UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICA DE GESTIUNE
ANUL III

EVALUAREA UNEI SOCIETATI CU ACTIVITATE

BANCARA
RAIFFEISEN BANK

Profesor: Pepi Mitica

Studenti: Matanie (Ghimpu) Isabella Iulia

CONSTANŢA
2017
 CUPRINS

Cap.1 DEFINIREA MISIUNII DE EVALUARE Pag.3

1.1 Baza de evaluare Pag.3
1.2 Proprietarul participatiei evaluate Pag.4
1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare Pag.4

Cap.2 CUNOASTEAREA OBIECTULUI SUPUS EVALUARII Pag.4

2.1 Scurt istoric Pag.4
2.2 Tipul întreprinderii Pag.4
2.3 Situatia juridică a activelor Pag.4
2.4 Produse si servicii Pag.5
2.5 Piata bancară Pag.6
2.6 Concurenta Pag.7

Cap.3 DIAGNOSTICUL STARII ACTUALE Pag.8

3.1 Bilantul contabil consolidat pentru ex.financiare 2009 si 2008 Pag.8
3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate Pag.10
3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori Pag.11

Cap.4 ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE Pag.14

4.1 Activul net contabil Pag.14
4.2 Activul net corectat Pag.14
4.3 Discounted Cash-Flow (DCF) Pag.16

Cap.5 DIAGNOSTICUL STARII VIITOARE Pag.18

Concluzii Pag.22

ETAPELE REALIZĂRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETĂTI

COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR
RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA

Cap.1 DEFINIREA MISIUNII EVALUARII

 Serviciile evaluatorului pot fi solicitate fie pentru evaluarea unor bunuri sau active
individuale din patrimonial societătii evaluate, fie pentru determinarea valorii globale a entitătii
ca intreg, sau pentru determinarea valorii activelor societătii.
Misiunea evaluării unei societăti comerciale cu obiect de activitate bancar este acela de a
stabili valoarea globală a întreprinderii ca întreg prin punerea în evidentă a pozitiei financiare a
societătii date de valoarea unor indicatori precum:
 mijloacele fixe, terenuri, clădiri, utilaje si mijloace de lucru (rentabilitatea economică a
acestora , uzura fizică si morală);
 gradul de îndatorare fată de clienti, fată de alte institutii bancare si fată de alti agenti
economici;
 nivelul disponibilitătilor bănesti, nivelul rezervei minime obligatorii;
 capacitatea de amijloci activităti economice si fluxuri de numerar;
 modalităti de finantare, actionariat, capitalul propriu.

1.1 Baza de evaluare

Situatiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza costului istoric cu exceptia
următoarelor elemente semnificative din situatia consolidată a pozitiei financiare:
 instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea justă;
 instrumentele financiare la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere sunt evaluate
la valoarea justă;
 activele financiare disponibile pentru vânzare sunt evaluate la valoarea justă;
 datoriile aferente aranjamentelor de plată pe bază de actiuni cu decontare în numerar sunt
evaluate la valoarea justă.
Lucrarea operează în mare parte cu elementele de active ale băncii, în care o pondere
deosebită o au si imobilizările financiare,ca important element de active al Băncii Raiffeisen. De
asemenea,la acestea se mai adaugă si situatia fluxurilor de trezorerie,care vor fi evaluate în
perioada de previzionare explicită.

1.2 Proprietarul participatiei evaluate

 99,49% Raiffeisen Bank International AG;
 0,51% peste 17.500 de actionari persoane fizice si persoane juridice.
Banca Raiffeisen România este condusă de Adunarea Generala a Actionarilor Raiffeisen Bank
S.A.
1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare
 Scopul raportului de evaluare este acela de a stabili valoarea globală a societătii bancare.
Utilizarea raportului de evaluare este destinat pentru scopul si numai pentru uzul Adunării
Generale a Actionarilor Raiffeisen Bank S.A.

Cap.2 CUNOASTEREA OBIECTULUI SUPUS EVALUARII

2.1 Scurt istoric

Raiffeisen Bank România este subsidiara Raiffeisen International Bank- Holding AG,
care la rândul său este subsidiara integral consolidată a Raiffeisen Bank Ӧsterreich AG(RZB) cu
sediul la Viena. Fondată în 1927, RZB este a treia cea mai mare bancă din Austria si entitatea
principală a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al tării din punct de
vedere al activelor totale, având cea mai vastă retea de distributie locală.
RZB si Raiffeisen International au confirmat în repetate rânduri reputatia de promotori în
Europa Centrală si de Est, înfiintând prima subsidiară bancară în Ungaria încă din 1986, cu trei
ani înainte de căderea Cortinei de Fier. În cei peste 20 de ani de prezentă pe piată , au fost
fondate 10 bănci si cumpărate alte 10. Reteaua astfel format acoperă regiunea cu bănci
universale, care deservesc peste 15 milioane de clienti în peste 3.000 unităti bancare, pe 18 piete
internationale.

