Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SINTEZA EVALUARII
Data comenzii
Client
Scopul evaluarii
Beneficiar
Baza de evaluare
Data evaluarii
Data raportului de evaluare
Metode de evaluare
Valori rezultate
Curs BNR
Evaluatori
29.10.2014
ROMGAZ
Determinarea valorii de piata a unei actiuni
ROMGAZ
Tipul valorii estimate este Valoare de Piata
Valoarea de piata suma estimata pentru care un activ
sau o datorie
ar putea fi schimbat(a) la data evaluarii, intre un
cumparator hotarat si
un vanzator hotarat, intr-o tranzactie nepartinitoare, dupa
un marketing
adecvat si in care partile au actionat fiecare n cunostinta
de cauza,
prudent si fara constrangere..
Valoarea just - este pretul care ar fi primit pentru a
vinde un activ sau platit pentru a transfera o datorie intr-o
tranzactie normala intre participantii pe piata la data
evaluarii.
Conform standardelor internationale de evaluare
rapoartele de evaluare ce au ca scop raportarea financiara
definesc valoarea justa ca fiind identica si egala cu
valoarea de piata.
Cadrul legal: Standardele internationale de evaluare,
editia 2014:
- SEV Cadru general;
- SEV 101 Sfera misiunii de evaluare;
- SEV 102 Implementare;
- SEV 103 Raportarea evaluarii;
- SEV 250 Instrumente financiare
09.01.2015
14.01.2015
Activul net contabil
1 act = 24.11 lei
Abordarea prin metoda DCF
1 act = 34.72 lei
1 Euro = 4,4853 lei
1 USD = 3,8009 lei
Mitroi Iulia Alexandra
Muntianu Ilinca Adina
Murgea Monica
2
DECLARATIE DE CONFORMITATE
Ca evaluator declar ca raportul de evaluare pe care l semnez, a fost realizat n concordan cu
reglementrile Standardelor Internationale de Evaluare IVS 2011 i cu ipotezele i condiiile
limitative cuprinse n prezentul raport. Declar ca am respectat codul deontologic al Uniunii
Nationale A Evaluatorilor Din Romania si ca prezentul raport de evaluare se supune normelor.
Declar c nu am nicio relaie particular cu clientul i niciun interes actual sau viitor fa de
proprietatea evaluat. Rezultatele prezentului raport de evaluare nu se bazeaz pe solicitarea
obinerii unei anumite valori, solicitare venit din partea clientului sau a altor persoane care au
interese legate de client sau de aceasta tranzactie, iar remunerarea evalurii nu se face n
funcie de satisfacerea unei asemenea solicitri. In aceste condiii, subsemnatul, n calitate de
evaluator, mi asum responsabilitatea pentru datele i concluziile formulate n prezentul raport
de evaluare. Nu mi asum responsabilitatea pentru informatiile financiare furnizate de catre
client si reprezentantii acestuia, acestia au fost informati cu privire la falsul in declaratii, drept
urmare toate aceste informatii se regasesc atasate la prezentul raport la capitolul anexe.
Subsemnatul certific n cunotin de cauz i cu bun credin, c:
1. Afirmaiile declarate de ctre mine i cuprinse n prezentul raport sunt adevrate i corecte.
Estimrile i concluziile se bazeaz pe informaii i date considerate de ctre evaluator ca
fiind adevrate i corecte, precum i pe concluziile inspeciei asupra proprietii.
2. Analizele, opiniile i concluziile mele sunt limitate doar de ipotezele i concluziile
limitative menionate i sunt analizele, opiniile i concluziile mele profesionale personale,
impariale i neprtinitoare.
3. Nu am interese anterioare, prezente sau viitoare n privina proprietilor imobiliare care fac
obiectul prezentului raport de evaluare i nu am nici un interes personal privind prile
implicate n prezenta misiune, excepie fcnd rolul menionat aici.
4. Implicarea mea n aceast misiune nu este condiionat de formularea sau prezentarea unui
rezultat prestabilit legat de mrimea valorii estimate sau impus de destinatarul evalurii i
legat de producerea unui eveniment care favorizeaz cauza clientului n funcie de opinia mea.
5. Analizele, opiniile i concluziile mele au fost formulate, la fel ca i ntocmirea acestui
raport, n concordan cu Standardele Internaionale de Evaluare.
