Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.wikipedia.ro
Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol i gaze naturale din Europa
Central i de Est, a achiziionat 51% din aciunile PETROM. Tranzacia a fost ncheiat n
decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, pre care dup
ajustarea ulterioar a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaug majorarea
capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.
n iunie 2007, Petrom a nfiinat compania Petrochemicals Arge, care a preluat activitile
petrochimice ale rafinriei Arpechim[5]. n mai 2009, Ministerul Economiei a cumprat
Petrochemicals Arge pentru suma de 150 milioane Euro
2. Diagnosticul intreprinderii
In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune reperarea
disfunctionalitatilor activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor,
identificarea cauzelor si a masurilor care sa conduca la imbunatatirea situatiei economicofinanciare.
In mod particular, prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste
cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane,
economico-financiara etc., precum si a punctelor forte si punctelor slabe corespunzatoare
fiecareia. Aceasta are ca scop exclusiv evidentierea parametrilor de operare ai firmei,
estimarea performantelor si riscurilor activitatii viitoare, orice informatii care pot orienta
judecata evaluatorului in fiecare dintre cele trei abordari prezentate.
2.1. Diagnosticul juridic al intreprinderii
Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea
firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii:
dreptul societatii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii,
dreptul mediului, litigiile.Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei
retinem:
-Drepturile si obligatiile proprietarului participatiei evaluate;
-Analiza controlului asupra deciziilor din cadrul firmei (distribuirea dividendelor, politica de
investitii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea, cesiunea, actiunilor
etc.);2
Activiti de baz
Petrom S.A. este o companie integrat de iei i gaze ce i desfoar activitatea n
principal n Romnia, dar i prin intermediul sucursalelor sale n Kazahstan i Rusia (activiti
de explorare i producie), precum i n rile nvecinate: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia
i Muntenegru (activiti de marketing).3
S.N.P. Petrom S.A. Bucureti a fost nfiinat ca persoan juridic romn, cu sediul n
Bucureti, Calea Victoriei nr. 109, sector 1, prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului
PETROM Bucureti de la data intrrii n vigoare a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.
49/15.09.1997. Ordonana prevede i c societile comerciale din domeniul rafinrii i
distribuiei petrolului i produselor petroliere fuzioneaz cu S.N.P. PETROM S.A., fiind
absorbite de aceasta.
Forma juridic a S.N.P. PETROM S.A. Bucureti este de societate comercial pe
aciuni, care i desfoar activitatea n conformitate cu legile i cu statutul.
2
http://www.preferatele.com
http://www.petrom.com
Capitalul social iniial al S.N.P. Petrom S.A. Bucureti se constituie prin preluarea
activului i pasivului Regiei Autonome a Petrolului PETROM, evaluat la valoarea de
10.436,502.137 miliarde lei n baza bilanului contabil la data de 31.07.1997 i a capitalurilor
sociale ale societilor comerciale absorbite, ajungnd la suma total de 11.606,04 miliarde
lei.
Adunarea General a Acionarilor este organul de conducere al societii, care decide
asupra activitii acesteia i asupra politicii ei economice, exercitndu-i ca atribuii principale
aprobarea: propunerilor pentru strategia global de retehnologizare, modernizare i
restructurare; structurii organizatorice a societii i numrul de posturi, precum i
normativului de constituire a compartimentelor funcionale i de producie.
Totodat, A.G.A. mai are ca atribuii aprobarea: bugetului de venituri i cheltuieli i
programului de activitate pe exerciiul financiar; regulamentelor de organizare i funcionare a
sucursalelor, reprezentanelor sau ageniilor i hotrrii cu privire la nfiinarea sau
desfiinarea acestora; bilanului contabil, contului de profit i pierdere i repartizrii profitului;
hotrrii modului de folosire a dividendelor aferente aciunilor gestionate, pentru restructurare
i dezvoltare; hotrrii cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung,
inclusiv a celor externe; analizei rapoartelor Consiliului de Administraie cu privire la stadiul
i perspectivele referitoare la profit i dividende, poziia pe piaa extern i intern, nivelul
tehnic, calitatea, fora de munc, protecia mediului, relaiile cu clienii.
Adunrile generale ordinare au loc cel puin o dat pe an, la dou luni de la ncheierea
exerciiului financiar, pentru examinarea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere
pe anul precedent i pentru stabilirea programului de activitate i a bugetului pe anul n curs.
Activitatea S.N.P. Petrom S.A este organizat pe teritoriul Romniei n sucursale judeene,
care, la rndul lor, centralizeaz activitatea desfurat la nivelul schelelor de producie.
Petrom este n prezent (martie 2009) deinut n proporie de 51% de ctre OMV, 40,74 %
- Statul romn (AVAS - 20,64 % i Fondul Proprietatea - 20,11 %), 2,03% - Banca European
de Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) i 6,21% - acionarii minoritari
Valoare la burs: 2,4 miliarde Euro n aprilie 2009[6] (fa de 8,4 miliarde Euro n septembrie
2007
n 2001, Petrom a fost listat la Bursa de Valori Bucureti. Prima dat de tranzacionare a
aciunilor Petrom a fost 3 septembrie 2001, iar preul de nchidere din ziua respectiv a fost de
0,0720 lei. . Cea mai mare cretere a fost nregistrat la nceputul anului 2005, cnd preul
aciunilor a explodat dup semnarea contractului de privatizare.
Pe 23 iulie 2004, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) i OMV au semnat
contractul de Privatizare prin care OMV achiziiona 51% din aciunile Petrom printr-o
combinaie de cumprare direct a 33,34% din aciuni (669 milioane euro) i o cretere
simultan de capital n Petrom (831 milioane euro). OMV a devenit astfel acionar majoritar
al Petrom, iar capitalul social la 31 decembrie 2004 a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o
valoare nominal de 0,1 lei pe aciune. BERD a convertit 73 de milioane dolari din contractul
de mprumut ncheiat cu Petrom n 2002, n cot de 2,03% din capitalul social al Companiei.
n 22 noiembrie 2005, Adunarea General a Acionarilor a aprobat majorarea capitalului
social, acordnd acionarilor existeni dreptul de a subscrie noi aciuni, cu o valoare nominal
de 0,1 lei, pentru a-i putea pstra detinerea n companie. Ministerul Economiei i Comerului
(MEC) a primit 266.977.088 aciuni, reprezentnd valoarea terenurilor pentru care compania a
obinut titlurile de proprietate n perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.
Perioada de tranzacionare a drepturilor de preferin a nceput pe 14 decembrie 2005 i sa ncheiat la 23 decembrie 2005. n decursul acestei perioade, aproape 198 milioane drepturi
de preferin Petrom au fost tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti, volumul zilnic fiind
ntre 12 i 58 milioane de drepturi. Preul a fluctuat ntre 0,0040 RON i 0,0046 lei.
Capitalizarea bursier a
Petrom la 23 decembrie 2008 era
de 10.253 mil lei i reprezenta
22% din capitalizarea bursier a
Bursei de Valori Bucureti.
ale S.N.P. Petrom S.A., la valoarea nominal a acestora, pn la concurena limitei de 10% din
capitalul social.
Fiecare aciune subscris i vrsat de acionari, potrivit legii, confer acestora dreptul la
un vot n Adunarea General a Acionarilor, dreptul de a alege i de a fi alei n organele de
conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului. Deinerea aciunii implic
adeziunea de drept la statut.
