UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR BRAOV

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR

PROIECT LA ANALIZ
I DIAGNOSTIC FINANCIAR

SC DAFORA SA

NDRUMTOR:

Prof. Univ. Dr. SUCIU GHEORGHE

MASTERAND:

IGNAT SIMONA-ELENA
 Cuprins

I. Date de identificare
II. Analiza economico financiara
III. Diagnosticul tehnic
IV. Diagnosticul comercial
V. Diagnosticul juridic
VI.Diagnosticul resurselor umane
VII. Abordarea prin comparatie
VIII. Abordarea pe baza de venit
IX.Reconcilierea rezultatelor. Opinia evaluatorului

CAPITOLUL I: Date de identificare

1.1. Scurt istoric i prezentarea ntreprinderii

Fiind lider pe piaa de foraj din Romnia, S.C. DAFORA S.A. execut servicii de foraj onshore pentru
petrol, gaze naturale i ape geotermale, lucrri de probe producie i workover, ct i servicii de mentenan i
transport pentru echipamentele de foraj.

Beneficiind de o experien vast n exploatarea de petrol i gaze, Dafora a contractat majoritatea

lucrrilor de foraj pentru companiile internaionale implicate n acest sector pe piaa din Romnia. ndelungata
activitate n acest domeniu, garania executrii servicilor de calitate alturi de implicarea i calificarea
angajailor Dafora, au dus la promovoarea serviciilor i pe pieele de foraj internaionale prin contracte
derulate n Tanzania, Uganda, Sudan, Mozambic, Bulgaria i Frana. ncepand cu anul 2007 societatea ofer
servicii i pentru clienii din Ucraina prin filiala Dafora Ucraina.

De asemenea, Dafora S.A. are o bun experien n ceea ce privete realizarea construciilor civile,
industriale, aeroportuare i de infrastructura. Iar in cadrul diviziei de construcii functioneaz o fabrica de
confecii metalice i tmplrie PVC, precum i cea mai performant staie de betoane din zon.

Echipamentul tehnic, ntregul personal coordonat de specialiti calificai i atestai n domeniile de

referin, alturi de multitudinea de proiecte derulate determin o poziie bun a companiei pe piaa.

1.2. Prezentarea evaluatorului

Printre posibilii evaluatori se pot afla : firme ce ofer servicii de audit sau de BPO (business process
outsourcing), analiti economico-financiari, creditori bancari, investitori etc.

Elementele pe care acestia le au n vedere la evaluarea ntreprinderii sunt : activele tangibile

(echipamente, utilaje, stocuri etc.)i intangibile (brevete, licente, contacte), know-how-ul, capacitatea
ntreprinderii de a genera lichiditi i de a se autofinana, capacitatea de rambursare a datoriilor
(solvabilitatea imediat i solvabilitatea finala), capacitatea de a creea valoare adaugata, capacitatea de a
distribui dividende i rata de distribuie a dividendelor, clienii i furnizorii ntreprinderii s.a.

Documentul prin care se contracteaz o lucrare de evaluare poate mbrca urmatoarele forme :
- contract de prestari servicii ;
- scrisoare de misiune.
Indiferent de forma utilizat, documentul de contractare este iniiat de evaluator i trebuie s conin,
n mod obligatoriu, prevederi referitoare la :
 - obiectul i scopul evalurii ;
- estimarea modului de abordare a evalurii i eventual a metodelor ce vor fi aplicate ;
- sursele documentare ce vor fi folosite de evaluator ;
- modul de raportare : eventualele rapoarte intermediare i raportarea final, documentul de raportare i
responsabiliti legate de divulgare ;
- onorarii;
- termene de realizare a lucrarilor ;
- eventualul arbritraj prealabil recurgerii la aciuni introduse la instanele de drept comun.

1.3. Scopul evaluarii, clientul si beneficiarul raportului de evaluare

Scopul evaluarii : determinarea valorii de piaa a ntreprinderii, a valorii actualizate nete a activelor i
datoriilor i estimarea valorii intrinseci a unei aciuni, n vederea atragerii unor noi investitori care sa ajute la
extinderea afacerilor companiei.
Clientul evaluarii : SC DAFORA SA
Beneficiarul evaluarii : Berkshire Hathaway, Inc.

1.4. Tipul de valoare, data evaluarii si data raportului de evaluare

Evaluarea se va face la valoarea de pia a ntreprinderii. Valoarea de pia reprezint suma estimat
pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii, ntre un cumprtor decis i un vnztor hotrt,
ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dup o activitate de marketing corespunztoare, n care prile
implicate au acionat n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere.
Evaluarea este realizata in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare in vigoare, din care,
inand seama de scopul evaluarii, n principal cu IVS 1 Valoarea de pia si GN 6 Evaluarea ntreprinderii.

1.5. Ipoteze i condiii limitative

Evaluatorul si asum ntreaga responsabilitate cu privire la opiniile exprimate n prezentul raport de

evaluare.
Pe parcursul elaborarii prezentului raport de evaluare au fost luate n considerare urmtoarele ipoteze
i condiii limitative:
- se presupune de ctre evaluator c nu exist condiii ascunse sau neevideniate ale proprietii, care ar
face ca proprietatea s valoreze mai mult sau mai putin, neasumndu-se nici o rspundere pentru
astfel de condiii ;
 - se presupune c toate datele i informaiile sunt autentice i corecte;
- se presupune de ctre evaluator c proprietatea este deinut cu responsabilitate i c se aplica un
management competent al acesteia;
- evaluatorul, prin natura evaluarii, nu va fi solicitat sa ofere consultata ulterioara sau sa depuna
marturie in instanta in legatura cu proprietatea in cauza decat daca au fost facute initial aranjamente in
aceasta privinta;
- prezentul raport de evaluare nu va putea fi inclus in intregime sau partial in documente, circulare sau
declaratii, nici publicat sau mentionat in alt fel, fara acordul scris al evaluatorului si respectiv al
clientului acestuia, cu precizarea expresa a formei si a contextului in care ar urma sa apara;
- posesia acestui raport sau a unei copii nu confera dreptul de publicare;
- nici una dintre partile raportului nu vor fi difuzate public prin reclama, relatii publice, stiri, agentii de
vanzare sau alte cai mediatice, fara acordul scris si aprobarea evaluatorului;
- evaluatorul i asum ntreaga responsabilitate cu privire la opiniile exprimate n prezentul raport de
evaluare.

1.6. Declaratia de conformitate:

Evaluatorii declar c sunt neutri i c nu au nici un interes prezent sau viitor asupra proprietii
evaluate.
Prin prezenta lucrare certificm c toate datele i informaiile prezentate n raport sunt corecte i
adevarate i au fost verificate n limitele posibilitilor evaluatorilor .
Analizele, opiniile i concluziile prezentate n raport sunt personale, limitate de ipotezele i condiiile
limitative specifice i nu sunt influenate de vreun factor exterior sau obligaii materiale sau morale.
Prezentul raport a fost elaborate in conformitate cu Codul Deontologic al profesiei de evaluator si cu
Standardele Internationale de Evaluare.
Datele, informaiile i coninutul prezentului raport fiind confideniale, nu vor putea fi copiate n parte
sau n totalitate i nu vor putea fi transmise unor teri fr acordul scris i prealabil al evaluatorului
 CAPITOLUL II: Analiza economico-financiar

Pentru efectuarea analizei economico financiare s-au calculat indicatori i indici de structura, evoluie
i eficiena pe perioada 2013 2015.
Aspectele urmarite n analiza se refera cu precadere la obiectivele stabilite pentru ansamblul raportului
de evaluare:
- structura financiar;
- estimarea riscurilor implicate de specificul activitii societii;
- separarea i evaluarea acelor tendine care au caracter permanent i deci au probabilitate de prelungire in
viitor;
- selectarea elementelor excepionale, de conjunctura, pentru care exista o probabilitate redus de a afecta
evoluia viitoare a societii.