6. Posed cunotinele i experiena necesare ndeplinirii misiunii n mod competent. Cu
excepia persoanelor menionate n raportul de evaluare, nici o alt persoan nu mi-a acordat
asisten profesional n vederea ndeplinirii acestei misiuni de evaluare.
Intocmit de,
Mitroi Iulia Alexandra
Muntianu Ilinca Adina
Murgea Monica
Incepand cu anul 2013 ROMGAZ i-a extins domeniul de activitate prin asimilarea
centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel productor i furnizor de energie
electric.
stat care au indeplinit toate conditiile de crestere economica devenind una dintre cele mai
mari companii din Romania.
RG08 Oltenia
Explorare-productie
n consoriu cu companiile Aurelian Oil and Gas SRL i Raffles Energy SRL Romgaz
este co-titular al Acordurilor petroliere n alte trei Perimetre de Explorare-DezvoltareExploatare n zona Moldovei,
Brodina Explorare: Raffles Energy SRL, Aurelian Oil and Gas SRL, Romgaz (50%)
Bacau Raffles Energy SRL, Europa Oil and Gas, Romgaz (40%).
Alturi de companiile Lukoil Overseas Plc, Pan Atlantic Petroleum Romgaz este prezent n
dou perimetre offshore n Marea Neagra:
EX-30 Trident
Explorare
Intregul flux de lucru al activitatii de explorare, cuprinzand atat proiectarea,
supervizarea lucrarilor, cat si prelucrarea si interpretarea datelor obtinute, este sustinut de
grupul de lucru din cadrul Directiei Explorare a Romgaz, folosind cele mai moderne si
competitive aplicatii software in domeniu.
In functie de complexitatea si specificitatea fiecarui setting geologic din cadrul
perimetrelor in care Romgaz opereaza au fost folosite metode diferite de explorare: geologica,
geofizica sau geochimica.
Operatiunile petroliere de ExplorareDezvoltare-Exploatare au inceput in anul 1997, cu o
Perioada Initiala de Explorare intre anii 1997-2002, cand au fost realizate 12 descoperiri
comerciale, zacaminte de gaze aflate actualmente in faze avansate de dezvoltare sau
exploatare.
Prima extindere a Perioadei Initiale de Explorare (2002-2004) a permis continuarea
seriei de descoperiri comerciale de gaze prin confirmarea a inca 15 noi prospecte, actualmente
aflate in diverse faze de dezvoltare sau exploatare.
A doua extindere a Perioadei Initiale de Explorare (2004-2006) a completat portofoliul
de zacaminte noi cu inca 8 descoperiri comerciale. In intervalul 2006-2008, Romgaz a
beneficiat de o extindere suplimentara a Perioadei de Explorare, care a permis punerea in
evidenta a 16 noi descoperiri comerciale.
Producie
n anul 2006, Romgaz a produs 35,88% (6,1 miliarde metri cubi) din consumul intern
al Romniei, n condiiile n care Petrom i ali mici productori independeni au asigurat
34,12% (5,8 miliarde metri cubi). Diferena de 30% a fost acoperit prin gaze naturale din
import, n cantitate de 5,1 miliarde metri cubi. n anul 2008, producia Romgaz a fost de 5,85
miliarde metri cubi. n anul 2009, Romgaz a vndut 6,2 miliarde metri cubi de gaze naturale
iar n 2010 a vndut 6,5 miliarde metri cubi de gaze.
Restructurarile si modernizarile din ultimii 5 ani au condus la consolidarea activitatii
de explorare productie si implicit a societatii, prin:
10
11
Srmel are un volum de lucru de 800 mil.mc/ciclu. Depozitul face parte din
grupul structurilor situate in nordul Bazinului Transilvaniei si este situate la 35
km NV de Tirgu Mures si 48 km E de Cluj, fiind exploatat prin intermediul
celor 59 de sonde existente cu ajutorul statiei de comprimare gaze Sarmasel.
Cetatea de Balt are un volum de lucru de 200 mil.mc/ciclu. Depozitul este
situat in judetul Alba la 12 km de orasul Trnveni. Este exploatat prin cele 15
sonde existente pe structura si cu ajutorul statiei de comprimare Botorca.
