Sunteți pe pagina 1din 40

1.

Descrierea generala a societatii comerciale


Petrom este cea mai important companie petrolier din Romnia, cu activiti de
explorare, producie, rafinare, petrochimie i marketing. Compania are rezerve estimate de
circa 1 miliard barili echivalent petrol, o capacitate anual de rafinare de 8 milioane de tone i
peste 600 de benzinrii n Romnia. Compania deine, de asemenea, o reea internaional de
211 benzinrii, localizate n Republica Moldova, Bulgaria i Serbia[1].
Petrom este singura companie din Romnia care are dreptul de a extrage iei pe teritoriul
rii. Producia anual este de aproximativ 5 milioane tone iei pe an.
Compania deine dou rafinrii, Petrobrazi Ploieti i Arpechim Piteti, care au capaciti de 7
respectiv 6,5 milioane tone pe an. Ambele dispun de cte dou module, putnd funciona
astfel la jumtate de capacitate. Pe piaa de rafinare, compania Petrom deine o cot de 52%,
urmat de Rompetrol, cu 29%, i Lukoil, cu 17%[2].
Petrom mai deine i importante zcminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor dup
Romgaz, cu o producie anual de aproximativ 6 miliarde metri cubi.
S.N.P. Petrom S.A., ca titular de acord petrolier, are dreptul de a exercita, prin specificarea n
scopul i obiectul de activitate, operaiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a
unui zcmnt petrolier.
Respectnd acest drept, societatea are ca scop explorarea i exploatarea zcmintelor de
petrol i gaze naturale de pe uscat i din platoul continental al Mrii Negre, transportul
petrolului i al produselor petroliere, comercializarea produselor prin reele proprii de
distribuie, importul i exportul de iei, produse petroliere, utilaje, echipamente i tehnologii
specifice, colaborarea tehnico-economic i tiinific, executarea de lucrri n strintate.
Obiectul de activitate se detaliaz pe principalele direcii ale scopului urmrit de S.N.P.
Petrom S.A., adic: explorarea i exploatarea zcmintelor de petrol i de gaze naturale de pe
uscat i din platoul continental al Mrii Negre; transportul i comercializarea ieiului i
gazelor naturale prin reele proprii de distribuie; forajul sondelor; rafinarea petrolului;
distribuie, transport, depozitare, comercializare de produse petroliere; cercetare-proiectare;
lucrri de construcii-montaj, ntreinere i reparaii utilaje; lucrri de investiii, punere n
producie i reparaii sonde; investigaii geologice i geofizice; importul i exportul de iei,
produse petroliere, utilaje, echipamente i tehnologii specifice; colaborare economic,
tehnico-tiinific i executare de lucrri n strintate n domeniul su de activitate;
aprovizionare tehnico-material, transport propriu auto, naval i aerian, de persoane, activitate
medical i social pentru personal i tere persoane.
Istoric
n anul 1996 a fost nfiinat Compania Romn de Petrol, ca societate comercial pe
aciuni, constituit prin reorganizarea RAFIROM, PECO i PETROTRANS, care au fost
comasate i i-au ncetat activitatea. Compania Romn de Petrol deinea toate cele zece
rafinrii din Romnia, alturi de cmpurile de extracie, de depozite i de staiile de benzin.
n anul 1997 Compania Romn de Petrol a fost mprit, 8 dintre rafinrii funionnd pe
cont propriu, restul activelor intrnd n proprietatea Societii Naionale a Petrolului (SNP)
Petrom. Astfel SNP Petrom a motenit dou rafinrii (Arpechim Piteti i Petrobrazi Ploieti),
toat fosta reea de distribuie PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS i dreptul
exclusiv de a extrage iei din cmpurile petrolifere din Romnia.1
n anul 2002 a luat natere compania Petromservice prin desprinderea din Petrom a sucursalei
Petroserv.
1

www.wikipedia.ro

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol i gaze naturale din Europa
Central i de Est, a achiziionat 51% din aciunile PETROM. Tranzacia a fost ncheiat n
decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, pre care dup
ajustarea ulterioar a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaug majorarea
capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.
n iunie 2007, Petrom a nfiinat compania Petrochemicals Arge, care a preluat activitile
petrochimice ale rafinriei Arpechim[5]. n mai 2009, Ministerul Economiei a cumprat
Petrochemicals Arge pentru suma de 150 milioane Euro

2. Diagnosticul intreprinderii
In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune reperarea
disfunctionalitatilor activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor,
identificarea cauzelor si a masurilor care sa conduca la imbunatatirea situatiei economicofinanciare.
In mod particular, prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste
cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane,
economico-financiara etc., precum si a punctelor forte si punctelor slabe corespunzatoare
fiecareia. Aceasta are ca scop exclusiv evidentierea parametrilor de operare ai firmei,
estimarea performantelor si riscurilor activitatii viitoare, orice informatii care pot orienta
judecata evaluatorului in fiecare dintre cele trei abordari prezentate.
2.1. Diagnosticul juridic al intreprinderii
Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea
firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii:
dreptul societatii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii,
dreptul mediului, litigiile.Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei
retinem:
-Drepturile si obligatiile proprietarului participatiei evaluate;
-Analiza controlului asupra deciziilor din cadrul firmei (distribuirea dividendelor, politica de
investitii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea, cesiunea, actiunilor
etc.);2
Activiti de baz
Petrom S.A. este o companie integrat de iei i gaze ce i desfoar activitatea n
principal n Romnia, dar i prin intermediul sucursalelor sale n Kazahstan i Rusia (activiti
de explorare i producie), precum i n rile nvecinate: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia
i Muntenegru (activiti de marketing).3
S.N.P. Petrom S.A. Bucureti a fost nfiinat ca persoan juridic romn, cu sediul n
Bucureti, Calea Victoriei nr. 109, sector 1, prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului
PETROM Bucureti de la data intrrii n vigoare a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.
49/15.09.1997. Ordonana prevede i c societile comerciale din domeniul rafinrii i
distribuiei petrolului i produselor petroliere fuzioneaz cu S.N.P. PETROM S.A., fiind
absorbite de aceasta.
Forma juridic a S.N.P. PETROM S.A. Bucureti este de societate comercial pe
aciuni, care i desfoar activitatea n conformitate cu legile i cu statutul.
2

http://www.preferatele.com

http://www.petrom.com

Capitalul social iniial al S.N.P. Petrom S.A. Bucureti se constituie prin preluarea
activului i pasivului Regiei Autonome a Petrolului PETROM, evaluat la valoarea de
10.436,502.137 miliarde lei n baza bilanului contabil la data de 31.07.1997 i a capitalurilor
sociale ale societilor comerciale absorbite, ajungnd la suma total de 11.606,04 miliarde
lei.
Adunarea General a Acionarilor este organul de conducere al societii, care decide
asupra activitii acesteia i asupra politicii ei economice, exercitndu-i ca atribuii principale
aprobarea: propunerilor pentru strategia global de retehnologizare, modernizare i
restructurare; structurii organizatorice a societii i numrul de posturi, precum i
normativului de constituire a compartimentelor funcionale i de producie.
Totodat, A.G.A. mai are ca atribuii aprobarea: bugetului de venituri i cheltuieli i
programului de activitate pe exerciiul financiar; regulamentelor de organizare i funcionare a
sucursalelor, reprezentanelor sau ageniilor i hotrrii cu privire la nfiinarea sau
desfiinarea acestora; bilanului contabil, contului de profit i pierdere i repartizrii profitului;
hotrrii modului de folosire a dividendelor aferente aciunilor gestionate, pentru restructurare
i dezvoltare; hotrrii cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung,
inclusiv a celor externe; analizei rapoartelor Consiliului de Administraie cu privire la stadiul
i perspectivele referitoare la profit i dividende, poziia pe piaa extern i intern, nivelul
tehnic, calitatea, fora de munc, protecia mediului, relaiile cu clienii.
Adunrile generale ordinare au loc cel puin o dat pe an, la dou luni de la ncheierea
exerciiului financiar, pentru examinarea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere
pe anul precedent i pentru stabilirea programului de activitate i a bugetului pe anul n curs.
Activitatea S.N.P. Petrom S.A este organizat pe teritoriul Romniei n sucursale judeene,
care, la rndul lor, centralizeaz activitatea desfurat la nivelul schelelor de producie.
Petrom este n prezent (martie 2009) deinut n proporie de 51% de ctre OMV, 40,74 %
- Statul romn (AVAS - 20,64 % i Fondul Proprietatea - 20,11 %), 2,03% - Banca European
de Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) i 6,21% - acionarii minoritari
Valoare la burs: 2,4 miliarde Euro n aprilie 2009[6] (fa de 8,4 miliarde Euro n septembrie
2007
n 2001, Petrom a fost listat la Bursa de Valori Bucureti. Prima dat de tranzacionare a
aciunilor Petrom a fost 3 septembrie 2001, iar preul de nchidere din ziua respectiv a fost de
0,0720 lei. . Cea mai mare cretere a fost nregistrat la nceputul anului 2005, cnd preul
aciunilor a explodat dup semnarea contractului de privatizare.
Pe 23 iulie 2004, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) i OMV au semnat
contractul de Privatizare prin care OMV achiziiona 51% din aciunile Petrom printr-o
combinaie de cumprare direct a 33,34% din aciuni (669 milioane euro) i o cretere
simultan de capital n Petrom (831 milioane euro). OMV a devenit astfel acionar majoritar
al Petrom, iar capitalul social la 31 decembrie 2004 a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o
valoare nominal de 0,1 lei pe aciune. BERD a convertit 73 de milioane dolari din contractul
de mprumut ncheiat cu Petrom n 2002, n cot de 2,03% din capitalul social al Companiei.
n 22 noiembrie 2005, Adunarea General a Acionarilor a aprobat majorarea capitalului
social, acordnd acionarilor existeni dreptul de a subscrie noi aciuni, cu o valoare nominal
de 0,1 lei, pentru a-i putea pstra detinerea n companie. Ministerul Economiei i Comerului
(MEC) a primit 266.977.088 aciuni, reprezentnd valoarea terenurilor pentru care compania a
obinut titlurile de proprietate n perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.
Perioada de tranzacionare a drepturilor de preferin a nceput pe 14 decembrie 2005 i sa ncheiat la 23 decembrie 2005. n decursul acestei perioade, aproape 198 milioane drepturi
de preferin Petrom au fost tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti, volumul zilnic fiind
ntre 12 i 58 milioane de drepturi. Preul a fluctuat ntre 0,0040 RON i 0,0046 lei.

n timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie 9 februarie 2006), OMV a subscris


334.209.314 de aciuni, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) a
subscris 13.275.740 de aciuni, i 3.924 de acionari, persoane fizice i juridice, au subscris
29.140.115 de aciuni.
n 27 februarie 2006, la cererea societii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate
5.600.050.608 aciuni Petrom din contul Ministerului Economiei i Comerului n contul
Fondului Proprietatea.
Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Romn pentru a despgubi persoanele
expropriate abuziv n urma naionalizrilor din perioada regimului comunist. n urma
transferului de aciuni si a majorrii capitalului social, Ministerul Economiei i Comerului
deinea 17.481.773.996 aciuni reprezentnd 30,862% din capitalul social iar Fondul
Proprietatea deinea 5.600.050.608 aciuni, reprezentnd 9,887% din capitalul social.
n 26 februarie 2007, Depozitarul Central S.A. a transferat aciunile Petrom deinute de
Ministerul Economiei i Comerului n contul Autoritii pentru Valorificarea Activelor
Statului (AVAS), n urma prelurii Oficiului Participaiilor Statului i Privatizrii n Industrie
(OPSPI) de ctre AVAS. Dupa efectuarea transferului, AVAS deinea 17.481.773.996 de
aciuni reprezentnd 30,862% din capitalul social al Petrom.
n 11 iulie 2007, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de aciuni,
reprezentnd 10,223% din capitalul social al Petrom S.A., deinute de Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului (AVAS), n contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., n
conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007. n urma transferului, AVAS deine
11.690.694.418 de aciuni reprezentnd 20,64% din capitalul social, iar S.C. Fondul
Proprietatea S.A. deine 11.391.130.186 de aciuni, reprezentnd 20,11% din capitalul social.
n 15 ianuarie 2009, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA, n contul Ministerului
Economiei, n conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a
Ordonantei de Urgenta nr. 101/2006 a Guvernului. n urma transferului, Ministerul Economiei
deine 11.690.694.418 de aciuni, reprezentnd 20,64% din capitalul social al Petrom.
n conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008 de respingere a Ordonanei de
Urgen a Guvernului nr.
101/2006, SC Depozitarul Central S.A. a efectuat, n data de 15 ianuarie 2009, transferul
aciunilor deinute de
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom S.A. n contul
Ministerului Economiei (ME). n urma acestui transfer, Ministerul Economiei deine
11.690.694.418 aciuni, reprezentnd 20,64% din capitalul social al Petrom.Structura
acionariatului la nceputul
anului 2009 era urmtoarea:

Capitalizarea bursier a
Petrom la 23 decembrie 2008 era
de 10.253 mil lei i reprezenta
22% din capitalizarea bursier a
Bursei de Valori Bucureti.

Capitalul social aferent


cotei deinute de stat la
S.N.P. Petrom S.A. poate fi
privatizat, potrivit legii. Salariaii proprii au drept de preemiune pentru cumprarea de aciuni
4

ale S.N.P. Petrom S.A., la valoarea nominal a acestora, pn la concurena limitei de 10% din
capitalul social.
Fiecare aciune subscris i vrsat de acionari, potrivit legii, confer acestora dreptul la
un vot n Adunarea General a Acionarilor, dreptul de a alege i de a fi alei n organele de
conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului. Deinerea aciunii implic
adeziunea de drept la statut.
Aciunile sunt indivizibile cu privire la societate care nu recunoate dect un proprietar
pentru fiecare aciune, cesiunea parial sau total fiind posibil ntre acionari sau teri, n
condiiile i cu procedura prevzute de lege.
S.N.P. Petrom S.A. este autorizat s emit obligaiuni.