Analiza financiar a fost astfel structurat ncat s acopere aspectele menionate, rezultnd urmatoarele
subcapitole:
1. Analiza financiar-patrimonial;
2. Analiza rentabilitii.

2.1. Analiza financiar-patrimonial

2.1.1. Analiza bilanului

2013 2014 2015

Indicatori
(mii lei) (%) (mii lei) (%) (mii lei) (%)
ACTIVE IMOBILIZATE 248,194 51.67% 235,321 49.85% 256,379 53.20%
Imobilizari necorporale 86 0.02% 72 0.02% 173 0.04%
Imobilizari corporale 246,852 51.39% 234,173 49.61% 254,851 52.88%
Imobilizari financiare 1,256 0.26% 1,076 0.23% 1,355 0.28%
ACTIVE CIRCULANTE 231,851 30.94% 236,629 32.95% 225,386 30.16%
 Stocuri 13,245 2.76% 10,406 2.20% 13,816 2.87%
Creante 120,118 25.01% 130,131 27.57% 119,350 24.77%
Disponibilitati 15,234 3.17% 14,985 3.17% 12,199 2.53%
Investii financiare 83,254 17.33% 81,107 17.18% 80,021 16.61%
Cheltuieli in avans 265 0.06% 82 0.02% 143 0.03%
TOTAL ACTIV 480,310 100.00% 472,032 100.00% 481,908 100.00%
CAPITAL PROPRIU 117,084 24.38% 115,910 24.56% 117,109 24.30%
Capital social 97,358 20.27% 97,358 20.63% 97,358 20.20%
Prime legate de capital - 0.00% - 0.00% - 0.00%
Diferente din reevaluare - 0.00% - 0.00% - 0.00%
Rezerve(legale,statutare,din
17,127 3.57% 17,200 3.64% 12,067 2.50%
conversie, din reevaluare etc.)
Profit net al exercitiului 2,736 0.57% 1,456 0.31% 8,146 1.69%

Repartizarea profitului 137 0.03% 104 0.02% 462 0.10%

DATORII TOTALE 361,486 75.26% 352,852 74.75% 361,416 75.00%
Creditori 168,441 35.07% 159,874 33.87% 152,874 31.72%
Furnizori 21,565 4.49% 25,064 5.31% 32,583 6.76%

Alte datorii 171,480 35.70% 167,914 35.57% 175,959 36.51%

Provizioane 1,740 0.36% 1,605 0.34% 1,990 0.41%
Venitui in avans - 0.00% 1,665 0.35% 1,393 0.29%
TOTAL PASIV 480,310 100.00% 472,032 100.00% 481,908 100.00%

Patrimoniul net al ntreprinderii n perioada analizat a avut urmtoarea evoluie: 117.084 mii lei in
2013; 115.910 mii lei in 2014 si 117.109 mii lei in 2015. Din punct de vedere al structurii avem:

a) Structura activelor
Din analiza n evoluie a structurii activelor reies caracteristicile unei societi specializate n
activitatea de prestari servicii (extracia petrolului i construcii).

Ponderea imobilizrilor totale la sfarsitul anului 2015 este de 53.20% din total active, din care:

- 52,88% imobilizari corporale;

- 0,28 % imobilizari financiare;
- 0,04% imobilizari necorporale.

Astfel, ntrucat imobilizrile corporale au cea mai mare pondere n totalul activelor, societatea se
bazeaz foarte mult pe utilajele proprii pentru a-i desfura activitatea de baza (extracia petrolului). Prin
urmare, ponderea stocurilor este una mult mai mica (de doar 2,87 %) i totodat far fluctuaii mari de la o
perioad la alta, acestea revenind n mare parte activitii de construcii.

O pondere important n total active o au si creanele, care au crescut de la 25,01% in 2013, la 27,57%
in 2014, iar apoi au sczut pana la 24,77% n 2015. Riscul de nencasare calculat de managementul companiei
pentru creanele aferente anului 2014 este 0.
 b) Structura capitalului utilizat
Majoritatea capitalului utilizat este de natura resurselor atrase (creditele pe termen lung au o pondere
importanta in totalul pasivelor, de 35,07% in 2013, 33,87% in 2014 si 31,72 % in 2015).
Referitor la structura surselor de finanare a patrimoniului net, se observ faptul c ponderea
capitalului social ramne constant pe parcursul perioadei analizate.

2.1.2. Analiza indicatorilor de gestiune

Durata de rotatie (zile) 2013 2014 2015

Activului total 643 1,045 800
Activelor circulante 310 524 374
Creantelor 161 288 198
Stocurilor 18 23 23
Furnizorilor 29 55 54
Datoriilor 484 781 600
Numar rotatii activ 1.16 0.69 0.96
CIFRA DE AFACERI (mii lei) 269,018 162,587 216,824

Analiza vitezelor de rotaie a structurilor patrimoniale a societii comerciale pe orizontul de timp analizat
evideniaz att schimbri n politica financiara a societii comerciale, ct i influene date de factorii externi,
inclusiv factori legati de conjunctura macroeconomica, de raportul de forte cu partenerii (furnizori, clienti) etc.

Se observa astfel o scadere considerabila a vitezei de rotaie a activului total in 2014, fa de 2013, cu
aproximativ 400 de zile, redresandu-se cat de cat la finalul perioadei analizate. Acest lucru poate fi explicat printr-
o scadere cu 40 % a CA in 2014, datorata unei restructurari masive a activitatii companiei.

n vreme ce dinamica vitezei de rotaie a stocurilor nu este una foarte seminificant, ntrucat activitatea de
baz a companiei este reprezentat de prestarea de servicii petroliere i de construcii, viteza de ncasare a
creanelor este una mai fluctuant: de la 161 de zile in 2013, la 288 de zile urmatorul an si 198 de zile la sfritul
perioadei.