2.2 Tipul întreprinderii

Raiffeisen Bank România S.A. ocupă pozitia de oligopol pe piata din România, situatie în
care riscul privind talia întreprinderii este de maxim 2%.
2.3 Situatia juridică a activelor
Raiffeisen Bank S.A si-a început activitatea la data de 01 iulie 2002 în urma fuziunii prin
absorbtie a Raiffeisen Bank România S.A. de către Banca Agricolă Raiffeisen S.A. prin
emisiunea de actiuni. Fuziunea dintre cele două bănci s-a finalizat la 30 iunie 2002, cu scopul de
a alinia operatiunile Grupului Raiffeisen si în România.
Banca este autorizată de BNR să desfăsoare activităti bancare. Activitătile de bază ale
Grupului sunt reprezentate de furnizarea de servicii bancare pentru personae fizice si persoane
juridice, activităti de brokeraj, leasing si gestiunea activelor financiare.

2.4 Produse si servicii:

 MyBanking oferă informatiile financiare privind contul bancar personal si cursul valutar
si cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra si interbancare;
  Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, fară ca acesta să facă cel mai
mic efort si fară sa plăteasca comisioane si taxe suplimentare;
 Serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, oferă posibilitatea de a transfera
automat sumele care depăsesc un nivel prestabilit în alt cont indicat de către client;
 Serviciul SmartTel oferă informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe
săptamână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS.
 Programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe viată titularilor de
conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.
 Prin Plăti directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti clientului, din contul curent, toate
facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele.
De asemenea, Raiffeisen Bank mai oferă: credite de prefinantare a exporturilor si
finantarea comertului cu bunuri fungibile.
În acord cu legea bancară, obiectul de activitate al băncii include:
 atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
 contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum,credite ipotecare;
 finantarea tranzactiilor comerciale;
 operatiuni de factoring, scontare, forfetare;
 servicii de transfer monetar;
 emitere si administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărti de credit, cecuri de călătorie
si alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronic;
 emitere de garantii si asumare de angajamente;
 tranzactionare în cont propriu sau în contul clientilor, în conditiile legii, cu: instrumente
ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valută;
 contracte futures;
 instrumente având la baza cursul de schimb si rata dobânzii;
 valori mobiliare si alte instrumente financiare;

2.5 Piata bancară

Raiffeisen International deserveste mai mult de 13 milioane de clienti, cea mai mare retea de
distributie dintre grupurile bancare occidentale prezente în Europa Centrală si de Est (ECE) - 3.000
de unităti bancare; amplu program de extindere de unităti; sucursalele răman canalul principal de
distributie în regiunea ECE, prezenta este puternică în tările cu crestere economică rapidă.
Raiffeisen International Bank-Holding AG, subsidiară a Grupului Raiffeisen Zentralbank
Österreich AG (RZB), a deschis oficial unitatea cu numarul 3.000 în Europa Centrală si de Est
(ECE). Sucursala este localizată în orasul Tyumen din Rusia, resedinta provinciei Tyumen Oblast
din Districtului Federal Urals (oras aflat la aproximativ 2.100 km est de Moscova). Tyumen este
un important centru pentru extractia si prelucrarea gazelor naturale si a petrolului din Rusia si are
peste 500.000 de locuitori.
Ca orice unitate din cadrul Raiffeisenbank, sucursala din Tyumen va oferi o gamă largă de
servicii pentru persoane fizice si corporatii, precum si servicii ale altor companii ale grupului
Raiffeisen: Raiffeisen-Leasing, Fondul de Pensii Private Raiffeisen si Raiffeisen Capital Asset
Management.
Sucursalele reprezintă cele mai importante canale de distributie de pe piata bancară in
regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), deoarece clientul apreciază relatia personală cu banca sa.
Raiffeisen International este lider în ceea ce priveste numărul de unităti bancare între
grupurile bancare internationale din cinci piete ale ECE (Albania, Kosovo, Belarus, Ucraina si
Rusia). Cresterile sunt spectaculoase, în special, pe piata bancară din Rusia. La această crestere a
contribuit si dezvoltarea rapidă a Raiffeisenbank Austria, Moscova.
Raiffeisen International detine cea mai importantă retea bancară din Europa Centrală si de
Est, fiind prezentă în 18 piete din regiune prin unităti bancare, companii de leasing, două
reprezentante si alti furnizori de servicii financiare.
RZB este cea mai mare bancă corporatistă si de investitii din Austria si institutia centrală a
Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din tară.