1 Calculat pe baza preului


aciunii n ultima zi de
tranzacionare
din
anul
respectiv
2 Dividend propus

Petrom are o pondere de 19,93% n indicele BET (Bursa de valori din Bucureti) i
de 25,69% n indicele ROTX (Romanian Traded Index).
Numere de identificare i simboluri
Simbol
SNP
ISIN
ROSNPPACNOR9
Tip
Aciuni
Seciune burs
BSE
Categorie
I
Piaa principal
REGS
Informaii despre emisiune
Numr total de aciuni
Valoare nominal
Capital social

56.644.108.335
0,1000 lei
5.664.410.833,50 lei

Petrom respect i ia n considerare interesele prilor interesate. Dialogul cu prile


interesate reprezint un element principal al strategiei noastre de responsabilitate social
corporativ (CSR) i se bazeaz pe urmtoarele principii:
Transparen - Petrom comunic regulat cu prile interesate, cu privire la toate aspectele
legate de performana companiei;
ncredere - Petrom este un partener de ncredere i promoveaz dialogul deschis, cu privire
la orice problem;
Flexibilitate - Petrom ine cont de ateptrile, solicitrile i preocuprile prilor interesate,
atunci cnd ia decizii;
Abordare bazat pe cele trei principii de dezvoltare durabil - Petrom ia n considerare
aspectele economice, sociale i de mediu atunci cnd interacioneaz cu prile interesate.4
Compania are un capital social de 5,66 miliarde lei, divizat in 56,64 miliarde de titluri cu
valorea nominala de 0,10 lei. Actiunile Petrom (SNP) sunt listate la categoria I a Bursei de
4

http://cpanel.ines.ro/~ileotest/petrom/raport-anual-iframe/pdf/ro/26.pdf

Valori Bucuresti (BVB) si, potrivit cotatiei de la inchiderea sedintei de marti a Bursei, de
0,183 lei/actiune, este compania din Romania cu cea mai mare valoare de piata, de 10,36
miliarde lei (2,45 miliarde euro).5
In prezent firma are probleme de ordin juridic cu angajatii datorita nerespectarii clauzelor
din contractul colectiv de munca.
Salariatii din Petrom si SC PSV Company SA, fosta Petromservice, care au obtinut in
instanta acordarea primelor de Paste si Craciun pentru perioada 2005-2007, au avut de partea
lor prevederile Contractului Colectiv de Munca (CCM), incheiat la nivel de unitate. Angajatii
nu au avut cum sa piarda, deoarece contractul prevedea clar acordarea acestor drepturi, desi
avocatii companiilor au sustinut ca din 2003 au fost incluse in salarii.
Pierderile din aceste litigii, estimate pentru Petrom si PSV Company, se ridica la zeci de
milioane de euro. Mai mult, se pare ca seria necazurilor acestei companii nu s-a incheiat. Intro recenta sedinta a actionarilor PSV s-a discutat despre o alta serie de litigii cu fostii salariati,
pe spete diferite, si despre necesitatea constituirii unor provizioane in acest sens.6
Din acest motiv, in ianuarie, Petrom a anuntat Bursa de Valori Bucuresti ca a constituit
provizioane de 150 de milioane de euro, prin diminuarea dividendelor acordate actionarilor,
pentru plata despagubirilor catre angajati. Petrom si PSV Company trebuie sa plateasca la
fiecare proces si cheltuielile de judecata, dar si onorariile avocatilor, ceea ce face ca sumele
cheltuite sa fie mult mai mari. In contextul actualei crize financiare, conducerea Petrom a
trimis o scrisoare tuturor salariatilor, in care le cerea returnarea primelor castigate in instanta.
Titlurile din sectorul petrolier au atras n perioada 14 - 18 aprilie schimburi de 18,47 milioane
lei - aproximativ 12% din lichiditatea pieei.
Aciunile Petrom Bucureti (SNP) au avut cel mai bun rulaj din acest sector i al patrulea
din pia, cu schimburi de 16,57 milioane lei - 11,19% din valoarea rulajului bursier, fiind
ajutate i de o tranzacie negociat (deal) n edina de vineri, n valoare de 875.700 lei.
"Petrom beneficiaz mai ales de un context favorabil n ceea ce privete business-ul datorit
ultimelor evoluii pe piaa petrolului (acest lucru fiind certificat i de estimrile de profit net
din bugetul de venituri i cheltuieli al companiei pentru anul 2008)7
2.2. Diagnosticul comercial al intreprinderii
Diagnosticul comercial vizeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si piata ei
de aprovizionare.
Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimarea pietei actuale si
potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata.
In cadrul diagnosticului comercial se recomanda a fi abordate urmatoarele aspecte esentiale:
piata; produsele/serviciile; pretul; promovarea.
Pe piaa En gross, Petrom este un partener major pentru companiile i instituiile din
cadrul sectoarelor economice cum sunt Transporturile, Industria, Construciile i Mineritul,
Agricultura sau Autoritile Publice i Civile. Prin reeaua depozitelor regionale sau direct
prin cele 2 rafinrii, Petrom livreaz produse petroliere ctre mai bine de 5500 de clieni
comerciali.
Petrom este lider pe piaa romneasc de vnzri cu amnuntul, avnd o reea de
aproximativ 600 de staii de distribuie. n cadrul unei piee n care exist o concuren din ce
n ce mai mare din partea Rompetrol, Lukoil, Mol i Agip, Petrom are un avantaj categoric

http://www.standard.ro/articol_91199/petrom_vrea_sa_si_sporeasca_profitul_net_cu_8_6__in_acest_an__la_1_11_miliarde_lei__video.htm

http://www.financiarul.com/articol_22893/petromservice-(psv):-noi-litigii-cu-angajatii-.html

http://www.tmctv.ro/articol_37755/bvb__titlurile_din_sectorul_petrolier_au_atras_12__din_lichiditatea_pietei.html

prin faptul c ofer cel mai bun raport calitate-pre n cadrul celor mai bine plasate staii de
distribuie.8
Investitiile facute dupa preluarea de catre OMV, de peste 2,2 miliarde euro si care au
provenit din majorarea de capital social facuta la privatizare si din cash-flow-ul generat de
Petrom din activitatea operationala de productie si comercializare petrol si gaze, au ajutat
compania la consolidarea pozitiei. Desi remarca evolutia buna a companiei in piata,
concurentii acesteia de pe piata interna de petrol si gaze cred insa ca efectele acestor investitii
asupra societatii sunt foarte putin vizibile si nu au condus la o restructurare eficienta a
acesteia, in raport direct proportional cu sumele alocate. Acestia sunt de parere ca fosta
societate de stat a petrolului a devenit mai organizata, cu proceduri si reguli mai clare, dar
ca, in schimb, nu reuseste inca sa fie un concurent mai puternic in piata interna de distributie
carburanti.9
Competitorii Petrom mai sustin ca firma nu reuseste sa se impuna pe piata vanzarilor
en gros de carburanti, chiar daca este singura care poate exploata rezervele de petrol ale tarii,
avand dificultati de adaptare si o slaba participare la licitatii.
La randul lor, reprezentantii companiilor petroliere internationale, care activeaza in Romania
exclusiv pe sectorul de retail, spun ca vad Petrom mai degraba ca pe un partener si nu ca pe
un concurent direct
Resursele energetice primare ale Romniei s-au diminuat marginal cu 2,4% comparativ
cu 2007, situndu-se la nivelul de 40 mil tep. Per total, importurile de resurse primare de
energie s-au redus cu 6%, n timp ce producia intern a crescut cu 0,2%. n 2008, cererea de
iei din Romnia a fost de 12,8 mil tep, cu 3,5% mai sczut comparativ cu anul anterior.
Producia intern de iei a sczut cu 6,4%, n timp ce importurile au sczut cu 1,3% respectiv
cu 0,11 mil tep. Cererea de gaze naturale a continuat s scad n 2008 cu 7,1%, ajungnd la
12,8 mil tep, de la 13,8 mil tep n 2007. Importurile de gaze naturale au sczut cu o rat
anual de 8,1%, n timp ce producia intern a sczut cu 6,7%, ajungnd la 9,2 mil tep.
Pe segmentul explorarii si productiei de titei, in perimetrele externe si interne volumul
investitiilor planificate de Petrom, pana in 2010, este de peste 1,5 miliarde euro. Programul
include extinderea pe plan international a activitatilor de explorare si productie, concretizate
prin achizitia a 8 licente de explorare si una de productie in Rusia. In Kazahstan, un alt
perimetru extern important pentru Petrom, cele mai mari proiecte vizeaza explorarea si
evaluarea blocului Jusaly, pentru care se estimeaza o productie zilnica de 200.000 mc gaze
naturale si 70 mc de gaz condensat.
Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare i Producie a Petrom const n explorarea,
descoperirea i extracia de iei i gaze naturale n Romnia i n alte ri din regiune (Rusia i
Kazahstan). Petrom este unicul productor de iei din Romnia i contribuie cu 50% la
producia total de gaze a Romniei. n 2008, producia total de iei i gaze a companiei a
atins nivelul de 71 mil bep. elul nostru este de a stabiliza i de a crete nivelul produciei din
zcmintele mature pe care le avem n exploatare, prin intermediul unui program de investiii
susinut i cuprinztor.
Petrom deine un rol important pe piaa gazelor naturale din Romnia, acoperind toate
segmentele acestei piee. n vederea sporirii valorii gazelor naturale, conducerea companiei a
hotrt extinderea lanului valoric prin construirea unei centrale electrice proprii. Petrom are,
de asemenea, un rol important i n industria chimic din Romnia, combinatul de produse
chimice Doljchim contribuind semnificativ la producia de ngrminte chimice i metanol,
att pentru piaa intern, ct i pentru export.

http://www.petrom.com

http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_profitabil_decat_cel_al_mol_sau_al_lukoil.html

Concesiunile de explorare,
dezvoltare i exploatare ale
Petrom n Romnia10

Petrom deine n Romnia licene de explorare pentru 2 perimetre marine i 15 de uscat,


cu o suprafa total de 59.100 km2, din care 13.730 km2 n Marea Neagr, i desfoar
activiti operaionale pe 270 zcminte comerciale de iei i gaze. n 2008 s-a obinut un
volum mixt al produciei de 188.476 bep/zi (2007: 192.500 bep/zi). Compania opereaz circa
11.000 sonde de iei i gaze pe teritoriul Romniei onshore- i 7 platforme de producie pe
platoul maritim romnesc al Mrii Negre.
n 2007, cea mai mare parte din ieiul importat a fost transportat la rafinria Arpechim.
Importm iei din ri aflate n regiunea Mrii Negre (Rusia, Kazakhstan, Azerbaijan). ieiul
este adus n Oil Terminal Constana, iar de acolo este transportat, prin conducte, la rafinriile
Arpechim i Petrobrazi.
Petrom deine dou rafinrii n cea mai strategic zon industrial, localizat n regiunea
de sud a Romniei. Capacitatea de prelucrare a celor dou rafinrii, Arpechim i Petrobrazi,
reprezint aproximativ 40% din capacitatea Romniei de procesare a ieiului, avnd
posibilitatea de a procesa iei intern i din export. Capacitatea evaluat a rafinriei Petrobrazi
este de 4,5 mil. tone/an iar a rafinriei Arpechim de 3,5 mil. tone/an.
ieiul este transportat la rafinrii n principal printr-o reea de conducte sau pe calea
ferat. Livrarea produselor se face cu cisterne pe calea ferat sau autocisterne. n 2006, au fost
procesate 6,86 mil. tone de iei, reprezentnd o rat de utilizare a rafinriei de 86%, n
cretere fa de rata din 2005 care a fost de 80%.
Ca urmare a aderrii Romniei la Uniunea European, cadrul juridic romnesc prevede
acum alinierea standardelor de calitate referitoare la combustibili la prevederile Directivei UE
pentru carburani. Toi carburanii vndui n Romnia ncepnd cu anul 2007 trebuie s aib
un coninut de sulf de maximum 50 ppm, iar din anul 2009 acesta va trebui s fie de maxim
10 ppm. La sfritul anului 2006, ambele rafinrii produceau ntreaga gam de carburani cu
50 ppm sulf pentru piaa romneasc i produceau carburani cu 10 ppm sulf la nivelul cererii
de pia.11

Produse ale companiei Petrom:

combustibilul pentru avioane cu motor cu reacie (combustibilului Jet A-1)


bitum

10

http://www.petrom.com

11

http://www.petrom.com

gaze naturale

pacura

carburanti

lubrifianti

produse petrochimice( etilena si propilena, toluen, polietilena)

produse chimice( ingrasaminte, metanol, amoniac, acid azotic)

produse speciale ( cocs de petrol, sulf )

GPL ( gaz petrolier lichefiat)

Producia de carburani
Odat ce Romnia a devenit membr a Uniunii Europene, cadru legal a trebuit s fie
aliniat la standardele de calitate stabilite prin Directiva UE pentru combustibili. De aceea, toi
combustibilii vndui n Romnia ncepnd cu anul 2007, trebuie s aib coninutul maxim de
sulf de 50 ppm. In 2009, coninutul de sulf trebuie sa fie de 10 ppm.
Produs, kt
Benzin
Motorin
Kerosene
Pcur
GPL total
Bitum
Cocs de petrol

2005*

2006*

2007*

2,308
1,617
132
1,124
200
139
153

2,094
1,794
192
753
305
166
196

1,570
1,726
187
737
248
129
176

* 2005-2007 producie include transferurile interne


Bazat pe considerente economice i de mediu, mai multe activiti de producie petrochimic au
fost nchise n 2006 neavnd nici un viitor.

