Analiza Seminar Examen

Situaţiile financiare – sursa de informaţii a
analizei economico-financiare
Partea I
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991 situaţiile financiare anuale sunt documente
oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare ale entităţilor economice, care trebuie să
ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată.
Situaţiile financiare reprezintă produsul final al activităţii contabile ce oferă o imagine de
ansamblu asupra stării de fapt a entităţii economice.
Obiectivul situațiilor financiare este de a oferi informații despre poziția financiară,
performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile pentru o gamă largă de
utilizatori în luarea deciziilor economice. Situațiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele
gestiunii resurselor încredințate conducerii entităților. Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile
financiare oferă informații despre:
− activele;
− datoriile;
− capitalurile proprii;
− veniturile și cheltuielile, inclusiv câștigurile și pierderile;
− contribuțiile de la și distribuirile către proprietari;
− fluxurile de trezorerie ale entității.
Pentru a putea lua decizii corecte şi în timp util este nevoie de un „pachet de informaţii”
grupate şi prezentate de o manieră care să ofere suport decizional adecvat pentru orice utilizator.
O astfel de structurare şi agregare a informaţiilor se realizează în documentele de sinteză şi
raportare contabilă.
Potrivit IAS 1 - Prezentarea situațiilor financiare, un set complet de situații financiare,
conține:
 o situație a poziției financiare la finalul perioadei;
 o situație a rezultatului global aferentă perioadei;
 o situație a modificărilor în capitalurile proprii aferentă perioadei;
 o situație a fluxurilor de trezorerie aferentă perioadei;
 o note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte
informații explicative;
 o situație a poziției financiare la începutul primei perioade comparative când o
entitate aplică retrospectiv o politică contabilă sau realizează o retratare
retrospectivă a elementelor din situațiile sale financiare sau când reclasifică
elemente în situațiile sale financiare.
Pentru entitățile care aplică Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, raportările contabile anuale
cuprind următoarele:
 bilanț;
 cont de profit și pierdere;
 situația modificărilor capitalului propriu;
 situația fluxurilor de trezorerie;
 notele explicative.
Deși are o structură relativ identică, setul de situații ce compun raportările contabile
anuale pentru societățile cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu
Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror
valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 1.286/2012, cu modificările și completările ulterioare, conține
denumiri specifice, astfel:
 situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
 situația veniturilor și cheltuielilor;
 date informative;
 situația activelor imobilizate.
Bilanțul/Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
Bilanțul/Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii reprezintă principalul

document contabil de sinteză prin care se prezintă elementele direct legate de evaluarea poziției
financiare, respectiv activele, datoriile și capitalurile proprii.
Potrivit Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014:
a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ
este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanț atunci când este probabilă realizarea unui
beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi
evaluat/evaluată în mod credibil;
b) o datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute şi
prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii
economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanț atunci când este
probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei
obligații prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod
credibil;
c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în
activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale.
Bilanțul/Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se întocmește la sfârșitul
exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. În bilanț, elementele de
activ sunt grupate după natură și lichiditate, iar cele de datorii și capitaluri proprii, după natură și
exigibilitate, acestea fiind recunoscute doar dacă sunt respectate cumulativ două condiții:
probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare și evaluarea credibilă a elementului
evidențiat.
Prezentarea Bilanțului/Situației activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
II. Creanțe
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă de până la un an

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. Capital
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
Analiza poziţiei financiare a entităţii cu ajutorul indicatorilor de echilibru financiar

– baza informaţiilor este Bilanțul/Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
1. Situaţia netă (SN) este un indicator financiar care arată averea acționarilor la un
moment dat.
Situaţia netă = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Cheltuieli în avans
Datorii totale = Datorii pe termen scurt + Datorii pe termen mediu şi lung + Venituri în
avans + Provizioane
2. Fondul de rulment (FR) este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care
arată partea din capitalurile permanente rămasă la dispoziția societății după finanțarea
imobilizărilor.
Fondul de rulment = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu şi
lung + Provizioane
Nevoi permanente = Active imobilizate nete
Fondul de rulment se împarte în:

 Fond de rulment propriu (FRP) = Capital propriu – Active imobilizate nete
 Fond de rulment împrumutat (FRI) = FR – FRP
3. Nevoia de fond de rulment (NFR) este un indicator care are în vedere echilibrul pe
termen scurt. Acest indicator prezintă situația necesităților financiare pe termen scurt ale
întreprinderii în comparație cu resursele atrase pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment = Nevoi temporare – Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creanţe + Investiţii financiare pe termen scurt + Cheltuieli
în avans
Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri în avans
Datorii de exploatare = Datorii pe termen scurt – Credite bancare pe termen scurt
4. Trezoreria neta (TN) este indicatorul general de echilibru care arată surplusul de
disponibilități în comparație cu datoriile financiare imediate.
Trezoreria neta = Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment
Bibliografie
Lungu C.I., Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2007
Popa (Lezeu) D. şi Meşter C., Analiză economico-financiară: elemente teoretice şi aplicaţii
practice, Editura Universităţii din Oradea, 2006
OMFP nr. 1286 din 1 octombrie 2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror
valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul
Oficial nr. 687 bis din data de 4 octombrie 2012, art. 12,
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1286_2012.pdf
OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare
anual individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/raportarile-contabile-anuale-sursa-informationala-
privind-aprecierea-performantei-financiare-a-entitatii-economice-studiu-de-caz-industria-
farmaceutica-a1499/
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/analiza-pozitiei-financiare-a-intreprinderii-a5050/
https://www.iasplus.com/en/standards/ias/ias1
Situaţiile financiare – sursa de informaţii a
analizei economico-financiare
Partea II
Contul de profit şi pierdere/Situaţia veniturilor şi cheltuielilor
Contul de profit şi pierdere sau situaţia veniturilor şi cheltuielilor oferă informaţii privind
evaluarea performanţei financiare a unei entităţi economice, evidenţiată prin intermediul
veniturilor şi cheltuielilor, şi cuprinde cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului,
grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului financiar.
Elementele direct legate de evaluarea performanţei financiare, prin intermediul contului
de profit şi pierdere, sunt veniturile şi cheltuielile.
Potrivit Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014:
a) veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care
se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acționarilor;
b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari.
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în
mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau
de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu
recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor,
rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării
unei datorii).
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în
mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui
activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu
recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile
salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).
Prezentarea Contul de profit şi pierdere/Situaţia veniturilor şi cheltuielilor
1. Cifra de afaceri netă

2. Variația stocurilor de produse finite şi a producției în curs de execuție
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizații
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depăşesc suma
ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE
Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile
afiliate
10. Venituri din alte investiții şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea
distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la
entitățile afiliate
TOTAL VENITURI FINANCIARE
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investițiile deținute ca active circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entităților
afiliate
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE
Profitul sau pierderea financiar(ă)
TOTAL VENITURI
TOTAL CHELTUIELI
Profitul sau pierderea brut(ă)
14. Impozitul pe profit
15. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
16. Profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului financiar
Analiza performanţei entităţii utilizând Soldurile intermediare de gestiune – baza

informaţiilor este Contul de profit şi pierdere/Situaţia veniturilor şi cheltuielilor
Indicator Simbol Formula

