UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: TEHNICI CONTABILE SI FINANCIARE DE GESTIUNE A

AFACERILOR

Evaluarea unei societăți comerciale cu activitate de transporturi

Regia Autonomă de Transport Constanța

Profesor coordonator:

Pepi Mitică

Studenți:

Borș (Ungureanu) Georgeta Emanuela

Matanie (Ghimpu) Isabella Iulia

CONSTANTA

2018
 Cuprins

Capitolul 1 – Descrierea misiunii de evaluare

1.1. Prezentarea întreprinderii evaluate

1.2. Data efectivă a evaluării
1.3. Baza de evaluare
1.4. Proprietarul participatiei evaluate
1.5. Scopul si utilizarea raportului de evaluare
1.6. Clientul și destinatarul lucrării de evaluare
1.7. Cadrul de reglementare
1.8. Ipotezele si conditiile limitative
1.9. Conformitatea cu standardele de evaluare

Capitolul 2 – Diagnosticul intreprinderii evaluate

2.1. Scurt istoric

2.2. Tipul întreprinderii
2.3. Produse si servicii
2.4. Piața întreprinderii
2.5. Analiza clienților și furnizorilor
2.6. Concurenta
2.7. Dotari tehnologice principale
2.8. Angajati
2.9. Management
2.10. Analiza financiara a intreprinderii
2.11. Sursele de informatii utilizate, actualitatea si gradul lor de credibilitate

Capitolul 3 – Aplicarea metodelor de evaluare

3.1. Aplicarea metodelor bazate pe active

3.2. Aplicarea metodelor bazate pe venituri
3.3. Aplicarea metodelor bazate pe compararea de piata
3.4. Justificarea alegerii metodelor de evaluare

Capitolul 4 - Valoarea estimata propusa, opinia si concluziile evaluatorului.

4.1. Valoarea estimata propusa

4.2. Opinia si concluziile evaluatorului.

Capitolul I - Descrierea misiunii de evaluare

Evaluarea unui bun reprezintă activitatea prin care se stabilește valoarea la zi a acelui bun sau
a activului individual, singular din patrimoniul folosit la o anumită întreprindere. Acestea se regăsesc
în bilanțurile agenților economici sub denumirea de:
2
 o Mijloace fixe, terenuri, clădiri, utilaje și mijloace de lucru (uzura fizică și morală,
rentabilitatea economică a acestora)
o Stocuri: materii prime

o Creanțe

o Disponibilități bănești

o Nivelul rezervei minime obligatorii, nivelul disponibilităților bănești

o Capacitatea de a mijloci activități economice și fluxuri de numerar

o Capitalul propriu, modalități de finanțare, acționariat.

Evaluarea unei întreprinderi asigură cele mai sigure date și informații ce privesc valoarea globală a
unei întreprinderi la un anumit moment dat.

1.1. Prezentarea intreprinderii evaluate

RATC, acronim pentru Regia Autonomă de Transport Constanța, este compania de

transport ce operează în municipiul Constanța și împrejurimi. Rețeaua de transport public din
Constanța cuprinde 18 trasee care leagă zilnic principalele zone ale orașului precum și traseele
estivale care fac legatura între Gară și Mamaia, în perioada sezonului turistic.
Regia dispune de o stație ITP modernă, autorizată să efectueze inspecții tehnice pentru toate tipurile
de autovehicule.

1.2. Data efectiva a evaluarii

Evaluarea intreprinderii RATC s-a desfasurat in perioada 01.10.2017 – 01.02.2018.

1.3. Baza de evaluare

Baza de evaluare o constituie intreprinderea in totalitatea ei.

1.4. Proprietarul participației evaluate

RATC a fost înființată în baza Legii 15/1990 și a Deciziei 729/28.12.1990 a Prefecturii

județului Constanța. Conform Hotărârii Consiliului Local Constanța nr. 333/02.1996 Regia a trecut în
subordinea Consiliului Local al Municipiului Constanța. Regia Autonomă este condusă de un consiliu
de administrație format dintr-un președinte și cinci membri dintre care unul este reprezentant al MFP.
Director General este domnul Tănase Ovidiu Cristian.

1.5. Scopul si utilizarea raportului de evaluare

Scopul si utilizarea raportului de evaluare consta in determinarea valorii de piata in vederea informarii
clientului asupra acesteia.