Obiective strategice pentru 2010:


Meninerea volumului mediu de combustibil procesat de staiile de benzin la 4
milioane litri/an;
Noile locaii frecventate foarte des, noul design i calitatea mbuntit a serviciilor
reprezint suportul pentru acoperirea de 38% a pieei totale;
Conceptul de Full Agency vizeaz un nivel al serviciilor mai ridicat, att n afacerile
petroliere, ct i n cele non-petroliere;
Investiie total n marketing n valoare de 0,45 miliarde EUR pn n anul 2010.
Pn la finalul anului 2010 se vor deschide dou moderne depozite de combustibil.
Prin investiii semnificative in activitatea de marketing, de cca 450 milioane euro pn n
anul 2010, Petrom se pregtete pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguran,
ncredere i confort pentru clieni. Conceptul de staie PETROMV, inaugurat n 2005,
reprezint expresia orientrii ctre client a companiei. Facilitile pe care le ofer sunt inedite
pentru segmentul de distribuie, variind de la serviciile de baz ale unei benzinrii la servicii
9

suplimentare (restaurant, terasa, loc de joac pentru copii etc.), precum i un amplu portofoliu
de produse. Designul i caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum i prezena unui
brand consacrat cum este Viva, reprezint atuurile noilor benzinrii.
Totodat, a fost definitivat i introdus sistemul de administrare a benzinriilor, denumit
Full Agency, care prevede gestionarea benzinriilor de ctre parteneri desemnai n baza unor
criterii obiective, fapt ce aduce mbuntirea serviciilor.
Introducerea noilor sisteme de administrare, mbuntirea i diversificarea produselor
i serviciilor, introducerea sistemul de pli PetromCard, construirea unor noi benzinrii i
modernizarea celor existente au condus la obinerea de rezultate pozitive n marketing. n
2009, Petrom a lansat o nou gam de carburani.12
Compania petroliera Petrom (SNP) anticipeaza un profit net de 1,11 miliarde lei pentru
acest an, in crestere cu 8,6% fata de cel inregistrat anul trecut, si vede afaceri in scadere cu o
treime, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de actionari.
Anul trecut, Petrom a obtinut un profit net de 1,02 miliarde lei (278 milioane euro), cu
43% sub nivelul celui din 2007, dupa compania a fost nevoita sa constituie provizioane foarte
mari, ceea ce i-a adus pierderi de 1,296 miliarde lei in al patrulea trimestru din 2008.
Pentru anul in curs, Petrom vrea o cifra de afaceri (fara accize) de 11,13 miliarde lei, cu
o treime mai mica fata de anul trecut, cand acestea au fost de 16,75 miliarde lei. De asemenea,
compania va reduce investitiile la 4,72 miliarde lei, anul acesta, cu 26% sub nivelul de anul
trecut, care s-a ridicat la 6,4 miliarde lei.
Compania nu va acorda dividende din profitul obtinut in 2008, desi statul a cerut
repartizarea a jumatate din profit pentru dividende.13
Petrom are planificate, pana in 2012, investitii medii anuale de 1,5 miliarde euro. BEI a
aprobat deja, in data de 3 februarie, acordarea unui credit de 250 milioane de euro pentru
finantarea constructiei centralei electrice de la Petrobrazi, de 860 MW, proiect al carui cost
total este estimat la 500 milioane de euro.
Acest proiect va transforma compania petroliera intr-unul dintre cei mai mari
producatori de energie electrica de pe piata.
In a doua parte a lunii ianuarie, Petrom a anuntat ca a obtinut o linie de finantare de tip
revolving, de pana la 500 milioane de euro, de la actionarul sau majoritar - grupul austriac
OMV. Compania petroliera este controlata, in proportie de 50,1%, de grupul austriac OMV.
Principalii concurenti ai Petrom pe piata interna sunt Rompetrol, Lukoil, MOL si Agip, iar pe
segmentul de gaze naturale, competitorul central este compania de stat Romgaz.14
2.3. Diagnosticul de resurse umane al intreprinderii
In cadrul acestui capitol de diagnostic se urmareste cunoasterea resurselor umane din
punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii lor, precum si
analiza echipei de conducere a intreprinderii.
Petrom a nceput n 2005, dup preluarea pachetului majoritar de aciuni de ctre grupul
austriac OMV, un program de restructurare, care presupune, printre altele, disponibilizri de
personal n fiecare an.
Potrivit strategiei de personal, Petrom va avea la finele anului 2009 un numr de 22.630
de angajai. La momentul privatizrii, n 2004, Petrom avea 50.010 angajai, iar la finele
anului 2007 compania avea 26.397 de salariai. Numrul de salariai ai Petrom a crescut n

12

http://www.petrom.com

13

http://www.standard.ro/articol_91199/petrom_vrea_sa_si_sporeasca_profitul_net_cu_8_6__in_acest_an__la_1_11_miliarde_lei__video.ht
ml
14
http://www.bloombiz.ro/stiri/petrom-negociaza-cu-bei-si-berd-pentru-un-imprumut-de-500-de-milioane-de-euro-

10

2007 cu circa 10.000, la 36.194, prin preluarea activitilor de mentenan i ntreinere de la


Petromservice.15
n anul 2008, un numr de 20.598 de angajai din toate diviziile Petrom au participat la
programe de instruire, cu un cost total de 5,6 mil EUR. Cumulnd 67.595 zile de curs,
angajaii i-au dezvoltat abilitile de limb strin, management, IT, precum i abilitile
tehnice pentru proiecte speciale sau cele HSEQ.
2008 a fost anul n care departamentul de Instruire i Dezvoltare a fost integrat n
structura organizaiei Global Solutions, singurul furnizor intern de servicii pentru Petrom.
Scopul schimbrii organizaionale este de a crete calitatea serviciilor furnizate, de a
standardiza procesele, produsele i serviciile i de a le alinia cu cele de la nivelul Grupului
OMV.
Petrom, cea mai mare companie din Romania, si-a majorat de 30 de ori in patru ani
profitabilitatea per angajat, ajungand la o medie de 20.181 euro profit per angajat. La nivelul
cifrei de afaceri per angajat, Petrom inregistreaza o medie de 139.409 euro, de patru ori mai
mare decat cea de la finele lui 2003, anul dinaintea privatizarii companiei.
Rezultatele, obtinute pe fondul unei reduceri a personalului la aproape jumatate,
situeaza totusi Petrom in coada companiilor petroliere din Europa de Est, unde compania
ungara MOL are cel mai mare profit per angajat, de 50.423 euro la finele anului trecut, in timp
ce polonezii de la PKN Orlen inregistreaza o cifra de afaceri per angajat de 736.718 euro,
urmati de MOL, cu 637.301 euro per angajat, OMV (Austria), cu 595.336 euro per angajat.
Rezultatele OMV si ale PKN sunt consolidate si includ astfel si performantele
companiilor unde detin pachete majoritare, in conditiile in care OMV detine 51% din Petrom,
iar PKN are controlul Unipetrol - Cehia.16
Pe plan regional, in comparatie cu proprietarul sau, OMV, care a inregistrat in 2007 un
profit net pe salariat de 48.982 de euro, Petrom sta, in acelasi an, de peste doua ori mai prost
la acest indicator. Asta in conditiile in care Grupul austriac OMV a consemnat, anul trecut, un
profit net de 1,649 miliarde euro, la 33.665 de angajati, cu tot cu Petrom. Raportat la venituri,
OMV a inregistrat in 2007 un volum pe cap de salariat de 595.336 de euro.
Liderul pietei interne de carburanti se situeaza si in urma PKN Orlen din Polonia, care a
avut un profit net pe salariat de 22.927 de euro in 2007 si venituri de 736.718 euro/salariat. O
companie mult mai eficienta decat Petrom, Grupul maghiar de petrol si gaze MOL, tinta de
preluare in prezent pentru OMV, a depasit cu mult compania romaneasca de profil, avand
50.423 de euro valoarea adaugata pe fiecare angajat, la nivelul anului trecut, si venituri din
vanzari de 637.301 euro pe salariat. In cazul LukOil Rusia, una dintre cele mai mari companii
din lume in sectorul petrolier, valoarea adaugata pe angajat a fost, in anul 2007, de 42.743 de
euro, in timp ce veniturile din vanzari au fost de aproximativ 369.585 de de euro pe cap de
salariat. Dintre companiile de petrol, care activeaza in aceeasi regiune cu Petrom, cea mai
apropiata de aceasta din punctul de vedere al valorii pe angajat este Unipetrol Cehia, parte a
Grupului polonez PKN Orlen. Compania in cauza a consemnat, tot in 2007, un profit net pe
angajat mai scazut decat cel a Petrom, situandu-se la circa 8.820 de euro pentru fiecare
salariat, in timp ce vanzarile au inregistrat o cifra de 198.443 de euro pe cap de salariat.

15

http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2009-01-12/Alti+4.000+de+angajati+Petrom+ar+putea+fi+disponibilizati

16

http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_profitabil_decat_cel_al_mol_sau_al_lukoil.html

11

http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_profitabil_decat_cel_al_mol_sau
_al_lukoil.html

Chiar daca, in plan regional, Petrom nu se afla chiar in topul firmelor petroliere cu cel
mai mare profit pe cap de angajat, analistii cred ca aceasta va ramane si in urmatorii cincizece ani cea mai mare companie romaneasca.
Secretul este externalizarea. Daca altii fac mai bine in afara ce faci tu inauntru si au
costuri mai mici, trebuie sa mergi spre ei, arata analistii. Potrivit acestora, incheierea de catre
Petrom a unui contract de service si mentenanta cu Siemens si renuntarea in acelasi timp la
138 de angajati in favoarea acestei societati este un model pe care companiile petroliere mari
l-au adoptat de foarte mult timp.
Cele mai mari probleme inca nerezolvate ale companiei vizeaza numarul foarte mare de
angajati, precum si mentalitatea si inadaptabilitatea acestora la actualele conditii de piata.
Inainte de privatizare, Petrom avea circa 65.000 de angajati, cat avea si gigantul petrolier
italian ENI, care, in schimb, dezvolta afaceri de peste 20 de ori mai mari decat fosta SNP.
Cu scopul de a-i identifica i a-i reine n companie pe angajaii cu performane
remarcabile, a fost iniiat proiectul Managementul Talentelor. Acesta va continua i pe
parcursul anului 2009 i va include urmtoarele direcii principale: realizarea unei diagnoze
privind
cultura organizaional, dezvoltarea unui
program de optimizare a acesteia, precum
i a unui program de management al
talentelor.
Un nou concept de evaluare a
performanei
prin
Sistemul
de
Management al Performanei (PDS) a fost
introdus n Petrom, la nceputul anului
2008. Acesta s-a aplicat, n faz de pilot,
pentru 3.500 angajai. 82% dintre
participani au folosit instrumentul pentru

a-i planifica obiectivele i planul de


dezvoltare n anul 2008. ntlnirile directe au oferit oportunitatea managerilor i angajailor de

12

a-i exprima, n mod transparent, ateptrile cu privire la rezultatele obinute i aciunile


viitoare.
Iniiat n 2007 ca o schema pilot, sondajul Managementul Resurselor Umane a fost
extins n 2008 la 10.000 de angajai. Acest sondaj este un instrument folosit pentru msurarea
aspectelor importante ale colaborrii ntre angajaii din cadrul unui grup larg, ct i pentru a
indica punctele tari i zonele care necesit mbuntire. Pe baza constatrilor din sondaj,
fiecare departament i elaboreaz Numarul total de angajati ai activelor Petrom include nu
numai personalul angajat direct de Petrom, ci si personalul angajat de activele Petrom care
sunt vandute in urma restructurarii (Arpechim, Doljchim, statii de distributie, zacamantul
Suplacu) si fosti angajati Petrom care acum sunt angajati in activitati externalizate (transport,
distributie, mediu, altele)planul de aciune, n scopul de a mbunti satisfacia angajailor.
Angajatii celei mai mari companii din Romania, Petrom, au incasat, anul trecut, salarii totale
de peste 386 milioane de euro, cam cat ar fi platit, in medie, o firma petroliera pentru
constructia a 200 de benzinarii. Salariul mediu in companie este de circa 510 euro si este mai
mare cu 50% fata de cel mediu pe economie. Un angajat cu vechime nu castiga mai putin de
1.500 de euro.17

Cea mai mare companie din Romania este si cel mai mare angajator, conducand acest
top cu 36.197 de persoane, dupa preluarea diviziei de service petrolier a Petromservice
impreuna cu aproape 9.800 de salariati.
Procesul de restructurare se desfasoara insa greoi, iar angajatii, si mai ales cei cu
pozitii de conducere, renunta foarte greu la privilegiile pe care le au.18
In companie se practica, de asemenea, bonusuri de performanta sub forma a doua salarii
intregi, ce se acorda, de obicei, in lunile martie si octombrie.
Potrivit unor specialisti HR care au contact direct cu personalul Petrom, foarte multi
dintre angajatii Petrom sunt platiti mult peste ceea ce ar putea primi pe piata muncii, dat fiind
nivelul lor scazut de competente. Cei din garda veche de angajati au salarii de minimum
1.500 de euro, potrivit consultantilor implicati in procesul de restructurare. Cu toate ca
numarul total de angajati ai Petrom a scazut de la an la an, compania nu a stopat niciodata
procesul de recrutare. Pentru asta, a colaborat si colaboreaza activ cu cele mai importante
firme de recrutare de pe piata locala - Manpower, Adecco, Lugera, Barnett McCall, Hill, dar si
17

http://www.standard.ro/articol_51533/angajatii_petrom__salarii_pe_an_cat_200_de_benzinarii.html

18

http://www.standard.ro/articol_51533/angajatii_petrom__salarii_pe_an_cat_200_de_benzinarii.html