Aciunile sunt indivizibile cu privire la societate care nu recunoate dect un proprietar
pentru fiecare aciune, cesiunea parial sau total fiind posibil ntre acionari sau teri, n
condiiile i cu procedura prevzute de lege.
S.N.P. Petrom S.A. este autorizat s emit obligaiuni.
Petrom are o pondere de 19,93% n indicele BET (Bursa de valori din Bucureti) i
de 25,69% n indicele ROTX (Romanian Traded Index).
Numere de identificare i simboluri
Simbol
SNP
ISIN
ROSNPPACNOR9
Tip
Aciuni
Seciune burs
BSE
Categorie
I
Piaa principal
REGS
Informaii despre emisiune
Numr total de aciuni
Valoare nominal
Capital social
56.644.108.335
0,1000 lei
5.664.410.833,50 lei
http://cpanel.ines.ro/~ileotest/petrom/raport-anual-iframe/pdf/ro/26.pdf
Valori Bucuresti (BVB) si, potrivit cotatiei de la inchiderea sedintei de marti a Bursei, de
0,183 lei/actiune, este compania din Romania cu cea mai mare valoare de piata, de 10,36
miliarde lei (2,45 miliarde euro).5
In prezent firma are probleme de ordin juridic cu angajatii datorita nerespectarii clauzelor
din contractul colectiv de munca.
Salariatii din Petrom si SC PSV Company SA, fosta Petromservice, care au obtinut in
instanta acordarea primelor de Paste si Craciun pentru perioada 2005-2007, au avut de partea
lor prevederile Contractului Colectiv de Munca (CCM), incheiat la nivel de unitate. Angajatii
nu au avut cum sa piarda, deoarece contractul prevedea clar acordarea acestor drepturi, desi
avocatii companiilor au sustinut ca din 2003 au fost incluse in salarii.
Pierderile din aceste litigii, estimate pentru Petrom si PSV Company, se ridica la zeci de
milioane de euro. Mai mult, se pare ca seria necazurilor acestei companii nu s-a incheiat. Intro recenta sedinta a actionarilor PSV s-a discutat despre o alta serie de litigii cu fostii salariati,
pe spete diferite, si despre necesitatea constituirii unor provizioane in acest sens.6
Din acest motiv, in ianuarie, Petrom a anuntat Bursa de Valori Bucuresti ca a constituit
provizioane de 150 de milioane de euro, prin diminuarea dividendelor acordate actionarilor,
pentru plata despagubirilor catre angajati. Petrom si PSV Company trebuie sa plateasca la
fiecare proces si cheltuielile de judecata, dar si onorariile avocatilor, ceea ce face ca sumele
cheltuite sa fie mult mai mari. In contextul actualei crize financiare, conducerea Petrom a
trimis o scrisoare tuturor salariatilor, in care le cerea returnarea primelor castigate in instanta.
Titlurile din sectorul petrolier au atras n perioada 14 - 18 aprilie schimburi de 18,47 milioane
lei - aproximativ 12% din lichiditatea pieei.
Aciunile Petrom Bucureti (SNP) au avut cel mai bun rulaj din acest sector i al patrulea
din pia, cu schimburi de 16,57 milioane lei - 11,19% din valoarea rulajului bursier, fiind
ajutate i de o tranzacie negociat (deal) n edina de vineri, n valoare de 875.700 lei.
"Petrom beneficiaz mai ales de un context favorabil n ceea ce privete business-ul datorit
ultimelor evoluii pe piaa petrolului (acest lucru fiind certificat i de estimrile de profit net
din bugetul de venituri i cheltuieli al companiei pentru anul 2008)7
2.2. Diagnosticul comercial al intreprinderii
Diagnosticul comercial vizeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si piata ei
de aprovizionare.
Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimarea pietei actuale si
potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata.
In cadrul diagnosticului comercial se recomanda a fi abordate urmatoarele aspecte esentiale:
piata; produsele/serviciile; pretul; promovarea.
Pe piaa En gross, Petrom este un partener major pentru companiile i instituiile din
cadrul sectoarelor economice cum sunt Transporturile, Industria, Construciile i Mineritul,
Agricultura sau Autoritile Publice i Civile. Prin reeaua depozitelor regionale sau direct
prin cele 2 rafinrii, Petrom livreaz produse petroliere ctre mai bine de 5500 de clieni
comerciali.
Petrom este lider pe piaa romneasc de vnzri cu amnuntul, avnd o reea de
aproximativ 600 de staii de distribuie. n cadrul unei piee n care exist o concuren din ce
n ce mai mare din partea Rompetrol, Lukoil, Mol i Agip, Petrom are un avantaj categoric
http://www.standard.ro/articol_91199/petrom_vrea_sa_si_sporeasca_profitul_net_cu_8_6__in_acest_an__la_1_11_miliarde_lei__video.htm
http://www.financiarul.com/articol_22893/petromservice-(psv):-noi-litigii-cu-angajatii-.html
http://www.tmctv.ro/articol_37755/bvb__titlurile_din_sectorul_petrolier_au_atras_12__din_lichiditatea_pietei.html
prin faptul c ofer cel mai bun raport calitate-pre n cadrul celor mai bine plasate staii de
distribuie.8
Investitiile facute dupa preluarea de catre OMV, de peste 2,2 miliarde euro si care au
provenit din majorarea de capital social facuta la privatizare si din cash-flow-ul generat de
Petrom din activitatea operationala de productie si comercializare petrol si gaze, au ajutat
compania la consolidarea pozitiei. Desi remarca evolutia buna a companiei in piata,
concurentii acesteia de pe piata interna de petrol si gaze cred insa ca efectele acestor investitii
asupra societatii sunt foarte putin vizibile si nu au condus la o restructurare eficienta a
acesteia, in raport direct proportional cu sumele alocate. Acestia sunt de parere ca fosta
societate de stat a petrolului a devenit mai organizata, cu proceduri si reguli mai clare, dar
ca, in schimb, nu reuseste inca sa fie un concurent mai puternic in piata interna de distributie
carburanti.9
Competitorii Petrom mai sustin ca firma nu reuseste sa se impuna pe piata vanzarilor
en gros de carburanti, chiar daca este singura care poate exploata rezervele de petrol ale tarii,
avand dificultati de adaptare si o slaba participare la licitatii.
La randul lor, reprezentantii companiilor petroliere internationale, care activeaza in Romania
exclusiv pe sectorul de retail, spun ca vad Petrom mai degraba ca pe un partener si nu ca pe
un concurent direct
Resursele energetice primare ale Romniei s-au diminuat marginal cu 2,4% comparativ
cu 2007, situndu-se la nivelul de 40 mil tep. Per total, importurile de resurse primare de
energie s-au redus cu 6%, n timp ce producia intern a crescut cu 0,2%. n 2008, cererea de
iei din Romnia a fost de 12,8 mil tep, cu 3,5% mai sczut comparativ cu anul anterior.
Producia intern de iei a sczut cu 6,4%, n timp ce importurile au sczut cu 1,3% respectiv
cu 0,11 mil tep. Cererea de gaze naturale a continuat s scad n 2008 cu 7,1%, ajungnd la
12,8 mil tep, de la 13,8 mil tep n 2007. Importurile de gaze naturale au sczut cu o rat
anual de 8,1%, n timp ce producia intern a sczut cu 6,7%, ajungnd la 9,2 mil tep.