1.6. Clientul și destinatarul lucrării de evaluare

3
 Această lucrare se dorește a fi o evaluare a Regiei Autonome de Transport Constanța și este
concepută sub îndrumarea profesorului Pepi Mitică.

1.7. Cadrul de reglementare

Raportul de evaluare de a stabili valoarea de piata in conformitate cu Strandardele de Evaluare

ANEVAR editia 2018, ce au intrat in vigoare la data de 1 ianuare 2018, dar care se recomanda a fi
utilizate si anterior acestei date.

1.8. Ipotezele si conditiile limitative

La baza evaluarii stau o serie de ipoteze si conditii limitative, prezentate in cele ce urmeaza. Opinia
evaluatorului este exprimata in concordanta cu aceste ipoteze si concluzii, precum si cu celelalte
aprecieri din acest raport.

Principalele ipoteze si limite de care s-a tinut seama in elaborarea prezentului raport de evaluare sunt
urmatoarele:

Ipoteze:
 Aspectele juridice se bazeaza exclusiv pe informatiile si documentele furnizate de catre
proprietar si au fost prezentate fara a se intreprinde verificari sau investigatii
suplimentare. Dreptul de proprietate este considerat valabil si marketabil;
 Nu exista, la data evaluarii alte restrictii sau limitari deosebite, restrictii contractuale,
servituti, leasing, ipoteci, care ar putea influenta sau ingradi dreptul de folosinta al
spatiului de banca creditoare in cazul nerambunsarii creditului.
 Proprietatea este considerată şi evaluată ca fiind liberă de sarcini, proprietarul
angajându-se să pună la dispoziţia finanţatorului un extras de carte funciară actualizat,
în conformitate cu normele interne ale finanţatorului;
 Se presupune ca proprietatea se conformeaza tuturor reglementarilor si restrictiilor de
zonare si utilizare, in afara cazului in care a fost identificata o non-conformitate,
descrisa si luata in considerare in prezentul raport;
 Presupunem ca nu exista nici un fel de contaminanti si costul activitatilor de
decontaminare nu afecteaza valoarea; nu am fost informati de nici o inspectie sau raport
care sa indice prezenta contaminantilor sau a materialelor periculoase;
 Situatia actuala a proprietatii imobiliare si scopul prezentei evaluari au stat la baza
selectarii metodelor de evaluare utilizate si a modalitatilor de aplicare a acestora, pentru
ca valorile rezultate sa conduca la estimarea cea mai probabila a valorii proprietatii in
conditiile tipului valorii selectate;
 Evaluatorul considera ca presupunerile efectuate la aplicarea metodelor de evaluare au
fost rezonabile in lumina faptelor ce sunt disponibile la data evaluarii;
 Evaluatorul a utilizat in estimarea valorii numai informatiile pe care le-a avut la
dispozitie existand posibilitatea existentei si a altor informatii de care evaluatorul nu
avea cunostinta.

Condiţii limitative:

4
  Suprafeţele considerate se bazează pe valorile înscrise in cartea funciara şi schiţa
realizata de evaluator la fata locului;
 valorile estimate in EUR sunt valabile atat timp cat conditiile in care s-a realizat
evaluarea ( starea pietei, nivelul cererii si ofertei, inflatie, evolutia cursului de schimb
etc.) nu se modifica semnificativ. Pe pietele imobiliare valorile pot evolua ascendent sau
descendent o data cu trecerea timpului si variatia lor in raport cu cursul valutar nu este
liniara);
 orice alocare de valori pe componente este valabila numai in cazul utilizarii prezentate in
raport. Valori separate alocate nu trebuie folosite in legatura cu o alta evaluare si sunt
invalide daca sunt astfel utilizate;
 intrarea in posesia unei copii a acestui raport nu implica dreptul de publicare a acestuia;
 evaluatorul, prin natura muncii sale, nu este obligat sa ofere in continuare consultanta
sau sa depuna marturie in instanta relativ la proprietatea in chestiune;
 nici prezentul raport, nici parti ale sale (in special concluzii referitor la valori, identitatea
evaluatorului) nu trebuie publicate sau mediatizate fara acordul prealabil al evaluatorului;
 orice valori estimate in raport se aplica intregii proprietati si orice divizare sau distribuire
a valorii pe interese fractionate va invalida valoarea estimata, in afara cazului in care o
astfel de distribuire a fost prevazuta in raport.