2.6 Concurenta
Deşi consideră că piaţa bancară românească numără prea mulţi actori, analiştii spun că nu se
poate vorbi de o concurenţă strânsă între aceştia, în condiţiile în care peste 75% din activul bancar
este deţinut de primele cinci bănci printre care se află si Raiffeisen Bank România.
Următorii ani nu anunţă schimbări semnificative la nivelul sistemului bancar, întrucât
băncile mari au poziţii consolidate în piaţă, iar cele mici nu sunt în ceea ce priveşte concurenţa între
băncile care activează în România, părerile sunt împărţite.
Gradul de concentrare a activului bancar e de natură să împartă lupta bancherilor pe două
fronturi. Pe de o parte, primele instituţii de credit clasate în topul activelor îşi dispută cea mai mare
parte din "felia bancară". De cealaltă parte, lupta se dă între băncile mici, cu o cotă de piaţă sub 1% .

Cap.3 DIAGNOSTICUL STARII ACTUALE

3.1 Bilantul contabil consolidat pentru exercitiile financiare 2009 si 2008

Tabelul nr.1Bilantul contabil 2009 si 2008
2009 2008
Ron 1000 Ron 1000
Active
Numerar si echivalente de numerar 4.738.926 5.947.596
Active financiare detinute pt.tranzactionare 99.874 44.806
Derivative detinute pt managementul 59.230 52.077
riscului
Credite si avansuri acordate băncilor 505.818 359.973
Credite si avansuri acordate clientilor 10.599.623 10.960.548
Titluri de valoare 3.578.080 1.197.530
Participatii 50.356 44.099
Imobilizări corporale 337.399 373.703
Imobilizări necorporale 102.746 104.758
Creante privind impozitul amânat 4.650 6.864
Creante privind impozitul pe profit 70.438 747
Alte active 170.715 276.354
Total active 20.317.855 19.369.055
Datorii
Datorii financiare detinute 3.185 3.306
pt.tranzactionare
Derivative detinute pt.managementul 24.810 105.386
riscului
Depozite de la bănci 2.455.175 767.514
Depozite de la clienti 14.386.296 14.614.094
Credite de la bănci si alte institutii 440.745 772.040
financiare
Datorii subordonate 380.262 351.694
Provizioane 40.494 49.026
Datorie privind impozitul amânat 4.204 70.188
Datorie privind impozitul pe profit 165 517
Alte datorii 390.724 494.936
Total datorii 18.126.060 17.228.701
Capitaluri proprii
Capital social 1.196.259 1.196.259
Rezultatul reportat 914.373 879.885
Alte rezerve 81.163 64.210
Total capitaluri proprii 2.191.795 2.140.354
Total datorii si capitaluri proprii 20.317.855 19.369.055
Sursa: Prelucrare proprie după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual
2009/2008; pag.62 respectiv, pag.52 al Băncii Raiffeisen România.
Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiile financiare la 31.12.2009 si
31.12.2008
Tabelul nr.2 Contul de profit si pierdere
2009 2008
Ron 1000 Ron 1000
Venituri din dobânzi 1.809.265 1.581.454
Cheltuieli cu dobânzile (975.395) (664.091)
Venituri nete din dobânzi 833.870 917.363
Venituri din speze si comisioane 813.857 836.800
Cheltuieli cu speze si comisioane (80.033) (68.579)
Venit. nete din speze si comisioane 733.824 768.221
Venituri nete din tranzactionare 316.549 409.758
Venituri/(cheltuieli) nete din alte 51.220 (39.449)
instrumente fin.la val.justă prin CPP
Alte venituri operationale 52.640 46.640
Venituri operationale 1.988.103 2.102.533
Cheltuieli operationale (705.695) (662.182)
Cheltuieli salariale (525.257) (506.223
Cheltuieli nete cu provizioanele pentru (431.476) (193.357)
deprecierea valorii activelor financiare
Câstiguri/(pierderi) din participatii în 10.161 -
entităti asociate
Profit înainte de impozitare 335.836 728.154
Cheltuiala cu impozitul pe profit (45.719) (114.149)
Profitul net al exercitiului financiar 290.117 614.005
Alte elemente ale rezultatului global
Modificarea netă a valorii juste a activelor 570 -
financiare disponibile pentru vânzare
Total rezultat global aferent exercitiului 290.117 614.005
financiar,după impozitare
Sursa: Prelucrare proprie după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual
2009/2008; pag.61 respectiv, pag.51 al Băncii Raiffeisen România.