Pe segmentul explorarii si productiei de titei, in perimetrele externe si interne volumul
investitiilor planificate de Petrom, pana in 2010, este de peste 1,5 miliarde euro. Programul
include extinderea pe plan international a activitatilor de explorare si productie, concretizate
prin achizitia a 8 licente de explorare si una de productie in Rusia. In Kazahstan, un alt
perimetru extern important pentru Petrom, cele mai mari proiecte vizeaza explorarea si
evaluarea blocului Jusaly, pentru care se estimeaza o productie zilnica de 200.000 mc gaze
naturale si 70 mc de gaz condensat.
Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare i Producie a Petrom const n explorarea,
descoperirea i extracia de iei i gaze naturale n Romnia i n alte ri din regiune (Rusia i
Kazahstan). Petrom este unicul productor de iei din Romnia i contribuie cu 50% la
producia total de gaze a Romniei. n 2008, producia total de iei i gaze a companiei a
atins nivelul de 71 mil bep. elul nostru este de a stabiliza i de a crete nivelul produciei din
zcmintele mature pe care le avem n exploatare, prin intermediul unui program de investiii
susinut i cuprinztor.
Petrom deine un rol important pe piaa gazelor naturale din Romnia, acoperind toate
segmentele acestei piee. n vederea sporirii valorii gazelor naturale, conducerea companiei a
hotrt extinderea lanului valoric prin construirea unei centrale electrice proprii. Petrom are,
de asemenea, un rol important i n industria chimic din Romnia, combinatul de produse
chimice Doljchim contribuind semnificativ la producia de ngrminte chimice i metanol,
att pentru piaa intern, ct i pentru export.
http://www.petrom.com
http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_profitabil_decat_cel_al_mol_sau_al_lukoil.html
Concesiunile de explorare,
dezvoltare i exploatare ale
Petrom n Romnia10
10
http://www.petrom.com
11
http://www.petrom.com
gaze naturale
pacura
carburanti
lubrifianti
Producia de carburani
Odat ce Romnia a devenit membr a Uniunii Europene, cadru legal a trebuit s fie
aliniat la standardele de calitate stabilite prin Directiva UE pentru combustibili. De aceea, toi
combustibilii vndui n Romnia ncepnd cu anul 2007, trebuie s aib coninutul maxim de
sulf de 50 ppm. In 2009, coninutul de sulf trebuie sa fie de 10 ppm.
Produs, kt
Benzin
Motorin
Kerosene
Pcur
GPL total
Bitum
Cocs de petrol
2005*
2006*
2007*
2,308
1,617
132
1,124
200
139
153
2,094
1,794
192
753
305
166
196
1,570
1,726
187
737
248
129
176
suplimentare (restaurant, terasa, loc de joac pentru copii etc.), precum i un amplu portofoliu
de produse. Designul i caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum i prezena unui
brand consacrat cum este Viva, reprezint atuurile noilor benzinrii.
Totodat, a fost definitivat i introdus sistemul de administrare a benzinriilor, denumit
Full Agency, care prevede gestionarea benzinriilor de ctre parteneri desemnai n baza unor
criterii obiective, fapt ce aduce mbuntirea serviciilor.
Introducerea noilor sisteme de administrare, mbuntirea i diversificarea produselor
i serviciilor, introducerea sistemul de pli PetromCard, construirea unor noi benzinrii i
modernizarea celor existente au condus la obinerea de rezultate pozitive n marketing. n
2009, Petrom a lansat o nou gam de carburani.12
Compania petroliera Petrom (SNP) anticipeaza un profit net de 1,11 miliarde lei pentru
acest an, in crestere cu 8,6% fata de cel inregistrat anul trecut, si vede afaceri in scadere cu o
treime, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de actionari.
Anul trecut, Petrom a obtinut un profit net de 1,02 miliarde lei (278 milioane euro), cu
43% sub nivelul celui din 2007, dupa compania a fost nevoita sa constituie provizioane foarte
mari, ceea ce i-a adus pierderi de 1,296 miliarde lei in al patrulea trimestru din 2008.
Pentru anul in curs, Petrom vrea o cifra de afaceri (fara accize) de 11,13 miliarde lei, cu
o treime mai mica fata de anul trecut, cand acestea au fost de 16,75 miliarde lei. De asemenea,
compania va reduce investitiile la 4,72 miliarde lei, anul acesta, cu 26% sub nivelul de anul
trecut, care s-a ridicat la 6,4 miliarde lei.
Compania nu va acorda dividende din profitul obtinut in 2008, desi statul a cerut
repartizarea a jumatate din profit pentru dividende.13
Petrom are planificate, pana in 2012, investitii medii anuale de 1,5 miliarde euro. BEI a
aprobat deja, in data de 3 februarie, acordarea unui credit de 250 milioane de euro pentru
finantarea constructiei centralei electrice de la Petrobrazi, de 860 MW, proiect al carui cost
total este estimat la 500 milioane de euro.
Acest proiect va transforma compania petroliera intr-unul dintre cei mai mari
producatori de energie electrica de pe piata.
In a doua parte a lunii ianuarie, Petrom a anuntat ca a obtinut o linie de finantare de tip
revolving, de pana la 500 milioane de euro, de la actionarul sau majoritar - grupul austriac
OMV. Compania petroliera este controlata, in proportie de 50,1%, de grupul austriac OMV.
Principalii concurenti ai Petrom pe piata interna sunt Rompetrol, Lukoil, MOL si Agip, iar pe
segmentul de gaze naturale, competitorul central este compania de stat Romgaz.14
2.3. Diagnosticul de resurse umane al intreprinderii
In cadrul acestui capitol de diagnostic se urmareste cunoasterea resurselor umane din
punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii lor, precum si
analiza echipei de conducere a intreprinderii.
Petrom a nceput n 2005, dup preluarea pachetului majoritar de aciuni de ctre grupul
austriac OMV, un program de restructurare, care presupune, printre altele, disponibilizri de
personal n fiecare an.
Potrivit strategiei de personal, Petrom va avea la finele anului 2009 un numr de 22.630
de angajai. La momentul privatizrii, n 2004, Petrom avea 50.010 angajai, iar la finele
anului 2007 compania avea 26.397 de salariai. Numrul de salariai ai Petrom a crescut n
12
http://www.petrom.com
13
http://www.standard.ro/articol_91199/petrom_vrea_sa_si_sporeasca_profitul_net_cu_8_6__in_acest_an__la_1_11_miliarde_lei__video.ht
ml
14
http://www.bloombiz.ro/stiri/petrom-negociaza-cu-bei-si-berd-pentru-un-imprumut-de-500-de-milioane-de-euro-
10
15
http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2009-01-12/Alti+4.000+de+angajati+Petrom+ar+putea+fi+disponibilizati
16
http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_profitabil_decat_cel_al_mol_sau_al_lukoil.html
11
http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_profitabil_decat_cel_al_mol_sau
_al_lukoil.html
Chiar daca, in plan regional, Petrom nu se afla chiar in topul firmelor petroliere cu cel
mai mare profit pe cap de angajat, analistii cred ca aceasta va ramane si in urmatorii cincizece ani cea mai mare companie romaneasca.
Secretul este externalizarea. Daca altii fac mai bine in afara ce faci tu inauntru si au
costuri mai mici, trebuie sa mergi spre ei, arata analistii. Potrivit acestora, incheierea de catre
Petrom a unui contract de service si mentenanta cu Siemens si renuntarea in acelasi timp la
138 de angajati in favoarea acestei societati este un model pe care companiile petroliere mari
l-au adoptat de foarte mult timp.
Cele mai mari probleme inca nerezolvate ale companiei vizeaza numarul foarte mare de
angajati, precum si mentalitatea si inadaptabilitatea acestora la actualele conditii de piata.
