majorarea doriilor curente.
Studiul de caz 25. Tabelul 26. Aprecierea generală a evoluției fluxurilor de numerar în dinamică

Nr. Fluxuri de numerar pe tipuri de activități Anul precedent Anul curent Abaterea absolută Ritmul creșterii, %

1 2 3 4 5=4-3 6 = 4/3 *100

1. Activitatea operațională
-56003 -114175 -58172 203,87
2. Activitatea investițională
0 0 0 0,00
3. Activitatea financiară -20107 -19818 289 98,56
4. Fluxul net de numerar total
-76110 -133993 -57883 x
Concluzie:
Conform datelor din tabelul 26, constatăm că fluxul net de numerar din activitatea operațională în anul
curent s-a diminuat față de anul precedent cu 58 172 mii lei, iar fluxul de numerar din activitatea operațională
este negativ ceea ce presupune desfașurarea nereușită a activității entității, ceea ce presupune că încasările de
numerar nu au acoperit în suma deplină plățile de numerar.
Ce ține de activitatea de investiții, observăm că entitatea nu a cochetat cu această activitate nici în anul 2019,
nici 2020, ceea ce se apreciaza negativ, deoarece nu are loc modernizarea și îmbunătățirea serviciilor și
produselor sale, adică nu se dezvoltă potențiaul economic al entității.
Studiul de caz 26.  Tabelul 27. Analiza separată a structurii încasărilor și plăților în dinamică

Anul precedent Anul curent

Fluxurile de numerar
Suma,mii lei Cota, % Suma, mii lei Cota, %
1 2 3 4 5
I. Încasări        
1. Încasări din vânzări 1782273 98,04 1852640 99,68
2. Alte încasări din activitatea operațională
35564 1,96 5859 0,32
Total încasări 1817837 100 1858499 100
II. Plăți        
1. Plăți pentru stocuri și servicii procurate 282261 14,90 242819 12,13
2. Plăți către angajați și organe de
asigurare socială și medicală 1217635 64,29 1184983 59,21
3. Plata impozitului pe venit 40520 2,14 14728 0,74
4. Alte plăți din activitatea operațională 297860 15,73 533251 26,64
5. Dividende plătite 55671 2,94 25677 1,28
Total plăți 1893947 100 2001458 100
 Concluzie:

Analizând datele expuse în tabelul 27, menționez că încasările totale în anul curent au constituit 1 858 499
mii lei, ceea ce presupune o majorare față de anul precedent cu 40 662 mii lei.
A influențat majorarea încasărilor din vânzări de la 1 782 273 mii lei în anul precedent, la 1 852 640 mii lei în
anul curent. Alte tipuri de încasări, entitatea nu a obținut.
Analiza structurii încasărilor totale, demonstrează că atât în anul curent, cât și în cel precedent, ponderea
este deținută de încasările din vânzări, constituind în ambii anii 9804 si 99,68 puncte procentuale. Această
situație se caracterizează ca fiind foarte favorabilă pentru entitate, fiindcă încasarile din vânzări sunt
încasările care au fost înregistrate din activitatea operațională a entității și respectiv activitatea operațională
este activitatea pentru care a fost creată entitatea.
Totodată, analizând și totalul plăților suportate de entitate, deduc că acestea în anul curent au constituit 2
001 458 mii lei, ceea ce presupune o majorare cu 107 511 mii lei față de anul precedent.
 CONCLUZIE FINALĂ
În urma studiilor efectuate pe baza situațiilor financiare din anul 2019 și 2020, al ÎS ”Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor”
menționez că:
Întreprinderea a ănregistrat ăn 2020 venituri din vânzări în mărime de 1528,3 mii lei, ceea ce constituir cu 26 % mai puțin față de perioada
de gestiune precedentă. Activitatea operațională a entității include 3 tipuri de activități: transmiterea activelor în locațiune, comercializarea
mărfurilor și prestarea serviciilor. Genul principal de activitate, care reprezintă 99,9 în totalul vânzărilor este transmiterea activelor în
locațiune.
În 2020, profitul net a reprezentat 138,6 mii lei, iar în 2019, 51,3 mii lei. Micșorarea profitului brut cu 8,1 %v față de perioada de
gestiune precedentă este cauzată de majorarea plății pentru arenda activelor.
Nivelul rentabilității veniturilor din vînzări în 2020 constituie 66,4 %, înregistrând o creștere cu 19 puncte procentuale fașă de perioada de
gestiune precedentă. Rentabilitatea activelor este de 0,3% în 2020, față de 0,09% în 2019.
Rentabilitatea capitalului propriu în 2020 a constituit 11,2% în comparație cu 557% în 2019.
Majorarea capitalului propriu în 2020 se datorează obținerii profitului net al anului de gestiune. Atât la început cât și la sfârșit de 2020,
activele nete la valoarea de bilanț sunt mai mari decît capitalul social.
Datoriile pe termen lung constituie 99,7% , respectiv cota preponderentă a datoriilor totale.
Pe parcursul perioadei de gestiune s-au constatat următoarele tendinșe de modificare a ratelor de lichiditate. Lichiditatea curentă care la
începutul anului 2020 a alcătuit 5,3 spre finele anului a crescut la 5,2. Nu se încadrează în intervalul optim. Lichiditatea intermediară a
constituit 5,2 la început si 5,0 la final, nivelul optim fiind de (0,7-0,8).
La un înalt nivel în comparație cu intervalul cerut (0,2-0,25), se clasează lichiditatea absolută, care la începutul anului nu corespunde
cerințelor (1,3), dar la sfîrșit de 2020 atinge aproximativ intervalul cerut (0,14).
La ÎS ”Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” în ultimii 2 ani s-a modificat esențial situația cu fluxul net de numerar total. În
perioada de gestiune precedentă acest indicator a înregistrat o mărime negativă de 76,1 mii lei, în 2020 s-a format la fel fluxul total negativ
de 133,9 mii lei.
Totodată pe parcursul a 2 perioade de raportare are loc înregistrarea fluxurilor nete negative din activitatea operațională. Din acest
motiv nu se efectuează investiții în active imobilizate pe seama profitului.