Bilciureti cel mai mare depozit de nmagazinare din Romnia, aflat la 40 km
nord-nord-vest de Bucureti, avand o capacitate de nmagazinare de 1,3
miliarde mc/ciclu i este localizat la o adncime de 2.000 metri.
Blceanca are un volum de lucru de 50 mil.mc/ciclu. Este situate la 4 km de
Bucuresti si este exploatat prin cele 21 de sonde si un modul de compresoare
alternative cu piston.
Urziceni are un volum de lucru de 250 mil.mc/ciclu si dispune de un fond de
26 de sonde.
Gherceti are un volum de lucru de 150 mil.mc/ciclu. Depozitul este situate
in imediata apropiere a munincipiului Craiova si este exploatat prin cele 83 de
sonde existente pe structura.
STTM
Societatea Romgaz are in structura sa si o Sucursala de Transport Tehnologic si
Mentenanta (STTM), care are puncte de lucru in Tg-Mures, Medias, Roman, Ploiesti si o
formatie in Craiova.
Obiectul principal de activitate al sucursalei este transportul rutier de marfuri. Totodata in
cadrul STTM se executa lucrari de reparatii si amenajari a drumurilor de acces precum si
12
SIRCOSS
Este Sucursala de Servicii la Sonde a Societatii Nationale de Gaze Naturale
ROMGAZ, care a fost infiintata in anul 2003 in urma unui proces de restructurare si care a
reunit toate formatiile si utilajele care desfasurau lucrari de interventii si operatii speciale la
sonda.
Obiectul de activitate al SIRCOSS este efectuarea de operatii speciale, reparatii
capitale si probe de productie la sondele de gaze.
In decursul anilor precedenti marea majoritate a serviciilor au fost realizate pentru sondele
apartinand Sucursalelor de Productie Gaze Medias, Targu Mures si Sucursala de inmagazinare
Subterana Gaze Naturale Ploiesti, insa am efectuat servicii de interventii si operatii speciale la
sonde si pentru firme de prestigiu international.
13
SIRCOSS este certificat din punct de vedere al Sistemului de Management de Mediu DIN EN
ISO 14001:2005.
Pe parcursul perioadei 2003-2013 s-au realizat lucrari de interventie, reparatii si probe
productie la sonde de gaze cu instalatiile de interventie cu turla din dotare la un numar de
peste 1900 sonde.
In figura de mai jos este prezentata structura pe sectii a operatiilor special realizate de
sucursala la nivelul anului 2013:
Cooperare i parteneriate
La nivel naional Romgaz deine calitatea de co-titular de drepturi i obligaii
petroliere n 14 perimetre petroliere n baza Acordurilor de Operare n Comun ncheiate cu
partenerii din respectivele blocuri, dup cum urmeaz:
14
15
16
Bursa de Valori Bucureti (BVB) este o burs de valori din Bucureti, Romnia.
Capitalizarea total era de aproape 30 miliarde euro (39 miliarde dolari americani) n
septembrie 2014. La acel moment, 83 de companii erau listate la BVB. n anul 2013,
principalul indice al BVB, BET, a crescut cu 26,1%,[1] nregistrand a 15-a cea mai bun
performan n clasamentul global al pieelor.
Bursa de Valori Bucureti este n plin dezvoltare a unei piee de capital competitive
n Europa Central i de Est. Misiunea sa este s transforme piaa de capital ntr-unul dintre
cele mai active vehicule de finanare a economiei din Romnia. Astfel, scopul BVB este s
devin una dintre cele mai complete piee din Europa Central i de Est prin crearea de
oportuniti atractive att pentru companii, ct i pentru investitori, ntr-un mediu dinamic i
transparent. BVB depune eforturi pentru ndeprtarea barierelor care stau n calea dezvoltrii
pieei locale de capital, pentru facilitarea accesului investitorilor la pia, creterea lichidit ii
i atragerea de noi companii pentru listare. Toate acestea pentru ca piaa s fie clasificat pia
emergent.
Din 2010, Bursa de Valori Bucureti este listat pe propria pia , cu simbolul BVB.