Inainte de privatizare, Petrom avea circa 65.000 de angajati, cat avea si gigantul petrolier
italian ENI, care, in schimb, dezvolta afaceri de peste 20 de ori mai mari decat fosta SNP.
Cu scopul de a-i identifica i a-i reine n companie pe angajaii cu performane
remarcabile, a fost iniiat proiectul Managementul Talentelor. Acesta va continua i pe
parcursul anului 2009 i va include urmtoarele direcii principale: realizarea unei diagnoze
privind
cultura organizaional, dezvoltarea unui
program de optimizare a acesteia, precum
i a unui program de management al
talentelor.
Un nou concept de evaluare a
performanei
prin
Sistemul
de
Management al Performanei (PDS) a fost
introdus n Petrom, la nceputul anului
2008. Acesta s-a aplicat, n faz de pilot,
pentru 3.500 angajai. 82% dintre
participani au folosit instrumentul pentru
12
Cea mai mare companie din Romania este si cel mai mare angajator, conducand acest
top cu 36.197 de persoane, dupa preluarea diviziei de service petrolier a Petromservice
impreuna cu aproape 9.800 de salariati.
Procesul de restructurare se desfasoara insa greoi, iar angajatii, si mai ales cei cu
pozitii de conducere, renunta foarte greu la privilegiile pe care le au.18
In companie se practica, de asemenea, bonusuri de performanta sub forma a doua salarii
intregi, ce se acorda, de obicei, in lunile martie si octombrie.
Potrivit unor specialisti HR care au contact direct cu personalul Petrom, foarte multi
dintre angajatii Petrom sunt platiti mult peste ceea ce ar putea primi pe piata muncii, dat fiind
nivelul lor scazut de competente. Cei din garda veche de angajati au salarii de minimum
1.500 de euro, potrivit consultantilor implicati in procesul de restructurare. Cu toate ca
numarul total de angajati ai Petrom a scazut de la an la an, compania nu a stopat niciodata
procesul de recrutare. Pentru asta, a colaborat si colaboreaza activ cu cele mai importante
firme de recrutare de pe piata locala - Manpower, Adecco, Lugera, Barnett McCall, Hill, dar si
17
http://www.standard.ro/articol_51533/angajatii_petrom__salarii_pe_an_cat_200_de_benzinarii.html
18
http://www.standard.ro/articol_51533/angajatii_petrom__salarii_pe_an_cat_200_de_benzinarii.html
13
19
http://www.standard.ro/articol_51533/angajatii_petrom__salarii_pe_an_cat_200_de_benzinarii.html
14
Se urmareste cu precadere daca firma face eforturi pentru a urma tendintele din plan
international. Studierea infrastructurii TIC, sau a Intranetului unde este cazul este un plus, si
poate oferi informatii importante despre modul de lucru intr-o companie.
Petrom este cel mai mare productor de petrol i gaze naturale din Europa de Sud-Est,
combinnd experiena primei ri din lume productoare de iei, Romnia, i cunotinele
internaionale ale grupului austriac OMV, liderul n domeniul petrolier din Europa Central i
de Est. Astfel, sunt ndeplinite premisele care fac din Petrom cel mai de succes productor de
iei i gaze naturale din Europa de Sud-Est.
n Romnia, Petrom deine dreptul de concesiune pentru 17 de blocuri de explorare,
dezvoltare i producie, adic aproximativ 270 de cmpuri comerciale de iei i gaze naturale.
Compania opereaz circa 11.000 sonde de iei i gaze pe teritoriul Romniei onshore- i 7
platforme de producie pe platoul maritim romnesc al Mrii Negre.20
Petrom evalueaz constant oportunitile de expansiune n Romnia, Marea Neagr,
Regiunea Caspic i Rusia. Astfel, la sfritul anului 2008, Petrom i ExxonMobil Explorare
i Producie Romnia Ltd au semnat un acord privind explorarea potenialului de hidrocarburi
din zona de mare adncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim romnesc al Mrii
Negre. n plus, dezvoltarea internaional a companiei este asigurat de operaiunile din
Kazakhstan i Rusia. mpreun cu partenerii si, Petrom desfoar operaiuni de Explorare i
Producie n trei zone din Kazakhstan i operaiuni de Explorare n dou zone din Rusia.
Pn n 2010, Petrom i-a stabilit obiective ndrznee, cum ar fi maximizarea i asigurarea
produciei pe termen lung; implementarea promovrii rapide a rezervelor i identificarea,
respectiv aplicarea, oportunitilor de a reduce costurile.
E&P foloete cu succes noi tehnologii precum:
3D seismic
Forarea de sonde noi, pe baza tehnologiilor noi
n 2008, investiiile E&P n Romnia au nsumat 4.524 mil. RON fiind cu 84% mai
mari fa de 2007 i reprezentnd 71% din totalul investiiilor Petrom, n special ca efect al
concentrrii pe activitile de dezvoltare i foraj de producie, precum i al programului de
modernizare a sondelor, aflat n derulare, dar i ca urmare a achiziiei activitii de servicii
petroliere a Petromservice.
Obiectivele pentru 2010
20
http://www.petrom..com
15
Una din realizrile majore ale anului trecut a fost stabilizarea produciei de iei. In
2008, Petrom a produs in Romania 4,54 mil tone de iei i condensat i 5,55 mld mc de gaze
naturale sau un echivalent de 68,98 mil bep. Producia medie zilnic in Romania a ajuns la
188.476 bep/zi (cu 2,4% mai mic fa de 2007).
Stabilizarea produciei de iei la 89.300 bep/zi a fost obinut prin performana imbuntit a
forajului, modernizarea sondelor i aplicarea de noi tehnologii privind productivitatea
sondelor.
Nivelul produciei de gaze in 2008 a fost afectat de presiunea ridicat din reeaua de
transport a gazelor, de intreruperile temporare neplanificate ale activitii unor clieni
importani din industria de ingrminte in a doua jumtate a anului 2008 i de numrul mic
de sonde noi de gaze spate in 2008 (11 sonde noi de gaze realizate in 2008 fa de 15 in
2007).
Petrom deine dou rafinrii n cea mai strategic zon industrial, localizat n
regiunea de sud a Romniei. Capacitatea de prelucrare a celor dou rafinrii, Arpechim i
Petrobrazi, reprezint aproximativ 40% din capacitatea Romniei de procesare a ieiului,
avnd posibilitatea de a procesa iei intern i din export. Capacitatea evaluat a rafinriei
Petrobrazi este de 4,5 mil. tone/an iar a rafinriei Arpechim de 3,5 mil. tone/an.
Divizia Gaze Naturale comercializeaz gazele naturale asigurate de ctre Divizia E&P Petrom
i de ctre furnizorii externi de gaze naturale locali i din import.
n anul 2007 Divizia Gaze Naturale a raportat un profit operaional de 123 mil. lei,
peste nivelul anului 2006, datorit cantitilor vndute de gaze naturale.
Volumul de gaze naturale vndute de ctre Petrom n 2007 a crescut cu 6% fa de 2006 dei
nivelul consumului total de gaze naturale n Romnia a sczut.