Marja comercială MC (Veniturile din vânzarea mărfurilor – Reducerile
comerciale acordate) – (Cheltuielile privind
mărfurile – Reducerile comerciale primite)
Producţia exerciţiului Qe Producţia vândută + Variaţia producţiei stocate +
Producţia imobilizată
Valoarea adăugată VA MC + Qe – Consumurile externe de la terţi
Excedentul brut de exploatare EBE VA + Subvenții din exploatare – Ch cu personalul –
Ch cu alte impozite si taxe
Rezultatul din exploatare RE EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli
de exploatare (ct. 652-658) + Reluări asupra
provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si
provizioane din expl.
Rezultatul curent RC RE + Venituri financiare – Ch financiare
Rezultatul net al exercițiului RN RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare +
Venituri din impozitul pe profit amânat – Impozitul
pe profit curent(ct. 691) – Impozit pe profit amanat –
Alte impozite neprezentate (ct.698)
Situația modificărilor capitalului propriu
Situația modificărilor capitalului propriu reprezintă o componentă separată a raportărilor

financiare anuale și evidențiază profitul net sau pierderea netă al (a) perioadei și influența asupra
capitalului propriu, tranzacțiile de capital cu proprietarii și repartizările către aceștia, modificările
capitalului propriu la începutul și sfârșitul perioadei și creșterea sau scăderea activului net în
cursul exercițiului financiar.
Situația fluxurilor de trezorerie
Situația fluxurilor de trezorerie constituie un instrument important în aprecierea

echilibrului financiar al entității. Informațiile incluse în tabloul fluxurilor de trezorerie, alături de
cele conținute de celelalte documente de sinteză, trebuie să ajute investitorii, creditorii și alți
utilizatori în evaluarea lichidității și solvabilității entității, precum și a capacității ei de a obține
resurse interne, de a-și rambursa datoriile, de a reinvesti și de a distribui dividende proprietarilor.
Fluxurile de trezorerie se pot determina prin metoda directă și metoda indirectă, distinct, pe trei
tipuri de activități: exploatare, finanțare și investiții.
Notele explicative
Notele explicative la situațiile financiare cuprind date și informații privind: situația

activelor imobilizate; situația provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli; repartizarea profitului;
analiza rezultatului din exploatare; situația creanțelor și datoriilor; politici contabile adoptate;
participații și surse de finanțare; informații privind salariații și membrii organelor de
administrație, de conducere și de supraveghere; calculul și analiza principalilor indicatori
economico-financiari (lichiditate, risc, profitabilitate etc.); alte informații privind prezentarea
entității, relația cu filialele, societățile afiliate sau alte întreprinderi la care deține titluri de
participare strategice, exprimarea în moneda națională a activelor, datoriilor, capitalurilor
proprii, veniturilor și cheltuielilor exprimate inițial într-o monedă străină, impozitul pe
profit/venit, evoluția cifrei de afaceri etc.
Analiza echilibrului financiar al entităţii pe seama ratelor
Indicator Simbol Formula

1. Ratele de structură ale activului
Rata activelor imobilizate RAI Activ imobilizat/Activ total*100
Rata activelor circulante RAC Activ circulant/Activ total*100
2. Ratele de structură ale pasivului
Rata stabilităţii financiare RSF Capital permanent/Pasiv total*100
Rata autonomiei financiare RAF Capital propriu/Pasiv total*100
Rata de îndatorare globală RÎG Datorii totale/Pasiv total*100
3. Ratele de lichiditate şi solvabilitate
Rata lichidităţii generale RLG Activ circulant/Datorii pe termen scurt
Rata lichidităţii reduse RLR Creanţe+Disponibilităţi băneşti/Datorii pe termen scurt
Rata lichidităţii imediate RLI Disponibilităţi băneşti /Datorii pe termen scurt
Rata solvabilităţii generale RSG Activ total /Datorii totale
4. Ratele cinetice (de gestiune)
Durata în zile de încasare a DCR Creanţe/Cifra de afaceri*360 zile
creanţelor
Durata în zile de achitare a DFZ Furnizori/Cifra de afaceri*360 zile
furnizorilor
Bibliografie
C.I. Lungu, Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2007
Popa (Lezeu) D. şi Meşter C., Analiză economico-financiară: elemente teoretice şi aplicaţii
practice, Editura Universităţii din Oradea, 2006
OMFP nr. 1286 din 1 octombrie 2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror
valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul
Oficial nr. 687 bis din data de 4 octombrie 2012, art. 12,
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1286_2012.pdf
OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare
anual individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/raportarile-contabile-anuale-sursa-informationala-
privind-aprecierea-performantei-financiare-a-entitatii-economice-studiu-de-caz-industria-
farmaceutica-a1499/
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/analiza-pozitiei-financiare-a-intreprinderii-a5050/
https://www.iasplus.com/en/standards/ias/ias1
Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii globali valorici
Indicatorii globali valorici utilizaţi în analiza activităţii de bază
1. Cifra de afaceri (CA)

CA = Producţia vândută (Qv) + Veniturile din vânzarea mărfurilor (Vmf) +
Veniturile din subvenţii de exploatare
2. Producţia fabricată (Qf)

Qf = Qv + Variaţia stocului de produse finite şi semifabricate destinate vânzării
Elementele care diferenţiază Qf de CA:

− Stocul de produse finite şi semifabricate (rezultate din activitatea de
producţie);
− Veniturile din vânzarea mărfurilor (rezultate din activitatea de comerţ),
precum şi eventuale venituri din subvenţii de exploatare.
3. Producţia exerciţiului (Qe)

Qe = Qv + Variaţia producţiei stocate + Producţia imobilizată
Unde: Variaţia producţiei stocate = creşterea/descreşterea stocului de
produse finite, semifabricate şi producţie neterminată
Producţia imobilizată = costul imobilizărilor corporale şi
necorporale realizate în regie proprie
Elementele care diferenţiază Qe de Qf:

− Stocul producţiei neterminate şi a consumului intern;
− Producţia imobilizată.
4. Valoarea adăugată (VA)

VA = Marja comercială + Qe – Consumurile externe de la terţi
Elementele care diferenţiază VA de Qe:

− Consumurile externe de la terţi;
− Marja comercială.
Rapoartele statice şi dinamice
1. Rapoartele statice (reguli generale)

> => scade ponderea elementelor care diferenţiază cei doi indicatori
< => creşte ponderea elementelor care diferenţiază cei doi indicatori
2. Rapoartele dinamice (reguli generale)

=> scade ponderea elementelor care diferenţiază cei doi indicatori
=> creşte ponderea elementelor care diferenţiază cei doi indicatori
APLICAŢIE
Pe baza informaţiilor din tabelul de mai jos, să se determine rapoartele statice şi
dinamice dintre indicatorii globali valorici şi să se analizeze rezultatele.
- lei-
Indicatori Perioada precedentă (t0) Perioada curentă (t1)
Cifra de afaceri (CA) 412.320 421.150
Producţia fabricată (Qf) 455.031 462.100
Producţia exerciţiului (Qe) 458.700 466.600
Valoarea adăugată (VA) 105.564 93.708
a) Evoluţia rapoartelor statice:
= = = 0,9061
= = = 0,9114
Raportul static dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată destinată livrării