2.1.3. Analiza capacitii de autofinanare

Solduri intermediare de gestiune 2013 2014 2015

+ Venituri din vanzarea marfurilor 3,673 6,676 8,903
- Cheltuieli din vanzarea marfurilor 3,026 5,772 7,698
=Marja Comerciala 647 904 1,206
+Productia vanduta 265,345 155,910 207,922
+ Productia
exercitiului +Productia imobilizata 5,490 2,737 3,650
+Variatia stocurilor 22,472 36,778 49,047
Total 293,307 195,425 260,619
-Consumuri +Ch.cu mat. prime si materiale
68,515 41,502 55,347
externe
+Ch.privind prestatiile executate 128,265 75,416 100,575
de terti
 +Ch.cu energia si apa 1,803 1,441 1,922
Total 198,583 118,359 157,844
=Valoarea Adaugata 95,371 77,970 103,981
+Venituri din subventii de exploatare - - -
-Cheltuieli cu impozite si taxe 1,040 887 1,183
-Cheltuieli cu remuneratia personalului 35,220 29,417 39,231
-Cheltuieli privind asigurarile sociale 11,338 9,009 12,014
=Excedentul brut de exploatare (E.B.E.) 47,773 38,657 51,553
+Alte venituri de exploatare 2,172 1,660 2,214
-Alte cheltuieli de exploatare (despagubiri,
donatii, active cedate) 3,173 3,698 4,932
-Cheltuieli cu amz si proviz privind deprecierea
imobilizarilor 20,515 15,043 20,061
-Ajustarea activelor circulante si a
provizioanelor (1,395) (729) (972)
=Rezultatul exploatarii 27,652 22,305 29,746
+Rezultatul financiar (24,915) (20,448) (14,559)
=Rezultatul curent 2,737 1,857 15,187
+Rezultatul extraordinar - - -
=Rezultatul brut 2,737 1,857 15,187
-Impozitul pe profit 438 297 2,430
=Rezultatul net 2,299 1,560 12,757
+Cheltuieli nemonetare (amz, proviz, deprecieri
si active cedate) 19,119 14,314 19,089
-Venituri nemonetare (active cedate si subventii) - - -
=Capacitatea de autofinantare(CAF) 21,418 15,874 31,846

Indicatori 2013 2014 2015

Gradul de finantare a investitiei (%) = CAF / Invest. Anuale 157% 113% 255%
Capacitatea de rambursare a datoriilor financiare (%) = Dat. Fin. / CAF 786% 1007% 480%
Rata de acoperire a excedentului brut (%) = CAF / EBE 45% 41% 62%
Rata de acoperire a rezultatului exercitiului (%) = CAF / RN 932% 1018% 250%
Investitii anuale (mii lei) 13,625 14,000 12,500

Gradul de finantare a ivestitiei are valori supraunitare in 2013 - 2015, ntruct investiiile realizate nu
au fost foarte mari.

Capacitatea de rambursare a datoriilor financiare este si ea supraunitara, ntruct au existat

mprumuturi n toi cei 3 ani.

Rata de acoperire a excedentului brut are in perioada analizata valori subunitare, fapt ce se explica prin
valori reduse ale cheltuielilor monetare de natura financiara, n comparaie cu veniturile financiare, i prin
faptul c veniturile excepionale monetare sunt mai mari dect cheltuielile excepionale.

Indicatorul rata de acoperire a rezultatului exerciiului n cei trei ani are valori supraunitare, ceea ce
reprezint o situaie normal.
 2.1.4. Analiza corelaiei creane-obligaii

2013 2014 2015

Indicatori lei % lei % lei %
Cifra de afaceri 269,018 100.00% 162,587 60.44% 216,826 133.36%
Creante 120,118 100.00% 130,131 108.34% 119,350 91.72%
Obligatii 361,486 100.00% 352,852 97.61% 361,416 102.43%
Raportul creante/obligatii 0.33 0.37 0.33

n 2014 fa de 2013, creaele au crescut cu aproximativ 10%, n vreme ce obligaiile au scazut foarte
puin, dar cifra de afaceri a sczut cu 40%, fapt ce influeneaza n mod negativ fluxul de disponibiliti.
n anul urmtor, datorit unei schimbri majore a politicii de management i ptrunderii pe noi piee,
cifra de afaceri crete cu 33,36%, n vreme ce creanele scad foarte puin, iar obligaiile cresc nesemnificativ,
fapt ce determina reducerea gradului de imobilizare a capitalului firmei, deci implicit la o redresare a situaiei.

Indicatori 2013 2014 2015

Durata de imobilizarea a
creantelor 161 288 198
Durata de folosire a surselor
atrase 484 781 600

Mrimea i evoluia indicatorilor confirm concluzia stabilit anterior, n sensul c, dei creanele
nregistreaz creteri substaniale, imobilizarea fondului de rulment este suplinit de sursele atrase
suplimentar.

Analiza acestor indicatori sugereaz specificul unei companii foarte mari, ale carei resurse atrase sunt
folosite pe termen mediu si lung.

2.1.5. Analiza corelaiei fond de rulment - necesar de fond de rulment

Indicatori 2013 2014 2015

Fond de rulment (FR) 37,885 24,115 23,936
Necesar de fond de rulment (NFR) 32,458 19,409 9,312
Trezoreria Neta (TN) 5,427 4,706 14,624
Cifra de afaceri (CA) 269018 162587 216824
Viteza de rotatie a FR (zile) 51 54 40
Viteza de rotatie a NFR (zile) 44 44 16

Conform viziunii franceze, fondul de rulment reprezint surplusul resurselor permanente n raport cu
imobilizrile finanate care se degaj n cadrul ciclului de finanare a investiiilor. Astfel :

FR = Resurse permanente Nevoi permanente

FR = (CPR + Provizioane + Datorii pe termen lung + Subventii pt investitii) Active Imobilizate
 Se observa ca valorile fondului de rulment aferente celor 3 exercitii financiare sunt pozitive, ceea ce
reflecta faptul ca nevoile pe termen lung au fost acoperite, s-a realizat echilibrul pe termen lung si exista un
surplus de resurse permanente care vor fi alocate pentru acoperirea activelor circulante.

Variatia negativa a fondului de rulment arata o evolutie descrescatoare a valorii fondului de rulment in
exercitiul 2014 fata de exercitiul 2013, respectiv 2015 fata de 2014.

Nevoia de fond de rulment reprezinta surplusul nevoilor curente (adica stocuri, creante, cheltuieli in
avans) nefinantat de datoriile curente de exploatare.
NFR = (Nevoi temporare Nevoi de trezorerie) (Resurse temporare Resurse de trezorerie)
NFR = Stocuri + Creante + Ch in avans Dat pe termen scurt Vn in avans + Cr bancare t.sc.

Se observa ca valorile NFR aferente celor 3 exercitii financiare sunt pozitive ; aceasta arata un surplus
al nevoilor temporare in stocuri, creante si cheltuieli in avans, in raport cu resursele temporare ale ciclului de
exploatare respectiv. Situatia este normala, fiind rezultatul unei politici de investitii in stocuri si creante.

Variatia negativa a fondului de rulment arata o nevoie de fond de rulment in scadere in 2014 fata de
2013, respectiv in anul 2015 fata de 2014.

Din interactiunea celor doua forme ale echilibrului financiar prezentate mai sus, se sintetizeaza
trezoreria neta la nivelul intregii activitati.
TN = Nevoi de trezorerie Resurse de trezorerie
TN = FR NFR

In toate cele 3 exercitii, trezoreria neta este pozitiva, ceea ce accentueaza un excedent de trezorerie,
astfel ca resursele permanente si cele temporare acopera nevoile totale de finantare. Acest surplus poate fi
folosit pentru investitii viitoare

Variatia trezoreriei nete in cursul exercitiului reprezinta cash-flow-ul perioadei , adica fluxul monetar
net. In primul excercitiu financiar studiat, variatia trezoreriei nete este negativa, ceea ce indica o evolutie
nefavorabila a trezoreriei firmei in exercitiul 2014 fata de 2013. In exercitiul urmator, aceasta variatie este
pozitiva, trezoreriaevoluand in mod favorabil.