Datorit disponibilitii reduse n vara lui 2007 a capacitaii de depozitare, cauzat de
iarna clduroasa 2006/2007 i n consecina de reducerea extraciilor din depozite n timpul
rece, Petrom a fost forat s reduc programul de nmagazinare. La sfritul perioadei de
injecie Petrom a nmagazinat un volum de 400 mil. mc. de gaze naturale, mai mic dect
volumul nmagazinat in 2006, 504 mil. mc.
ncepnd cu 1 octombrie 2007, a fost creeat o divizie nou n cadrul Petrom,
subordonat Managerului responsabil cu activitile Gaze Naturale, Energie i Produse
Chimice. Noua divizie va constitui o interfa unic a Petrom cu partenerii externi i
consumatorii interni i externi de pe piaa de energie. Strategia const n alctuirea unui
portofoliu de proiecte acoperind diferite tipuri de energie din surse convenionale (CECC) i
surse regenerabile (energie geotermal, energie eolian, hidroenergie, energie solar).
Primul proiect, presupunnd investiii de 500 mil. Euro, const n construirea unei
Centrale Electrice cu Ciclu Combinat (CECC), cu o capacitate instalat de aproximativ 860
MW, n vecintatea rafinriei Petrobrazi. Centrala va fi aprovizionat cu gaze naturale printr-o
conduct a Transgaz.
Doljchim(Divizia Produse Chimice) este o unitate reprezentativ a industriei chimice
din Romnia, deinnd o pondere semnificativ n producerea ngrmintelor chimice i
metanolului att pe piaa intern, ct i pentru export.
n peste 40 de ani de activitate productiv, n ceea ce privete relaiile cu partenerii
de afacere interni i strini, Doljchim Craiova i-a ctigat un prestigiu stabil prin
profesionalism, competen i seriozitate.
16
Doljchim Craiova este unicul productor de ngrminte chimice din sud-vestul rii
(o zon agricol important a Romniei) i un productor important de metanol.
Rafinria Petrobrazi -O rafinrie romneasc de renume
Localizat ntr-o zon industrial important din Romnia, rafinria Petrobrazi va fi n
centrul ateniei noastre n urmtorii 5 ani, dup finalizarea investiiilor n Arpechim. Scopul
nostru este s facem din Petrobrazi una dintre rafinriile de renume din Romnia.
Investiii principale
Dup investiii majore de modernizare fcute n Arpechim (instalaia ISAL, instalaia
nou de hidrotratare distilat de vid HDV i noua fabric de hidrogen), programul aprobat de
investiii n valoare de 1,1 mld. Euro (2006-2010) va fi dedicat n special rafinriei Petrobrazi,
avnd urmtoarele obiective:
Creterea capacitii unitii de distilare atmosferic i n vid de la 4.5 mil. tone/an la 6
mil. tone/an; n acelai timp, sunt prevzute creteri de capacitate sau retehnologizri
i pentru alte instalaii tehnologice.
Extinderea instalaiei de cocsare;
Construirea primei uniti de hidrocracare din Romnia i a unei instalaii noi de
obinere de hidrogen.
Modernizarea sistemului de utiliti pentru a asigura eficiena produciei i a
consumului utilitilor, precum i reorganizarea reelei de distribuie.
Investiii de protecia mediului pentru minimalizarea emisiilor de SOx, NOx, etc.
Investiii n capaciti de depozitare i logistic viznd redimensionarea, modernizarea
parcurilor de rezervoare i construirea unor capaciti noi de stocare, n vederea
asigurrii flexibilitii sistemului de livrare a produselor.
Rafinria Arpechim orientat pe protecia mediului i siguran
In timp ce investiiile din Petrobrazi se concentreaz pe creterea capacitii de rafinare,
investiiile din Arpechim se concentreaz mai mult pe protecia mediului, pe siguran i pe
cerinele de calitate UE.
Datorit unor investiii anterioare importante (instalaia ISAL, instalaia nou HDV i
fabrica nou de hidrogen), standardele UE pentru combustibili au fost implementate cu succes
i a inceput deja producia de EURO 5.
Investiii principale:
Investiiile viitoare vor fi in domeniul consumurilor energetice, imbuntirea i
optimizarea produciei.
Se vor construi noi conducte pentru transportul de iei i de produse petroliere care s
asigure o mai bun conexiune cu Petrobrazi i creterea sinergiilor intre rafinrii.
Se va moderniza sistemul de utiliti pentru a asigura eficiena crescut a produciei i
a consumului de utiliti i se va reorganiza reeaua de distribuie.
Investiii in protecia mediului pentru minimalizarea emisiilor de SOx, NOx, etc.
Investiii in capaciti de depozitare i logistic vizand redimensionarea, modernizarea
parcurilor de rezervoare i construirea unor capaciti noi de stocare, in vederea
asigurrii flexibilitii sistemului de livrare a produselor.
17
http://www.petrom.com
18
19
Date privind
Performana de
Dezvoltare Durabil
n 2008
ANALIZA SWOT
Puncte forte
Puncte slabe
20
Amenintari
21
Active imobilizate
Datorii pe termen lung
Provizioane pt. riscuri si
chelt.
Capitaluri proprii
FOND DE RULMENT
Stocuri
Creante
lei
dec.2006
dec.2007
dec.2008
12.324.704.630
4.016.232.131
1.465.128.619
1.360.715.806
13.184.118.605
2.042.617.251
1.922.375.343
2.015.809.727
13.692.357.176
1.150.478.282
2.184.676.976
2.320.217.455
(%)
dec.2008/
dec.2007
13.092.904.752 16.374.829.978 19.806.000.876 10,72%
22.141.012
28.982.010
21.371.137
-26,26%
4.753.739.904 5.196.454.236 5.558.792.252 6,97%
22
3,85%
-43,68%
13,64%
15,10%
Cheltuieli in avans
Datorii nefinanciare pe
termen scurt
Venituri in avans
NECESAR DE FOND
DE RULMENT
Disponibilitati
Datorii financiare pe
termen scurt
TREZORERIA NETA
Total activ
Total datorii
89.716.940
2.257.229.755
95.376.124
2.580.025.427
46.908.554
3.473.578.090
-50,82%
34,63%
101.676.497
565.206.450
171.453.281
1.289.974.864
154.752.944
931.205.544
-9,74%
-27,81%
3.451.025.681
0
752.642.387
0
219.272.738
0
-70,87%
-
3.451.025.681 752.642.387
219.272.738
-70,87%
19.459.491.798 21.161.033.559 22.900.851.599 8,22%
2.279.370.767 2.609.007.437 3.494.949.227 33,96%
In primele sase luni ale anului, valoarea activelor totale a sporit cu 8,22% comparativ
cu decembrie 2007. Din valoarea totala a acestora (22,9 miliarde lei, echivalentul a
aproximativ 6,54 miliarde euro), o pondere covarsitoare o au activele imobilizate, a caror
valoare se ridica la 18,13 miliarde lei (in crestere cu 10,72%). Valoare este ridicata, insa
trebuie avut in vedere specificul activitatii. Cresterea imobilizarilor corporale este justificata
de companie prin investitiile efectuate in segmentul de Exploatare si Productie prin achizitia
si integrarea Petromservice, pentru dezvoltarea si modernizarea sondelor, a instalatiilor si a
echipamentelor de productie. Imobilizarile financiare s-au redus de la 5,5 miliarde lei la 4,6
miliarde lei, in conditiile in care o parte din plasamentele companiei in fondurile umbrela s-a
redus.
Valoarea provizioanelor s-a majorat cu aproape 7%, datorita constituirii unor
provizioane pentru pierderi din deprecierea activelor la Doljchim dar mai ales a unor
provizioane pentru litigii si pentru riscuri si cheltuieli aferente unor litigii cu salariatii (ce au
la baza interpretari diferite ale unor prevederi din Contractul Colectiv de Munca, privind
primele de Craciun si Paste). In acest al doilea caz, valoarea provizioanelor constituite a fost
de 446,6 milioane lei.