13

altele. Procesul de outplacement - repozitionarea profesionala a persoanelor care sunt


disponibilizate - se face cu ajutorul firmei de consultanta BPI Romania.
Redimensionarea companiei in procesul de restructurare a presupus, nu doar
restrangerea unor echipe, prin investitia in tehnologie, ci si dezvoltarea unor departamente
slab dezvoltate anterior - de exemplu, IT, marketing, business development sau financiar. In
special, componenta comerciala din Petrom avea nevoie de o intarire, prin oameni bine
pregatiti, care sa faca fata cerintelor unei piete concurentiale si in plina transformare. Foarte
multe dintre recrutarile pe care Petrom le-a facut in ultimii doi ani nu au fost inregistrate ca
atare - nou-angajatii nu figureaza in grila de salariati ai companiei, ci pe statele de plata ale
unor firme de HR care ofera servicii de leasing de personal. Aceasta tactica, inspirata de la
multinationalele care au mandat clar de la headquarter sa nu depaseasca un anumit numar de
angajati, presupune ca o parte din personal sa para ca si cum ar oferi servicii externalizate
catre companie. Una dintre firmele care au absorbit nou-angajatii Petrom, in ultimii doi ani,
este Smartree Petrom Management, companie al carui obiect de activitate il reprezinta
consultanta pentru afaceri si mangement. Potrivit datelor de la registrul comertului, la
nivelul lui 2006, compania avea in jur de 200 de angajati si o cifra de afaceri de aproximativ
5,5 mil. euro. In cazul vechilor angajati care nu au dorit sa paraseasca firma, o varianta de
scoatere de pe lista de salariati a fost colaborarea pe contracte de consultanta, ca persoane
fizice autorizate.
Potrivit agentiilor de recrutare, in ultimii doi ani, a existat un flux permanent de
schimbare a cadrelor intre Petrom si Rompetrol - in conditiile in care unele pozitii sunt mai
bine platite in Rompetrol, multi au plecat spre compania lui Dinu Patriciu, insa, pentru alte
pozitii, salariile si beneficiile sunt mai mari in Petrom, deci, miscarea s-a facut in ambele
sensuri. Mai mult, pachetele compensatorii oferite unor fosti directori din Petrom au fost
extrem de generoase, suficiente pentru deschiderea a doua afaceri, nu una singura,19
Unui angajat entry-level ii trebuie intre trei si cinci ani pana sa fie promovat in zona de middle
- management a Petrom, spun specialistii HR si alti patru - cinci ani pana sa acceada spre zona
de top management.
Telul Petrom este de a ajunge o companie in oglinda cu OMV, proprietarul ei, spun
specialistii implicati in restructurare la nivel de management. Numai ca, potrivit acestora,
finalizarea proiectului va mai dura cel putin cativa ani si nu este exclusa o amanare in anumite
conditii. Oamenii sunt cheia intr-un proces de restructurare, de ei depinde daca firma se
schimba sau nu. In general, de exemplu, in procesele de fuziuni si achizitii, 16% dintre
acestea esueaza. Asta spune statistica. Circa 8% esueaza din cauza oamenilor, care nu vor sa
se integreze, sa se implice, afirma Roland Teufel, partener in cadrul Ensight, firma de
consultanta implicata, de asemenea, in procesul de restructurare a Petrom.
In ceea ce priveste structura de management a Petrom, de la privatizare si pana acum,
structura celei mai mari companii din Romania a evoluat de la noua directori, incluzandu-l si
pe cel general, la sapte membri ai Directoratului. Au disparut, astfel, din structura de topmanagement, functiile de director de strategie, planificare, dezvoltare si de director de resurse
umane, care se regasesc in continuare in organigrama insa la alte niveluri. Totodata,
departamentul Petrom International a fost inlocuit de alte structuri, iar directiile de productie
titei si gaze si cea de explorare au fost unite intr-una singura. De altfel, potrivit informatiilor
furnizate de Petrom, din cei noua directori existenti in cadrul companiei la momentul
privatizarii, doar cinci mai lucreaza in societate, majoritatea fiind consilieri sau secretari.
2.4. Diagnosticul tehnologic al intreprinderii

19

http://www.standard.ro/articol_51533/angajatii_petrom__salarii_pe_an_cat_200_de_benzinarii.html

14

Se urmareste cu precadere daca firma face eforturi pentru a urma tendintele din plan
international. Studierea infrastructurii TIC, sau a Intranetului unde este cazul este un plus, si
poate oferi informatii importante despre modul de lucru intr-o companie.
Petrom este cel mai mare productor de petrol i gaze naturale din Europa de Sud-Est,
combinnd experiena primei ri din lume productoare de iei, Romnia, i cunotinele
internaionale ale grupului austriac OMV, liderul n domeniul petrolier din Europa Central i
de Est. Astfel, sunt ndeplinite premisele care fac din Petrom cel mai de succes productor de
iei i gaze naturale din Europa de Sud-Est.
n Romnia, Petrom deine dreptul de concesiune pentru 17 de blocuri de explorare,
dezvoltare i producie, adic aproximativ 270 de cmpuri comerciale de iei i gaze naturale.
Compania opereaz circa 11.000 sonde de iei i gaze pe teritoriul Romniei onshore- i 7
platforme de producie pe platoul maritim romnesc al Mrii Negre.20
Petrom evalueaz constant oportunitile de expansiune n Romnia, Marea Neagr,
Regiunea Caspic i Rusia. Astfel, la sfritul anului 2008, Petrom i ExxonMobil Explorare
i Producie Romnia Ltd au semnat un acord privind explorarea potenialului de hidrocarburi
din zona de mare adncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim romnesc al Mrii
Negre. n plus, dezvoltarea internaional a companiei este asigurat de operaiunile din
Kazakhstan i Rusia. mpreun cu partenerii si, Petrom desfoar operaiuni de Explorare i
Producie n trei zone din Kazakhstan i operaiuni de Explorare n dou zone din Rusia.
Pn n 2010, Petrom i-a stabilit obiective ndrznee, cum ar fi maximizarea i asigurarea
produciei pe termen lung; implementarea promovrii rapide a rezervelor i identificarea,
respectiv aplicarea, oportunitilor de a reduce costurile.
E&P foloete cu succes noi tehnologii precum:

3D seismic
Forarea de sonde noi, pe baza tehnologiilor noi

Tehnologii pentru zcminte mature care au dus la reducerea frecvenei interveniilor


la sond

Noi descoperiri petroliere (Zcmintele Torceti i Delta 4)

n 2008, investiiile E&P n Romnia au nsumat 4.524 mil. RON fiind cu 84% mai
mari fa de 2007 i reprezentnd 71% din totalul investiiilor Petrom, n special ca efect al
concentrrii pe activitile de dezvoltare i foraj de producie, precum i al programului de
modernizare a sondelor, aflat n derulare, dar i ca urmare a achiziiei activitii de servicii
petroliere a Petromservice.
Obiectivele pentru 2010

20

Obinerea unor costuri de producie competitive;


Implementarea promovrii rapide a rezervelor;

Meninerea ratei de nlocuire a rezervelor la nivelul anului 2008;

Modernizarea zcmintelor cu potenial ridicat i mbuntirea fiabilitii


echipamentului;

Rennoirea suprafeei de explorare pentru a permite nlocuirea continu a resurselor;

http://www.petrom..com

15

Recrutarea i pstrarea de resurse umane cu potenial;

Deblocarea i meninerea distribuiei de gaze;

Implementarea sistemelor i proceselor HSEQ la cele mai nalte standarde.

Una din realizrile majore ale anului trecut a fost stabilizarea produciei de iei. In
2008, Petrom a produs in Romania 4,54 mil tone de iei i condensat i 5,55 mld mc de gaze
naturale sau un echivalent de 68,98 mil bep. Producia medie zilnic in Romania a ajuns la
188.476 bep/zi (cu 2,4% mai mic fa de 2007).
Stabilizarea produciei de iei la 89.300 bep/zi a fost obinut prin performana imbuntit a
forajului, modernizarea sondelor i aplicarea de noi tehnologii privind productivitatea
sondelor.
Nivelul produciei de gaze in 2008 a fost afectat de presiunea ridicat din reeaua de
transport a gazelor, de intreruperile temporare neplanificate ale activitii unor clieni
importani din industria de ingrminte in a doua jumtate a anului 2008 i de numrul mic
de sonde noi de gaze spate in 2008 (11 sonde noi de gaze realizate in 2008 fa de 15 in
2007).
Petrom deine dou rafinrii n cea mai strategic zon industrial, localizat n
regiunea de sud a Romniei. Capacitatea de prelucrare a celor dou rafinrii, Arpechim i
Petrobrazi, reprezint aproximativ 40% din capacitatea Romniei de procesare a ieiului,
avnd posibilitatea de a procesa iei intern i din export. Capacitatea evaluat a rafinriei
Petrobrazi este de 4,5 mil. tone/an iar a rafinriei Arpechim de 3,5 mil. tone/an.
Divizia Gaze Naturale comercializeaz gazele naturale asigurate de ctre Divizia E&P Petrom
i de ctre furnizorii externi de gaze naturale locali i din import.
n anul 2007 Divizia Gaze Naturale a raportat un profit operaional de 123 mil. lei,
peste nivelul anului 2006, datorit cantitilor vndute de gaze naturale.
Volumul de gaze naturale vndute de ctre Petrom n 2007 a crescut cu 6% fa de 2006 dei
nivelul consumului total de gaze naturale n Romnia a sczut.
Datorit disponibilitii reduse n vara lui 2007 a capacitaii de depozitare, cauzat de
iarna clduroasa 2006/2007 i n consecina de reducerea extraciilor din depozite n timpul
rece, Petrom a fost forat s reduc programul de nmagazinare. La sfritul perioadei de
injecie Petrom a nmagazinat un volum de 400 mil. mc. de gaze naturale, mai mic dect
volumul nmagazinat in 2006, 504 mil. mc.
ncepnd cu 1 octombrie 2007, a fost creeat o divizie nou n cadrul Petrom,
subordonat Managerului responsabil cu activitile Gaze Naturale, Energie i Produse
Chimice. Noua divizie va constitui o interfa unic a Petrom cu partenerii externi i
consumatorii interni i externi de pe piaa de energie. Strategia const n alctuirea unui
portofoliu de proiecte acoperind diferite tipuri de energie din surse convenionale (CECC) i
surse regenerabile (energie geotermal, energie eolian, hidroenergie, energie solar).
Primul proiect, presupunnd investiii de 500 mil. Euro, const n construirea unei
Centrale Electrice cu Ciclu Combinat (CECC), cu o capacitate instalat de aproximativ 860
MW, n vecintatea rafinriei Petrobrazi. Centrala va fi aprovizionat cu gaze naturale printr-o
conduct a Transgaz.
Doljchim(Divizia Produse Chimice) este o unitate reprezentativ a industriei chimice
din Romnia, deinnd o pondere semnificativ n producerea ngrmintelor chimice i
metanolului att pe piaa intern, ct i pentru export.
n peste 40 de ani de activitate productiv, n ceea ce privete relaiile cu partenerii
de afacere interni i strini, Doljchim Craiova i-a ctigat un prestigiu stabil prin
profesionalism, competen i seriozitate.

16

Doljchim Craiova este unicul productor de ngrminte chimice din sud-vestul rii
(o zon agricol important a Romniei) i un productor important de metanol.
Rafinria Petrobrazi -O rafinrie romneasc de renume
Localizat ntr-o zon industrial important din Romnia, rafinria Petrobrazi va fi n
centrul ateniei noastre n urmtorii 5 ani, dup finalizarea investiiilor n Arpechim. Scopul
nostru este s facem din Petrobrazi una dintre rafinriile de renume din Romnia.
Investiii principale
Dup investiii majore de modernizare fcute n Arpechim (instalaia ISAL, instalaia
nou de hidrotratare distilat de vid HDV i noua fabric de hidrogen), programul aprobat de
investiii n valoare de 1,1 mld. Euro (2006-2010) va fi dedicat n special rafinriei Petrobrazi,
avnd urmtoarele obiective:
Creterea capacitii unitii de distilare atmosferic i n vid de la 4.5 mil. tone/an la 6
mil. tone/an; n acelai timp, sunt prevzute creteri de capacitate sau retehnologizri
i pentru alte instalaii tehnologice.
Extinderea instalaiei de cocsare;
Construirea primei uniti de hidrocracare din Romnia i a unei instalaii noi de
obinere de hidrogen.
Modernizarea sistemului de utiliti pentru a asigura eficiena produciei i a
consumului utilitilor, precum i reorganizarea reelei de distribuie.
Investiii de protecia mediului pentru minimalizarea emisiilor de SOx, NOx, etc.
Investiii n capaciti de depozitare i logistic viznd redimensionarea, modernizarea
parcurilor de rezervoare i construirea unor capaciti noi de stocare, n vederea
asigurrii flexibilitii sistemului de livrare a produselor.
Rafinria Arpechim orientat pe protecia mediului i siguran
In timp ce investiiile din Petrobrazi se concentreaz pe creterea capacitii de rafinare,
investiiile din Arpechim se concentreaz mai mult pe protecia mediului, pe siguran i pe
cerinele de calitate UE.
Datorit unor investiii anterioare importante (instalaia ISAL, instalaia nou HDV i
fabrica nou de hidrogen), standardele UE pentru combustibili au fost implementate cu succes
i a inceput deja producia de EURO 5.
Investiii principale:
Investiiile viitoare vor fi in domeniul consumurilor energetice, imbuntirea i
optimizarea produciei.
Se vor construi noi conducte pentru transportul de iei i de produse petroliere care s
asigure o mai bun conexiune cu Petrobrazi i creterea sinergiilor intre rafinrii.
Se va moderniza sistemul de utiliti pentru a asigura eficiena crescut a produciei i
a consumului de utiliti i se va reorganiza reeaua de distribuie.
Investiii in protecia mediului pentru minimalizarea emisiilor de SOx, NOx, etc.
Investiii in capaciti de depozitare i logistic vizand redimensionarea, modernizarea
parcurilor de rezervoare i construirea unor capaciti noi de stocare, in vederea
asigurrii flexibilitii sistemului de livrare a produselor.