2.1.6. Analiza lichiditii i solvabilitii

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani, solvabilitatea
reprezint capacitatea ntreprinderii de a face faa obligaiilor sale banesti, respectiv de a-i onora plile la
termenele scadente.

Indicatori 2013 2014 2015

Rata lichiditatii generale = ACR / Dat<1an 10.75 9.44 6.92
Rata lichiditatii curente = (ACR-Stocuri) / Dat<1an 10.14 9.03 6.49
Rata de lichiditatii imediate = Disp / Dat<1an 0.71 0.60 0.37
Rata solvabilitatii patrimoniale = CPR / (CPR + Dat>1an) 0.41 0.42 0.43
Rata solvabilitatii generale = AT / Dat. T 1.33 1.34 1.33
 Mrimea indicatorilor arat c, pe termen mediu i lung, ntreprinderea este foarte profitabil.
Lichiditatea imediat prezint valori subunitare, nsa destul de mari pentru acest indicator. Astfel, compania
nu are probleme n a-i asigura disponibilitile necasare onorarii obligaiilor.

Solvabilitatea general ne arat c situaia financiar de ansamblu a ntreprinderii este buna, valoarea
indicatorilor fiind supraunitar pe ntreaga perioad analizat.

Referitor la solvabilitatea patrimoniala, dei indicatorul prezint valori subunitare, aceste date sunt
unele normale pentru o companie care contracteaz credite pe termen lung substaniala (aproape o treime din
pasiv).

2.2. Analiza rentabilitii

2.2.1. Analiza fluxurilor financiare

Indicatori 2013 2014 2015

+Venituri din vanzarea marfurilor 3,673 6,676 8,903
- Cheltuieli privind marfurile 3,026 5,772 7,698
= Marja Comerciala 647 904 1,206
+ Productia vanduta 265,345 155,910 207,922
+ Productia imobilizata 5,490 2,737 3,650
+ Variatia stocurilor 22,472 36,778 49,047
= Productia exercitiului 293,307 195,425 260,619
+ Cheltuieli cu materii prime si materiale 68,515 41,502 55,347
+ Cheltuieli privind prestatiile executate de terti 128,265 75,416 100,575
+ Cheltuieli cu energia si apa 1,803 1,441 1,922
= Consumuri externe 198,583 118,359 157,844
VALOAREA ADAUGATA 95,371 77,970 103,981
Pondere in total venituri (%) 31.59% 37.41% 37.41%

Total venituri 301,903 208,441 277,977

Total cheltuieli 299,166 206,583 275,499
Nr salariati 919 919 671
Profit Brut 2,737 1,857 15,187
Chelt cu salariile 35,220 29,417 39,231
CA 269,018 162,587 216,824
Alte cheltuieli materiale 847 713 927
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 11,338 9,009 11,712
Impozite si taxe 1,039 887 1,153

Indicatori 2013 2014 2015

 Valoarea Adaugata 95,371 77,970 103,981
Valoarea Adaugata/Nr salariati 103.78 84.84 154.96
Profit brut/Nr salariati 2.98 2.02 22.63
Cheltuieli cu salariile/ Valoare adaugata (%) 36.93% 37.73% 37.73%
Cheltuieli cu salariile/ Cheltuieli totale (%) 11.77% 14.24% 14.24%
Cheltuieli cu salariile/ Nr salariati 38.32 32.01 58.47
Numar de salariati 919 919 671

Valoarea adaugat pe salariat a evoluat descrescator n 2014 fata de 2013, datorit acelei restructurri
masive a activitii despre care vorbeam mai sus, nregistrand o cretere n ultimul an, datorit unei reduceri
cu aproximativ 30% a personalului.

Profitul brut raportat la numarul de salariai nu sufer modificari majore n primii doi ani, nsa va
crete considerabil n 2011, pe fondul aceleiai reduceri a numarului de salariai.

Cheltuielile salariale reactualizate raportat la numarul de salariai au nregistrat o uoara scdere n

2014, de la 38,32 lei/salariat n 2013, la 32,01 lei / salariat. In 2015 acest indicator a crescut substanial,
ajungnd la 58,47 lei/salariat, motivul fiind acelai precizat i mai sus.

Indicatori 2013 2014 2015

Profitul brut 2,737 1,857 15,187
Profit brut / CA (%) 1.02% 1.14% 7.00%
Variatie profit brut realizat (%) - -32.15% 717.82%

Se observ o cretere considerabil a profitului raportat la cifra de afaceri, in anul 2015, datorit
schimbrii deciziilor managementului, restructurrii activitii i orientrii pe noi piee.

Indicatori (%) 2013 2014 2015

Cheltuieli privind marfurile 1.01% 2.79% 2.79%
Cheltuieli materiale totale 23.79% 21.13% 21.12%
Cheltuieli cu materiile prime si mat consumabile 22.90% 20.09% 20.09%
Cheltuieli cu energia si apa 0.60% 0.70% 0.70%
Alte cheltuieli materiale 0.28% 0.35% 0.34%
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 42.87% 36.51% 36.51%
Cheltuieli cu personalul-totale 15.56% 18.60% 18.49%
Cheltuieli cu remuneratiile 11.77% 14.24% 14.24%
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 3.79% 4.36% 4.25%
Cheltuieli din exploatare 90.75% 87.84% 74.66%
Cheltuieli financiare 9.25% 12.16% 10.34%
Cheltuieli extraordinare 0.00% 0.00% 0.00%
 Din punct de vedere al structurii costurilor rezult: cea mai mare pondere o au cheltuielile cu lucrrile
i serviciile (fapt ce reprezint o situaie normal avnd n vedere specificul activitii de producie), urmate
de cele cu materiile prime i cele de personal.

Ponderea celorlalte cheltuieli se ncadreaza n limite normale n toi cei trei ani analizati.

2.2.2. Analiza indicatorilor de activitate

Indicatori (%) 2013 2014 2015

Indicele CA 1.00 0.60 1.33
Remunerarea factorului munca 48.82% 49.28% 48.99%
Remunerarea macroeconomiei 1.09% 1.14% 1.11%
Remunerarea intreprinderii 2.87% 2.38% 14.61%

Remunerarea factorului munc se reflect sensibil n echilibrul financiar al ntreprinderii, prin faptul
c avnd valori ridicate n cei trei ani analizai pune n pericol remunerarea celorlali factori participani la
realizarea valorii adaugate.

Indicatorul remunerarea macroeconomiei (statului), ce defineste gradul de fiscalitate care apas asupra
ntreprinderii a avut o fluctuaie nesemnificativa n perioada analizat.

Remunerarea ntreprinderii indic faptul c n 2015, 14,61% din valoarea adgata este destinat
acoperirii capacitii de autofinanare. Evoluia acestui indicator la sfritul perioadei este una interesant,
crescnd foarta mult fa de 2014 (cu peste 12 procente).