Capitalurile proprii s-au majorat cu 4%, ajungand la 13,69 miliarde lei, avand la baza
retinerea unei parti consistente din profitl net aferent exercitiului financiar 2007 si a
rezultatului din primele sase luni ale acestui an.
Astfel, la nivelul primului palier al bilantului, asistam la o reducere insemnata a
fondului de rulment (-43,68%, pana la 1,15 miliarde lei) si este justificabila prin dinamica mai
accelerata a valorii activelor imobilizate, comparativ cu cea inregistrata de capitalurile proprii
(principala sursa de finantare a acestora). Suma nu este neglijabila, insa planurile de investitii
ambitioase vor conduce la cresterea accelerata a valorii activelor companiei, iar finantarea
acestora din surse proprii nu poate fi sustinuta. Recent, Petrom a anuntat ca intentioneaza sa
contracteze un credit de 500 milioane euro, pentru finantarea programului de investitii.
Si la cel de-al doilea nivel bilantier asistam la o deteriorare a echilibrului financiar.
Cresterea valorii stocurilor cu 13,64% nu este neaparat un aspect nefavorabil (fiind bazata in
principal pe scumpitea titeiului, in ultima perioada), in timp ce avansul de 15,1% consemnat
la nivelul creantelor este explicabil prin cresterea sustinuta a cifrei de afaceri in S1 2008.
Necesarul de fond de rulment s-a diminuat cu 27,81%, la 931 milioane lei.
La nivelul disponibilitatilor asistam la cea mai semnificativa variatie (-70,87%).
Valoarea acestora a ajuns la 219,27 milioane lei, ca urmare a cheltuielilor de capital (credite
acordate filialelor si plata dividendelor catre Stat). Societatea nu are credite angajate pe
23
termen scurt, ceea ce face ca trezoreria neta sa fie egala cu disponibilitatile aflate in casa si
conturile bancare.
Per ansamblu, societatea are o situatie echilibrata din punct de vedere financiar, insa
investitiile masive din ultima perioada au condus la o deteriorare a acestuia, comparativ cu
perioadele anterioare. Lichiditatea imediata s-a redus la 6,31%, nivel net inferior celor din
perioadele anterioare (2006: 152,89%, 2007: 29,17%).
3.2. Analiza performantelor intreprinderii
Performana ntreprinderii pe baza rentabilitii are n vedere rezultatele obinute prin
utilizarea factorilor de producie, respectiv cele recunoscute i prezentate n contul de profit i
pierdere, precum i rezultatul obinut din deinerea factorilor de producie, de natura
ctigurilor i pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzacii i care este o component
a rezultatului global.
Msurarea performanelor ntreprinderii vizeaz n mod esenial msurarea
profitului.Performana financiar a unei entiti se refer la profiturile pe care aceasta le
obine din resursele pe care le controleaz, la componentele acestor profituri i la
caracteristicile acestor componente.
Soldurile Intermediare de Gestiune (SIG)
SIG
2006 (mil
lei)
Vanzari din marfuri
5599
Cheltuieli privind marfurile
199
Marja comerciala
Productie vanduta
749
Productie imobilizata
26
Productia exercitiului
Cheltuieli materiale
4430
Valoare adaugata
Cheltuieli cu personalul
1745
Impozite si taxe
261
Excedentul brut din Exploatare
Venituri din provizioane de exploatare
13416
Alte venituri din exploatare
386
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele din
485
exploatare
Alte cheltuieli din exploatare
3674
Rezultatul exploatarii
Venituri financiare
517
Cheltuieli financiare
748
Rezultatul brut al exercitiului
Impozit pe profit
261
Rezultatul net al exercitiului
2008 (mil
48851
396
lei)
955
874
11796
22
15796
142
4046
6581
1658
372
2329
12485
58
461
904
140
1548
3746
412
496
313
1932
1635
372
583
583
Structura contului de profit i pierdere pe cele trei tipuri de activiti permite degajarea
unor solduri de acumulri bneti poteniale, destinate s ndeplineasc o anumit funcie de
remunerarea factorilor de producie i de finanare a activitii viitoare, denumite solduri
intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabil a
contului de profit i pierdere pentru a pune n eviden: modul de funcionare i rentabilitatea
ntreprinderii ca marj comercial, producie a exerciiului, valoare adugat, excedent brut de
exploatare, rezultat al exploatrii, rezultat curent i rezultat net al exerciiului.
24
25
investitii
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioanele
Capacitatea de autofinantare
Rata de distribuie a profitului
Dividente
Autofinantarea
2154
4793
2774
2848
5196
1930
44%
56644
61%
56644
3697
6262
- 6932
56644
Capacitatea de autofinantare a fost calculata prin metoda aditiva si anume, adunarea la profitul net a elementelor
de cheltuieli calculate si scaderea elementelor de venituri calculate
2006
67,28%
32,72%
63,44%
7,46%
7,53%
2007
77,39%
22.61%
71,11%
9,97%
9.08%
2008
79,46%
20,54%
60,25%
6,98%
9.6%
Rata activelor fixe 79,46% in crestere fata de anii precedent. . Rata activelor circulante se
afla intr-o usoara scadere desi creantele si disponibilitatile au crescut.
Rata imobilizarilor a scazut in 2008 datorita faptului ca s-a renuntat la anumite obiecte
de patrimoniu.
2006
2007
2008
54%
50.53%
49,28%
10,4%
10,65%
18,54%
19,3%
21,09%
37,63%
Ratele de lichiditate
22
Vasile, Ilie, Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Meteor Press, Bucuresti 2006, pg. 120.
26
2006
180%
158,56%
1.8%
2007
195.96 %
234,21%
3,45%
2008
190.95%
331,05%
19.57%
2006
10,1%
18,5%
17,2%
Denumire indicator
Marja bruta din vanzari (CA - chelt. mat, utilit, mfa)/CA
Rentabilitatea profitului de exploatare (profit exploat/CA)
Rentabilitatea profitului brut (profit brut/CA)
Rentabiliatatea profitului net (profit net/CA)
27
2006
66 %
21,2 %
19,5 %
17,5 %
2007
9,2%
13,4%
16,9%
2008
5,25%
7,5%
6,3%
2007
67 %
16 %
17,5 %
14,5 %
2008
6,07 %
7,8 %
9,6 %
6,1 %
2006 (mil
lei)
2007 (mil
lei)
2008 (mil
lei)
28
13077
12283
16749
56
74
87
12890
13262
15250
1745
1657
2328
727
2954
277
(52)
(247)
601
2485
235
(262)
828
4384
68
5375
(683)
410
180
176
2937
3820
6404
(1920)
(3637)
(6217)
(478)
37
(395)
(1422)
1768
64
653
281
399
1478
4499
3451
3451
752
752
261
29
ANALIZA SWOT
Puncte forte
Puncte slabe
30
Oportunitati
Amenintari
- concurenta straina si autohtona;
-Risc mediu de exploatare.