înregistrează o uşoară creştere, ceea ce semnifică o uşoară scădere a ponderii stocurilor de
produse finite.
= = = 0,9920
= = = 0,9903
Raportul static dintre producţia fabricată şi producţia exerciţiului înregistrează o

uşoară scădere, ceea ce semnifică o creştere a ponderii stocurilor de producţie neterminată
şi/sau a producţiei de imobilizări.
= = = 0,2301
= = = 0,2008
Raportul static dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului scade de la o

perioadă la alta, ceea ce semnifică creşterea ponderii consumurilor provenite de la terţi, cu
efecte negative asupra costurilor şi implicit a rentabilităţii şi/sau a marjei comerciale aferente
activităţii de comerţ.
a) Evoluţia rapoartelor dinamice:
= = = 1,0058
ICA = = = 102,1415
IQf = = = 101,5535
Raportul dinamic dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată destinată livrării este
supraunitar, deoarece cifra de afaceri a crescut mai rapid (2,1415%) de la o perioadă la alta
decât a crescut producţia fabricată (1,5535%), ceea ce exprimă o diminuare a ponderii
stocurilor de produse finite existente la nivelul întreprinderii, fenomen favorabil din punct de
vedere economic atât timp cât aceasta nu împiedică desfăşurarea vânzărilor (nu atrage la un
moment dat lipsa stocurilor de produse finite destinate cererii deja existente).
= = = 0,9983
IQf = = = 101,5535
IQe = = = 101,7223
Raportul dinamic dintre producţia fabricată şi producţia exerciţiului este subunitar,

deoarece producţia fabricată a crescut cu mai puţin (1,5535%) decât a crescut producţia
exerciţiului (1,7223%) de la o perioadă la alta, ceea ce exprimă o creştere a ponderii
stocurilor de producţie neterminată, fenomen negativ din punct de vedere economic dacă a
fost cauzat de blocări ale producţiei, datorită neaprovizionării la timp cu factori de producţie.
Poate fi considerat un fenomen pozitiv dacă această creştere se bazează pe creşterea
producţiei imobilizate, în perioadele în care întreprinderea are nevoi sporite de active
imobilizate.
= = = 0,8727
IVA = = = 88,7689
IQe = = = 101,7223
Raportul dinamic dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului este subunitar,

depărtându-se de valoarea 1 mai mult decât raportul dinamic dintre producţia fabricată şi
producţia exerciţiului, deoarece valoarea adăugată s-a diminuat de la o perioadă la alta cu
aproximativ 11,23%, aspect nefavorabil din punct de vedere economic. Aceasta exprimă o
creştere a ponderii consumurilor provenite de la terţi, cu efecte negative asupra costurilor şi
implicit a rentabilităţii. Creşterea acestor cheltuieli materiale şi cu prestaţiile externe se poate
manifesta, fie datorită majorării tarifelor la servicii şi preţurilor la materiale, fie datorită unei
proaste gestionări a resurselor materiale (s-a achiziţionat mai mult decât era necesar).
Valoarea subunitară a acestui raport poate exprima şi o creştere a ponderii marjei comerciale,
datorită majorării veniturilor din vânzarea mărfurilor sau diminuării cheltuielilor privind
mărfurile, fenomen favorabil din punct de vedere economic.
Informaţii utile pentru proiect:

Qf = Producția vândută (Cod 20) + Stocurile de produse finite (Cod 10)
Qe = Qv + ∆Qst + Qi
VA = MC + Qe – Consumurile externe de la terţi determinate în capitolul Solduri
intermediare de gestiune
Analiza factorială a cifrei de afaceri
Se cunosc următoarele informaţii:

Cantitate vândută (buc) Preţul de vânzare (lei/buc)
Sortimentul t0 t1 t0 t1
qi0(si0) qi1(si1) pi0 pi1
A 1.200 1.000 36 39
B 460 520 30 36
C 180 240 23 22
Total 1.840 1.760 - -
Se cere analiza factorială a cifrei de afaceri folosind modelul sumă de produse.
Modelul de analiză (modelul sumă de produse)

CA = =
unde: qi – cantitatea vândută din sortimentul i

si – structura vânzărilor (ponderea sortimentului i în total cantitate vândută)
pi – preţ unitar de vânzare al sortimentului i
Factorii de influenţă în ordinea de substituţie: qi, si, pi
Tabel conţinând calcule ajutătoare

Sortimentul qi0(si0) qi1(si1) si0 si1 qi1(si0) = si0( )
A 1.200 1.000 0,65 0,57 0,65 x 1.760 = 1.144
B 460 520 0,25 0,29 0,25 x 1.760 = 440
C 180 240 0,10 0,14 0,10 x 1.760 = 176
Total 1.840 1.760 1 1 1.760
Abaterea absolută
∆CA = CA1 – CA0 = –
= (1.000 x 39 + 520 x 36 + 240 x 22) – (1.200 x 36 + 460 x 30 + 180 x 23) =
= 63.000 lei – 61.140 lei = 1.860 lei
Influența factorilor (ordinea substituţiei: qi, si, pi)

1) Influența modificării cantităţii vântute ( :
∆CA( = –
= (1.144 x 36 + 440 x 30 + 176 x 23) – (1.200 x 36 + 460 x 30 + 180 x 23) =
= 58.432 lei – 61.140 lei = –2.708 lei
2) Influența modificării structurii vânzărilor ( :

∆CA( = –
= (1.000 x 36 + 520 x 30 + 240 x 23) – (1.144 x 36 + 440 x 30 + 176 x 23) =
= 57.120 lei – 58.432 lei = –1.312 lei
3) Influența modificării preţurilor de vânzare ( :