Bursa de Valori Bucureti are o singur clas de aciuni commune i un capital de 76.741.980
lei, divizat n 7.674.198 aciuni cu o valoare nominal de 10 lei/aciune. Toate ac iunile sunt
pltite integral. Free-float-ul aciunilor BVB este de 100%. n conformitate cu dispozi iile
Legii pieei de capital, orice acionar al unui operator de pia nu poate deine direct sau
indirect mai mult de 5% din numrul total de drepturi de vot. n 30 noiembrie 2014, entit i
juridice din Romnia constituiau cel mai mare grup de acionari ai BVB (69,19%), urma i de
investitori instituionali strini (15,47%), persoane fizice romne (14,79%) i peroane fizice
strine (0,54%). Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare deine 4,99% din
aciunile BVB.
BVB organiz periodic ntlniri i teleconferine cu analitii i investitorii.
17
18
O premier n istoria privatizrilor a fost faptul c oferta Romgaz, i mai apoi listarea,
s-au derulat concomitente pe dou burse: la Bucureti i la Londra. Circa 36% din banii
strni din vnzarea aciunilor Romgaz au venit de la investitorii strini care au cumprat
instrumente financiare numite GDR-uri de la Londra, iar restul de 64% din bani au provenit
din achiziia direct de aciuni. La bursa din Bucureti se tranzacioneaz aciunile Romgaz,
iar la Londra se tranzacioneaz GDR-uri denominate n dolari care au n spate cte o
aciune Romgaz.
Prima zi de tranzacionare a aciunilor Romgaz a marcat recorduri: preul aciunii
Romgaz a atins 35,85 lei, cu aproape 20% peste preul de 30 lei/aciune la care s-a ncheiat
oferta, iar rulajul cu aciuni de pe burs a atins maximul ultimilor doi ani, respectiv 24,3
milioane de euro.
19
20
Petrolul produs in intreaga lume, nu are aceeasi calitate si nici acelasi pret. Preturile depinde
de densitate si de adaosurile diferite de parafina. Pretul standard este cel al petrolului Brent, ce
este similar cu cel extras din Marea Nordului si contractele de furnizare, care sunt incheiate la
bursa de marfuri din Londra. Pretul pentru acest tip este adesea aratat de mass-media. In cele
mai multe cazuri, acest pret reprezinta costul contractului de furnizare de petrol "Brent",
pentru luna urmatoare. In momentul in care se semneaza un asemenea contract, numit si
contract future, cumparatorul este obligat sa accepte si sa plateasca produsul livrat, iar
vanzatorul sa livreze bunul in locul specificat. Contractele futures sunt incheiate pe bursele de
valori respective si sunt platite zi de zi, pe baza preturilor curente de piata. Dimensiunea
minima a contractului este de o maie de barili. Bursele de baza utilizate in tranzactionare cu
petrol sunt bursele majore de marfuri, cum ar fi, NYMEX, CME, RTS, LOE.
Principalii competitori
Energia este sngele ce alimenteaz economia mondial, implicit i pe cea romneasc,
respectiv transilvan, fr de care, cel puin n momentul de fa, nimic nu ar funciona. Este
unul dintre argumentele pentru care, n ara noastr, la fel ca i la nivel internaional,
concurena ntre companii este acerb pe acest segment de pia.
Piaa de petrol i gaze a fost dominat n ultimii cinci ani de Petrom petrol i gaze naturale,
respectiv de ROMGAZ gaze naturale.
Astfel, principalul competitor este OMV Petrom S.A.
21
Este cea mai mare companie romneasc de petrol i gaze, cu activiti n sectoarele
Explorare i Producie, Rafinare i Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale i
Energie.
Compania face parte din grupul internaional OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier din
Europa de Sud-Est, cu activiti n sectoarele Explorare i Producie, Rafinare i Marketing,
Gaze Naturale i Energie. Grupul exploateaz n Romnia i Kazakhstan rezerve dovedite de
petrol i gaze. Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei reele de circa 800 sta ii,
operat sub dou branduri, Petrom i OMV n Republica Moldova, Bulgaria i Serbia.
OMV (fosta Administratie Minerala Austriac, MV) reprezint un grup de firme integrat
internaional de petrol i gaze, cu sediul central n Viena.