1.9. Conformitatea cu standardele de evaluare

Valoarea a rezultat prin aplicarea metodelor Activul Net Corectat si metoda de evaluare a activelor
necorporale.

Capitolul II – Prezentarea întreprinderii

2.1. Mic istoric

Primul pas făcut în transportul public de călători în județul Constanța a fost punerea în
circulație a tramcarului în anul 1905 – 1906 pe ruta Constanța – Techirghiol , acesta putând transporta
între 8 și 14 persoane. Odată cu înființarea stațiunii Mamaia în 1906, a fost dată în exploatare linia de
cale ferată cu utilizare sezonieră, care făcea legătura între Constanța și Mamaia, realizând un transport
mixt, ziua transport de persoane iar noaptea transport de marfă. Mai târziu sub conducerea inginerului
Radu Stioka, Societatea de Transport Constanța, în data de 30 Mai 1920 inaugurează prima linie de
autobuze pe ruta Constanța – Techirghiol.

În 1935 Societatea de Transport Persoane denumită „ Săgeata”, cu sediul în București, câștigă

concesiunea exclusivă a transportului în comun de persoane din municipiul Constanța. În noiembrie

5
1943 sunt aduse de la Odessa vagoane de tramvai ce au circulat pe ruta Poșta Veche – Bd. Tomis –
Bd. Mamaia – Spitalul Militar și retur, până în 1944 când au fost retrase și trimise înapoi în orașul
Odessa.

În 1948, „ Cooperativa Transportului Dobrogean” avea în dotare 33de autobuze care circulau
pe 5 trasee și era subordonată Consiliului Popular. În anul 1950 activitatea de transport în comun
persoane este integrată în Întreprinderea Comunală Constanța. Începând cu 1955 se înființează primul
serviciu de „Taxi” deservit de 10 autoturisme marca „Pobeda” tip M20.

În 1959 se dă în exploatare prima linie de troleibuze cu o lungime de 10,4 km realizată cu

troleibuze românești tip TV2E. Tot în același an se înființează unitatea de transport în comun de
persoane denumită I.T.C Constanța. La sfârșitul anului 1969 I.T.C Constanța deține spre exploatare
239 de autobuze, 109 troleibuze, 27 taximetre, 72 autovehicule de transport marfă.

În 1979 I.T.C. Constanța se transformă în Întreprinderea Județeană de Transport Local

Constanța, preluând autovehiculele de la unitățile subordonate Consiliului Popular Județean
Constanța, tot în același an este introdusă autotaxarea în mijloacele de transport în comun.

La 1 Ianuarie 1980 I.J.T.L. Constanța avea 5300 de angajați și 1784 de autovehicule din care
811 deserveau transportului în comun, 640 autobuze, 123 troleibuze, 48 taximetre și 973 autovehicule
de transport marfă . În 1984 se inaugurează prima linie de tramvai pe traseul Gară – Sat Vacanță, cu o
lungime de 11,8 km, cale simplă, deservită de 10 tramvaie dublu articulate. În 1984 – 1986 se dau în
exploatare alte două linii de tramvaie însumând 27,5 km cale simplă precum și depoul de tramvaie cu
halele de reparații și întreținere.

În 1990 I.J.T.L Constanța se transformă în Regie Autonomă, iar activitatea de transport

persoane cu taximetrul și cea a autoutilitarelor de transport marfă se desprind formând un agent
separat.

În perioada 2001 – 2004 sunt achiziționate cu ajutorul Consiliului Local al Municipiului

Constanța 130 autobuze tip MAZ 103, demarându-se astfel proiectul de modernizare a parcului de
autovehicule.

În prezent, serviciul de transport public de persoane se desfășoară pe 22 de trasee cu o

lungime totală de 268,6 km, cu opriri în 549 de stații.

2.2. Tipul întreprinderii

RATC este o întreprindere monopolistă cu un coeficient de evaluare subunitar

deoarece în prezent există și alte firme de transport în comun care acționează pe raza
Municipiului.