2.2.3. Analiza rentabilitii

Diagnosticul rentabilitii ntreprinderii presupune, mai ntai, determinarea activului sau economic,
care economic desemneaz mrimea capitalurilor investite n ntreprindere n scop profitabil.
AE = AI + ACN = CPR + DAT > 1an
ACN = (ACR + Ch in avans ) (DAT < 1an + Vn in av)

2.2.3.1. Rata rentabilitii economice

Se determin ca raport ntre rezultatul nainte de dobnzi i impozit pe profit (EBIT) sau o alt form
de rezultat din exploatare (RE, net impozit pe profit) i activul economic al ntreprinderii determinat anterior.
Astfel, pentru anul 2015, rentabilitatea economic este : 4,156%;
 Rata rentabilitii economice, n valoare de 4,146%, exprim rentabilitatea exploatarii tuturor activelor,
indiferent de modul lor de finanare. Aadar, rentabilitatea ansamblului capitalurilor investite n ntreprindere
n scop profitabil, att proprii ct i mprumutate, este n cazul DAFORA S.A., de numai 4,156%

2.2.3.2. Rata rentabilitii financiare

Rata rentabilitii financiare este o rat de remunerare a acionarilor, care investesc n ntreprindere
capitaluri proprii (capital social iniial i aporturi ulterioare sub form de profit reinvestit, rezultat reportat,
prime de capital, rezerve legale i rezerve din reevaluare).
Astfel, pentru anul 2015, rentabilitatea financiar este: = 0.8175%

Aadar, acionarii, n calitatea lor de proprietari ai companiei, sunt remunerati ntr-o proporie de
numai 0,8175% pentru capitalurile pe care le pun la dispoziia ntreprinderii.

2.3. Puncte tari i puncte slabe ale diagnosticului economico-financiar

2.3.1. Puncte tari:

echilibrul economico-financiar cunoate o evoluie favorabil, ncadrandu-se n parametrii ce pot fi

considerai normali,
solvabilitatea i lichiditatea ntreprinderii este buna;
randamentul foarte bun al capitalului;
desi majoritatea indicatorilor fluctueaza semnificativ, scznt n 2014, ca apoi s urmeze o cretere
substanial n 2015, acest lucru se bazeaz pe o schimbare de management i o restructurare masiv a
activitii companiei, ducnd la o cretere considerabil a profitului i a valorii adugate;
gradul de finanare a investiiei are valori mult supraunitare pe toat perioada;
ratele de lichiditate nregistreaza valori foarte bune (mult supraunitare).

2.3.2. Puncte slabe:

capitalul mprumutat este semnificativ, activitatea ntreprinderii depinznd ntr-o msur foarte mare de
creditorii si.

Capitolul III : Diagnosticul Tehnic

Unul din conceptele cheie avut n vedere la stabilirea obiectivelor SC DAFORA SA este
responsabilitatea social care are drept int integrarea voluntar de ctre compania noastra a preocuprilor
sociale i de mediu la activitile comerciale i n relaiile cu prile interesate.
n 2015 sunt supuse analizei i dezvoltrii punctele cheie amintite i continuarea depunerii eforturilor
necesare pentru atingerea consecvent a obiectivelor, mbuntirea continu, promovarea culturii i
creterea performanei din domeniul HSEQ RS pentru:

3.1. Politica de protecie a mediului

 Politica Companiei Dafora este aceea de a realiza toate lucrrile n condiiile cele mai sigure conform
practicilor industriale i tinnd seama de regulile de protecie a mediului.
Dafora are o misiune clara - aceea de a nu afecta mediul nconjurator. Compania i realizeaz
obiectivele acordnd o atenie deosebita aspectelor fizice i sociale ale activitilor desfurate conform
standardului ISO 14001.

Pentru a menine dezvoltarea durabil, n 2011 societatea se concentreaz asupra:

- asigurrii de resurse umane, materiale i financiare n vederea prevenirii poluarii mediului nconjurator,
respectiv prevenirea impacturilor negative potentiale ale activitatiilor noastre care pot aduce prejudicii
acestuia;
- consolidarii instruirilor si constientizarii angajatilor de a-si desfasura activitatea in siguranta si pentru un
mediu sanatos, conform legislatiei de protectia mediului in vigoare;
- imbunatatirii comunicarii si cooperarii cu segmentii partilor interesate, pentru a preveni riscurile ce pot
surveni asupra mediului si sigurantei angajatilor;
- minimizarii impacturilor semnificative de mediu prin imbunatatirea planurilor de gestiune si reducere a
deseurilor, de prevenire a poluarii solului si apelor cu produse petrolire si utilizarea eficienta a energiei.

Activitatea de baz a emitentului nu afecteaz mediul nconjurator peste normele legale. Nu

exist litigii i nici nu se preconizeaz litigii cu privire la ncalcarea legislaiei privind protecia mediului
nconjurator.

3.2. Politica de respectare a normelor de sntate i siguran

In ultimii ani, activitatea de foraj si constructii nu a inregistrat accidente legate de incalcarea politicii
de protectie a mediului. Societatea Dafora are convingerea ca toate accidentele de la locul de munca pot fi
prevenite. In ultimii ani s-a indeplinit cu succes obiectivul nostru de a nu inregistra nici un astfel de accident.
Prin urmare, la inceputul lunii Septembrie 2007 s-a obtinut Certificatul Sistemului de Sanatate si Securitate
Ocupationala in conformitate cu specificatia OHSAS 18001:2004.
Datorita riscurilor aparute la locurile de munca, Dafora asigura gratuit tuturor angajatilor echipament
de lucru si de protectie cat si transport la locurile de munca.
Obiectivul principal este acela de "Risc minim - securitate maxima" atat pentru angajati cat si in
domeniul protectiei mediului. In acest scop Dafora a instituit o serie de proceduri proprii, standarde de
securitate si instructiuni de lucru impunand tuturor angajatilor sai respectarea acestora.
O alta strategie importanta a companiei este "Strategia in domeniul drogurilor si alcoolului" care
specifica faptul ca oricarei persoane care a fost depistata in timpul serviciului, posedand sau fiind sub
influenta alcoolului sau drogurilor, i se va desface contractul de munca.

3.3. Evaluarea activitii de cercetare i dezvoltare

Prin funcia de cercetare-dezvoltare se urmrete asimilarea i introducerea tehnologiilor moderne n

vederea prestrii unor servicii de o mai bun calitate i n conformitate cu reglementrile europene,
dezvoltarea echipamentelor existente n conformitate cu legislaia n vigoare i cu cerinele pieii, adaptarea
tehnologiilor la specificul obiectului de activitate al firmei.
Obiectivele de baz ale acestei funcii sunt:
- optimizarea serviciilor prestate;
- mbuntirea proceselor de munc, a activitilor de ntreinere, reparaii;
- perfecionarea structurii organizatorice.
 3.4. Analizarea imobilizrilor corporale
Amortizare
Amortizarea se calculeaza la valoarea de intrare, folosindu-se metoda liniara de-a lungul duratei utile
de viata estimat a activelor,dupa cum urmeaza:

Activ Ani
Construcii 25-60
Instalaii tehnice i maini 3-18
Alte instalatii,utilaje si mobilier 5-18

Terenurile nu se amortizeaza deoarece se considera ca au o durata de viata indefinita.

Gradului de uzura al activelor

3.5. Performana echipamentelor, utilajelor i instalaiilor

Detalii tehnice ale instalatiilor si ale echipamentului de foraj:

Prajini de foraj de 3 1/2 inch, S 135 SAU G 105;

Prajini de foraj de 5 inch 4 1/2 IF, S 135 SAU G 105;

Prajini de foraj de 3 inch HW si 5 inch HW;

Prajini grele de le 4 3/4 la 9 1/2 inch;

Prajini de antrenare de diferite marimi.