∆CA( = –
= (1.000 x 39 + 520 x 36 + 240 x 22) – (1.000 x 36 + 520 x 30 + 240 x 23) =
= 63.000 lei – 57.120 lei = 5.880 lei
Verificare
∆CA = ∆CA( ) + ∆CA( + ∆CA( ) =
= –2.708 lei + (–1.312 lei) + 5.880 lei = 1.860 lei
Interpretarea rezultatelor
Pe ansamblu, CA a crescut cu 1.860 lei de la o perioadă la alta, aspect favorabil din punct de
vedere economic, această creştere fiind determinată exclusiv de creşterea preţului (preţul mediu)
la produsele vândute, în timp ce cantitatea şi structura au influenţat negativ evoluţia CA.
1. Sub influenţa cantităţii vândute ( ), CA a scăzut cu 2.708 lei, influenţă negativă din
punct de vedere economic, fiind determinată de scăderea cantităţilor vândute.
Cauze care au determinat scăderea cantităţilor vândute:
 Scăderea cererii:
− Activitate de markening ineficientă;
− Concurenţa crescută pe piaţă;
− Restrângerea pieţelor de desfacere;
− Neasigurarea cu comenzi;
− Calitatea necorespunzătoare a unor produse;
− Nivel al competitivităţii mai slab al produselor în raport cu
concurenţa;
− Creşterea preţului la sortimentul A;
− Scăderea puterii de cumpărare.
 Scăderea producţiei:
− Nerealizarea planului de producţie la toate sortimentele din cauza
neasigurării la timp cu factori de producţie (lipsa materiilor prime,
lipsa utilajelor, defecţiuni ale utilajelor existente, greve, etc.);
− Nivel neadecvat al capacităţii de producţie existente şi gradul de
utilizare al acesteia;
− Raport neechilibrat dintre ritmul producţiei şi ritmul livrărilor.
2. Sub influenţa structurii ( ), CA a scăzut cu 1.312 lei, influenţă negativă din punct de
vedere economic, determinată de scăderea ponderii sortimentului A care are preţul mai
mare decât preţul mediu al produselor firmei şi totodată creşterea ponderii sortimentului
C care are preţul cel mai mic, mai mic decât preţul mediu al tuturor produselor firmei.
Cauze care au dus la modificarea structurii:
 Modificări în structura cererii ţi a producţiei;
 Scăderea cererii pentru sortimentul A (poate datorită creşterii preţului);
 Schimbarea capacităţii de producţie;
 Modificarea profitabilităţii la diferite sortimente.
3. Sub influenţa preţului de vânzare ( ), CA a crescut cu 5.880 lei de la o perioadă la alta,
influenţă pozitivă din punct de vedere economic, determinată de creşterea preţurilor la
sortimentul A şi B.
Cauze ale creşterii preţurilor:
 Cauze interne (care depind de întreprindere):
− Sporirea calităţii produselor;
− Creşterea costurilor de producţie (şi implicit a marjei de profit).
 Cauze externe (care nu depind de întreprindere):
− Apariţia unor fenomene conjuncturale pe piaţă favorabile vânzării
produselor respective (creşterea cererii pe piaţă, falimentarea unui
concurent, slaba calitate a produselor concurenţilor);
− Creşterea inflaţiei.
Măsuri propuse
1. Stimularea vânzărilor printr-o activitate de markening eficientă (studiu de piaţă, reduceri
promoţionale, participarea la târguri şi expoziţii, reclamă, publicitate, punerea în valoare
a calităţii produsului, etc.);
2. Asigurarea cu factori de producţie corespunzători, la timp şi de bună calitate la preţul cel
mai mic;
3. Stimularea vânzărilor la sortimentele cu preţul mai mare decât preţul mediu (sortimentul
A şi B), datorită unei mai bune calităţi şi a sortimentelor cu rentabilitate mai mare;
stimularea cererii pentru aceste sortimente să se realizeze prin diferenţierea lor faşă de
produsele concurenţei;
4. Creşterea preţurilor să aibă la bază îmbunătăţirea calităţii.
Analiza factorială a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri (CA) 57.681 lei 62.118 lei
Numărul mediu de salariaţi (N) 120 140
Mijloacele fixe totale (Mf) 10.440 lei 14.280 lei
Producţia fabricată (Qf) 67.860 lei 71.400 lei
Se cere analiza factorială a cifrei de afaceri folosind modelul descompunerii pe fracţii.
Modelul de analiză (modelul descompunerii pe fracţii – model ce utilizează ratele

explicative)
CA = N ∙ ∙ ∙ => CA = N ∙ ît ∙ r ∙ gv , unde
Simbol Noii indicatori Perioada Perioada

precedentă (t0) curentă (t1)
ît Gradul de înzestrare tehnică a muncii (Mf/N) 87 102
r Randamentul mijloacelor fixe totale (Qf/Mf) 6,5 5
gv Gradul de valorificare a producţiei fabricate (CA/Qf) 0,85 0,87
Abaterea absolută
∆CA = CA1 – CA0 = N1∙ît1∙r1∙gv1 – N0∙ît0∙r0∙gv0 = 140*102*5*0,87 – 120*87*6,5*0,85 =
= 62.118 lei – 57.681 lei = 4.437 lei
Influența factorilor (ordinea substituţiei: N, ît, r, gv)

1) Influența modificării numărului mediu de salariați:
∆CA(N) = N1∙ît0∙r0∙gv0 – N0∙ît0∙r0∙gv0 = 140*87*6,5*0,85 －120*87*6,5*0,85 =
= 67.294,5 lei – 57.681 lei = 9.613,5 lei
2) Influența modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii:

∆CA(ît) = N1∙ît1∙r0∙gv0 – N1∙ît0∙r0∙gv0 = 140*102*6,5*0,85 －140*87*6,5*0,85 =
= 78.897 lei – 67.294,5 lei = 11.602,5 lei
3) Influența modificării randamentului mijloacelor fixe totale:

∆CA(r) = N1∙ît1∙r1∙gv0 – N1∙ît1∙r0∙gv0 = 140*102*5*0,85 －140*102*6,5*0,85 =
= 60.690 lei – 78.897 lei = –18.207 lei
4) Influența modificării gradului de valorificare a producției fabricate:

∆CA(gv) = N1∙ît1∙r1∙gv1 – N1∙ît1∙r1∙gv0 = 140*102*5*0,87 －140*102*5*0,85 =
= 62.118 lei – 60.690 lei = 1.428 lei
Verificare
∆CA = ∆CA(N) + ∆CA(ît) + CA(r) + ∆CA(gv) =
= 9.613,5 lei + 11.602,5 lei + (–18.207 lei) + 1.428 lei = 4.437 lei
Pe ansamblu, CA a crescut cu 4.437 lei de la o perioadă la alta, aspect favorabil din punct de
vedere economic, această creştere fiind determinată de creşterea numărului mediu de salariaţi, a
gradului de înzestrare tehnică a muncii şi a gradului de valorificare a producţiei fabricate,
influenţă pozitivă, în timp de randamentul mijloacelor fixe active a avut o influenţă negativă.
1. Sub influenţa numărului mediu de salariaţi (N), CA a crescut cu 9.613,5 lei, influenţă
pozitivă din punct de vedere economic, fiind determinată de creşterea numărului mediu
de salariaţi de la 120 de persoane în t0 la 140 în t1.
Cauze care au determinat creşterea N:
 Asigurarea unui număr de salariaţi corespunzător obiectului de activitate;
 Intrările de personal (angajări și transferuri) au fost mai mari decât ieşirile
de personal (concedieri, pensionări, demisii, transferuri).
2. Sub influenţa gradului de înzestrare tehnică a muncii (ît), CA a crescut cu 11.602,5 lei,
mai mult decât sub influenţa numărului de salariaţi, influenţă pozitivă din punct de
vedere economic. Această creştere a fost determinată de creşterea gradului de înzestrare
tehnică a muncii de la o perioadă la alta (t0 = 87, t1 = 102).
Cauze care au determinat creşterea ît:
 Creşterea mai rapidă a valorii mijloacelor fixe totale, sub forma intrărilor
(achiziţii, schimburi, producere), au fost mai mari decât ieşirile de
mijloace fixe (casări, vânzări), decât a crescut N de la o perioadă la alta;
 Forţa de muncă corespunde din punct de vedere al calificării cu mijloacele
fixe deţinute;
 Asigurarea eficientă cu mijloace fixe.
3. Sub influenţa randamentului mijloacelor fixe (r), CA a scăzut cu 18.207 lei, influenţă
negativă din punct de vedere economic, datorită faptului că şi randamentul mijloacelor
fixe s-a redus de la 6,5 în t0 la 5 în t1.
Cauze ale diminuării r:
 Nivelul eficienţei utilizării resurselor (productivitatea muncii, randamentul
utilajelor) este sub media pe ramura de activitate a întreprinderii;
 Lipsa tehnologiilor moderne, performante.
4. Sub influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate (gv), CA a crescut uşor, cu o

valoare de 1.428 lei, influenţă pozitivă din punct de vedere economic, generată de
creşterea gradului de valorificare a producţiei fabricare de la o perioadă la alta (t0 = 0,85,
t1 = 0,87), ca urmare a creşterii cifrei de afaceri mai rapid decât a crescut producţia
fabricată.
Cauze care au determinat creşterea gv:
 O mai bună activitate de desfacere;
 Raport echilibrat între ritmul producţiei şi ritmul livrărilor;
 Activitate de marketing eficientă;
 Creşterea calităţii producţiei;
 Reducerea concurenţei şi acapararea unor noi clienţi.
Măsuri propuse
1. Asigurarea cu personal în conformitate cu obiectivele firmei;
2. Creşterea gradului de înzestrare tehnică a muncii prin achiziţionarea de mijloace fixe
direct productive moderne şi mai performante;
3. Sporirea gradului de valorificare a producţiei fabricate prin asigurarea cu factori de
producţie corespunzători din punct de vedere calitativ şi cantitativ;
4. Creşterea gradului de valorificare a producţiei fabricate prin îmbunătăţirea activităţii de
marketing;
5. Elaborarea planului de producţie în concordanţă cu planul de comercializare şi cu cererea
de pe piaţă.