OMV Aktiengesellchaft este cea mai important companie industrial austriac listat la
burs, cu vnzrile grupului de 42,41 miliarde de euro i o for de munc de aproximativ
27.000 de angajai n anul 2013. n domeniul Explorare i Producie, OMV activeaz n dou
ri principale, Romnia i Austria, i deine un portofoliu internaional n cre tere. n
domeniul Rafinare i Marketing, OMV are o capacitate anual de rafinare de 17,4 milioane de
tone i avea la sfritul anului 2013 aproximativ 4.200 de staii de distribuie carburani n 11
ri, printre care i Turcia. Grupul OMV opereaz n Austria o reea de conducte de gaze
naturale, iar n Austria i Germania opereaz platforme de depozitare de gaze naturale cu o
capacitate de 2,6 miliarde m3.
OMV deine 51,01% din aciunile OMV Petrom.
22
23
Evolutia sectorului
Economia romneasc a nregistrat un nou record. Inflaia anual din 2014 (decembrie 2014
raportat la decembrie 2013) a fost de numai 0,83%, adic cea mai sczut din ultimii 24 de
ani. Comparativ cu decembrie 2013, n decembrie 2014, preurile alimentelor sunt mai mici,
n medie, cu 0,41%, mrfurile nealimentare sunt mai scumpe cu 1,25%, iar tarifele la servicii
au urcat cu 2,25%, potrivit datelor publicate de Institutului Naional de Statistic. Pn n anul
2004, inflaia n Romnia a avut mereu numai dou cifre, vrful a fost n 1993 cnd
indicatorul a atins 295,5%. Ulterior, inflaia anual a cobort, n 1994, la 61,7% i n 1995, la
27,8%, dar s-a reaprins n 1996 cnd a urcat 156,9%. Inflaia anual a intrat apoi pe un trend
descendent, cu uoare perioade de reaprindere, iar din anul 2004 Romnia a avut inflaie
anual
cu
o
singur
cifr.
Vestea nu este neaprat bun mai ales n actualul context internaional, n care preul
petrolului este la cel mai sczut nivel din ultimii ase ani, iar n Uniunea European exist
spaima deflaiei, adic a inflaiei pozitive despre care se spune c este mai rea dect inflaia.
De ce este deflaia un bau-bau mare pentru o r, dac preurile scad? Potrivit definiiilor din
dicionarele economice, deflaia este un fenomen economic care reprezint opusul inflaiei,
caracterizat prin scderea preurilor bunurilor i serviciilor. El poate fi determinat, n
principal, prin reducerea masei monetare i a creditului. Deflaia are de multe ori ca efect
creterea numrului omerilor, ntruct cererea de bunuri i servicii n economie scade, pe
fondul deficitului de lichiditi. Banii sunt din ce n ce mai puini, dar mai puternici. O
moned puternic reduce exporturile pentru c preul la care este exportat marfa ntr-o
anumit
ar
este
mare
din
diferena
de
curs
valutar.
Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei, Mugur Isrescu, a declarat, la nceputul acestei
luni, c inflaia va rmne sub limita minim a intervalului de variaie, de 1,5%, cel puin
pentru cteva luni, n principal din cauza scderii peste ateptri a preului la petrol pe plan
international.
Preurile
vor
continua
s
scad
Rata inflaiei va continua s scad, chiar sub zero temporar, n cazul n care nu va exista o
revenire a preului petrolului pe plan internaional, potrivit unei analize Raiffeisen Bank.
Analitii bncii susin c, fr o revenire a preului petrolului, n viitorul apropiat, rata anual
a inflaiei va continua s scad n ianuarie i ar putea s rmn aproape de 0% - 0,2% n
perioada ianuarie - mai 2015. Mai mult, o intrare temporar a ratei anuale a inflaiei n
teritoriu negativ nu poate fi exclus. i grupul Erste estimeaz c inflaia se va situa mult sub
marginea inferioar a intervalului intit de Banca National, n primele ase luni din acest an,
dup care va crete treptat pn n luna decembrie, spre 1,7%.
Preul petrolului continu s scad i astzi. WTI Crude a cobort sub pragul de 50 de dolari
barilul pentru prima dat din 2009. A sczut la mai mult de jumtate din valoarea nregistrat
la nceputul anului 2014, o situaie care nu a fost prevzut aproape de nimeni. Astfel nct se
pune ntrebarea: care ar putea fi cel mai de jos nivel posibil la care va ajunge preul
petrolului?, citim n portalul de tiri Business Insider.