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

 Rezultatele activitătii băncii trebuiesc determinate atât sub forma unor valori absolute căt
si sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparatia cu concurenta.
În evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activitătii
Raiffeisen Bank România S.A.
Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performantelor activitătii bancare se
impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile si a stabili situatia rezultatelor financiare.

Tabelul nr.3 Principalii indicatori utilizati în aprecierea performantelor bancare

DENUMIREA INDICATORULUI FORMULA DE CALCUL

Indicatorii profitabilităţii:

1. Rata marjei nete de dobândă (Venituri  Cheltuieli) cu dobânda

Active rentabile
(Net Interest Margin)
2. Rata profitului Pr ofit net
Venituri totale
3. Rata de utilizare a activelor (RUA) Venituri totale
Active totale
4. Rata rentabilităţii economice (Return of Pr ofit net
Active totale
Assets)
5. Efectul de pârghie (multiplicatorul Active totale
Capital propriu
capitalului)
6. Rata rentabilităţii financiare (Return of Pr ofit net
Capital propriu
Equity)
Sursa : Prelucrare proprie după www.scritube.com/economie/INDICATORI-AI-MARIMII-SI-
DINAM1CII55411243.php

Tabelul nr.4 Situatia principalilor indicatori ai profitabilitătii

-1000 Ron -
DENUMIREA FORMULA VALORI ANUALE RELATIVE
INDICATORULUI DE
2009 2008
CALCUL
0 1 2 3
Indicatorii profitabilitătii:
 RMD VD  CD 505.818 917.363
 4.56%  8.11 %
AP 11 .105.441 11 .320.521

RPN PN 290.117 614.005

 9.50%  2.13%
VT 3.053.692 2.874.652

RUA VT 3.053.692 2.874.652

 15.03%  14.84%
AT 20.317.855 19.369.055

RRE PN 290.117 614.005

 1.43%  3.17%
AT 20.317.855 19.369.055

EP AT 20.317.855 19.369.055
 9.27%  9.05%
CP 2.191.795 2.140.354

RRF PN 290.117 614.005

 13.24%  28.69%
CP 2.191.795 2.140.354

Sursa:Prelucrare proprie după formule.

3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori
Pentru vedea corectitudinea calculării indicatorilor de performantă bancară, putem
întocmi si analiza corelatia între indicatorii de rentabilitate bancară.
Corelatia între indicatorii de rentabilitate este următoarea:
RRF = RRE∙ EP ; 13,24% = 1,43% ∙ 9,27% ; pentru anul 2009.
28,69% = 3,17% ∙ 9,05% ; pentru anul 2008.
RRE = RPN ∙RUA ; 1,43% = 9,50% ∙ 15,03% ; pentru anul 2009.
3,17% = 2,13% ∙ 14,84 % ; pentru anul 2008.

Pentru o mai bună exemplificare a evaluării indicatorilor profitabilitătii am întocmit fig.1.

 1. Rata rentabilitătii financiare este un indicator a cărei marje normale se situează între
pragurile semnificative de 10% si respectiv 30%. În cazul Raiffeisen Bank, rata înregistrată în
anul 2008 de 28.69% nu a depăsit valoarea considerată optimă pentru acest indicator.
Pentru anul 2009 valoarea ratei înregistrată a fost de 13,24%, se cunoaste că a scăzut
semnificativ din cauza efectului crizei care începe să se simtă si la noi în tară.
Pe seama indicatorilor calculati si luând în considerare relatia dintre acestia:
RRF = RRE x EP, putem concluziona următoarele:

 în cazul în care eficienţa reprezentată de rata rentabilitătii economice scade, banca