2.3. Produse si servicii

6
 Serviciile oferite sunt în principal cele de transport public de călători dar Regia mai
desfășoară și alte activități cum ar fi: reparații terți, inspecții tehnice periodice, închirieri
spații, publicitate. Cod CAEN 4931 – Transporturi urbane, suburbane și metropolitane de
călători.

2.4. Piața întreprinderii

Regia acționează pe raza Municipiului Constanța și în zona Metropolitană.

2.5. Analiza clienților și furnizorilor

Unul dintre cei mai importanți parteneri de afaceri este SC. Clean Control ITC SRL
care reprezintă 10, 23 % din totalul facturilor emise către clienți, iar cumpărările de servicii
reprezintă 15,83 % din totalul facturilor primite de la furnizori. Ponderea cea mai mare a
clienților o reprezintă persoanele fizice. În cazul furnizorilor nu am găsit date publice dar
putem presupune ca o pondere importantă o au furnizorii de combustibil, anvelope și piese de
schimb.

2.6. Concurenta

Directorul adjunct al RATC, Dumitru Coiciu, spune că aproximativ 40% din veniturile de pe piaţa
trasportului de persoane, sunt absorbite de firmele de microbuze și maxi – taxi.

2.7. Dotari tehnologice principale

Compania nu a realizate tehnologizari, investitii, modernizari in ultimii 3 ani.

2.8. Angajati

Structua personalului la finele exercitiului auditat se prezinta dupa cum urmeaza:

- Pe categorii profesionale – 722

Personal cu functii de conduere – 5

TESA – 75

Muncitori – 642

- Pe sexe – 722

Femei – 138

Barbate – 584

- Pe grupe de studii – 722

Studii superioare – 84

Studii medii – 277

7
Studii generale – 361

- Pe categorii de varsta – 722

Intre 18-35 ani – 47

Intre 35-45 ani – 140

Peste 45 ani – 535

2.9. Management

Conducerea regiei a fost asigurata ni 2015 de un Consiliu de Administratie format din 7 membri iar in
luna august 2015 format din 5 membri; component a fost modificata in cursul anului.

Membrii Consiliului de administratie au primit in anul 2015 o indemnizatie egala cu 25 % din

indemnizatia luanara neta a Directorului General.

Conducerea executive a regiei a fost asigurata de:

Gheorghe Ungureanu - Președinte

Viorica Gușila - Membru (Reprezentant MFP)

Nicolae-Bogdan Niță - Membru

Cristian-Dumitru Fuior - Membru

Aristide-Cătălin Dumitrache - Membru

Mariana Soceanu - Director Economic

Dumitru Coiciu - Director Adj. Exploatare-Comercial-Marketing

Gevat Bari - Director Tehnic

2.10. Analiza financiara a intreprinderii

Bilanț în formă scurtă 2016

Denumire indicatori lei

Active imobilizate - total 2236542
Active circulante – total, din care: 5649837
Stocuri ( materii prime, materiale consumabile, producție în curs de 1193246
execuție, semifabricate, produse finite, mărfuri, etc.)
Creanțe 3918898
Casa și conturi la bănci 537693
Cheltuieli în avans 42651

Datorii 25360754
Venituri în avans -
Provizioane -
8
Capitaluri – total, din care: -17431724
Capital social subscris vărsat -
Patrimoniul regiei 4514641
Patrimoniul public -

Analiza comparativă a evoluției principalilor indicatori economico-financiari

Denumire indicator 2015 2016 Evoluție %

Lichiditate 0,23 0,34 47,8
Solvabilitate 0,36 0,31 -13,8
Rentabilitate -0,16 -0,13 -18,75

Diagnosticul situațiilor viitoare

Bugetele de venituri și cheltuieli au drept scop ținerea sub control a activității agenților
economici prin intermediul prognozării și urmăririi cheltuielilor ce pot fi acoperite din venituri sau din
alte surse punând în evidență posibilitățile de finanțare a cheltuielilor unităților [Link]
bugetele de venituri și cheltuieli se limitează cheltuielile necesare obținerii de venituri.În practică se
poate face o clasificarea a bugetelor de venituri și cheltuieli după mai multe criterii ca:

1. concepția care stă la baza bugetării veniturilor și cheltuielilor;

2. obiectivul activității bugetare;

3. perioada pentru care se bugetează veniturile și cheltuielile;

4. după sfera de cuprindere a activității bugetate;

5. variația cheltuielilor și veniturilor bugetate;