24
25
Lichiditate intermediara
Lichiditate la vedere
3,71
2,76
6,46
4,88
4,95
3,52
Ratele de lichiditate inregistreaza in toti cei 3 ani analizati valori peste media
acceptata, ceea ce pe deo parte poate reprezenta o lichiditate ridicata a companiei dar care nu
este intocmai favorabila acesteia deoarece reprezinta o suma importanta de bani blocati in
active neproductie ale companiei.
Prin indicatori de activitate( de gestiune) nelegem indicatorii ce cuantific viteza de intrare
sau de ieire a fluxurilor de numerar implicate de derularea afacerii i, corespunztor acestei
interpretri, capacitatea ntreprinderii de a gestiona corespunztor capitalul circulant i
activitile comerciale de baz ale ntreprinderii.4 Scopul de baz al acestor indicatori este
acela de a cuantifica viteza cu care o anumit categorie de active parcurge circuitul baniprodus-bani, regsndu-se n forma final prin intermediul proceselor de comercializare sau
producie la care particip, n valoarea produselor oferite spre vnzare. Viteza cu care aceste
elemente se transform n lichiditi difer de tipul activelor, de ramura economic n care
firma acioneaz , dar i de modul n care acestea sunt utilizate.
n general se consider c firmele pot practica doua politici fundamentale n domeniul
vnzrilor :
politica orientat spre satisfacerea unui numr ct mai mare de clieni, pentru atingerea acestui
obiectiv fiind necesar oferirea de preuri de vnzare sczute;
politic bazat pe preuri mari, profitablitatea fiind asigurat pe seama unui numr redus de
vnzri , dar cu o marj a profitului substanial. 5
Metoda cea mai cunoscut ca fiind folosit n vederea reflectrii nivelului activelor i
pasivelor pe termen scurt, precum i a perioadelor de intrare i ieire a numerarului, ntr-o
manier dinamic este cea a calculului ciclului de conversie a numerarului. Acesta reprezint
perioada de timp, exprimat n numr de zile, calculat dup formula : durata de pastrare a
stocurilor+durata de recuperare a creanelor durata de plat a furnizorilor .
Trebuie menionat c orice companie ii dorete s obin o valoare a acestui indicator
ct mai mic, idealul fiind reprezentat de situaia n care furnizorii sunt plt i n ziua n care
clienii i pltesc la rndul lor datoriile.
O companie poate s fie rentabil s realizeze profit- ns nu e obligatoriu s fie i solvabil
n acelai timp, din cauza decalajului dintre ncasrile i plile efectuate.
La categoria ncasri se ncadreaz : ncasrile din vnzarea produselor i prestarea
serviciilor, din vnzarea valorilor mobiliare i imobiliare, din contractarea mprumuturilor,
venituri din dobnzi, chirii i alte venituri.
La categoria plilor se ncadreaz: pli pentru achiziia de mrfuri, costurile
prestrilor de servicii ctre teri, plata salariilor, achitarea taxelor i impozitelor, plata ratelor
i a dobnzilor creditelor contractate i alte tipuri de pli.
Situaia ideal ntr-o companie este caracterizat de relaie urmtoare dintre ncasri i
pli : ncasri pli.
4 OMFP Nr. 3055 din 29 octombrie 2009pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele
europene, nota explicativ 9
Stocuri
360
CA
2011
80
39
55
64
2012
85
48
27
105
2013
100
43
19
125
Perioada de rotatie a creantelor este conforma cuc ea a sectorului in care compania activeaza
si in crestere de la an la an. Cu cat mai mica este perioada de incasare cu atat mai rapid se
recupereaza sumele ce apoi pot fi utlizare in onorarea obligatiilor ce devin exigibile.
Perioada de rotatie a stocurilor inregistreaza valori relativ normale dar in crestere, ceea ce
poate fi o situatia nefavorabila datorita blocarii unor sume de capital in stocuri nevandabile
sau greu vandabile, care maia poi vor genera dificultati in onorarea obligatiilor.
30
31
Ratele de performanta
Aceste rate masoara abiltiatea managementului in operarea performanta a intreprinderii.
Vom analiza ratee de eficienta ca parte a ratelor de performanta. Ratele de eficienta urmaresc
sa analizeze care sunt efectele utilizarii activelor si/sau capitalurilor, de regula indicatorul de
efect utilizta fiind cifra de afaceri.