Detalii despre modul in care aceste instalatii au fost modernizate, prin inlocuirea unor
echipamente care sa atinga standarde internationale:

Indicator de greutate Martin Decker cu indicatori cu 6 ace care indica:

Sisteme de preparare si curatare a fluidului de foraj, compuse din:

Pompe de noroi de diferite marimi, triple sau duble;

Instalatiile Diesel au fost echipate cu generatoare Caterpillar;

 Garnitura de foraj formata din prajini grele si prajini de foraj de diferite marimi si tipuri, clasa
Premium;
Prevenitoare de eruptie de toate tipurile;

Societatea este in masura sa execute servicii de cimentare cu propriul echipament de cimentare tip
ACF 700.
In operatiile de foraj, se foloseste un fluid de foraj n conformitate cu politica de protectia
mediului, flexibil si competitiv care protejeaza zona, elimina riscurile de realizare a pagubelor si
problemele de instabilitate care apar la gaura sondei.
Avand in vedere folosirea de produse si chimicale de calitate, un sistem eficient de control al
echipamentului, un echipament adecvat de testare a fluidului de foraj si personal calificat in acest domeniu,
firma a reusit sa faca economii considerabile.

CAPITOLUL IV : Diagnosticul Comercial

Conform spuselor presedintelui Consiliului de Administratie, Gheorghe Calburean, obiectivul
principal al societatii este de a inregistra rezultate pozitive, printr-o gestionare eficienta a resurselor si prin
implicarea intregului personal. De asemenea, Dafora SA isi propune nu numai sa identifice in mod corect
oportunitatile oferite de mediul de afaceri, dar si sa le dezvolte in vederea eficientizarii businessului. Toate
aceste masuri au avut la baza dorinta de a creste performanta companiei in interesul actionarilor.
Astfel, in ceea ce priveste activitatea de foraj, anul 2014 a reprezenat atat consolidarea relatiilor cu
operatori traditionali, prin proiecte de foraj derulate in tara si strainatate (Ucraina), cat si inaugurarea uneia
dintre cele mai moderne instalatii existente pe plan international, fapt ce demonstreaza permanenta preocupare
in a oferi servicii de calitate.
Desi sectorul constructiilor a fost si in acest an afectat de criza economico-financiara, acest lucru a
insemnat o concentrare catre alte segmente. In acest sens, strategia adoptata a constat in reorientarea catre
segmentul destinat infrastructurii si reabilitarii de retele edilitare cu finantare europeana. Efectele nu au
intarziat sa apara, compania reusind sa semneze contracte semnificative atat pentru reabillitarea si extinderea
retelelor de canalizare, cat si pentru constructia de statii de epurare in jud. Sibiu, Alba, Valcea, Bihor si Arad.

4.1. Experienta in foraj

Dafora este lider pe piata de foraj din Romania. Beneficiind de o experienta vasta in exploatarea de
petrol si gaze, Dafora a contractat majoritatea lucrarilor de foraj pentru companiile internationale implicate in
acest sector in Romania. Indelungata activitate in acest domeniu, garantia executarii servicilor de calitate
alaturi de implicarea si calificarea oamenilor Dafora au dus la promovoarea serviciilor si pe pietele de foraj
internationale prin contracte derulate in Tanzania, Uganda, Sudan, Mozambic, Bulgaria si Franta. Iar din anul
2008 oferim serviciile noastre pentru clientii din Ucraina prin filiala Dafora Ucraina.
In cadrul diviziei constructii exista o buna experienta in ceea ce priveste realizarea constructiilor civile,
industriale, aeroportuare si de infrastructura de asemenea, functioneaza o fabrica de confectii metalice si
tamplarie PVC, precum si o statie de betoane.

Principalii concureni:
Compania si-a extins activitatea si n afara granitelor tarii. Incepand cu anul 2002, Dafora a realizat
servicii de foraj, Mud Logging si cimentare n Uganda si Tanzania pentru companiile HERITAGE OIL&GAS
Ltd. , AMINEX PLC. si respectiv TULLOW OIL ,iar mai apoi, n Sudan pentru WHITE NILE Ltd. In zona
Parisului s-au executat lucrari de reparatie si curatire de sonde de apa geotermala ce vor continua si n anul
2011
 In ceea ce priveste principalii concurenti, se pot aminti Foraj Sonde Tg.Mure, Aquafor
Internaional Tg. Ocna si Foradex Bucuresti.

4.2. Experiena n construcii

Cea mai buna recomandare o reprezinta calitatea realizarilor. Printre cele mai importante proiecte,
mentionam:
- Aeroportul international Sibiu
- Sediul Romgaz, Medias
- Mures Mall, Tg. Mures
- Renovare Muzeu Municipal Medias
- Amenajare sistem rutier, canalizare pluviala si menajera in orasul Medias
- Reabilitare centru istoric in Alba Iulia
- Fabrica de cablaje auto ,,Kromberg&Schubert, Medias -
- Stadion, Medias

Principalii furnizori:
Surse indigene: Ambient, Bautrust, Flowtex Technology, Rompetrol Downstrem,
Azimut,Petrogas Service Romania, Lucy Star , Daflog, etc.
Surse import: Tes c o C o r p o r a t i o n , D r i l l Q u e s t E n g i n e e r i n g , M D Tot c o ,
Wea t h e r f o r d , Keinpointner.
Nu exista o dependenta semnificativa a societatii comerciale fata de un singur furnizor, a
carui pierdere ar avea impact negativ asupra veniturilor societatii.

4.3. Activitatea de vanzare

Evolutia vanzarilor:
Anul Volum vanzari pe piata interna Volum vanzari pe piata externa

2013 185.652.076 -

2014 189.621.067 4.576.278

In ceea ce priveste situatia concurentiala, aceasta este relativ constanta la nivelul perioadelor
precedente. In ceea ce priveste ponderea pe piata a produselor sau serviciilor societatii comerciale si a
principalilor concurenti, unitatea nu dispune de astfel de informatii.
Societatea comerciala nu depinde in mod semnificativ de un singur client sau de un grup de clienti a
carui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor.

CAPITOLUL V : Diagnosticul Juridic

5.1. Forma juridica si certificari
Societatea comerciala Dafora S.A. Medias, este persoana juridical romana, avand forma juridica de
societate pe actiuni.

Conform certificarilor obtinute, activitatea se desfasoara respectand standardele ISO 9001, ISO
14001, OHSAS 18001 si SA 8000. De asemenea sunt certificati de catre AJA Registrars Romania, obtinand
astfel certificatul pentru calitatea in constructii, si agrementati de catre Autoritatea Aeronautica Romana
pentru a executa lucrari de constructii in incinta aeroporturilor si zonele aferente acestora.

5.2. Litigii
Ca urmare a raportarii inaintate catre BVB, privind cererile de declansare procedurii de insolventa
inregistrate impotriva societatii noastre, precizam urmatoarele:
Cu afaceri de peste 165 mil. lei , valoarea totala a litigiilor raportate (0,3 % din cifra de afaceri) nu
reprezinta o problema cu impact pentru Dafora SA. Astfel de cereri de insolventa nu reprezinta nicio noutate
in aceasta perioada in care atragerea lichiditatilor din teren a devenit pentru companii un scop in sine, de
multe ori mai targetate decat business-ul efectiv.
Cele 5 cereri de insolventa demarate privesc domeniul constructiilor. Peste 80% din clientii din acest
domeniu (dezvoltatori privati de real estate, institutii publice, etc) nu si-au achitat obligatiile fata de Dafora
SA in medie si de peste 200 de zile, achitarea in amonte a furnizorilor de bunuri si servicii aferente lucrarilor
de constructii facandu-se progresiv.
Cu toate acestea, Dafora nu a demarat nicio cerere de insolventa in acest sens, intrucat consideram ca
recurgerea la laitmotivul cererii de insolventa nu va rezolva problema in totalitate: companiile vor achita
creditorilor sumele recunoscute, dar acestia nu vor mai figura cu siguranta pe lista posibililor furnizori.