31
32
2008(mil lei
16751
17725
16090
23
3697
1605
1022
4787
0
4787
23
3697
1605
1022
4787
0
4787
23
3697
1605
1022
4787
0
4787
Unde:CA-cifra de afaceri, CH-cheltuieli, CV-costuri variabile, CF-costuri fixe, Ch Dob-cheltuieli cu dobanzile, Amo-cheltuieli cu
amortizarea, PB-profit brut, PN-profit net, CFgest-cash-flow de gestiune, ACRn-variatia activelor circulante nete, CF dispo-cash-fow
disponibil
CA
ACR net
2008 (ron)
16751
5084
2009 (ron)
16751
5084
2010 (ron)
16751
5084
33
ACRnet
394
394
394
2009 (ron)
2010 (ron)
2011 (ron)
2012 (ron)
CFdispo fara
investitie
CFdispo cu
investitie
CF generat
de investitie
T=I/Pn
Unde,
T- termenul de recuperare
Iinvestitia
Pn- profitul net
Valoarea actualizata neta se determina ca diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare
si actualizate la rata dobanzii de piata. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata nesaturata.
Capitalurile (I) pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii de piata (k) pentru
a obtine fluxuri de trezorerie viitoare (CF):
I0 (1+k) = CF1+VR1 , pentru 1 an
, pentru t=1, 2,n ani
rezulta:
, pentru 1 an
, pentru n ani Pentru a justifica investitia realizata, VAN trebuie sa fie pozitiva si superioara
dobanzii compuse, incasabile de pe piata de capital. n aceste conditii, cu cat veniturile
actualizate vor fi mai mari decat capitalurile investite, cu atat proiectul de investitii va fi mai
eficient, avand ca tendinta maximizarea VAN.23
(ron)
Investitia initiala
23
http://www.studentie.ro/Curs_Investitii__METODE_DE_ANALIZA_PRIVIND_INVESTITIILE-citeste-nr1175.html
34
Cash-flow
Rata de actualizare24
VAN
4.4. Finantarea investitiei
Construcia centralei de la Brazi este primul proiect privat greenfield de generare de
energie electric din Romnia. Cu o capacitate de 860 MW, centrala va asigura, la nivelul
anului 2012, circa 8-9% din electricitatea produs n Romnia, contribuind la stabilizarea
sistemului de producerea a energiei electrice din Romnia.
Aproximativ 20% din capacitatea centralei va fi utilizat pentru acoperirea consumului
propriu al Petrom, iar restul va fi vndut pe piaa de energie din Romnia.
Centrala este proiectat n conformitate cu cele mai nalte standarde tehnice i va ndeplini
cele mai recente cerine ecologice europene, beneficiind de un echipament ultramodern de
reducere a emisiilor.
Proiectul include construirea unei conducte de gaze cu lungimea de 30 km, pentru
furnizarea gazului i o linie de alimentare electric de nalt tensiune, pentru transmiterea
energiei electrice n reeaua naional.
Prin finanarea cu 200 de milioane de euro a proiectului de la Brazi al companiei
Petrom, Banca European pentru Investiii sprijin un important proiect greenfield n
domeniul energiei n Romnia, care urmeaz cele mai moderne standarde de eficien i
mediu pentru producerea de energie. Acest mprumut va asigura fonduri pe termen lung n
condiii competitive unui investitor de top n sectorul privat din domeniul energetic din
Romnia, unde exist n continuare necesitatea de modernizare i de noi capaciti i unde
sectorul privat poate juca un rol important. Este prima operaiune a BEI cu Petrom i cel mai
mare mprumut corporativ oferit de ctre banc n Romnia, de aceea reprezint un pas
semnificativ n relaia bncii cu sectorul de business romnesc.
Semnarea ce a avut loc astzi subliniaz angajamentul BEI fa de Romnia, precum i
dezvoltarea sectorului su energetic ca parte a contribuiei bncii la diversificarea
portofoliului local de energie, a afirmat Jean Christophe Laloux, Director Operaiuni
mprumuturi pentru Europa de Sud Est, BEI.
Impactul asupra mediului :
Centrala cu turbina cu gaz cu ciclu combinat (CCGT) va fi construita pe o veche
platforma industriala, in apropierea rafinariei si va consta din doua unitati cu puterea de 291
MWe (turbine cu gaz si cazane de recuperare) si o turbina cu aburi de cogenerare cu o putere
de 313 MWe. Se vor construi o conducta de gaz speciala cu o lungime de 30 km, pentru
furnizarea gazului la Centrala Electrica si o linie electrica aeriana speciala de inalta tensiune,
pentru transmiterea energiei electrice in reteaua electrica nationala. Pana la 20% din energia
electrica produsa si pana la 96 tone/ora de abur vor fi utilizate pentru acoperirea consumului
intern al Petrom, restul energiei electrice fiind transmisa in reteaua electrica nationala.
Proiectul a fost clasificat ca fiind de Categoria A, conform Politicii Sociale si de Mediu din
anul 2008 si a necesitat o evaluare a impactului social si de mediu al centralei electrice avute
in vedere, precum si studii privind conducta de gaz, liniile supraterane pentru alimentare
electrica si serviciile ce urmeaza a fi furnizate de rafinaria Petrom din apropiere, consultari cu
publicul si planuri de masuri pentru fiecare capacitate. Aceste studii au fost efectuate de
consultanti independenti.
Au fost efectuate studii de mediu cu privire la sol, din punct de vedere hidrogeologic,
precum si cu privire la panza freatica, utilizarea apei, calitatea aerului, biodiversitatea,
24
35
impactul asupra peisajului, nivelul de zgomot. Aspectele sociale analizate au inclus impactul
socio-economic, mostenirea culturala, forta de munca, sanatatea publica si securitatea. Cele
mai importante emisii degajate in atmosfera de centrala vor fi produse in faza operationala,
cand gazul natural va fi utilizat pentru a actiona turbinele cu gaz si pentru a genera caldura /
aburi pentru turbina cu aburi, rezultand emisii de oxid de azot (NOx) si oxid de sulf (SOx).
CCGT este amplasata in imediata vecinatate a altor emitatori importanti de NOx si SOx,
respectiv rafinaria Petrobrazi si centrala electro-termica in ciclu combinat Dalkia, o evaluare a
tuturor emisiilor degajate in atmosfera urmand a fi efectuata, ca urmare a implementarii unui
program de modernizare a unor elemente ale la rafinarie, ceea ce va elimina o parte din
sursele de emisii. Centrala va avea o eficienta mare, consumul total de gaze naturale
ridicandu-se la 1.2bcm/an. Proiectul va beneficia de un echipament ultramodern de reducere a
emisiilor, cum ar fi arzatoare cu emisiii reduse de NOx, si va indeplini cele mai recente
standarde europene privind emisiile degajate in mediul inconjurator, prezentate in Directiva
referitoare la instalatiile mari de ardere. Continutul de sulf din gazele naturale de alimentare
ce urmeaza a fi utilizate la de centrala este redus, prin urmare nu va genera emisii
semnificative de SOx de la cazanul auxiliar de abur. In scopul monitorizarii concentratiilor de
NOx din gazele de fum provenite de la centrala, se vor monta echipamente de monitorizare in
timp real a emisiilor degajate in atmosfera in cosurile de fum ale acesteia. Centrala va fi
proiectata si construita in conformitate cu Cea Mai Buna Tehnica Disponibila (Best Available
Technology) aplicabile pentru asigurarea protectiei mediului. S-a constatat o contaminare
limitata a solului din zona, rezultata in urma functionarii rafinariei, insa gradul de contaminare
este in limitele permise pentru platformele industriale. Sunt necesare actiuni de
retehnologizare a instalatiei de tratare a apelor uzate provenite de la rafinarie, acestea fiind
incluse in planurile de masuri.