RATE
PERFORMANTA
DE
2011
2012
2013
0,37
37
0,65
68
0,
Rotatia activului
39
66
0,
0,
0,
0,
Rotatia capitalului propriu
46
0,
0,41
42
32
Indicatori
Romgaz
Rompetrol
OMV Petrom
Nr actiuni
385.422.400
278.190.900
56.644.108.335
PER
13,47
4,8
4,52
7,59
P/BV
1,44
0,82
0,84
1,03
EPS
2,58
0,1
0,09
0,92
DIVY
7,39
6,3
7,98
7,22
In teorie, pentru formularea concluziilor, se va compara multiplu titlului analizat cu multiplul
reprezentativ.
33
dac multiplul titlului analizat > multiplul reprezentativ, titlul este supraevaluat
comparativ cu grupul relevant; in ipoteza c grupul relevant este corect evaluat de
pia se poate formula recomandarea vinde
dac multiplul titlului analizat < multiplul reprezentativ, titlul este subevaluat
comparativ cu grupul relevant; in ipoteza c grupul relevant este corect evaluat de
pia se poate formula recomandarea cumpr
dac multiplul titlului analizat multiplul reprezentativ, titlul este corect evaluat
comparativ cu grupul relevant; in funcie de obiectivele i orizontul investiional se
poate formula orice recomandare, inclusiv cea de pstreaz
Aplicand aceasta tuturor multiplilor pe care i-am ales ca fiind relevanti , consideram ca
actiunile Romgaz sunt supraevaluate si se recomanda vanzarea.
34
2014
4.475.70
9.783
15%
2015
5.143.96
6.419
15%
2016
5.911.99
8.723
14%
2017
6.794.70
3.942
14%
2018
7.809.203
.591
14%
Previzionarea CPP
Indicatori
2013
3.894.26
CA
6.880
2.822.83
Ch expl
4.432
1.180.69
Rez expl
2.224
119.950.5
Rez fin
76
1.300.64
Rez brut
2.816
305.088.
Imp
448
995.554.
Rez net
368
2014
4.475.70
9.783
3.163.48
8.558
1.312.22
1.224
119.950.5
76
1.432.17
1.800
229.147.
488
1.203.02
4.312
2015
5.143.96
6.419
3.687.26
0.506
1.456.70
5.913
119.950.
576
1.576.65
6.489
252.265.
038
1.324.39
1.451
2016
5.911.99
8.723
4.296.91
5.810
1.615.08
2.913
119.950.
576
1.735.03
3.489
277.605.
358
1.457.42
8.131
2017
6.794.70
3.942
5.006.42
4.221
1.788.27
9.721
1199505
76
1.908.23
0.297
305.316.
847
1.602.91
3.449
2018
7.809.203
.591
5.832.012
.492
1.977.191
.098
11995057
6
2.097.141
.674
335.542.6
68
1.761.599
.006
cota imp
Rc
29,32%
28,32%
27,32%
26,32%
25,32%
2014
0
0
0
2015
0
0
0
2016
0
0
0
2017
0
0
0
2018
0
0
0
1199505
76
1199505
76
11995057
6
CA
Evolutie CA
2013
3.894.26
6.880
30,32%
credite
CTS
0
CTL
0
total credite
0
Indicatori
2013
ramb
sold
rd
6,00%
dob 203
0
rez fin mai putin 119.950.5
dob
76
11995057 1199505
6
76
Previziunea CF
35
Indicatori
Pn
Am
2013
995.554.
368
782.433.
000
Variatia NFR
CF exploatare
Achizitie active
Vanzare active
CF investitii
Intrari credite
Ramb credite
CF finantare
CF total
factor actualizare
1.777.98
7.368
234.729.
900
234.729.
900
0
2.012.71
7.268
CF act = Cf *fa
2014
1.203.02
4.312
876.855.
481
57.143.6
12
2.137.02
3.405
1.306.50
7.021
0
1.306.50
7.021
0
0
0
830.516.
384
0,8958
743.956.
989
2015
1.324.39
1.451
1.022.03
4.543
56.394.2
35
2.402.82
0.229
1.495.03
1.490
0
1.495.03
1.490
0
0
0
907.788.
739
0,8024
728.423.
650
2016
1.457.42
8.131
1.191.01
8.747
160.891.
618
2.809.33
8.496
1.711.52
8.794
0
1.711.52
8.794
0
0
0
1.097.80
9.702
0,7188
789.088.