17

2.5. Diagnosticul de mediu al intreprinderii


Managementul mediului n Petrom se bazeaz pe o abordare prudent i are ca scop
minimizarea impactului proceselor i produselor noastre asupra mediului.
Petrom se angajeaz s protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu efect
de ser se msoar n mod sistematic, cu scopul de a genera informaiile necesare pentru
dezvoltarea strategiei durabile a companiei i a unei strategii specifice n domeniul emisiilor
cu coninut de carbon.
Exemplele de proiecte, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser,
includ o instalaie de cogenerare n divizia E&P (aproape de finalizare, cu reducerea emisiilor
de CO2 estimat la 303.800 tone/an) precum i un proiect pentru reducerea oxizilor de azot
(N2O) n Doljchim (iniiat la mijlocul anului 2008, cu reducerea emisiilor echivalente de CO 2
estimat la 260.000 tone/an).21
Utilizarea eficient a energiei face parte, n mod evident, din categoria msurilor
menite s susin dezvoltarea durabil i s limiteze schimbrile climatice. Eficiena
energetic este un domeniu de interes major n toate diviziile noastre.
O condiie prealabil pentru mbuntirea eficienei energetice s-a realizat n 2008,
prin punerea n aplicare a unui nou sistem de monitorizare a energiei. Acesta implic peste
1.200 de contoare de energie electric de mare performan, conectate prin sistemul global de
comunicaii mobile la serverele centrale. Datele furnizate de ctre sistem ajut managerii n
luarea deciziilor de a ine sub control consumul de energie.
mbuntiri semnificative n domeniul eficienei energetice sunt realizate progresiv n
divizia E&P, pe parcursul procesului de modernizare a infrastructurii. De exemplu, cteva sute
de cazane vor fi nlocuite n urmtorii ani, cu impact semnificativ asupra eficienei energetice
i a emisiilor de gaze cu efect de ser. Pe lng nlocuirea cazanelor, aciunile din domeniul
21

http://www.petrom.com

18

eficienei energetice includ dezvoltarea instalaiilor de cogenerare, precum i utilizarea n


scopuri energetice a gazelor ce nu pot fi comercializate.
Creterea eficienei energetice reprezint un element principal al proceselor de
transformare din cadrul diviziei Rafinare i eforturile noastre de pe parcursul ntregului an au
contribuit la o mbuntire semnificativ a performanei de eficien energetic. n 2008, am
implementat o serie de programe de eficien energetic, care au inclus reducerea consumului
de utiliti, optimizarea reelelor de aburi din rafinrii, repararea reelelor de nsoire a
aburului, nlocuirea oalelor de condens, precum i creterea eficienei cazanelor. Efectul
cumulativ al programelor din 2008 s-a materializat n reducerea consumului propriu de iei la
11,5 %, comparativ cu 12,5% n 2007.
Ne angajm s continum acest proces, cu scopul de a atinge obiectivele pe termen
mediu ale diviziei Rafinare. mbuntiri semnificative se vor realiza pe parcursul
implementrii programului de investiii, Vision 2010. Acestea au loc ca urmare a integrrii
mai bune a cldurii n instalaia retehnologizat de distilare a ieiului, construirii unei
instalaii de hidro-cracare, de ultim generaie, precum i ca urmare a modernizrii reelei de
utiliti. Alte programe de mbuntire a eficienei energetice se refer la punerea n
funciune, n toate instalaiile din rafinrie, a unui sistem de control digital, cu o capabilitate
de msurare mbuntit, care s optimizeze producia i s reduc consumul de energie,
instalarea de arztoare cu emisii sczute de oxizi de azot, la generatoarele de aburi, incluznd
mbuntirea conservrii cldurii, aparatur de msur i control, dar se mai refer i la
optimizarea proceselor de rafinare.
Pentru a finaliza acest proces de transformare i, implicit, pentru a ne atinge obiectivele
de eficien energetic pe termen mediu, vom continua s combinm rezultatele unei
mbuntiri continue a activitii curente, cu rezultatele unei mbuntiri semnificative, ca
urmare a implementrii programului de investiii.
Pentru a minimiza daunele aduse mediului, ca urmare a scurgerilor accidentale
(coroziunea reprezint nc o cauz major), divizia E&P a dezvoltat un plan specific de
intervenie, pentru fiecare grup de zcminte i a constituit echipe locale de intervenie, n caz
de scurgeri.
Programul de modernizare a sondelor a contribuit semnificativ la reducerea impactului
asupra mediului. Acesta s-a aplicat la 5.000 de sonde n toate perimetrele de uscat i a inclus
curirea locaiei, remedierea solului, tratarea lamului, gestionarea i eliminarea deeurilor. n
octombrie 2008, programul a primit Premiul Naional Romn pentru Excelen n Proiect.
n scopul de a prelucra i elimina deeurile care au rezultat, n principal, din poluarea istoric,
dar i din abandonarea sondelor vechi i a instalaiilor aferente, divizia E&P a nceput
construirea propriei infrastructuri pentru gestionarea deeurilor. Aceasta include opt instalaii
de depozitare temporar, 15 instalaii de bio-remediere pentru decontaminarea solului i opt
depozite de deeuri.
Eforturile de conformare la legislaia european au continuat i n 2008. Prenregistrarea
substanelor periculoase, conform reglementrilor REACH (nregistrarea, Evaluarea i
Autorizarea substanelor chimice), s-a realizat n timp util.
O atenie deosebit s-a acordat mbuntirii sistemului de monitorizare a conformitii
cu cerinele reglementrilor de mediu, prin intermediul unor platforme IT moderne. n
Petrom, mai mult de 50% dintre punctele de lucru au autorizaii de mediu, iar celelalte sunt n
proces de autorizare. Petrom va depune toate eforturile pentru a realiza conformitatea total n
2009.

19

Date privind
Performana de
Dezvoltare Durabil
n 2008

* Indicatorii referitori la sigurana


muncii i mediu au fost auditai i
confirmai de Ernst &Young. Nu
sunt inclui indicatori pentru
Kazahstan i Petrom Marketing
deoarece
sistemele de raportare HSE aferente
sunt n curs de implementare
** Angajaii sunt definii ca fiind
persoane care au un contract de
munc cu Petrom S.A.

ANALIZA SWOT
Puncte forte

Puncte slabe

- Echilibru financiar bun (desi situatia s-a


deteriorat comparativ cu perioada anterioara);
-rezultate financiare considerabil de la
privatizarea companiei;
- Profitabilitate ridicata in zona de Explorare
si Productie;
- lichiditate i solvabilitate peste nivel optim;
- calitatea produselor oferite;
- rezerve mari de iei i capacitate ridicat de
rafinare, la ambele capitole deinnd mai
mult de jumatate din intreg grupul OMV;
- personal calificat.
- nivelul de independen a firmei i
rentabilitatea economic i financiar bun
sunt premise favorizante pentru obinerea de
credite n vederea dezvoltrii ;
- poziia de monopol la producia de iei;
- activitile integrate de explorare, producie,
distribuie i comercializare;
- reeaua naional de distribuie;

- indicatorii de evaluare a aciunilor (PER,


P/Bv) mai puin favorabili dect la alte
companii petroliere din regiune;
- consum energetic mare n rafinrii, ceea ce
face necesare investiii serioase pentru
creterea marjelor de rafinare
-eficiena redus la nivelul unor activiti;
-numrul mare de angajai i puterea de
influen a sindicatului angajailor;
- Profitabilitate afectata de investitiile
masive;
- pierderi majore (609 milioane lei) din
reevaluarea stocurilor de titei si de produse
petroliere la sfarsitul anului trecut

20

- cota de piata ridicat n activitile de


distribuie produse petroliere i n alte
activiti;
- volumul ridicat al investiiilor;
- strategiile care au dus la consolidarea
industriei petroliere romnesti ntr-un
operator integrat puternic.
- Companie integrata pe verticala;
- Retea de distributie extinsa si modernizata
- gradul de indatorare mult mai redus
- vulnerabilitate mai redusa la riscurile de
crestere a costurilor de finantare de catre
creditori.
Oportunitati
- descoperirea de noi cmpuri petroliere in

Amenintari

- oscilaiile mari pe piaa petrolului;


zona Mrii Caspice, tieiul caspic avnd - eventuale conflicte n zona Mrii Caspice.
marje mai bune de exploatare;
- - Concurenta puternica
extinderea reelei de distribuie n afara - Modificarea cadrului legislativ poate altera
granielor rii.
situatia companiei
- Rezerve probabile sau dovedite insemnate
-imagine afectata de litigii cu salariatii
- promovarea energiei din surse regenerabile
-crestera costurilor de finantare
-potentialul geothermal al Romaniei
- biocombustibilul
- crestere a cotei de piata

3.Diagnosticul financiar al intreprinderii


3.1. Analiza pozitiei financiare a intreprinderii
Diagnosticul financiar const ntr-un ansamblu de instrumente i metode care permit
aprecierea situaiei financiare i a performanelor unei ntreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaia financiar a ntreprinderii. Pe baza
acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de meninere i dezvoltare n mediul
specific economiei locale. n sens general, finalitatea diagnosticului financiar const n
oferirea de informaii financiare att celor din interiorul ntreprinderii, ct i celor interesai
din afara acesteia.
Folosind metode i tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea
situaiei financiare trecut i actual, pe baza informaiilor furnizate pentru luarea deciziilor de
ctre conducere acesta vizeaz viitorul.
Informaiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaiile
financiare simplificate care cuprind: bilanul, contul de profit i pierdere, anexa la bilan.

21

Situatia echilibrului financiar al societatii:


ECHILIBRUL
BILANTIER

Active imobilizate
Datorii pe termen lung
Provizioane pt. riscuri si
chelt.
Capitaluri proprii
FOND DE RULMENT
Stocuri
Creante

lei
dec.2006

dec.2007

dec.2008

12.324.704.630
4.016.232.131
1.465.128.619
1.360.715.806

13.184.118.605
2.042.617.251
1.922.375.343
2.015.809.727

13.692.357.176
1.150.478.282
2.184.676.976
2.320.217.455

(%)

dec.2008/
dec.2007
13.092.904.752 16.374.829.978 19.806.000.876 10,72%
22.141.012
28.982.010
21.371.137
-26,26%
4.753.739.904 5.196.454.236 5.558.792.252 6,97%

22

3,85%
-43,68%
13,64%
15,10%

Cheltuieli in avans
Datorii nefinanciare pe
termen scurt
Venituri in avans
NECESAR DE FOND
DE RULMENT
Disponibilitati
Datorii financiare pe
termen scurt
TREZORERIA NETA
Total activ
Total datorii

89.716.940
2.257.229.755

95.376.124
2.580.025.427

46.908.554
3.473.578.090

-50,82%
34,63%

101.676.497
565.206.450

171.453.281
1.289.974.864

154.752.944
931.205.544

-9,74%
-27,81%

3.451.025.681
0

752.642.387
0

219.272.738
0

-70,87%
-

3.451.025.681 752.642.387
219.272.738
-70,87%
19.459.491.798 21.161.033.559 22.900.851.599 8,22%
2.279.370.767 2.609.007.437 3.494.949.227 33,96%

In primele sase luni ale anului, valoarea activelor totale a sporit cu 8,22% comparativ
cu decembrie 2007. Din valoarea totala a acestora (22,9 miliarde lei, echivalentul a
aproximativ 6,54 miliarde euro), o pondere covarsitoare o au activele imobilizate, a caror
valoare se ridica la 18,13 miliarde lei (in crestere cu 10,72%). Valoare este ridicata, insa
trebuie avut in vedere specificul activitatii. Cresterea imobilizarilor corporale este justificata
de companie prin investitiile efectuate in segmentul de Exploatare si Productie prin achizitia
si integrarea Petromservice, pentru dezvoltarea si modernizarea sondelor, a instalatiilor si a
echipamentelor de productie. Imobilizarile financiare s-au redus de la 5,5 miliarde lei la 4,6
miliarde lei, in conditiile in care o parte din plasamentele companiei in fondurile umbrela s-a
redus.
Valoarea provizioanelor s-a majorat cu aproape 7%, datorita constituirii unor
provizioane pentru pierderi din deprecierea activelor la Doljchim dar mai ales a unor
provizioane pentru litigii si pentru riscuri si cheltuieli aferente unor litigii cu salariatii (ce au
la baza interpretari diferite ale unor prevederi din Contractul Colectiv de Munca, privind
primele de Craciun si Paste). In acest al doilea caz, valoarea provizioanelor constituite a fost
de 446,6 milioane lei.
Capitalurile proprii s-au majorat cu 4%, ajungand la 13,69 miliarde lei, avand la baza
retinerea unei parti consistente din profitl net aferent exercitiului financiar 2007 si a
rezultatului din primele sase luni ale acestui an.
Astfel, la nivelul primului palier al bilantului, asistam la o reducere insemnata a
fondului de rulment (-43,68%, pana la 1,15 miliarde lei) si este justificabila prin dinamica mai
accelerata a valorii activelor imobilizate, comparativ cu cea inregistrata de capitalurile proprii
(principala sursa de finantare a acestora). Suma nu este neglijabila, insa planurile de investitii
ambitioase vor conduce la cresterea accelerata a valorii activelor companiei, iar finantarea
acestora din surse proprii nu poate fi sustinuta. Recent, Petrom a anuntat ca intentioneaza sa
contracteze un credit de 500 milioane euro, pentru finantarea programului de investitii.
Si la cel de-al doilea nivel bilantier asistam la o deteriorare a echilibrului financiar.
Cresterea valorii stocurilor cu 13,64% nu este neaparat un aspect nefavorabil (fiind bazata in
principal pe scumpitea titeiului, in ultima perioada), in timp ce avansul de 15,1% consemnat
la nivelul creantelor este explicabil prin cresterea sustinuta a cifrei de afaceri in S1 2008.
Necesarul de fond de rulment s-a diminuat cu 27,81%, la 931 milioane lei.
La nivelul disponibilitatilor asistam la cea mai semnificativa variatie (-70,87%).
Valoarea acestora a ajuns la 219,27 milioane lei, ca urmare a cheltuielilor de capital (credite
acordate filialelor si plata dividendelor catre Stat). Societatea nu are credite angajate pe