Conducta de gaz natural Compania nationala de gaz, Transgaz, va construi, va detine
si va opera o conducta de gaze cu un diametru de 800 mm si o lungime de 30 km, special
pentru centrala, pornind de la un depozit subteran din Butimanu, judetul Dambovita. Traseul
conductei va traversa terenuri agricole si a fost conceput astfel incat sa se evite asezarile
locale si sa minimizeze traversarile de rauri. Conform Directivei UE privind Evaluarea
Impactului Ecologic si legislatiei romane, nu este obligatoriu sa se efectueze o Evaluare a
Impactului Ecologic pentru o conducta de gaze de aceasta lungime, iar autoritatile de mediu
din Romania vor analiza Proiectul pentru a stabili ce studii sunt necesare. A se vedea
sectiunea referitoare la consultarea publicului, prezentata mai jos. Racordarea liniei electrica
aeriene (Overhead line) Racordarea liniei electrice aeriene intre centrala si reteaua electrica
nationala va implica montarea unor stalpi, cabluri suspendate si a unor instalatii de conexiune
de inalta tensiune celule de 220/400kV (ambele ultramoderne, produse de Siemens si de
Toshiba). Se va construi o linie electrica de inalta tensiune scurta (3km) de la CCGT pana la
statia electrica de la Brazi Vest. Constructia, operarea si scoaterea din functiune a racordarii
liniei suspendate de alimentare electrica vor fi efectuate de operatorul national roman al
retelei de transport a energiei electrice, Transelectrica. A fost analizat nivelul de radiatie
electromagnetica si s-a constatat ca receptorii cei mai apropiati se afla la distanta de 750 m.
Nu au fost identificate probleme semnificative de natura sociala sau ecologica si s-a convenit
un plan de masuri pentru prevenirea impactului construirii acestui obiectiv, cum ar fi controlul
nivelului de praf si gestionarea traficului. Toate capacitatile mai sus mentionate vor fi instalate
in conformitate cu normele din Romania, care sunt comparabile cu standardele UE.
Consultarea publicului si comunicarea informatiilor Petrom a elaborat un Plan de
Informare si Consultare a Partilor Interesate (Stakeholder Engagement Plan), in care sunt
identificati ca parti interesate muncitorii, rafinaria Petrobrazi, satele din apropierea rafinariei
si satele aflate langa traseul conductei de gaze. Evaluarile sociale si de mediu si planurile de
masuri au fost aduse la cunostinta publicului in locatitati situate langa zona in care urmeaza sa
36
CONCLUZII
2008 a fost un an cu rezultate contradictorii. n primele trei trimestre ale anului vnzrile
au crescut datorit mediului favorabil al preurilor la iei pe plan internaional, conducnd la
obinerea unei cifre de afaceri de 16,7 mld lei, cu 36% mai mare dect n 2007.
Petrom a continuat s-si mbunteasc eficienta operaional, avnd la baz
programul de restructurare si investiiile semnificative n toate segmentele de activitate. Drept
urmare, investiiile au nregistrat un nivel record, nsumnd 6.404 mil lei, reprezentnd o
crestere.Cu toate acestea, realizrile pozitive nregistrate n 2008 au fost eclipsate de nivelul
ridicat al elementelor excepionale constituite de-a lungul anului, si anume provizioanele
pentru litigii si restructurare si deprecierea valorii contabile nete a rafinriei Arpechim. Ca
urmare, profitul operaional a sczut cu 33% comparativ cu 2007, n special din cauza acestor
elemente excepionale.
Dintre aceste elemente excepionale ce au afectat profitabilitatea companiei,
provizionul constituit pentru litigii se distinge prin valoarea considerabil - 1,3 mld lei - avnd
un puternic impact negativ asupra rezultatelor companiei. De la sfrsitul anului 2007, Petrom
37
a fost implicat n litigii iniiate de fosti si actuali angajai, ca urmare a interpretrii diferite a
Contractului Colectiv de Munc. Dat fiind c pe parcursul anului 2008, Petrom a continuat s
primeasc noi revendicri n acest sens, conducerea a evaluat datoriile poteniale ce ar
putea rezulta din litigiile aflate n derulare si a decis nregistrarea, conform principiilor
prudentiale si pe baza unor estimri riguroase privind iesirile poteniale de numerar,
provizionul mai sus menionat pentru acoperirea riscului. Pn n prezent, Petrom a ntreprins
toate aciunile posibile i a angajat toate resursele necesare pentru a se apra mpotriva
proceselor de judecat i, de asemenea, pentru a preveni creterea numrului de litigii. e de
68% comparativ cu 2007.
Avnd n vedere procesul continuu de dezvoltare a companiei se urmrete
implementarea procesului de risc management n noile activiti. De aceea, contientizarea
riscurilor, analiza riscurilor, precum i controlul acestora fac parte din activitatea zilnic,
susinnd astfel strategia companiei. Urmrind aceeai analiz, riscurile asociate schimbrii
climatice sunt evaluate n contextul fiecrui segment de activitate, la nivelul oricrei faze a
proiectelor majore sau la nivelul fiecrui segment strategic. De asemenea, atenia va fi
ndreptat n aplicarea de metodologii consistente pentru riscurile aferente noilor afiliate n
vederea alinierii la practica Petrom, folosind de cte ori este nevoie programe de asigurri
adecvate.
Se estimeaz c marjele de rafinare vor nregistra o scdere fa de nivelul anului 2008,
iar activitatea de petrochimie se preconizeaz c va fi afectat din cauza cererii i marjelor
reduse, ca urmare a declinului economic. n Marketing, se estimeaz c volumul de
vnzri i marjele vor nregistra scderi .
n 2008, economia Romniei a nregistrat o cretere de 7,1%, avnd una dintre cele
mai solide evoluii nregistrate de rile membre UE. Totui, n 2009, se preconizeaz c
efectele crizei financiare globale vor ncetini dezvoltarea economiei romneti, care s-ar
putea opri complet din dezvoltare. Pentru a ajuta economia, este foarte probabil ca politica
monetar s urmeze un ciclu de reduceri a ratei dobnzii de la actualul nivel de 10%. Politica
fiscal are spaiu limitat pentru schimbri, deoarece msurile menite s in sub control
actualul deficit bugetar au potenialul de a restrnge cheltuielile. Este de ateptat ca Romnia
s se confrunte cu costuri mai ridicate de creditare, ca urmare a faptului c dou din trei
agenii internaionale de rating al creditelor au cobort ratingul de ar al Romniei sub
categoria "investment grade. Dei n prezent capacitatea Romniei de reealonare a datoriei
pe termen scurt de 20 mld EUR pare neafectat, autoritile romne sunt n discuii pentru
obinerea unui mprumut de la instituii financiare instituionale. Pe msur ce ncetinirea
ritmului de cretere economic este tot mai evident, consumatorii vor deveni tot mai
sensibili la schimbrile preurilor. Deprecierea monedei naionale n raport cu EUR i cu
USD va reduce mai mult puterea de cumprare a acestora.
38
BIBLIOGRAFIE
www.petrom.ro
http://www.tmctv.ro/articol_37755/bvb__titlurile_din_sectorul_petrolier_au_atras_12_
_din_lichiditatea_pietei.html
http://www.financiarul.com/articol_22893/petromservice-(psv):-noi-litigii-cuangajatii-.html
http://www.standard.ro/articol_91199/petrom_vrea_sa_si_sporeasca_profitul_net_cu_
8_6__in_acest_an__la_1_11_miliarde_lei__video.html
http://www.sfin.ro/articol_8940/omv_pune_cateva_miliarde_de_euro_in_fundatia_pet
rom_.html
http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_pro
fitabil_decat_cel_al_mol_sau_al_lukoil.html
39
40