trebuie să-şi asume riscul de îndatorare în aşa fel încât să-şi mulţumească acţionarii;
 cu cât efectul de pârghie este mai mare, datorat creşterii activelor profitabile, cu atât
rata rentabilitătii financiare este mai mare.
2. Efectul de pârghie (EP) înregistrează niveluri de peste 20% pentru băncile mari, în
vreme ce băncile mici le este caracteristic nivelul de 10 – 20% al levierului.
În cazul de fată, nivelul multiplicatorul capitalului se încadrează aproape la limita nivelului
minim optim (9,05% în 2008 si în 9,27% în 2009). Pentru a putea ajunge la nivelul optim
considerat pentru băncile mari, se impune atragerea de clienti si poate cresterea numărului de
unităti teritoriale.
Acest indicator înregistrează valori optime, ca urmare a faptului că băncile operează în
principal pe seama resurselor atrase. Cu cât gradul de îndatorare a băncii este mai mare, cu atât
rentabilitatea capitalului propriu este mai mare.
3.Rata rentabilităţii economice (Return of Assets) reprezintă cea mai cuprinzătoare şi
perfectă măsură contabilă a performanţei globale a unei bănci. Ea măsoară pentru Raiffeisen Bank
profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu.
Pragul de variaţie a indicatorului este de 0,5 – 1,6%. Băncile de dimensiuni foarte mari
înregistrează rate mai mici de 1%.
4.Rata utilizării activelor (RUA)
Mărimea acestui indicator depinde de mărimea dobânzii active pe piaţă şi de structura
activelor bancare. Indicatorul arată veniturile totale ce se obţin din utilizarea activelor (venituri
din dobânzi, comisioane, taxe).
Rata utilizării activelor calcultă pe baza rezultatelor obţinute la finele anilor analizaţi este în
crestere 2009 comparativ cu anul 2008, ca urmare a creşterii activelor totale cu în ultimul an.
5.Rata profitului net (RPN) reprezintă principalul indicator de analiză când se are în vedere
reducerea costurilor cu activitatea băncii.
Pentru anul 2008, rata profitului se încadrează sub valoarea minimă normală (30-50%), datorită
profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcţionare, investiţii în infrastructură). În anul 2009,
rata profitului creşte cu 7,37 %.
6.Rata marjei nete de dobândă (Net Interest Margin)
Recurgând la exemplificare, băncile de detaliu înregistrează marje nete de dobânzi mai
ridicate, în timp ce băncile mari unele mai scăzute, datorită costurilor mari ale fondurilor.
În cazul de faţă, marja netă de dobândă a scăzut în anul 2009,comparativ cu 2008, cu
3,55% este expresia managementul putin defectuos în cadrul elementelor de activ şi pasiv, dar
poate fi şi expresia unui plasament în active foarte riscante.

Cap.4 ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE

 În general nu există reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici nu se
poate utilize o metodă universal. Metodele de evaluare se diferentiază în general prin importanta
care se dă unor elemente ca: patrimoniul întreprinderii, rentabilitatea, cifra de afaceri .Valoarea
unei societăti poate fi dată de relatia:
V ꞊ Px + Ry + CAz , unde x, y, z sunt coeficienti de pondere.
Ponderea alocată fiecărui element determină metoda de evaluare aleasă, dar ponderea este
diferită de la un caz la altul, în functie de conditiile specifice ale întreprinderii evaluate.
În cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o metodă
patrimonială si de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metodă bazată pe venit.
De asemenea se poate aplica si metoda patrimonială a activului net contabil care este
considerată de specialisti ca fiind cea mai usoară metodă patrimonială de evaluare.

4.1 Activul net contabil

Reprezintă metoda cea mai rapidă de estimare a valorii unei entităti. Determinarea
activului net contabil, în optica evaluării rapide a sociatătilor comerciale pe baza unui raport de
evaluare simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii ultimului bilant contabil.
Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care afectează câteva
din elementele activului si pasivul bilantului.

4.2 Activul net corectat

Necesitatea corectării bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care să
reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societăti, rezultă din necesitatea depăsirii
inconvenientele metodei activului contabil.
Activul net corectat reprezintă mărimea capitalului necesar pentru a reconstrui
patrimonialul existent al societătii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia.
Metoda activului net corectat reprezintă o fotografie clară a patrimoniului net al unei
întreprinderi la data evaluării, dar nu exprimă pretul la care poate fi cumpărată o societate, în
mod direct pentru că această valoare trebuie corectată cu o altă valoare calculată la o altă metodă
de evaluare.
Elementele de activ sunt corectate după cum urmează:
 Activele considerate non-valori nu sunt luate în considerare;
  Plătile anticipate nu se includ în evaluare;
 Avansurile primite si nici cele acordate nu sunt luate în calcul;
 Disponibilitătile bănesti sunt evaluate la valoarea lor contabilă, iar cele exprimate în
valută sunt convertite în lei la cursul BNR din ziua evaluării.
Ajustarea creantelor se corectează după cum urmează:
 cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de neîncasare si de vechimea lor;
 Creantele a căror lichiditate depăseste 1 an nu sunt luate în considerare;
 Creantele cu o lichiditate cuprinsă între 6 luni si 1 an se diminuează cu 25-30% în functie
de riscul de neîncasare si de rata dobânzii practicată la creditul comercial;
 Creantele exprimate în valute se evaluează la cursul BNR din ziua evaluării.
Imobilizările corporale sunt evaluate în functie de natura lor:
 terenurile se evaluează la pretul pietei;
 clădirile, constructiile speciale si mijloace fixe se evaluează, în mod specific fără a se tine
cont de amplasarea lor,uzura lor fizică si morală;
 investitiile în curs se evaluează după aceleasi metode ca si investitiile.
Imobilizări necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale
activitătii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.
Plătile anticipate nu se includ în evaluare.
Avansurile primite de la furnizori nu se includ în evaluare.
Disponibilitătile bănesti în lei se preiau la valoarea lor iar cele în valută sunt
transformate în lei la cursul de referintă al BNR la data evaluării.
Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ în evluare.
Corectarea pasivelor:
 datoriile se evaluează la valoarea probabilă de piată;
 creditele pe termen lung se evaluează după aceleasi principii ca si imobilizările financiare
acordate de întreprindere;
 includerea în datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a căror estimare este
posibilă.