23

termen scurt, ceea ce face ca trezoreria neta sa fie egala cu disponibilitatile aflate in casa si
conturile bancare.
Per ansamblu, societatea are o situatie echilibrata din punct de vedere financiar, insa
investitiile masive din ultima perioada au condus la o deteriorare a acestuia, comparativ cu
perioadele anterioare. Lichiditatea imediata s-a redus la 6,31%, nivel net inferior celor din
perioadele anterioare (2006: 152,89%, 2007: 29,17%).
3.2. Analiza performantelor intreprinderii
Performana ntreprinderii pe baza rentabilitii are n vedere rezultatele obinute prin
utilizarea factorilor de producie, respectiv cele recunoscute i prezentate n contul de profit i
pierdere, precum i rezultatul obinut din deinerea factorilor de producie, de natura
ctigurilor i pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzacii i care este o component
a rezultatului global.
Msurarea performanelor ntreprinderii vizeaz n mod esenial msurarea
profitului.Performana financiar a unei entiti se refer la profiturile pe care aceasta le
obine din resursele pe care le controleaz, la componentele acestor profituri i la
caracteristicile acestor componente.
Soldurile Intermediare de Gestiune (SIG)
SIG
2006 (mil
lei)
Vanzari din marfuri
5599
Cheltuieli privind marfurile
199
Marja comerciala
Productie vanduta
749
Productie imobilizata
26
Productia exercitiului
Cheltuieli materiale
4430
Valoare adaugata
Cheltuieli cu personalul
1745
Impozite si taxe
261
Excedentul brut din Exploatare
Venituri din provizioane de exploatare
13416
Alte venituri din exploatare
386
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele din
485
exploatare
Alte cheltuieli din exploatare
3674
Rezultatul exploatarii
Venituri financiare
517
Cheltuieli financiare
748
Rezultatul brut al exercitiului
Impozit pe profit
261
Rezultatul net al exercitiului

2007 (mil lei)

2008 (mil

48851
396

lei)
955
874

11796
22

15796
142

4046

6581

1658
372

2329

12485
58
461

904
140
1548

3746

412

496
313

1932
1635

372

583

583

Structura contului de profit i pierdere pe cele trei tipuri de activiti permite degajarea
unor solduri de acumulri bneti poteniale, destinate s ndeplineasc o anumit funcie de
remunerarea factorilor de producie i de finanare a activitii viitoare, denumite solduri
intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabil a
contului de profit i pierdere pentru a pune n eviden: modul de funcionare i rentabilitatea
ntreprinderii ca marj comercial, producie a exerciiului, valoare adugat, excedent brut de
exploatare, rezultat al exploatrii, rezultat curent i rezultat net al exerciiului.
24

Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, etape succesive n formarea


rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascada pornind de la cel mai
cuprinztor (producia exerciiului + marja comerciala) i ncheind cu cel mai sintetic
(rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflect rezultatul gestiunii
financiare la treapt respectiv de acumulare.
ntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:
aprecierea creterii bogiei, generate de activitatea ntreprinderii;
descrierea repartizrii bogiei create de ntreprindere ntre: salariai i organismele sociale,
stat, acionari, ntreprindere;
nelegerea formrii rezultatului net;
studiul structurii activitii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluiei n timp a
acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adugate, ponderea exportului
etc.);
studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forei de munc,
randamentul echipamentului industrial etc.;
analiza rentabilitii;
analiza evoluiei n timp prin calcularea variaiei procentuale a principalelor solduri
intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaii i stabilirea, dac este cazul,
de msuri corectoare.1
Relaiile care stau la baza construirii Tabloului SIG sunt urmtoarele:
1. Marja comercial = Venituri din vnzarea mrfurilor- Cheltuieli privind mrfurile vndute
2. Producia exerciiului = Producia vndut
+ Variaia produciei stocate
+ Producia imobilizat
3. Valoarea adugat = (Producia exerciiului + Marja comercial)
- Consumuri intermediare (Cheltuieli cu materii prime, materiale i
cheltuieli cu lucrri i servicii executate de teri)
4. Rezultatul brut din exploatare (excedent sau deficit)
EBE = Valoarea adugat
+ Subvenii de exploatare
- Impozite, taxe i vrsminte asimilate
- Cheltuieli cu personalul
5. Rezultatul exploatrii = Excedent brut din exploatare
+ Alte venituri din exploatare
+ Alte venituri din provizioane
- Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele
- Alte cheltuieli de exploatare
6. Rezultatul curent = Rezultatul exploatrii
- Cheltuieli financiare
7. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare
8. Rezultatul brut al exerciiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar
9. Rezultatul net al exerciiului = Rezultatul brut al exerciiului Impozitul pe profit
Capacitatea de autofinantare
In cele ce urmeaza vom aprecia capacitatea de autofinantare a intreprinderii. Acest element
reflecta potentialul financiar de crestere economica a ntreprinderii, respectiv sursa interna de
finantare generala de activitatea indsutriala si comerciala a acesteia destinata sa asigure.
Element de calcul
2006 (mil lei)
2007 (mil lei)
2008 (mil lei)
2285
1.778
1.022
Profit net
6458
7892
17913
Venituri din subventii pentru

25

investitii
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioanele
Capacitatea de autofinantare
Rata de distribuie a profitului
Dividente
Autofinantarea

2154
4793

2774

2848
5196

1930
44%
56644

61%
56644

3697

6262
- 6932
56644

Capacitatea de autofinantare a fost calculata prin metoda aditiva si anume, adunarea la profitul net a elementelor
de cheltuieli calculate si scaderea elementelor de venituri calculate

Valorile pozitive si mari ale capacitatii de autofinantare exprima independenta financiara a


intreprinderii reflectand un flux de disponibilitati banesti real sau potential.
3.3. Analiza pe baza de rate
Principiul metodei ratelor consta in calcularea raporturilor caracteristice intre marimile
financiare. Aceasta metoda permite sa se puna in evident anumite aspecte semnificative
relative la bilant, la contul de profit si pierdere sau la tabloul fluxurilor22.

Ratele referitoare la structura activului


Aceste rate se raporteaza la totalul bilantului.
Indicatorii structurii activului
Rata activelor fixe (Active fixe/Total activ)
Rata activelor circulante (Active circulante/Total activ)
Rata imobilizarilor (Active imobilizate/Total Activ)
Rata creantelor (Creante/Total Activ)
Rata stocurilor (Stocuri/Total activ)

2006
67,28%
32,72%
63,44%
7,46%
7,53%

2007
77,39%
22.61%
71,11%
9,97%
9.08%

2008
79,46%
20,54%
60,25%
6,98%
9.6%

Rata activelor fixe 79,46% in crestere fata de anii precedent. . Rata activelor circulante se
afla intr-o usoara scadere desi creantele si disponibilitatile au crescut.
Rata imobilizarilor a scazut in 2008 datorita faptului ca s-a renuntat la anumite obiecte
de patrimoniu.

Ratele referitoare la structura pasivului si solvabilitatea intreprinderii


Indicatorii structurii pasivului
Solvabilitatea (Capital propriu/Total pasiv)
Rata globala de indatorare (Datorii/Total Pasiv)
Levierul financiar (Datorii/Capital propriu)

2006
2007
2008
54%
50.53%
49,28%
10,4%
10,65%
18,54%
19,3%
21,09%
37,63%

Valorile solvabilitatii patrimoniale arat o capacitate bun a societii de a-i acoperii


activele totale din surse proprii, desi in ultimul an este intr-o usoara scadere. Rata globala de
indatorare de 18,54% in 2008 nu reprezinta un nivel foarte mare de indatorare.

Ratele de lichiditate
22

Vasile, Ilie, Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Meteor Press, Bucuresti 2006, pg. 120.

26

Analiza lichiditii societatii urmrete capacitatea acesteia de a-i achita obligaiile


curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i
evaluarea riscului incapacitii de plat.
Indicatorii lichiditatii
Lichiditate generala (Active circulante/Datorii totale)
Lichiditate relative (Active circulante/Datorii curente)
Lichiditate imediata

2006
180%
158,56%
1.8%

2007
195.96 %
234,21%
3,45%

2008
190.95%
331,05%
19.57%

Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul


datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an).
Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi acoperite
pe seama disponibilitilor bneti.
Lichiditatea imediata prezinta problem, deoarece exista riscul de a nu se putea lua finantare.
Indicatorii de rentabilitate
re=Pe/At rentabilitatea economica
rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate
Rentabilitatea veniturilor exprim eficiena valorificrii produselor i serviciilor oferite
de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.
Rentabilitatea costurilor msoar eficiena consumului de resurse umane i materiale; se
situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeai evoluie ca i rata rentabilitii
veniturilor.
Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe
termen lung, att proprii ct i mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul
ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i al riscului economic i
financiar pe care i l-au asumat acionarii i creditorii uniti. Rata rentabilitii economice
nregistreaz un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.
Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata
rentabilitii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Rata rentabiliti
financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a
rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.
Indicatorii rentabilitatii
Rentabilitatea economica
Rentabilitatea financiara
Rentabilitatea comerciala

2006
10,1%
18,5%
17,2%

Denumire indicator
Marja bruta din vanzari (CA - chelt. mat, utilit, mfa)/CA
Rentabilitatea profitului de exploatare (profit exploat/CA)
Rentabilitatea profitului brut (profit brut/CA)
Rentabiliatatea profitului net (profit net/CA)

27

2006
66 %
21,2 %
19,5 %
17,5 %

2007
9,2%
13,4%
16,9%

2008
5,25%
7,5%
6,3%

2007
67 %
16 %
17,5 %
14,5 %

2008
6,07 %
7,8 %
9,6 %
6,1 %

Indicatorii de gestiune( mil lei)


Indicatori
2006
2007
2008
Cifra de afaceri
13078
12284
16751
Stocuri
1465
1922
2394
Creante
1452
2109
1741
Casa si conturile in banci
3451
753
261
Active circulante
6366
4786
5084
Furnizori
1208
1760
2230
Cheltuieli cu personalul
1745
1658
2329
Stocurilor
40,88
57,10
52,16
Creantelor
40,52
62,66
37,93
96,31
22,37
5,68
Durata de rotatie a: Disponibilitatilor
(zile)
Activelor circulante
177,67
142,20
110,77
Furnizorilor
33,71
52,29
48,59
Ch. cu personalul
48,70
49,26
50,74
Stocurilor
8,9
6,39
6,99
Creantelor
9
5,82
9,62
3,78
16,31
64,18
Viteza de rotatie a: Disponibilitatilor
(zile)
Activelor circulante
2,05
2,56
3,29
Furnizorilor
10,82
6,97
7,51
Ch. Cu personalul
7,49
7,4
7,1
Durata de rotatie a creantelor arata ca firma incaseaza mult mai lent fata de termenele de
plata a furnizorilor, ceea ce s-ar concretiza intr-un dezechilibru. In genereal se observa o
durata de rotatie a elementelor de active mare si a celor de pasiv mica, situatie total opusa
celei optime. Desigur, acest fapt poate inseamna dificultati majore pentru companie, insa
exista posibilitatea incheierii unor contracte profitabile care sa scada costurile desi acesti
indicatori arata valori contrare.
Viteza de rotatie a stocurilor exprima viteza cu care o companie isi roteste stocurile
necesare pentru a sustine o valoare data a vanzarilor. De asemenea, arata capacitatea
conducerii.
Viteza de rotatie a creantelor exprima viteza cu care o companie isi roteste creantele
detinute pentru a realiza un anumit volum al vanzarilor. Ea demonstreaza capacitatea
conducerii de a determina clientii sa plateasca rapid pentru bunurile si serviciile deja livrate.
de a reduce costul, mentinand fondurile blocate in stocuri la un nivel minim.
Viteza de rotatie a furnizorilor arata gradul de dependenta al companiei de finantarea pe
baza creditului-furnizor.
3.4. Analiza fluxurilor de numerar

2006 (mil
lei)

2007 (mil
lei)

2008 (mil
lei)

I. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare


ncasri n numerar din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
ncasri n numerar provenite din redevene, onorarii,
comisioane si alte venituri

28

13077

12283

16749

56

74

87

Pli n numerar ctre furnizorii de bunuri si servicii


Pli n numerar ctre si n numele angajailor, pli
efectuate de angajator n legtur cu personalul
Taxa pe valoarea adugat pltit
Alte impozite, taxe si vrsminte asimilate pltite
Numerar generat de exploatare
Dobnzi ncasate
Dobnzi pltite
Impozit pe profit pltit
Fluxuri de numerar nete din activiti de exploatare

12890

13262

15250

1745

1657

2328

727
2954
277
(52)
(247)

601
2485
235
(262)

828
4384
68
5375
(683)

II. Fluxuri de numerar din activiti de investiii


ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri si cldiri,
instalaii si echipamente, active necorporale si alte active
pe termen lung
ncasri si pli n numerar din alte activiti de investiii
Plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri,
mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen
lung
Dividende ncasate
Fluxuri de numerar nete din activiti de investiie

410

180

176

2937

3820

6404

(1920)

(3637)

(6217)

(478)
37
(395)

(1422)

1768
64
653

281

399

1478

4499
3451

3451
752

752
261

III. Fluxuri de numerar din activiti de finanare


ncasri din mprumuturi pe termen lung/rambursri
ncasri din mprumuturi pe termen scurt/rambursri
Pli pentru operaiunile de leasing financiar
Dividente pltite
Fluxuri de numerar nete din activiti de finanare
Efectele variaiei ratei de schimb aferente numerarului si
echivalenelor de numerar
Fluxuri de numerar Total
Numerar si echivalene de numerar la nceputul perioadei
Numerar si echivalene de numerar la finele perioadei

Calculat dupa metoda indirecta, fluxul de numerar disponibil va fi:


Element de calcul
Profit net
Amortizare
Dobanzi
Cash-flow de gestiune
Cresterea economica
Flux de numerar disponibil
Creditorilor astfel:
Dobanzi
Datorii financiare
Actionarilor astfel:
Profit net
Capitaluri proprii

2006 (mil lei)


2285
2154
225
4664
6190
-1526
-12507
225
12732
2221
2285
64

29

2007 (mil lei)


1778
2848
235
4861
7718
-2857
-21555
235
21790
1650
1778
128

2008 (mil lei)


1022
3697
68
4787
7522
-2735
-2274
68
2342
499
1022
523

ANALIZA SWOT
Puncte forte

Puncte slabe

- Echilibru financiar bun (desi situatia s-a


deteriorat
comparativ
cu
perioada
anterioara);
-rezultate financiare considerabil de la
privatizarea companiei;
- Profitabilitate ridicata in zona de
Explorare si Productie;
- lichiditate i solvabilitate peste nivel
optim;
- calitatea produselor oferite;
- rezerve mari de iei i capacitate ridicat
de
rafinare, la ambele capitole deinnd mai
mult de jumatate din intreg grupul OMV;
- personal calificat.
- nivelul de independen a firmei i
rentabilitatea economic i financiar bun
sunt premise favorizante pentru obinerea de
credite n vederea dezvoltrii ;

Nivel scazut al rentabilitatii.


Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
- consum energetic mare n rafinrii, ceea ce
face necesare investiii serioase pentru
creterea marjelor de rafinare
-eficiena redus la nivelul unor activiti;
-numrul mare de angajai i puterea de
influen a sindicatului angajailor;
- Profitabilitate afectata de investitiile masive;
- pierderi majore (609 milioane lei) din
reevaluarea stocurilor de titei si de produse
petroliere la sfarsitul anului trecut

30

Oportunitati

Amenintari
- concurenta straina si autohtona;
-Risc mediu de exploatare.

- Rezerve probabile sau dovedite insemnate


- promovarea energiei din surse regenerabile
Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice
-potentialul geothermal al Romaniei
si morale a mijloacelor fixe.
- biocombustibilul
- Modificarea cadrului legislativ poate altera
- crestere a cotei de piata
situatia companiei
-imagine afectata de litigii cu salariatii
-crestera costurilor de finantare

4. Evaluarea unui proiect de investitii


4.1. Fundamentarea costului investitiei
Compania are un plan concret ca pana in 2012 sa reuseasca reabilitarea si modernizarea
principalei rafinarii Petrobrazi, ceea ce reprezinta obiectivul strategic al programului de
investitii pe termen lung. Abia dupa 2012, o vanzare a rafinariei Arpechim va fi luata in
considerare de Petrom. Precizam ca oricum vanzarea segmentului de petrochimie al Arpechim
catre Oltchim a fost deja agreata de Petrom, singurul impediment pentru realizarea tranzactiei
fiind reprezentat de gasirea de catre AVAS a unei modalitati de sustinere financiara a
tranzactiei.
Furnizarea de energie pentru viitor
Petrom i urmrete obiectivul de a securiza furnizarea de energie, reducnd n acelai
timp impactul schimbrilor climatice asupra mediului. Pentru realizarea acestui obiectiv,
Petrom se angajeaz s promoveze proiecte n urmtoarele domenii:
Energie din surse regenerabile, care poate fi inclus n portofoliul su de afaceri;
Soluii inovative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, ca urmare a
producerii de energie din combustibili fosili, precum i a proceselor industriale (de
exemplu, captarea i stocarea geologic a CO2, centrale electrice cu zero emisii);
Eficiena energetic.

31

Resurse dedicate promovrii energiilor viitorului


Cu scopul de a valorifica oportunitile din domeniile menionate anterior, Petrom a
stabilit un grup de lucru, compus din experi din toate segmentele de activitate ale companiei.
Acetia lucreaz n strns legtur cu OMV Future Energy Fund i se concentreaz pe
identificarea i analizarea proiectelor poteniale, oferind soluii de finanare, suport, dar i
legtur cu prile relevante externe (de exemplu, institute de cercetare, universiti etc).
Pentru a furniza suportul financiar proiectelor din domeniul energiilor viitorului, s-a
alocat un buget special, din care se finaneaz diferena necesar proiectului de investiii
pentru a atinge pragul de rentabilitate, precum i iniierea proiectelor de cercetare sau a celor
pilot. Finanarea proiectelor se realizeaz pe baza recomandrii Comitetului Consultativ al
OMV Future Energy Fund. Acest comitet este compus din patru oameni de tiin, recunoscui
pe plan internaional, specializai n energie i schimbri climatice, precum i din trei
reprezentani ai segmentelor de activitate din OMV.
apte proiecte sunt deja aprobate
Pn la sfritul anului 2008, au fost aprobate apte proiecte, din mai multe iniiate.
Proiectele sunt susinute de un buget de aproximativ 3 mil EUR, n perioada 2008-2009.
Acestea se nscriu n urmtoarele arii:
Energie geotermal;
Captare de CO2, combinat cu mbuntirea factorului de recuperare a ieiului;
Centrale electrice cu zero emisii;
Eficien energetic;
Biogaz;
Biocombustibili.
n cele ce urmeaz prezentm o imagine general a portofoliului Petrom n domeniul
energiilor viitorului.
Potenialul geotermal al Romniei
Proiectul are ca obiectiv evaluarea potenialului geotermal al Romniei, n vederea
producerii de energie termic i electric din sondele abandonate. Proiectul face parte din
strategia Grupului OMV n domeniul geotermal i a fost realizat de Universitatea din Oradea.
Zcmntul Turnu Captarea de CO 2, combinat cu creterea gradului de recuperare a
ieiului
Proiectul are ca obiectiv evaluarea viabilitii procesului de separare a CO 2 din producia
de gaze i injectarea acestuia napoi n zcmnt, pentru creterea gradului de recuperare a
ieiului, realizndu-se totodat i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Proiectul se
concentreaz pe studiul de zcmnt, precum i pe studiul de prefezabilitate pentru instalaiile
de suprafa.
Zcmntul Turnu Central electric, bazat pe tehnologia combustiei cu oxigen
Proiectul are ca obiectiv evaluarea fezabilitii unui pilot de central electric, bazat pe
tehnologia oxyfuel, n locaia zcmntului Turnu. Ariile de acoperire ale proiectului se refer
la ingineria de baz a procesului de combustie cu oxigen, profilul financiar i economic,
evaluarea riscului, precum i aspecte de reglementare.
Aplicarea nanotehnologiei pentru tratamentul suprafeelor
Proiectul are ca obiectiv efectuarea de teste pe un sistem pilot de schimbtoare de
cldur, ale cror suprafee au fost tratate cu nano-produi. Dac rezultatele testelor sunt
pozitive, nanotehnologia se va putea aplica pe scar larg n Rafinare, conducnd la creterea
eficienei energetice i scderea costurilor de operare.
Cldire cu consum redus de energie Sediul administrativ din Petrobraz
Proiectul are ca obiectiv construirea unei cldiri cu consum redus de energie,
concentrndu-se pe reducerea necesarului de energie i utilizarea energiei din surse

32

regenerabile. Printre beneficii, se menioneaz reducerea cu 70% a consumului de energie


primar, precum i diminuarea cu 70% a emisiilor de CO2.
Petrom securizeaz finanarea pentru primul proiect privat de generare de electricitate
Tehnologie de ultim or pentru centrala electric greenfield de la Brazi
Valoarea total a proiectului se ridic la peste 500 milioane de euro
Primul mprumut BEI acordat companiei Petrom, n valoare de 200 milioane de euro
BERD contribuie cu un nou mprumut n valoare de 200 de milioane de euro
Creditele externe obinute pn acum i creditul intragrup acordat de OMV completeaz
cashflow-ul companiei pentru perioada 2009-2010
Petrom, cel mai mare productor de petrol i gaze din Europa de Sud Est, asigur
finanarea extern a proiectului de construire a unei centrale electrice pe gaze, prin semnarea a
dou credite corporative negarantate cu BEI i BERD, fiecare n valoare de 200 milioane de
euro, cu o maturitate de 12 ani.
Mariana Gheorghe, CEO Petrom: Prin aceste dou credite ncheiem practic procesul
de finanare agreat in 2008, care, mpreun cu creditul intragrup de la OMV i cash flow-ul
generat de companie,ne asigur resursele necesare ndeplinirii obiectivelor noastre pentru
perioada 2009-2010. Cele dou credite de la BERD i BEI asigur finanarea pe termen lung
pentru un proiect strategic cu un impact economic puternic. Este remarcabil cum dou
instituii financiare puternice, de renume, au colaborat pentru asigurarea finanrii unui
important proiect, contribuind la dezvoltarea sistemului de electricitate romnesc.
Prin intermediul acestui proiect, BERD acord finanarea pe termen lung necesar
sprijinirii investiiilor private n sectorul de electricitate. Prin investiii n soluii moderne,
banca sprijin revigorarea sectorului de electricitate din Romnia, facilitnd mediul
concurenial i liberalizarea pieei de energie din Romnia, a declarat directorul pentru
Electricitate i Energie al BERD, Nandita Parshad.
uti
I4.2. Fundamentarea fluxurilor de numerar generate de investitie
Vom incepe prin a calcula fluxurile de numerar fara investitie. nvestitori Petr
CA
Total CH
CV
CF
Ch Dob
Amo
PB
PN
CFgest
ACRn
CFdispo

2008(mil lei
16751
17725
16090

2009 (mil lei)


16751
17725
16090

2010 (mil lei)


16751
17725
16090

23
3697
1605
1022
4787
0
4787

23
3697
1605
1022
4787
0
4787

23
3697
1605
1022
4787
0
4787

Unde:CA-cifra de afaceri, CH-cheltuieli, CV-costuri variabile, CF-costuri fixe, Ch Dob-cheltuieli cu dobanzile, Amo-cheltuieli cu
amortizarea, PB-profit brut, PN-profit net, CFgest-cash-flow de gestiune, ACRn-variatia activelor circulante nete, CF dispo-cash-fow
disponibil

CA
ACR net

2008 (ron)
16751
5084

2009 (ron)
16751
5084

2010 (ron)
16751
5084

33

ACRnet

394

394

394

2009 (ron)

2010 (ron)

2011 (ron)

2012 (ron)

CFdispo fara
investitie
CFdispo cu
investitie
CF generat
de investitie

4.3. Analiza proiectului de investitii in mediu cert


Calculam termenul de recuperare a cheltuielilor si valoarea neta actual.
Termenul de recuperare exprima astfel numarul de ani dupa care suma CF actualizata
devine egala cu suma investitiei. Acest criteriu evalueaza riscurile de nerecuperare a
capitalului investit. Prin aceasta metoda se penalizeaza investitiile care recupereaza capitalul
investit intr-o perioada mai mare de timp, pentru ca riscul de nerecuperare creste proportional
cu aceasta perioada. n alegerea proiectului de investitii se urmareste ca Tr sa fie mai mic
decat durata de viata a investitiei (de preferat mai mic decat durata de viata a produselor
realizate cu respectiva investitie, adica durata sa comerciala). Cu cat termenul de recuperare
este mai scurt, cu atat mai mic va fi si riscul, si mai mult solvabilitatea proiectului de investitii
va fi asigurata.
Formula :

T=I/Pn
Unde,
T- termenul de recuperare
Iinvestitia
Pn- profitul net
Valoarea actualizata neta se determina ca diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare
si actualizate la rata dobanzii de piata. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata nesaturata.
Capitalurile (I) pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii de piata (k) pentru
a obtine fluxuri de trezorerie viitoare (CF):
I0 (1+k) = CF1+VR1 , pentru 1 an
, pentru t=1, 2,n ani
rezulta:
, pentru 1 an
, pentru n ani Pentru a justifica investitia realizata, VAN trebuie sa fie pozitiva si superioara
dobanzii compuse, incasabile de pe piata de capital. n aceste conditii, cu cat veniturile
actualizate vor fi mai mari decat capitalurile investite, cu atat proiectul de investitii va fi mai
eficient, avand ca tendinta maximizarea VAN.23

(ron)
Investitia initiala

23

http://www.studentie.ro/Curs_Investitii__METODE_DE_ANALIZA_PRIVIND_INVESTITIILE-citeste-nr1175.html