Mf = Construcții + Instalații tehnice și mașini + Alte instalații, utilaje și mobilier (Cod 40)
Qf = Producția vândută (Cod 20) + Stocurile de produse finite (Cod 10)
Analiza factorială a valorii adăugate

- mii lei-
Producţia exerciţiului (Qe) 47.974 45.560
Valoarea adăugată (VA) 28.785 26.425
Mijloacele fixe active (Mfa) 578 536
Mijloacele fixe totale (Mf) 850 824
Se cere analiza factorială a valorii adăugate folosind modelul descompunerii pe fracţii.
Modelul de analiză (model de descompunere pe fracţii – rate explicative)
VA = Mf ∙ ∙ ∙ => VA = Mf ∙ ct ∙ ra ∙ , unde

ct Compoziţia tehnologică (Mfa/Mf) 0,68 0,6505
ra Randamentul Mf active, direct productive (Qe/Mfa) 83 85
Valoarea adăugată medie la un leu producţie a 0,60 0,58
exerciţiului – rata valorii adăugate (VA/Qe)
Abaterea absolută
∆VA = VA1 – VA0 = Mf1 ∙ ct1 ∙ ra1 ∙ 1 – Mf0 ∙ ct0 ∙ ra0 ∙ 0
= 824*0,6505*85*0,58 – 850*0,68*83*0,60 =
= 26.425 mii lei – 28.784 mii lei = –2.359 mii lei
Influenţa factorilor (ordinea substituţiei: Mf, ctt, ra, )

1) Influenţa modificării mijloacelor fixe totale:
∆VA(Mf) = Mf1 ∙ ct0 ∙ ra0 ∙ 0 – Mf0 ∙ ct0 ∙ ra0 ∙ 0 =
= 824*0,68*83*0,60 －850*0,68*83*0,60 =
= 27.904 mii lei – 28.784 mii lei = –880 mii lei
2) Influența modificării compoziţiei tehnologice:

∆VA(ct) = Mf1 ∙ ct1 ∙ ra0 ∙ 0 – Mf1 ∙ ct0 ∙ ra0 ∙ 0 =
= 824*0,6505*83*0,60 －824*0,68*83*0,60 =
= 26.693 mii lei – 27.904 mii lei = –1.211 mii lei
3) Influența modificării randamentului mijloacelor fixe active:

∆VA(ra) = Mf1 ∙ ct1 ∙ ra1 ∙ 0 – Mf1 ∙ ct1 ∙ ra0 ∙ 0 =
= 824*0,6505*85*0,60 －824*0,6505*83*0,60 =
= 27.337 mii lei – 26.693 mii lei = 644 mii lei
4) Influența modificării valorii adăugate medii la un leu producţie a exerciţiului:

∆VA( )) = Mf1 ∙ ct1 ∙ ra1 ∙ 1 – Mf1 ∙ ct1 ∙ ra1 ∙ 0 =
= 824*0,6505*85*0,58 －824*0,6505*85*0,60 =
= 26.425 mii lei – 27.337 mii lei = –912 mii lei
Verificare
∆VA = ∆VA(Mf) + ∆VA(ct) + ∆VA(ra) + ∆VA( ) =
= –880 mii lei + (–1.211 mii lei) + 644 mii lei + (–912 mii lei) = –2.359 mii lei
Pe ansamblu, VA a scăzut cu 2.359 mii lei în perioada supusă analizării, ceea ce reprezintă un
aspect nefavorabil din punct de vedere economic, datorită influenţei negative a mijloacelor fixe
totale, compoziţiei tehnologice şi valorii adăugate medii, în timp ce doar randamentul
mijloacelor fixe active a influenţat pozitiv evoluţia valorii adăugate de la o perioadă la alta.
1. Sub influenţa modificării mijloacelor fixe totale (Mf), VA a scăzut (–880 mii lei),
influenţă negativă din punct de vedere economic, deoarece a scăzut valoarea mijloacelor
fixe totale.
Cauze posibile:
 Volumul intrărilor de mijloace fixe totale a fost mai redus decât volumul
ieşirilor;
 Dotarea întreprinderii cu mijloace fixe necorespunzătoare.
2. Sub influenţa modificării compoziţiei tehnologice (ct), VA a scăzut (–1.211 mii lei),
influenţă negativă din punct de vedere economic, deoarece şi ponderea mijloacelor fixe
active în total mijloace fixe a scăzut din perioada t0 în t1.
Cauze posibile ale diminuării acestui raport:
 Diminuarea valorii mijloacelor fixe active mai mult decât s-a diminuat
volumul mijloacelor fixe totale (7% faţă de 3%);
 Intrările de mijloace fixe active (achiziţie, producere, schimb) au fost mai
mici decât ieşirile (vânzări, casări).
3. Sub influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe active (ra), VA a crescut (644
mii lei), influenţă pozitivă din punct de vedere economic, generată de creşterea
randamentului mijloacelor fixe active în perioada analizată.
Cauze posibile:
 Exploatarea intensivă corespunzătoare a mijloacelor fixe active, direct
productive existente în funcţiune;
 Lipsa defecţiunilor mijloacelor fixe direct productive puse în funcţiune;
 Deţinerea unor mijloace fixe active mai performante;
 Atingerea parametrilor optimi de funcţionare.
4. Sub influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a exerciţiului ( ), VA a
scăzut (–912 mii lei), influenţă negativă din punct de vedere economic, generată de
diminuarea valorii adăugate (8%) într-o pondere mai mare decât s-a diminuat producţia
exerciţiului (5,3%).
Cauze posibile:
 A crescut ponderea consumurilor intermediare (cheltuieli cu materiile şi
materialele, precum şi serviciile de la terţi), întreprinderea apelaând tot
mai mult la ajutorul extern în detrimentul regiei proprii;
 A crescut preţul materiilor prime şi materialelor procurare de la terţi;
 A crescut tariful serviciilor executate de terţi.
Măsuri propuse:
1. Asigurarea cu mijloace fixe corespunzătoare obiectivelor stabilite;
2. Creşterea ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe prin orientarea
investiţiilor preponderent spre mijloace fixe direct productive;
3. Îmbunătăţirea utilizării timpului de funcţionare a mijloacelor fixe active;
4. Înlocuirea mijloacelor fixe active slab productive cu altele noi mai performante;
5. Sporirea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai bună organizare a producţiei
şi a muncii prin asigurarea la timp cu factorii de producţie necesari;
6. Factorii de producţie trebuie să corespundă atât cantitativ cât şi calitativ;
7. Diminuarea consumurilor intermediare (cheltuieli cu materialele şi serviciile de la terţi)
prin raţionalizarea consumului de materii prime, materiale, energie, negocierea preţurilor
la materiale şi tarifelor la servicii etc.

Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia producţiei stocate + Producţia imobilizată
Qe = Qv + ∆Qst + Qi
∆Qst = Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie (Sold C – Sold D)
Valoarea adăugată = Marja comercială + Qe – Consumurile externe de la terţi

VA = MC + Qe – Consumurile externe de la terţi
MC = (Veniturile din vânzarea mărfurilor – Reducerile comerciale acordate) – (Cheltuielile
privind mărfurile – Reducerile comerciale primite)
Consumurile externe de la terţi = Cheltuieli materiale + cheltuieli privind prestaţiile externe de
la terţi
Cheltuieli materiale = Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile + Alte cheltuieli
materiale + Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)
Notă: Toate informaţiile se găsesc în formularul Cod 20.

Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate

Prevederi (t0):
Calitatea I Calitatea II Calitatea III
Sortimentul Cantitate (buc) Preţ (lei/buc) Cantitate (buc) Preţ (lei/buc) Cantitate (buc) Preţ (lei/buc)
qij0 pij0 qij0 pij0 qij0 pij0
A 7.000 80 900 70 100 50
B 23.000 90 1.300 80 700 70
C 30.000 60 8.000 40 2.000 30
Realizări (t1):
Calitatea I Calitatea II Calitatea III
Sortimentul Cantitate (buc) Preţ (lei/buc) Cantitate (buc) Preţ (lei/buc) Cantitate (buc) Preţ (lei/buc)
qij1 pij1 qij1 pij1 qij1 pij1
A 5.000 90 800 75 200 50
B 25.000 100 1.500 90 500 70
C 29.000 60 7.900 40 2.100 30
Se cere:
1. Analiza calităţii pe fiecare sortiment:
a) pe baza coeficientului mediu de calitate ( i);
b) pe baza coeficientului mediu de echivalenţă ( ei).
2. Analiza factorială a calităţii pe întreaga producţie pe baza g (coeficientul mediu
generalizat al calităţii) calculat în funcţie de:
a) i;
b) ei.
1. Analiza calităţii pe fiecare sortiment

a) pe baza coeficientului mediu de calitate i =
unde: i = sortimentul de produse

j = clasa de calitate
qij = cantitatea din sortimentul i de calitate j
kj = coeficientul clasei de calitate (numărul care indică clasa de calitate: I, II, III)
Dacă = 1 => sortimentul i care calitatea I

i
Cu cât i este mai aproape de 1 (prin scădere), cu atât calitatea medie a sortimentului i
este mai bună.
Când i1 < i0 => îmbunătăţirea calităţii sortimentului i
A0 = = 1,1375
A1 > A0 ; ∆ A = + => înrăutăţirea calităţii
A1 = = 1,2000 medii la sortimentul A
B0 = = 1,1080
B1 < B0 ; ∆ B = – => îmbunătăţirea calităţii
B1 = = 1,0926 medii la sortimentul B
C0 = = 1,3000
C1 > C0 ; ∆ C = + => înrăutăţirea calităţii
C1 = = 1,3103 medii la sortimentul C
b) pe baza coeficientului mediu de echivalenţă ei =
unde: kej = coeficientul de echivalenţă al calităţii j

kej =
Cu cât ei este mai aproape de 1 (prin creştere), cu atât calitatea medie a sortimentului i
este mai bună.
Când ei1 > ei0 => îmbunătăţirea calităţii sortimentului i
eA0 = = 0,9812
eA1 < eA0 => înrăutăţirea calităţii
eA1 = = 0,9708 medii la sortimentul A
eB0 = = 0,9880
eB1 > eB0 => îmbunătăţirea calităţii
eB1 = = 0,9897 medii la sortimentul B
eC0 = = 0,9083
eC1 < eC0 => înrăutăţirea calităţii
eC1 = = 0,9056 medii la sortimentul C
Tabel conţinând calculele centralizate

Sortimentul Cantitate totală (buc) Structura Coef. mediu de calitate Coef. mediu de echivalenţă
qi0 qi1 si0 si1 i0 i1 ei0 ei1
A 8.000 6.000 0,1096 0,0833 1,1375 1,2000 0,9812 0,9708
B 25.000 27.000 0,3425 0,3750 1,1080 1,0926 0,9880 0,9897
C 40.000 39.000 0,5479 0,5417 1,3000 1,3103 0,9083 0,9056
Total 73.000 72.000 1 1 - - - -
2. Analiza calităţii pe întreaga producţie (analiză factorială)
a) Determinarea coeficientului mediu generalizat al calităţii ( g) pe baza

coeficientului mediu de calitate ( i)
g = dar = si => g = i
unde: si = ponderea sortimentului i în totalul produselor
Cu cât g este mai aproape de 1 (prin diminuare), cu atât calitatea pe întreaga producţie
este mai bună.
Când g1 < g0 => îmbunătăţirea calităţii pe întreaga producţie
Abaterea absolută
∆ g = g1 – g0 = –
= (0,0833 x 1,2000 + 0,3750 x 1,0926 + 0,5417 x 1,3103) – (0,1096 x 1,1375 + 0,3425 x
1,1080 + 0,5479 x 1,3000) = 1,2195 – 1,2164 = 0,0031
Influența factorilor (ordinea substituţiei: si, i)
1) Influența modificării structurii ( :

∆ g(si) = –
= (0,0833 x 1,1375 + 0,3750 x 1,1080 + 0,5417 x 1,3000) – (0,1096 x 1,1375 + 0,3425 x
1,1080 + 0,5479 x 1,3000) = 1,2145 – 1,2164 = –0,0019
2) Influența modificării coeficientului mediu de calitate ( i)

∆ g( i) = –
= (0,0833 x 1,2000 + 0,3750 x 1,0926 + 0,5417 x 1,3103) – (0,0833 x 1,1375 + 0,3750 x
1,1080 + 0,5417 x 1,3000) = 1,2195 – 1,2145 = 0,005
Verificare
∆ g = ∆ g(si) + ∆ g( i) =
= –0,0019 + 0,005 = 0,0031
Pe ansamblul producţiei calitatea scade, aspect nefavorabil din punct de vedere economic,
reflectată această scădere prin creşterea coeficientului mediu generalizat de la o perioadă la alta
datorită influenţei negative a coeficientului mediu de calitate.
1. Sub influenţa structurii ( ), calitatea creşte, influenţă pozitivă din punct de vedere
economic. Aceasta se explică prin creşterea ponderii sortimentului cu calitatea medie
mai bună, reflectată prin i mai mic (cazul sortimentului B) şi scăderea ponderii
sortimentelor cu calitatea mai mică, reflectată prin i mai mare (cazul sortimentelor A şi
C). Aceste modificări în structură sunt determinate de următoarele cauze:
 Modificări favorabile în structura cererii;
 Aprovizionare la timp cu factori de producţie de calitate pentru sortimentul
B, cel pentru care se manifestă şi o cerere crescută pe piaţă;
 Lipsa factorilor de producţie pentru sortimentele A şi C;
 Defectarea utilajelor care ajută la realizarea sortimentelor A şi C.
2. Sub influenţa coeficientului mediu de calitate ( i) calitatea pe întreaga producţie scade,
reflectată prin creşterea valorii i, influenţă negativă din punct de vedere economic.
Calitatea se înrăutăţeşte datorită creşterii valorii coeficientului pentru sortimentele A şi C.
Cauze care au dus la scăderea calităţii la unele sortimente:
 Neasigurarea cu personal corespunzător operaţiunilor executate;
 Un nivel tehnic necorespunzător al utilajelor;
 Materii prime inferioare calitativ la unele produse;
 Organizare necorespunzătoare;
 Activitate aritmică, muncă în salturi, etc.
Măsuri propuse
1. Îmbunătăţirea structurii prin sporirea vânzărilor şi a producţiei la sortimentele cu calitate
superioară;
2. Studiul pieţei şi corelarea producţiei cu cererea reală;
3. Asigurarea cu factori de producţie de calitate la termenele prevăzute;
4. Modernizarea tehnologică;
5. Calitatea corespunzătoare a materiilor prime, a muncii prestate şi a tehnologiilor utilizate.
b) Determinarea coeficientului mediu generalizat al calităţii ( g) pe baza