În raport cu această concepție am hotărât să utilizăm bugetul de tip bănesc conform căruia încasările
reprezintă intrări în sistemul condus (S), iar plățile reprezintă ieșiri din sistemul condus. Ecuația
matematică a acestui tip de buget este:

T=I–P

în care: – T – excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

- I – încasări;

- P – plăţi;

Bugetul pe anul 2017

Denumire indicator (mii lei) Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

Venituri totale din care: 13500 13970 14020 13730
Venituri din exploatare 13389 13857 13907 13617
Venituri financiare 111 113 113 113
Cheltuieli totale din care: 13800 13770 13920 13690
Cheltuieli din exploatare 13770 13740 13890 13660

9
Cheltuieli financiare 30 30 30 30
Rezultat brut -300 200 100 40

Bugetul pe anul 2018

Denumire indicator (mii lei) Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

Venituri totale din care: 15350 16420 16540 14410
Venituri din exploatare 15300 16370 16490 14360
Venituri financiare 50 50 50 50
Cheltuieli totale din care: 15090 14880 14880 13320
Cheltuieli din exploatare 15060 14850 14850 13290
Cheltuieli financiare 30 30 30 30
Rezultat brut 260 1540 1660 1090

2.11. Sursele de informatii utilizate, actulitatea si gradul lor de credibilitate

Principalele surse au fost rapoartele de activitate ale Regiei Autonome de Transport in Comun
Constanta pentru anii 2015-2016, acestea prezentand o credibilitate de 100 %.

CAPITOLUL III – Aplicarea metodelor de evaluare

3.1. Aplicarea metodei de evaluare bazate pe active

Abordarea prin cost - Activul net contabil corectat (ANCC) constă în corectarea (ajustarea) valorilor
contabile ale activelor individuale şi datoriilor întreprinderii în sensul transformării acestora în valori
de piaţă.

Valoarea anumitor tipuri de întreprinderi poate fi derivată dintr-o însumare a activelor şi datoriilor.
Aceasta este numită uneori „abordarea prin activul net" sau „abordarea prin active".

Pentru a estima valorii societăţii prin această metodă, se foloseşte următorul model ca bază de calcul:

Activ Net Corectat = Active - Obligaţii +/- Corecţii

Corecţiile au loc ca urmare a retratării valorii prezente a activelor şi obligaţiilor comparativ cu

costurile istorice la care acestea sunt înregistrate în contabilitate.

Aplicarea metodei ANC s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:

 obţinerea bilanţului în baza balanţei la data de referinţă a raportului de evaluare

01.10.2017;
 evaluarea activelor şi datoriilor, ce înseamnă:o preluarea valorilor contabile dacă nu sunt
justificate corecţii asupra acestor valori; o transformarea valorilor contabile a unor active şi
datorii în valori de piaţă;
 evaluarea activelor şi datoriilor neînregistrate în bilanţ, depistate la data evaluării;
 elaborarea „bilanţului economic” şi calcularea Activului Net Corectat - ANC.

Estimarea valorii prin metoda costului de înlocuire net pentru construcţii se bazează pe comparaţia
costului de construire a unei proprietăţi cu valoarea unei proprietăţi existente.

10
Aplicarea acestei metode implică următorii paşi:

1. Determinarea valorii de înlocuire (reconstrucţie) pentru construcţii;

2. Estimarea deprecierii cumulate;
3. Determinarea valorii rămase a construcţiilor (a Costului de Înlocuire Net - CIN)
prin deducerea deprecierii cumulate din valoarea de înlocuire (reconstrucţie).

Această abordare se poate aplica pentru evaluarea construcţiilor, societatea nedeţinând terenuri.