900
2017
1.602.91
3.449
1.387.68
0.226
188.591.
867
3.179.18
5.542
1.960.14
9.315
0
1.960.14
9.315
0
0
0
1.219.03
6.227
0,6439
784.901.
403
2018
1.761.599
.006
1.616.516
.710
220.977.1
12
3.599.092
.829
2.245.659
.213
0
2.245.659
.213
0
0
0
1.353.433
.617
0,5768
780.611.7
35
16.564.16
5.552
9.553.613
.750
2016
1.191.01
2017
1.387.68
2018
1.616.516
VR
VR act
Val afacere=CF
act+VR act
13.380.5
96.426
385.422.
400
Nr actiuni
Val
actiune
majoritara
Val de piata a
unei act
Discount
pachet
minoritar
Val act minoritara
Indicatori
Chelt cu amortiz
mil lei
34,72
lei/act
34,80
lei/act
5%
32,98
2013
782.433.
2014
876.855.
2015
1.022.03
36
481
3.163.48
8.558
4.543
3.687.26
0.506
8.747
4.296.91
5.810
0.226
5.006.42
4.221
.710
5.832.012
.492
2014
2015
2016
2017
2018
variatie NFR
856.208.
092
57.143.6
12
912.602.
327
56.394.2
35
1.073.49
3.945
160.891.
618
1.262.08
5.812
188.591.
867
1.483.062
.925
220.977.1
12
dz stocuri=(st*360)/CA
Indicatori
2013
DZ stocuri (zile)
42,89
DZ creante (zile)
113,79
DZ ots (zile)
230,54
DZ NTR
-73,87
2014
44,89
115,79
229,54
-68,87
2015
46,89
117,79
228,54
-63,87
2016
45,39
116,79
227,54
-65,37
2017
43,89
115,79
226,54
-66,87
2018
42,39
114,79
225,54
-68,37
2014
876.855.
481
429.651.
540
1.306.50
7.021
2015
1.022.03
4.543
472.996.
947
1.495.03
1.490
2016
1.191.01
8.747
520.510.
047
1.711.52
8.794
2017
1.387.68
0.226
572.469.
089
1.960.14
9.315
2018
1.616.516
.710
629.142.5
02
2.245.659
.213
Chelt exploatare
Chelt
amortiz/Chelt
exploatare
000
2.822.83
4.432
0,277179
912
determinarea NFR
NFR=st+cr-ots
Indicatori
2013
463.945.
stocuri
696
1.230.86
creante
6.560
2.493.87
ots
6.736
799.064.
NFR
480
Investitii
Indicatori
Amortizare
% din Pb
total inv
2013
782.433.
000
30%
2347299
00
37
i
rata de actualizare
11,64%
factor
de
actualizare
1/(1+a)^i
Pn 2018
16.564.1
65.552
11,64%
1%
10,64%
1.761.59
9.006
Rf
Beta
Rm
Ri
0,06
1,61
0,095
0,11635
VR=Pnet 2018/ c
a
g
c
0,895776
414
0,802415
384
0,718784
776
0,643870
449
0,576763
962
cf Damodaran
cf Damodaran( Moody`s rating Baa3)
In mod corect, avand in vedere ca valoarea de piata a unei actiuni este mai mare decat
valoarea rezultata prin metoda DCF, se recomanda vanzarea pachetului de actiuni.
38
VII. CONCLUZII
In urma analizeu efectuate recomandam vanzarea portofoliului de actiunii detinute la aceasta
compania. Toate cele trei metode abordate au indicate o supraevaluare in piata a acestor
actiuni.
Trebuie sa tinem cont si de tendintele economice ale domeniului in care compania activeaza si
anume acelea de scadere a preturilor. Pe termen scurt vanzarea nu este o idee rea, insa pe
termen lung trebuie luata in considerare si probabilitatea destul de mare de crestere a
preturilor si implicit de valorizare a actiunilor companiilor din sector.
39
ANEXE
40
41
42
43
44
45
46
47
48
WEBOGRAFIE
www.bvb.ro
www.brm.ro
http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/
www.zf.ro
www.ziare.ro
www.bibliotecadigitala.ase.ro
www.anevar.ro
www.romgaz.ro
www.ifbfinwest.ro
www.capital.ro
49