coeficientului mediu de echivalenţă ( ei)
g = dar = si => g = ei
Cu cât g este mai aproape de 1 (prin creştere), cu atât calitatea pe întreaga producţie este
mai bună.
Când g1 > g0 => îmbunătăţirea calităţii pe întreaga producţie
Abaterea absolută
∆ g = g1 – g0 = –
= (0,0833 x 0,9708 + 0,3750 x 0,9897 + 0,5417 x 0,9056) – (0,1096 x 0,9812 + 0,3425 x
0,9880 + 0,5479 x 0,9083) = 0,9426 – 0,9436 = –0,0010
Influența factorilor (ordinea substituţiei: si, ei)
3) Influența modificării structurii ( :

∆ g(si) = –
= (0,0833 x 0,9812 + 0,3750 x 0,9880 + 0,5417 x 0,9083) – (0,1096 x 0,9812 + 0,3425 x
0,9880 + 0,5479 x 0,9083) = 0,9443 – 0,9436 = 0,0007
4) Influența modificării coeficientului mediu de echivalenţă ( ei)
∆ g( ei) = –
= (0,0833 x 0,9708 + 0,3750 x 0,9897 + 0,5417 x 0,9056) – (0,0833 x 0,9812 + 0,3750 x
0,9880 + 0,5417 x 0,9083) = 0,9426 – 0,9443 = –0,0017
Verificare
∆ g = ∆ g(si) + ∆ g( ei) =
= 0,0007 + (–0,0017) = –0,0010
Pe ansamblul producţiei calitatea scade, aspect nefavorabil din punct de vedere economic,
reflectată această scădere prin scăderea coeficientului mediu generalizat de la o perioadă la alta
datorită influenţei negative a coeficientului mediu de echivalenţă.
3. Sub influenţa structurii ( ), calitatea creşte, influenţă pozitivă din punct de vedere
economic. Aceasta se explică prin creşterea ponderii sortimentului cu calitatea medie
mai bună, reflectată prin ei mai mare (cazul sortimentului B) şi scăderea ponderii
sortimentelor cu calitatea mai mică, reflectată prin ei mai mic (cazul sortimentelor A şi
C). Aceste modificări în structură sunt determinate de următoarele cauze:
 Modificări favorabile în structura cererii;
 Aprovizionare la timp cu factori de producţie de calitate pentru sortimentul
B, cel pentru care se manifestă şi o cerere crescută pe piaţă;
 Lipsa factorilor de producţie pentru sortimentele A şi C;
 Defectarea utilajelor care ajută la realizarea sortimentelor A şi C.
4. Sub influenţa coeficientului mediu de echivalenţă ( ei) calitatea pe întreaga producţie
scade, reflectată prin diminuarea valorii ei la sortimentele A şi C, influenţă negativă din
punct de vedere economic. Calitatea se înrăutăţeşte datorită următoarelor cauze:
 Neasigurarea cu personal corespunzător operaţiunilor executate;
 Un nivel tehnic necorespunzător al utilajelor;
 Materii prime inferioare calitativ la unele produse;
 Organizare necorespunzătoare;
 Activitate aritmică, muncă în salturi, etc.
Măsuri propuse
1. Îmbunătăţirea structurii prin sporirea vânzărilor şi a producţiei la sortimentele cu calitate
superioară;
2. Studiul pieţei şi corelarea producţiei cu cererea reală;
3. Asigurarea cu factori de producţie de calitate la termenele prevăzute;
4. Modernizarea tehnologică;
5. Calitatea corespunzătoare a materiilor prime, a muncii prestate şi a tehnologiilor utilizate.
Analiza gestiunii resurselor umane
I. Analiza asigurării numărului de personal
Să se calculeze şi să se interpreteze abaterea absolută şi relativă a numărului de personal,

precum şi abaterea admisibilă şi să se analizeze corelaţia dintre IQ, IN, , în cazul A şi B,
cunoscându-se următoarele informaţii:
Realizări (t1)
Indicatori Prevederi (t0)
Cazul A Cazul B
Producţia fabricată – mii lei (Qf) 96.160 99.712 97.148
Numărul de personal (N) 160 164 163
Productivitatea medie a muncii ( ) 601 608 596
a) Abaterea absolută şi relativă a numărului de personal

Cazul A: ∆N = N1 – N0 = 164 – 160 = 4 persoane
∆IN = – 1 = = = 0,025 = 2,5%
Numărul mediu de personal a crescut cu 4 persoane de la o perioadă la alta, respectiv cu

2,5%.
Cazul B: ∆N = N1 – N0 = 163 – 160 = 3 persoane

∆IN = – 1 = = = 0,01875 = 1,875%
Numărul mediu de personal existent este mai mare decât cel prevăzut cu 3 persoane,
adică cu 1,875%.
b) Abaterea faţă de numărului admisibil de personal

Cazul A: ∆aN = N1 – Na = 164 – = 164 – = 164 – 166 = –2 persoane
În condiţiile menţinerii productivităţii muncii la nivelul prevederilor (nivelul iniţia t0),

unitatea ar fi putut folosi 166 persoane pentru realizarea nivelului efectiv al producţiei fabricate
(Qf), dar a folosit doar 164 persoane, realizându-se o economie de personal ca urmare a creşterii
productivităţii muncii.
Cazul B: ∆aN = N1 – Na = 163 – = 163 – = 163 – 162 = 1 persoană
În perioada curentă s-a realizat o risipă de personal (există o persoană în plus decât este
necesar) ca urmare a scăderii productivităţii muncii.
c) Compararea IQ, IN şi (Corelaţia dintre IQ, IN, )