SPECIFICAŢIE Valori la Corecţii Valori corectate

01.10.2017
I ACTIVE IMOBILIZATE 3.507.889 7.233.846 10.741.735
1 Imobilizări necorporale 411 411
2 Imobilizări corporale 3.266.505 7.233.846 10.500.350
3 Imobilizări financiare 240.973 240.973
II ACTIVE CIRCULANTE 3.604.197 -113.991 3.490.206
1 Stocuri 111.285 111.285
2 Creanţe 2.589.930 -113.991 2.475.939
3 Investitii pe termen scurt 0 0
4 Disponibilităţi băneşti 902.982 902.982
III CHELTUIELI IN AVANS 100.380 100.380
IV DATORII CE TREBUIE 2.216.792 2.216.792
PLATITE INTR-O
PERIOADA DE UN AN
V DATORII CE TREBUIE 10.000 10.000
PLATITE INTR-O
PERIOADA MAI MARE DE
UN AN
VI PROVIZIOANE PENTRU 0 0
RISCURI SI CHELTUIELI
VII VENITURI IN AVANS 0 0
ACTIV NET CORECTAT 4.985.674 7.119.855 12.105.528
(LEI)

3.2. Aplicarea metodei de evaluare bazate pe venituri

În abordarea prin venit, pentru estimarea valorii se utilizează metode [Link] metode sunt
metoda capitalizării fluxului de numerar sau metoda profitului si metoda fluxului de numerar
actualizat.

Valoarea întreprinderii derivă din capitalizarea profiturilor sau fluxurilor de numerar prin aplicarea
unei rate de capitalizare sau unei rate de actualizare, determinate înainte de luarea în considerare a
costurilor serviciului datoriei.

Rata de capitalizare sau rata de actualizare aplicată este costul mediu ponderat al capitalului aferent
unei structuri adecvate a creditelor si capitalurilor proprii.

Pentru a determina valoarea totală a capitalurilor proprii, din valoarea întreprinderii se scade valoarea
de piaţă a datoriilor purtătoare de dobânzi.

11
În mod alternativ, valoarea capitalurilor proprii poate fi determinată prin cuantificarea directă a
fluxului de numerar disponibil pentru acţionari.

Activele redundante, adică activele din afara exploatării, trebuie avute în vedere când se calculează
valoarea întreprinderii sau valoarea capitalurilor proprii.

În abordarea prin venit, situaţiile financiare istorice ale unei entităţi de afaceri se utilizează deseori ca
un reper pentru estimarea venitului sau fluxului de numerar viitor al întreprinderii. Determinarea
tendinţelor istorice, prin intermediul analizei ratelor, poate ajuta la oferirea informaţiilor necesare
pentru estimarea riscului inerent activităţii de exploatare a întreprinderii, în contextual domeniului de
activitate si al previziunilor performanţei viitoare.

Abordarea prin venit se bazează pe capacitatea societăţii Regia Autonoma de Transport in Comun
S.A. de a genera profit.

Evaluatorul nu a avut la dispoziţie un buget de venituri şi cheltuieli pus la dispoziţie de societate,

previziunile viitoare fiind realizate de evaluator pe baza datelor istorice şi pe baza informaţiilor despre
evoluţia pieţei la care a avut acces la data evaluării.

Având în vedere specificul activităţii supuse evaluării, structura veniturilor şi respectiv a costurilor
implicate în realizarea obiectului de activitate, s-a ales ca metodă pentru determinarea valorii
societăţii, metoda fluxului de numerar actualizat.

Potrivit acestei metode, valoarea societăţii este dată de suma fluxurilor de venituri nete în perioada
previzionată, actualizate cu costul mediu al capitalului, la care se adaugă valoarea reziduală la finele
perioadei previzionate, actualizată la data evaluării si activele din afara exploatării.

Metoda fluxurilor financiare actualizate (Discounted Cash-Flow - DCF) se bazează pe premisa că

valoarea societăţii este valoarea prezentă a veniturilor economice viitoare pe care le vor dobândi
proprietarii afacerii.

Patrimoniul societăţii furnizează o valoare, în condiţiile continuităţii activitaţii, pe măsura veniturilor

pe care le generează.

Primul element determinant al valorii societăţii este tipul de flux financiar luat înconsiderare.

Se va evalua capitalul propriu, deci valoarea capitalului acţionarilor. In consecinţă se va determina

cash-flow-ul la dispoziţia acţionarilor.

Valoarea viitoarei societăţii este echivalentă cu valoarea actualizată a fluxurilor financiare produse. Ea
se compune din trei elemente care se calculează separat:

1. valoarea fluxurilor actualizate pentru perioada de previziuni;

2. valoarea terminală (reziduală) actualizată
3. valoarea activelor din afara exploatării.