4.3 Discounted Cash-Flow (DCF)

Această metodă este cea mai evoluată dintre metodele de evaluare. Metoda DCF sau
metoda fluxurilor nete de trezorerie sau metoda fluxurilor financiare are ca bază teoretică
determinarea eficientei economice a investitiilor.
Din punct de vedere cantitativ notiunea de cash- flow se întâlneste sub două forme si
anume:
 cash- flow brut format din: - profitul net corectat
- amortizare
- provizioanele cu caracter de rezervă.
 Cash- flow net disponibil care se compune din trei agregate clasice:
-cash- flow operational(sau de exploatare);
 -cash- flow pentru activitatea de investitii;
-cash- flow din activitatea de finantare.
Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordări corecte a principiilor si ipotezelor
specifice metodei DCF sunt:
 Proiectia profitului net pe baza evolutiei previzibile a veniturilor si cheltuielilor(ct.CPP);
 Estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment(NFR);
 Stabilirea valorii investitiei necesare pentru functionarea eficientă a societătii si a
impactului lor economic asupra evolutiei CA(cifrei de afaceri) si elementelor de ch.
 Calcularea valorii reziduale;
 Stabilirea ratei de actualizare;
 Calcularea valorii financiare a întreprinderii;
 Corectarea valorii finale cu prima de control si cu diminuarea pentru lipsa de lichiditate.

Tabelul nr.5 Situatia activelor si datoriilor la Raiffeisen Bank 2009

Valoare Corectii Valoare
Elemente patrimoniale
contabilă Ron’000 corectată
Ron’000 Ron’000
Numerar si echivalent de numerar 4.738.926 - 4.738.926
Active financiare detinute 159.104 - 159.104
Credite si avansuri acordate 505.818 - 505.818
băncilor
Credite si avansuri acordate 10.599.623 - 10.599.623
clientilor
Titluri de valoare 3.578.080 - 3.578.080
Participatii 50.356 - 50.356
Imobilizări corporale 337.399 +60.000;- 362.399
35.000
Imobilizari necorporale:
-cheltuieli de dezvoltare
-alte imob.necorporale 102.746 -10.000 92.746
Creante privind impozitul amânat 4.650 - 4.650
Creante privind impozitul pe 70.438 - 70.438
profitul curent
Alte active 170.715 170.715
TOTAL ACTIVE 20.317.855 +15.000 20.332.855
Datorii financiare detinute 27.995 - 27.995
Depozite de la bănci 2.455.175 - 2.455.175
Depozite de la clienti 14.386.296 - 14.386.296
 Credite de la bănci si alte institutii 440.745 - 440.745
financiare
Datorii subordonate 380.262 - 380.262
Provizioane 40.494 - 40.494
Datorie privind impozitul amânat 4.204 - 4.204
Datorie privind impozitul pe 165 - 165
profit
Alte datorii 390.724 -700 390.024
TOTAL DATORII 18.126.060 -700 18.125.360
Sursa: Prelucrare proprie cu date din Situatiile Financiare ale Raiffeisen Bank
Activul net contabil =20.317.855 lei – 18.126.060 lei = 2.207.495 lei
Activul net corectat se calculează ca diferentă dintre activul contabil corectat si datoriile
totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung).