34

Cash-flow
Rata de actualizare24
VAN
4.4. Finantarea investitiei
Construcia centralei de la Brazi este primul proiect privat greenfield de generare de
energie electric din Romnia. Cu o capacitate de 860 MW, centrala va asigura, la nivelul
anului 2012, circa 8-9% din electricitatea produs n Romnia, contribuind la stabilizarea
sistemului de producerea a energiei electrice din Romnia.
Aproximativ 20% din capacitatea centralei va fi utilizat pentru acoperirea consumului
propriu al Petrom, iar restul va fi vndut pe piaa de energie din Romnia.
Centrala este proiectat n conformitate cu cele mai nalte standarde tehnice i va ndeplini
cele mai recente cerine ecologice europene, beneficiind de un echipament ultramodern de
reducere a emisiilor.
Proiectul include construirea unei conducte de gaze cu lungimea de 30 km, pentru
furnizarea gazului i o linie de alimentare electric de nalt tensiune, pentru transmiterea
energiei electrice n reeaua naional.
Prin finanarea cu 200 de milioane de euro a proiectului de la Brazi al companiei
Petrom, Banca European pentru Investiii sprijin un important proiect greenfield n
domeniul energiei n Romnia, care urmeaz cele mai moderne standarde de eficien i
mediu pentru producerea de energie. Acest mprumut va asigura fonduri pe termen lung n
condiii competitive unui investitor de top n sectorul privat din domeniul energetic din
Romnia, unde exist n continuare necesitatea de modernizare i de noi capaciti i unde
sectorul privat poate juca un rol important. Este prima operaiune a BEI cu Petrom i cel mai
mare mprumut corporativ oferit de ctre banc n Romnia, de aceea reprezint un pas
semnificativ n relaia bncii cu sectorul de business romnesc.
Semnarea ce a avut loc astzi subliniaz angajamentul BEI fa de Romnia, precum i
dezvoltarea sectorului su energetic ca parte a contribuiei bncii la diversificarea
portofoliului local de energie, a afirmat Jean Christophe Laloux, Director Operaiuni
mprumuturi pentru Europa de Sud Est, BEI.
Impactul asupra mediului :
Centrala cu turbina cu gaz cu ciclu combinat (CCGT) va fi construita pe o veche
platforma industriala, in apropierea rafinariei si va consta din doua unitati cu puterea de 291
MWe (turbine cu gaz si cazane de recuperare) si o turbina cu aburi de cogenerare cu o putere
de 313 MWe. Se vor construi o conducta de gaz speciala cu o lungime de 30 km, pentru
furnizarea gazului la Centrala Electrica si o linie electrica aeriana speciala de inalta tensiune,
pentru transmiterea energiei electrice in reteaua electrica nationala. Pana la 20% din energia
electrica produsa si pana la 96 tone/ora de abur vor fi utilizate pentru acoperirea consumului
intern al Petrom, restul energiei electrice fiind transmisa in reteaua electrica nationala.
Proiectul a fost clasificat ca fiind de Categoria A, conform Politicii Sociale si de Mediu din
anul 2008 si a necesitat o evaluare a impactului social si de mediu al centralei electrice avute
in vedere, precum si studii privind conducta de gaz, liniile supraterane pentru alimentare
electrica si serviciile ce urmeaza a fi furnizate de rafinaria Petrom din apropiere, consultari cu
publicul si planuri de masuri pentru fiecare capacitate. Aceste studii au fost efectuate de
consultanti independenti.
Au fost efectuate studii de mediu cu privire la sol, din punct de vedere hidrogeologic,
precum si cu privire la panza freatica, utilizarea apei, calitatea aerului, biodiversitatea,
24

Valoare calculata ca medie in functie de date obtinute de pe site-urile firmelor de brokeraj.

35

impactul asupra peisajului, nivelul de zgomot. Aspectele sociale analizate au inclus impactul
socio-economic, mostenirea culturala, forta de munca, sanatatea publica si securitatea. Cele
mai importante emisii degajate in atmosfera de centrala vor fi produse in faza operationala,
cand gazul natural va fi utilizat pentru a actiona turbinele cu gaz si pentru a genera caldura /
aburi pentru turbina cu aburi, rezultand emisii de oxid de azot (NOx) si oxid de sulf (SOx).
CCGT este amplasata in imediata vecinatate a altor emitatori importanti de NOx si SOx,
respectiv rafinaria Petrobrazi si centrala electro-termica in ciclu combinat Dalkia, o evaluare a
tuturor emisiilor degajate in atmosfera urmand a fi efectuata, ca urmare a implementarii unui
program de modernizare a unor elemente ale la rafinarie, ceea ce va elimina o parte din
sursele de emisii. Centrala va avea o eficienta mare, consumul total de gaze naturale
ridicandu-se la 1.2bcm/an. Proiectul va beneficia de un echipament ultramodern de reducere a
emisiilor, cum ar fi arzatoare cu emisiii reduse de NOx, si va indeplini cele mai recente
standarde europene privind emisiile degajate in mediul inconjurator, prezentate in Directiva
referitoare la instalatiile mari de ardere. Continutul de sulf din gazele naturale de alimentare
ce urmeaza a fi utilizate la de centrala este redus, prin urmare nu va genera emisii
semnificative de SOx de la cazanul auxiliar de abur. In scopul monitorizarii concentratiilor de
NOx din gazele de fum provenite de la centrala, se vor monta echipamente de monitorizare in
timp real a emisiilor degajate in atmosfera in cosurile de fum ale acesteia. Centrala va fi
proiectata si construita in conformitate cu Cea Mai Buna Tehnica Disponibila (Best Available
Technology) aplicabile pentru asigurarea protectiei mediului. S-a constatat o contaminare
limitata a solului din zona, rezultata in urma functionarii rafinariei, insa gradul de contaminare
este in limitele permise pentru platformele industriale. Sunt necesare actiuni de
retehnologizare a instalatiei de tratare a apelor uzate provenite de la rafinarie, acestea fiind
incluse in planurile de masuri.
Conducta de gaz natural Compania nationala de gaz, Transgaz, va construi, va detine
si va opera o conducta de gaze cu un diametru de 800 mm si o lungime de 30 km, special
pentru centrala, pornind de la un depozit subteran din Butimanu, judetul Dambovita. Traseul
conductei va traversa terenuri agricole si a fost conceput astfel incat sa se evite asezarile
locale si sa minimizeze traversarile de rauri. Conform Directivei UE privind Evaluarea
Impactului Ecologic si legislatiei romane, nu este obligatoriu sa se efectueze o Evaluare a
Impactului Ecologic pentru o conducta de gaze de aceasta lungime, iar autoritatile de mediu
din Romania vor analiza Proiectul pentru a stabili ce studii sunt necesare. A se vedea
sectiunea referitoare la consultarea publicului, prezentata mai jos. Racordarea liniei electrica
aeriene (Overhead line) Racordarea liniei electrice aeriene intre centrala si reteaua electrica
nationala va implica montarea unor stalpi, cabluri suspendate si a unor instalatii de conexiune
de inalta tensiune celule de 220/400kV (ambele ultramoderne, produse de Siemens si de
Toshiba). Se va construi o linie electrica de inalta tensiune scurta (3km) de la CCGT pana la
statia electrica de la Brazi Vest. Constructia, operarea si scoaterea din functiune a racordarii
liniei suspendate de alimentare electrica vor fi efectuate de operatorul national roman al
retelei de transport a energiei electrice, Transelectrica. A fost analizat nivelul de radiatie
electromagnetica si s-a constatat ca receptorii cei mai apropiati se afla la distanta de 750 m.
Nu au fost identificate probleme semnificative de natura sociala sau ecologica si s-a convenit
un plan de masuri pentru prevenirea impactului construirii acestui obiectiv, cum ar fi controlul
nivelului de praf si gestionarea traficului. Toate capacitatile mai sus mentionate vor fi instalate
in conformitate cu normele din Romania, care sunt comparabile cu standardele UE.
Consultarea publicului si comunicarea informatiilor Petrom a elaborat un Plan de
Informare si Consultare a Partilor Interesate (Stakeholder Engagement Plan), in care sunt
identificati ca parti interesate muncitorii, rafinaria Petrobrazi, satele din apropierea rafinariei
si satele aflate langa traseul conductei de gaze. Evaluarile sociale si de mediu si planurile de
masuri au fost aduse la cunostinta publicului in locatitati situate langa zona in care urmeaza sa

36

se realizeze Proiectul, la birourile BERD din Londra si Bucuresti si au fost de asemenea


postate pe website-ul clientului.
Centrala electrica a facut obiectul unui proces de evaluare a impactului de mediu in
conformitate cu legislatia romaneasca in 2007, care a inclus si audieri publice in diferite
etape. Liniile electrice aeriene nu fac obiectul unei Evaluari a Impactului de Mediu. Proiectele
conductei de gaze nu sunt inca gata pentru a fi analizate de catre autoritatile de mediu, care
vor stabili daca este necesara o Evaluare a Impactului de Mediu. Ca cerinta minima (daca nu
este necesara o Evaluare a Impactului de Mediu), raportul privind impactul social si ecologic
si planul de masuri elaborate pentru BERD cu privire la conducta vor fi comunicate public.
Daca este necesara o Evaluare a Impactului de Mediu, aceasta va parcurge intregul proces,
inclusiv notificarea publicului si audieri publice. Toate planurile de masuri pentru CCPP, linia
suspendata de alimentare electrica si rafinarie au fost comunicate public.
Planuri de masuri si raportari.
Au fost elaborate planuri de masuri sociale si ecologice (ESAP) pentru fiecare
componenta a Proiectului CCGT, conducta de gaze, racordarea liniei electrice aeriene si
conexiunile cu rafinaria. Aceste planuri de masuri includ gestionarea masurilor convenite
pentru atenuarea impactului, precum si cerintele de monitorizare. Petrom va raporta anual
stadiul de implementare a planurilor, atat catre BERD cat si publicului,. In cursul lucrarilor de
constructie si ulterior, la anumite intervale, se vor efectua vizite pe santier. Dupa punerea in
functiune a centralei, va fi necesar sa se efectueze un audit independent al aspectelor sociale si
de protectie a mediului.
Pentru acest proiect, este disponibila o Evaluare a Impactului de Mediu

CONCLUZII
2008 a fost un an cu rezultate contradictorii. n primele trei trimestre ale anului vnzrile
au crescut datorit mediului favorabil al preurilor la iei pe plan internaional, conducnd la
obinerea unei cifre de afaceri de 16,7 mld lei, cu 36% mai mare dect n 2007.
Petrom a continuat s-si mbunteasc eficienta operaional, avnd la baz
programul de restructurare si investiiile semnificative n toate segmentele de activitate. Drept
urmare, investiiile au nregistrat un nivel record, nsumnd 6.404 mil lei, reprezentnd o
crestere.Cu toate acestea, realizrile pozitive nregistrate n 2008 au fost eclipsate de nivelul
ridicat al elementelor excepionale constituite de-a lungul anului, si anume provizioanele
pentru litigii si restructurare si deprecierea valorii contabile nete a rafinriei Arpechim. Ca
urmare, profitul operaional a sczut cu 33% comparativ cu 2007, n special din cauza acestor
elemente excepionale.
Dintre aceste elemente excepionale ce au afectat profitabilitatea companiei,
provizionul constituit pentru litigii se distinge prin valoarea considerabil - 1,3 mld lei - avnd
un puternic impact negativ asupra rezultatelor companiei. De la sfrsitul anului 2007, Petrom

37

a fost implicat n litigii iniiate de fosti si actuali angajai, ca urmare a interpretrii diferite a
Contractului Colectiv de Munc. Dat fiind c pe parcursul anului 2008, Petrom a continuat s
primeasc noi revendicri n acest sens, conducerea a evaluat datoriile poteniale ce ar
putea rezulta din litigiile aflate n derulare si a decis nregistrarea, conform principiilor
prudentiale si pe baza unor estimri riguroase privind iesirile poteniale de numerar,
provizionul mai sus menionat pentru acoperirea riscului. Pn n prezent, Petrom a ntreprins
toate aciunile posibile i a angajat toate resursele necesare pentru a se apra mpotriva
proceselor de judecat i, de asemenea, pentru a preveni creterea numrului de litigii. e de
68% comparativ cu 2007.
Avnd n vedere procesul continuu de dezvoltare a companiei se urmrete
implementarea procesului de risc management n noile activiti. De aceea, contientizarea
riscurilor, analiza riscurilor, precum i controlul acestora fac parte din activitatea zilnic,
susinnd astfel strategia companiei. Urmrind aceeai analiz, riscurile asociate schimbrii
climatice sunt evaluate n contextul fiecrui segment de activitate, la nivelul oricrei faze a
proiectelor majore sau la nivelul fiecrui segment strategic. De asemenea, atenia va fi
ndreptat n aplicarea de metodologii consistente pentru riscurile aferente noilor afiliate n
vederea alinierii la practica Petrom, folosind de cte ori este nevoie programe de asigurri
adecvate.
Se estimeaz c marjele de rafinare vor nregistra o scdere fa de nivelul anului 2008,
iar activitatea de petrochimie se preconizeaz c va fi afectat din cauza cererii i marjelor
reduse, ca urmare a declinului economic. n Marketing, se estimeaz c volumul de
vnzri i marjele vor nregistra scderi .
n 2008, economia Romniei a nregistrat o cretere de 7,1%, avnd una dintre cele
mai solide evoluii nregistrate de rile membre UE. Totui, n 2009, se preconizeaz c
efectele crizei financiare globale vor ncetini dezvoltarea economiei romneti, care s-ar
putea opri complet din dezvoltare. Pentru a ajuta economia, este foarte probabil ca politica
monetar s urmeze un ciclu de reduceri a ratei dobnzii de la actualul nivel de 10%. Politica
fiscal are spaiu limitat pentru schimbri, deoarece msurile menite s in sub control
actualul deficit bugetar au potenialul de a restrnge cheltuielile. Este de ateptat ca Romnia
s se confrunte cu costuri mai ridicate de creditare, ca urmare a faptului c dou din trei
agenii internaionale de rating al creditelor au cobort ratingul de ar al Romniei sub
categoria "investment grade. Dei n prezent capacitatea Romniei de reealonare a datoriei
pe termen scurt de 20 mld EUR pare neafectat, autoritile romne sunt n discuii pentru
obinerea unui mprumut de la instituii financiare instituionale. Pe msur ce ncetinirea
ritmului de cretere economic este tot mai evident, consumatorii vor deveni tot mai
sensibili la schimbrile preurilor. Deprecierea monedei naionale n raport cu EUR i cu
USD va reduce mai mult puterea de cumprare a acestora.

38

BIBLIOGRAFIE

www.petrom.ro

http://www.tmctv.ro/articol_37755/bvb__titlurile_din_sectorul_petrolier_au_atras_12_
_din_lichiditatea_pietei.html
http://www.financiarul.com/articol_22893/petromservice-(psv):-noi-litigii-cuangajatii-.html
http://www.standard.ro/articol_91199/petrom_vrea_sa_si_sporeasca_profitul_net_cu_
8_6__in_acest_an__la_1_11_miliarde_lei__video.html
http://www.sfin.ro/articol_8940/omv_pune_cateva_miliarde_de_euro_in_fundatia_pet
rom_.html
http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_pro
fitabil_decat_cel_al_mol_sau_al_lukoil.html

39

40