12
Analiza veniturilor presupune o proiectare în viitor a veniturilor rezultate din vânzarea serviciilor
societăţii. Această analiză implică luarea în considerare a unor aspecte specifice privind piaţa:
cantitatea serviciilor prestate, preţul mediu, dinamica pieţei, presiunile concurenţiale, elasticitatea
preţurilor în raport cu cererea, schimbări în legislaţie.

Fiind o metodă de randament şi având în vedere particularităţile aplicării, argumentele care susţin
utilizarea acestei metode sunt următoarele:

1. Viabilitatea societăţii comerciale în orizontul de timp luat în considerare (5 ani) şi

degajarea unor fluxuri financiare nete pozitive, în condiţii de exploatare normală;
2. Respectarea principiului continuităţii activităţii, potrivit concluziilor desprinse din
analiza diagnostic.

Metoda se aplică sub rezerva certitudinii informaţiilor şi estimărilor puse la dispoziţie de conducerea
societăţii, precum şi din informaţiile disponibile în urma studiului pieţei.

Din punct de vedere metodologic există 2 tipuri de cash-flow net:

 Cash-flow-net disponibil pentru acţionari

 Cash-flow-ul disponibil pentru investitorii în întreprindere

În prezentul raport am utilizat Cash-flow-net disponibil pentru acţionari ce se calculează după

următoarea formulă: Profit curent net (după impozitare) plus amortizare şi alte cheltuieli non
cash(provizioane), minus cheltuieli de capital (investiţii în active imobilizate), minus creşterea
capitalului de lucru, plus creşterea datoriilor purtătoare de dobânzi, după scăderea din acestea a
rambursărilor de credite.

Profit curent net (normalizat) + amortizare - cheltuieli de capital - creşterea sau +descreşterea FRN +
creşterea sau - descreşterea creditelor pe termen lung – dividend pentru acţiuni preferenţiale = CFNA

Valoarea firmei prin metoda fluxurilor nete de disponibilităţi actualizat se determină pe baza formulei
vechi:

n
V SOCIETATE = Σ CFNA / (1+k)p + V termin n / (1+k)n + V active în afara exploatării
p=1

p – numărul de ani ai perioadei de previziune explicită (5 ani)

CFNA – cash-flow net disponibil pentru acţionari

Vtermin - valoarea terminală la finele anului n

Vterminală= CFNAanul 5/(k-g)

k - rata de actualizare este compusă din rata neutră fără risc (Country Default Spread 2,2%) şi prima
de risc pentru acţiuni (Equity Risk Premium 9,11%), date furnizate de site-ul
[Link]

13
g - rata anuală constant previzionată pentru creşterea perpetuă a cash-flowului-net in perioada de
previziune non-explicită (3%).

Conform site-ului [Link]

[Link], necesarul de fond de rulment optim este de intre 10-15% din cifra de afaceri. În
proiectia efectuată am considerat că necesarul de fond de rulment trebuie sa fie de 10% din cifra de
afaceri, astfel că evoluţia variaţiei necesarului de fond de rulment este următoarea:

An 31.10.2017 2015 2016 2017 2018 2019

Stocuri 111.285
Creante 2.589.930
Cheluieli in 100.380
avans
Datorii pe 2.216.792
TS
Venituri in 0
avans
NFR 484.423
Cifra de 5.282.794 11.720.000 12.071.600 12.433.748 12.806.760 13.190.963
afaceri
NFR optim 1.172.000 1.207.160 1.243.375 1.280.676 1.319.096
(10% din CA)
Variatia NFR -687.577 -35.160 -36.215 -37.301 -38.420

Valoarea activelor în afara exploatării cuprinde valoarea disponibilităţilor băneşti deţinute de societate
la 01.10.2017 de 902.982 lei. În baza acestor premise, valoarea întreprinderii prin metoda DCF se
stabileşte astfel:

Anul 2015 2016 2017 2018 2019

Venituri totale 11.874.672 12.230.912 12.597.840 12.975.775 13.365.048

Cheltuieli 9.648.000 9.937.440 10.235.563 10.542.630 10.858.909

totale (fără
amortizare)
Amortizare 900.000 900.000 900.000 900.000 900.000

Profit brut 1.326.672 1.393.472 1.462.276 1.533.145 1.606.139

Anul 2015 2016 2017 2018 2019

Impozit pe 212.268 222.956 233.964 245.303 256.982
profit
Profit net 1.114.404 1.170.517 1.228.312 1.287.841 1.349.157
Variatia NFR -687.577 -35.160 -36.215 -37.301 -38.420
Cash flow brut 1.326.827 2.035.357 2.092.097 2.150.540 2.210.736
Investiţii 710.000 710.000 710.000 710.000 710.000
Variata 0 0 0 0 0
creditelor pe