Cererile de insolventa raportate de Dafora sunt gestionate atat prin departamentul juridic din cadrul
societatii, cat si prin colaborarea cu o casa de avocatura. Pentru solutionarea amiabila a acestor litigii au avut
loc intalniri si discutii intre reprezentantii Dafora si cei ai companiilor implicate, fiind in curs de incheiere
conventii in vederea stingerii pe aceasta cale a litigiilor respective.

CAPITOLUL VI : Diagnosticul Resurselor Umane

6.1. Managementul resurselor umane

 In anul 2014, fa de 2013, numrul total de salariai a sczut de la 919 la 671 n data de 31.12.2014.
Principalele cauze au fost:
diminuarea activitatii ca urmare a crizei
sucursala Constructii, n calitatea sa de antreprenor general, a ntarit nucleul sau managerial i a
continuat sa externalizeze lucrarile de execuie, ceea ce a avut ca rezultat scderea personalului de execuie.
Nici in anul 2014, nu au fost efectuate concedieri colective, reducerea numrului de angajai fiind
operat din alte cauze: acordul parilor (86%), ca sanciune disciplinara (3%), pensie (4%), demisie (3%), alte
cauze (4%).
Chletuielile cu instruirea-dezvoltarea resurselor umane au crescut fa de 2013 cu 74,58%, compania
utilizand o parte din timpul neacoperit cu activitati specifice, pentru instruire. S-a pus accent pe continuarea
dezvoltarii competenteor manageriale si a celor tehnice rezultate din schimbarile de mediu extern (in general
legislative) ca si in anul 2013.
Compania a continuat si in 2014 politica de a retine personalul in posturile cheie si, in general,
angajatii cu competente la nivelul cerintelor postului.

6.2. Consiliul de Administraie

Societatea Comercial DAFORA SA este administrat de un Consiliu de Administraie, compus din 5
membri alesi pe o perioada de 4 ani, i care i exercit mandatul cu loialitate, n interesul societii, cu
pruden i diligena unui bun administrator i care ia toate masurile necesare i utile care sunt de competena
sa, n vederea realizrii activitii societii n cele mai bune condiii.
Consiliul de Administraie se ntrunete cel putin o data la trei luni i are ndatorirea de a
supraveghea, analiza i evalua activitatea directorilor i buna funcionare a societii, precum i de a asigura
un tratament echitabil tuturor acionarilor.
In cursul anului 2014, au avut loc 30 sedinte ale Consiliului de
Administratie, la care au participat toti administratorii.
Printre subiectele care sau regasit pe ordinea de zi a Consiliului de Administratie sunt :
-aprobarea Procedurii de raportare a tranzactiilor cu actiunile emise de Dafora SA
-aprobarea Procedurii de identificare si solutionare a situatiilor de conflict de interese, Codul de Conduita al
Dafora SA s.a.
Consiliul de administratie al Dafora SA nu are in componenta nici un administrator independent, fiind
compus din trei administratori executivi si doi administratori neexecutivi. Precizam ca membrii Consiliului au
fost numiti anterior intrarii in vigoare a Codului de Guvernanta al Bursei de Valori Bucuresti.
Pentru anul 2014, suma indemnizatiilor brute ale membrilor Consiliului de Administratie a fost de
891.936 lei, iar suma indemnizatiilor brute ale directorilor executivi a fost de 3.273.845 lei .

CAPITOLUL VII : Abordarea prin comparaie

 Pentru aplicarea acestei abordari am plecat de la esena acesteia, i anume gasirea unor
companii similare i relevante.
Astfel am ales compania Foraj Sonde SA Craiova, ce are acelai domeniu principal de
activitate ca i compania analizat i anume: cod 4313 - Lucrri de foraj i sondaj. Compania
Foraj Sonde SA Craiova este listata pe piata Rasdaq (cod : FOSB)

Multiplul ales este PER = Pretul actiunii/Profit net pe actiune

Valori pentru compania Foraj Sonde SA Craiova:

Numar de actiuni 640.303.618

Pret pe actiune 0,21

Profit net 3.107.575

Profit net pe actiune 0,004853

PER 43,26

Valori pentru compania Dafora SA

Profit net 14.097

Numar actiuni 97.358

Profit net pe actiune 0,144

Pret parte sociala (PER comparabila x Profit net pe actiune) 6,2638

Valoarea partilor sociale (Nr. Act. x Pret p.s.) 609.831,04

In urma calculelor, rezulta o valoare a multiplului PER de 43,26. Pretul unei parti sociale
pentru Dafora SA, conform abordarii prin comparatie este de 6,2638 lei/p.s. Valoarea obtinuta prin
aceasta metoda este de 609.831,04 lei.

CAPITOLUL VIII : Abordarea pe baza de venit

6.1. Metoda actualizarii fluxurilor de lichiditati (Discounted Cash Flow)
 In continuare, vom efectua evaluarea afacerii copaniei Dafora SA prin metoda actualizarii fluxurilor
de numerar aflate la dispozitia actionarilor, pe baza urmatoarelor informatii:

Denumire Valoare (lei)

Cifra de afaceri 216,826
Cheltuieli de exploatare 77,552,806
Rezultat din exploatare 29,746
Rezultat financiar (14,559)
Profit brut 15,187
Impozit pe profit 1,090
Profit net 14,097

a) Perioada de previziune este de 3 ani;

b) Cifra de afaceri va creste anual cu 5%;
Am considerat aceasta rata de crestere a CA intrucat compania a fost infiintata aproximativ acum 20
de ani, ajungand deja la faza de maturitate (a trecut de mult de faza initiala de boom, in care puteau exista
cresteri foarte accentuate); pe de alta parte, am luat in calcul si starea actuala a sectorului economic in care
activeaza firma, aceasta fiind una de iesire recenta din criza, economia redresandu-se usor usor, firma
nepermitandu-si asumarea de riscuri foarte mari.
c) Rata rentabilitatii comerciale (RE / CA *100) creste anual cu 2 %;
d) Cota de impozit pe profit este constanta (16%);
e) Rezultatul financiar se mentine constant;
f) Amortizarea anuala reprezinta 16% din cheltuielile de exploatare;
g) Viteza de rotatie a nevoii de fond de rulment se accelereaza cu 2 zile anual;
h) In anul anterior evaluarii s-a inregistrat urmatoarea situatie:
Stocuri: 13.816 lei;
Creante:119.350 lei;
Obligatii pe termen scurt:32.583 lei;
i) Investitia de mentinere a potentialului este la nivelul amortizarii anuale +4% din profitul net anual;
j) Pe parcursul perioadei de previziune se estimeaza urmatoarele credite pe termen mediu si lung:
N+1: 12000; N+2:16000; N+3:18000;
k) Pentru perioada de previziune, se impune restituirea urmatoarelor credite pe termen mediu si lung:
N+1:5000; N+2:7000; N+3:11000;
l) Valoarea reziduala a afacerii se stabileste pe baza de venit, prin capitalizarea profitului net din anul
N+3;
m) Rata de actualizare este de 10,2% (calculata mai jos).