ACTIVUL NET CORECTAT = ACTIVUL CONTABIL CORECTAT− DATORII TOTALE

CORECTATE

Activul net corectat = 20.332.855 lei – 18.125.360 lei = 2.207.495lei

ACTIVUL NET CORECTAT = 2.207.495lei

ACTIVUL NET CONTABIL = 2.207.495 LEI

Informatii suplimentare privind evaluarea prin metoda activului corectat, acestea sunt
urmatoarele:
1. În categoria altor imobilizări necorporale este inclus un program informatic pentru baza
de date a băncii, achizitionându-se în urmă cu 2 ani la pretul de 10.000 lei, care nu mai este
utilizat în prezent în societate si pentru care aceasta nu detine licentă de vânzare.
2. Valoarea contabilă a unui teren intravilan detinut de bancă, este de 56.000 lei, iar
suprafata de teren detinută este de 800 m.p. Pretul de tranzactionare pentru terenuri similare la
data raportului este de 145 lei/ m.p.
Evaluarea terenului se realizează prin comparatie cu valoarea de piată si anume:
Valoarea de piată = 80 m.p. ∙ 145 lei/m.p. = 116.000 lei;
Valoarea contabilă = = 56.000 lei
Diferenta de pret este următoarea = + 60.000 lei
 3. Pe parcursul anului, în sedinta AGA, s-a hotărât la achizitionarea unei case de vacantă
din lemn, în valoare de 35.000 lei. Fiindcă asemenea case sunt achizitionate numai pentru
protocol, acestea nu se evaluează.
 includerea în datorii a provizioanelor.

Cap.5 DIAGNOSTICUL STARII VIITOARE

O societate poate fi evaluată prin lichiditătile pe care urmează să le genereze în viitor.

Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie(cash flow-ul) previzionale susceptibile a fi obtinute în
următorii ani. Pentru un astfel de demers, în primul rând, trebuie să definim metoda de măsurare a
fluxurilor de trezorerie. Cele două metode, cea directă si cea indirectă care pot fi utilizate cu acest
scop, fac distinctia între fluxurile din activităti de exploatare, activităti de investitii, activităti de
finantare.
Metoda indirectă porneste de la profitul net înainte de impozitare la care se adaugă
amortizările, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare, se
ajustează (+/-) stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activităti de exploatare la
care se adaugă sau scade fluxul din activitătile de investitii si finantare.
Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se bazează pe încasările de la clienti
din care se scad plătile către furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit la care se
adaugă sau scade numerarul rezultat din activităti de investitii (achizitia de clădiri, echipamente sau
vânzarea lor) numerarul rezultat din activităti de finantare( emisiuni de actiuni).
După alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de constructie
a unei proiectii a activitătii societătii în următorii ani pe care dorim să-i previzionăm. Prin realizarea
unei astfel de situatii, se încearcă să se estimeze nevoia viitoare de investitii(corporale, necorporale),
posibilitătile operatiunilor financiare(achizitii sau vînzări de actiuni, operatiuni de leasing),
necesarul pentru asigurarea functionării curente a societătii care să asigure o dezvoltare constantă a
activitătilor.
Metoda discounted Cash- Flow (DCF)
Estimarea valorii societătii prin metoda DCF se bazează pe următoarea relatie:

V= , unde
 a= rata de actualizare; i = numărul de ani ai perioadei de previziune explicită;
VR = valoarea reziduală; CFi = cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită.
Ipoteză de lucru:
1. Profitul net (PN) estimat se stabilizează la 24,5% din cifra de afaceri(CA).
2. Necesarul de fond de rulment (NFR) se estimează stabil ca mărime relativă la 35% din cifra
de afaceri (CA).
3. Investitiile se estimează la 11.500 lei /an.
4. Amortizarea se consideră stabilă la 6.600 lei/an.
5. În perioada de previziune explicită (3 ani) are loc rambursarea unui credit cu rate egale de
12.500 lei /an.
6. Necesarul de fond de rulment(NFR) anul de bază(anul în care începem calculele) este de
1.068.792 lei.

Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani

Indicatori Anul de bază- 2010 2011 2012
2009(1000 Ron) (1000 Ron) (1000 Ron) (1000Ron)
1 2 3 4 5
Cifra de afaceri 3.053.692 3.206.378 3.527.016 4.056.068
Cresterea CA 5% 10% 15%
Profitul 785.562 864.119 993.736
net(24.5% din
CA)
NFR(35% din 1.068.792 1.122.232 1.234.455 1.419.623
CA)
∆NFR 53.440 112.223 185.168

Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani

Sursa: Prelucrare proprie după ipoteza de lucru si CCP

Tabelul nr.6 Ipoteză de lucru pentru perioada de previziune explicită(2010,2011,2012)

Agregate clasice 2010 2011 2012
(1.000 Ron) (1.000 Ron) (1.000 Ron)
Cash-flow operational ꞊ 738.722 758.496 815.168
profit net 785.562 864.119 993.736
+ amortizarea + 6.600 + 6.600 +6.600
±crest/descrest.NFR −53.440 −112.223 −185.168