14
termen lung
CFNA 616.827 1.325.357 1.382.097 1.440.540 1.500.736
Factor de 89,85% 80,73% 72,53% 65,17% 58,55%
actualizare
CFNA 554.202 1.069.898 1.002.428 938.739 878.676
actualizat
Suma CFNA 4.443.943
Valoare terminală 10.586.454
Valoarea DCF (lei) 15.030.397
Valoarea activelor in afara exploatarii (lei) 902.982

Valoarea societăţii prin DCF (lei) 15.933.379

3.3. Aplicarea metodei de evaloare bazate pe compararea de piata

Abordarea prin piaţă compară întreprinderea subiect cu întreprinderi, participaţii si acţiuni

similare, care au fost tranzacţionate pe piaţă si cu orice tranzacţii relevante cu acţiuni ale aceleiasi
întreprinderi.

Cele trei surse uzuale de date, utilizate în abordarea prin piaţă, sunt pieţele de capital pe
care se tranzacţionează participaţiile la întreprinderi similare, piaţa achiziţiilor în care se cumpără si se
vând întreprinderi în ansamblul lor, precum si tranzacţiile anterioare sau oferte de tranzacţii de acţiuni
ale întreprinderii subiect.

În abordarea prin piaţă trebuie să existe o bază credibilă pentru comparaţii cu întreprinderi
similare. Aceste întreprinderi similare ar trebui să fie din acelaşi domeniu de activitate cu
întreprinderea subiect sau dintr-un domeniu care este influenţat de aceleaşi variabile economice.
Pentru a constitui o bază rezonabilă pentru comparaţie, factorii care urmează să fie luaţi în considerare
sunt următorii:

 Asemănarea cu întreprinderea subiect în ceea ce priveşte caracteristicile calitative şi

cantitative ale întreprinderii;
 Volumul şi posibilitatea verificării datelor întreprinderii similare;
 Dacă preţul întreprinderii similare reflectă o tranzacţie nepărtinitoare. Pentru utilizarea
abordării prin comparaţie ar trebui făcută o analiză comparativă a asemănărilor şi diferenţelor
calitative şi cantitative dintre întreprinderile similare şi întreprinderea subiect.

3.4. Justificarea alegerii metodelor de evaluare

Am ales metoda ANC deoarece are drept scop eliminarea limitelor activului net contabil si de a da o
dimensiune valorii intreprinderii mai aproape de realitatea economica. El presupune analiza critica a
fiecarui element de calcul in functie de realitatea concreta si de valoarea acesteia din chiar momentul
evaluarii. Iar metoda de evaluare a activelor necorporale am ales-o deoarece este cea mai potrivită
metodă bazată pe venit deoarece Regia oferă servicii de transport.

15
 CAPITOLUL IV - Valoarea estimata propusa, opinia si concluziile evaluatorului.

4.3. Valoarea estimata propusa

Pentru societatea supusă evaluării, prin aplicarea metodelor de evaluare s-au estimat următoarele
valori:

Abordarea prin Abordarea prin Abordarea prin Valoare propusă

cost (ANC) lei comparaţie venit (DCF) lei lei
12.105.528 nu se aplica 15.933.379 15.933.379

Criteriile pe baza cărora am ajuns la estimarea valorii finale, fundamentată şi semnificativă sunt:

 Adecvarea;
 Precizia;
 Cantitatea informaţiilor.

4.4. Opinia si concluziile evaluatorului

Metoda activului net contabil corectat a avut în vedere evaluarea unor bunuri atipice, pentru
care nu am găsit comparabile, cantitatea şi calitatea informaţiilor nerecomandând utilizarea acestei
metode. În baza analizei efectuate şi având în vedere raţionamentul profesional, apreciez că abordarea
prin venit reflectă cel mai bine valoarea societăţii. De aceea recomand valoarea stabilită prin
abordarea prin venit (DCF), care în opinia mea este cea mai adecvată în situaţia prezentă.

16