Denumire Valoare 2011 (lei) 2013 2014 2015

Cifra de afaceri (CA) 216,826 227,667 239,051 251,003
Cheltuieli de exploatare
(CA-RE) 187,080 196,434 201,475 206,528
Rezultat din exploatare
(RE=Rc*CA) 29,746 31,233 37,576 44,475
(14,559
Rezultat financiar (RF) (14,559) (14,559) (14,559) )
Profit brut (RE+RF) 15,187 16,674 23,017 29,916
Impozit pe profit
(16%*Pr.brut) 2,430 2,668 3,683 4,787
Profit net (Pr.brut-Impozit) 12,757 14,006 19,334 25,129
Rentabilitatea comerciala
(Rc=RE/CA) creste cu 2% anual 14% 16% 18%

Stocuri 13,816
Creante 119,350
Obligatii pe termen scurt 32,583
NFR (Stocuri+Creante-
Obligatii t.sc.) 100,583 104,347 108,237 112,254
Rotatia NFR (NFR/CA*360) 167 zile 165 zile 163 zile 161 zile

Pr Net 14,006 19,334 25,129

Amortizare (16%*Ch.expl.) 31,429 32,236 33,045
NFR 3,764 3,889 4,017
CF exploatare (PN+Amz-
NFR) 41,672 47,681 54,156
Investitie (Amz+4%*PN) 31,990 33,009 34,050
Intrari Credite 12,000 16,000 18,000
Rambursari Credite 5,000 7,000 11,000
CF financiar 7,000 9,000 7,000
CF Total (CF expl.-Inv.+CF
fin.) 16,682 23,672 27,107
Rata de actualizare (K) 10.2%
CF actualizat ( CFTotal/
((1+k)^n) ) 15,138 19,492 20,255
Valoarea Reziduala: VR=PN
246,366
N+3 / k
VR Actualizata ( VR/
(1+k)^3 ) 184,092
Valoarea Afacerii (Cfa + 238,97
VRa) 7

6.3. Calculul ratei de actualizare

Pentru determinarea ratei de actualizare, a fost luata in considerare metoda costului mediu ponderat al
capitalurilor, in urmatoarele conditii:
 Societatea Dafora SA doreste sa implementeze un proiect de investitii, vizand cumpararea a cinci
sonde de foraj performante, de mare putere. Investitia initiala estimata este I 0 = 10 mil. lei, cu o durata de
exploatare de 5 ani, amortizabila liniar pe 4 ani si este finantata din surse proprii in proportie de 50% (profitul
net aferent anului 2015 este de aproximativ 8 mil. lei, suma care va fi reinvestita, in parte, in proiectul de
investitii propus).
Pentru restul de 50% urmeaza a fi contractat un credit pe 5 ani, cu o rata a dobanzii de 8,9% (in
conditiile in care rata de impozitare este =25%, rata dobnzii titlurilor de stat este Rf =3,5 %, coeficientul de
volatilitate a activului fa de pia este i=1,2 si rentabilitatea asteptata a pietei este de RM =12 %) .
La sfarsitul perioadei de exploatare, investitia urmeaza a fi scoasa din functiune la un pret de vanzare
de 30.000 lei. Cheltuielile variabile aferente investitiei sunt estimate la 60% din valoarea cifrei de afaceri, iar
cele fixe sunt 1 mil. lei pe an si nu includ amortizarea. Activele circulante nete reprezinta 9 zile din cifra de
afaceri. Nu sunt prevazute investitii suplimentare in imobilizari pe perioada de exploatare a investitiei.

KCMPC = xi * ki (ponderea sursei i" * costul sursei i")

Costul capitalurilor:
KCPR = Rf + i * (RM Rf) = 0,035 + 1,2 * (0,12 0,035) = 13,7 %
Costul ndatorrii:
Kdat = Rd * (1-) = 0.089 * (1 - 0,25) = 6,675 %

Stiind ca investitia de 10 mil lei a fost finantata astfel:

- 5 mil lei din CPR (profitul reinvestit)
- 5 mil lei dintr-un credit bancar pe termen lung

=> xcpr = = 0,5 si xdat = = 0,5

=> KCMPC = 0,5 * 13,7% + 0,5 * 6,675% = 10,2 %

Aadar, rata de actualizare are valoarea: k = 10,2%

CAPITOLUL IX : Reconcilierea rezultatelor. Opinia evaluatorului

 In urma aplicrii metodelor de evaluare prezentate anterior au fost obinute diferite valori
care vor fi enumerate mai jos. Raportnd valorile respective la numrul de parti sociale ale S.C.
SEVEN GRUP S.R.L. se obine valoarea unei parti sociale:

Valoarea activului net contabil, conform situatiei

financiare la 31.12.2013 impartit la nr. de parti
4,94 Lei/
sociale(481,908 lei/97.358)
p.s.
Valoarea partilor sociale rezultata in urma aplicarii
abordarii pe baza veniturilor DCF (238.977
2,45 Lei/
lei/97.358)
p.s.
Valoarea partilor sociala rezultata in urma aplicarii 6,26 Lei/
abordarii prin comparatie (609.831,04lei/97.358) p.s.

OPINIA EVALUATORULUI

Luarea in considerare a acestor valori impune precizarea unor limite, exprimate de fiecare dintre
valorile obtinute, astfel:
- valorile de randament reflecta eforturile societatii de a continua activitatea, chiar in conditiile unei
economii in criza, prin identificarea de noi furnizori si clienti, realizarea de noi produse.
Din aceste motive, consideram oportun sa acordam o pondere mai mare valorii de randament.

Pentru alegerea unei valori din cele doua obtinute vom recurge la criteriile:

- adecvarea
- precizia
- cantitatea informatiei

Abordarea pe Abordarea prin

baza de venit comparatie
 Adecvarea Buna Suficienta
(reflecta (Compania comparata
rentabilitatea are acelasi domeniu
proprietatii de activitate)
existente)
Precizia Buna Medie
(estimarea (Multiplu aduce in prim
veniturilor si a plan valoarea unei
ratei de parti sociale)
capitalizare)
Cantitatea informatiei Suficienta Mica
(Previzionarea (Nu au fost gasite
veniturilor a fost suficiente informatii
posibila prin pentru testarea totala
informatiile de a similitudinii dintre
piata) cele 2 companii)

Tinand cont de rezultatele evaluarii prezentate mai sus, de relevanta abordarilor in evaluare
aplicate in cadrul raportului de evaluare si tinand seama de specificul activitatii societatii analizate,
in opinia evaluatorilor, valoarea societatii analizate si implicit valoarea unitara a partilor
sociale ale acesteia este:

238.977 Lei (rotunjit)

2,45Lei/o parte sociala

corespunzand abordarii pe baza de venit.

Avand in vedere aceasta opinie pot fi precizate urmatoarele:

Valoarea a fost determinata pe baza considerentelor prezentate in cadrul prezentului raport;

Valoarea este o predictie;
Valoarea este subiectiva;
Evaluarea este o opinie asupra unei valori.