Cash-flow investitii ꞊ −11.500 −11.500 −11.500

−11.500 0
−achizitii mijloace fixe −11.500 −11.500
+vânzări de mijl.fixe 0 0

Cash-flow finantare ꞊ 37.500 −12.500 −12.500

+majorare cap.social +50.000 0 0
−rambursări credite −12.500 −12.500 −12.500

CASH-FLOW TOTAL 764.722 734.496 791.168

TOTAL GENERAL = 2.290.386

Sursa: Prelucrare proprie

Estimarea valorii societătii prin metoda DCF se bazează pe următoarea relatie:

(1.000 Ron)

V= , unde

a= rata de actualizare; i = numărul de ani ai perioadei de previziune explicită;

VR = valoarea reziduală; CFi = cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită.

Din formula valorii calculăm mai întâi al doilea termen adică: , mai departe din acest

termen calculăm VR(valoarea reziduală) si atunci vom avea: VR= , unde

(a) este rata de actualizare si( g ) este rata de crestere, atunci VR = ,

Deci, = = = 159.586, acest rezultat reprezintă al doilea termen.

Acum vom calcula CFi (cash-flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită.

CF1(2010) = = = 415.338 ;

CF2(2011) = = 216.947 ;

CF3(20 12) = = = 126.996 ;

CF1+ CF2 + CF3 = 415.338 + 216.947 + 126.996 = 759.291.

V= deci, cu ajutorul acestei formule vom calcula valoarea societătii si va

fi în felul următor:
V = 759.291 + 159.586 = 918.867, deci V = 918.867 si reprezintă valoarea societătii prin metoda
fluxului de trezorerie redus.

CONCLUZII – cu privire la utilizarea metodelor de evaluare pentru o societate cu obiect de

activitate bancar
Metoda DCF
Societatea comercială cu obiect de activitate bancar este o societate comercială pe acsiuni al
cărei obiect de activitate este acla de finantare a activitătilor economice, de a mijloci circulatia
fluxurilor de bani în economie, de a sprijini financiar atît pe agentii economici producători, cât si pe
cei consumatori (populatia), prin oferirea de credite si constituirea de depozite, alte activităti
întreprinse de o societate bancară tin de domeniul pietei de capital, mai precis pe piata primară, prin
plasarea pe piată a titlurile financiare(actiuni si obligatiuni). Într-un cuvănt, activitatea inei societăti
bancare presupuse exclusiv circulatia fluxurilor de bani în economie.
 Metoda DF este cea mai complexă metodă de evaluare, ce presupune actualizarea fluxurilor
viitoare de venituri.
Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancară presupune scoaterea în
evidentă a eficientei a unei investitii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea în
considerare a tuturor investitiilot efectuate de agentii economici, se poate, determina gradul de
eficientă a investitiile la nivelul întregii economii.

Metoda activului net contabil

Ca orice metodă de evaluare patrimonială, aplicarea ei presupune efectuarea unor corectii la
nivelul indicatorilor din ultimul bilant încheiat, atât în cazul activelor cât si în cazul pasivelor unei
societăti. Ajustările efectuate la nivelul bilantului au ca scop aducerea la zi a unei valorii unei
întreprinderi.
Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea în evidentă a unei
valori cât mai actuale a societătii, prin:
Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori, cum ar fi
cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au sanse minime de a se transforma
în inovatii.
Toate aceste ajustări au scopul de scoate în evidenta valoarea întreprinderii prin prisma
capacitătilor sale de eficientizare a investitiilor( faptul că s-au efectuat cheltuieli de cercetare-
dezvoltare, dar sansele acestora de a se concretiza în inovatii sunt minime, nu garantează
dezvoltarea entitătii economice si deci, nu putem vorbi de o eficientă a unor investitii în produse
noi.
Luarea în considerare a clădirilor, a terenurilor si a altor constructii la valoarea lor de piată,
fără a se tine cont de amplasarea lor, implică ignorarea caracterului speculativ în functie de zonă, al
valorii imobilizărilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Mitică Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006.
2. Marin Preda, Initiere în evoluarea întreprinderilor ,Editura Ceccar, Bucuresti, 2009.
3. Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economică, Bucureşti,
2002;
4. Gust Marius, Management bancar, Editura Independentă, Bucuresti, 2004.
5. Manolescu Gheorghe, Management bancar – Analiza rezultatelor financiare, Editura
Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2001;
 Rapoartele anuale 2007, 2008, 2009 ale Raiffeisen Bank;
 www. Raiffeisen.ro;
 www.bnr.ro;