IQ = IN x
Cazul A: IQ = = = 1,0369
IN = = = 1,025
= = = 1,0116
Sporul de producţie (IQ >1) a fost obţinut pe seama ambilor factori (IN >1 şi > 1), cu o
contribuţie mai mare din partea creşterii numărului de salariaţi (IN > ).
Cazul B: IQ = = = 1,0103
IN = = = 1,0188
= = = 0,9917
Sporul de producţie (IQ >1) a fost realizat în exclusivitate pe baza creşterii numărului de
salariaţi (IN >1), care compensează nerealizarea nivelului programat al productivităţii muncii (
< 1).
II. Analiza factorială a productivității muncii
Să se analizeze factorial productivitatea medie anuală a muncii ( a) în funcţie de timpul

lucrat şi de productivitatea orară, cunoscând următoarele informaţii:
Indicatori Prevederi (t0) Realizări (t1)
Numărul mediu de salariaţi (N) 68 65
Timp de lucru efectiv (om-ore) (Th) 113.696 107.263
Timp de lucru efectiv (om-zile) (Tz) 14.960 14.495
Structura producţiei (%) (si):
− sortiment A 60% 65%
− sortiment B 40% 35%
Productivitatea orară pe sortiment (lei/oră) (Whi)
− sortiment A 240 260
− sortiment B 370 380
Modelul de analiză factorială
a = nz * h * ( )
Unde: a = productivitatea medie anuală

nz = numărul mediu de zile lucrate pe an de o persoană
h = durata medie a zilei de lucru (numărul orelor de lucru pe zi pe persoană)
si = structura producţiei (ponderea sortimentului i în total producţie)
Whi = productivitatea orară a sortimentului i
Calcularea indicatorilor nz şi h:
nz0 = = = 220 zile
nz1 = = = 223 zile

h0 = = = 7,6 ore/zi
h1 = = = 7,4 ore/zi
Abaterea absolută
∆ a = a1 – a0 = nz1 * h1 * ( hi1) – nz0 * h0 * ( hi0) =
= 223*7,4(0,65*260+0,35*380) – 220*7,6(0,6*240+0,4*370) =
= 498.360,4 lei/sal－488.224 lei/sal = 10.136,40 lei/sal
Influența factorilor (ordinea substituţiei: nz, h, si, hi)
1) Influența modificării numărului mediu de zile lucrate pe an de un salariat (nz):

∆ a z = nz1 * h0 * (
(n ) hi0) – nz0 * h0 * ( hi0) =
= 223*7,6(0,6*240+0,4*370) – 220*7,6(0,6*240+0,4*370) =
= 494.881,6 lei/sal – 488.224 lei/sal = 6.657,6 lei/sal
2) Influența modificării duratei medii a zilei de lucru (h):

∆ a(h) = nz1 * h1 * ( hi0) – nz1 * h0 * ( hi0) =
= 223*7,4(0,6*240+0,4*370) – 223*7,6(0,6*240+0,4*370) =
= 481.858,4 lei/sal – 494.881,6 lei/sal = –13.023,2 lei/sal
3) Influența modificării structurii producţiei (si):

∆ a i = nz1 * h1 * (
(s ) hi0) – nz1 * h1 * ( hi0) =
= 223*7,4(0,65*240+0,35*370) – 223*7,4(0,6*240+0,4*370) =
= 471.132,1 lei/sal – 481.858,4 lei/sal = –10.726,3 lei/sal
4) Influența modificării productivităţii orare pe sortiment ( hi):

∆ a(Whi) = nz1 * h1 * ( hi1) – nz1 * h1 * ( hi0) =
= 223*7,4(0,65*260+0,35*380) – 223*7,4(0,65*240+0,35*370) =
= 498.360,4 lei/sal – 471.132,1 lei/sal = 27.228,3 lei/sal
În perioada analizată, productivitatea medie anuală a muncii ( a) a crescut cu 10.136,4 lei/sal,
aspect favorabil din punct de vedere economic, creştere bazată pe seama creşterii numărului
mediu de zile lucrate de un salariat şi a creşterii productivităţii orare pe sortiment.
1. Sub influenţa numărului mediu de zile lucrate pe an de o persoană (nz), a a crescut
cu 6.657,6 lei/sal, influenţă pozitivă din punct de vedere economic, asigurată de
creşterea numărului mediu de zile lucrate de la 220 în anul precedent la 223 în anul
curent.
Cauze posibile ale creşterii nz:
 A scăzut numărul de zile nelucrate ca urmare a scăderii concediilor
medicale, a scăderii numărului de zile de învoiri plătite conform clauzelor
contractuale;
 A scăzut numărul zilelor destinat reparaţiilor capitale;
 A scăzut numărul de zile de absenţe, greve etc.
2. Sub influenţa duratei medii a zilei de lucru (h), a a scăzut cu 13.023,2 lei/sal,
influenţă negativă din punct de vedere economic, generată de scăderea numărului de
ore lucrate pe zi de la 7,6 ore/zi în t0 la 7,4 ore/zi în t1.
Cauze posibile ale reducerii h:
 Pierderi de timp de ordinul orelor datorită nerespectării programului de
lucru: întârzieri la serviciu, învoiri etc.;
 Neaprovizionare cu materii prime;
 Defecţiuni accidentale ale utilajelor care generează pierderi de timp;
 Întreruperi în furnizarea energiei electrice.
3. Sub influenţa structurii producţiei ( ), a a scăzut cu 10.726,3 lei/sal, influenţă
negativă din punct de vedere economic, generată de creşterea ponderii sortimentului
cu Whi mai mică decât nivelul mediu pe întreprindere (cazul sortimentului A) şi
scăderea ponderii sortimentului cu Whi mai mare decât nivelul mediu (sortimentul B).
Cauze posibile pentru modificarea structurii:
 Modificări nefavorabile în structura cererii şi a producţiei;
 Lipsa unor factori de producţie în anumite perioade.
4. Sub influenţa productivităţii orare pe sortiment (Whi), a a crescut cu 27.228,3 lei/sal,
influenţă pozitivă din punct de vedere economic, generată de creşterea productivităţii
orare pe sortiment de la o perioadă la alta.
Cauze posibile pentru creşterea productivităţii orare pe sortiment:
 Îmbunătăţirea organizării producţiei și a muncii;
 Asigurarea cu factori de producţie corespunzători din punct de vedere
calitativ: materii prime de calitate, personal calificat corespunzător, utilaje
mai performante.
Măsuri propuse:
1. Eliminarea, reducerea pierderilor de timp sub forma zilelor sau a orelor unei zile de
lucru prin:
− Întărirea disciplinei în muncă;
− O mai bună organizare a muncii, a aprovizionărilor cu factori de producţie;
− Corelarea rezultatelor cu timpul efectiv lucrat;
− Respectarea programului de reparaţii capitale a utilajelor.
2. Stimularea cererii pentru produsele cu productivitatea orară pe sortiment mai mare
decât media pe întreprindere, printr-o îmbunătăţire a activităţii de marketing;
3. Asigurarea calităţii necesare a factorilor de producţie utilizaţi;
4. Ridicarea nivelului tehnologic folosit;
5. Îmbunătăţirea calităţii materiilor prime.
Modelul de analiză utilizat: a = nz * h * h
a =
h =
nz – numărul de zile lucrate în medie de un salariat pe an se determină pornind de la numărul de

zile calendaristice (365) din care se scad numărul de zile aferent repausului săptămânal şi
sărbătorilor legale (de exemplu îl puteţi lua între 108-112 zile), numărul mediu de zile de
concediu de odihnă (îl puteţi lua între 20-28) şi numărul mediu de zile nelucrate cum ar fi
concedii medicale, învoiri, absenţe (10-15). Deci nz trebuie să difere de la un an la altul.
h – numărul mediu de ore lucrate pe zi, îl puteţi lua între 7 şi 8 (având în vedere că este vorba de
o valoare medie, existând şi persoane cu program redus de lucru, de 4 sau 6 ore), de asemenea
diferit de la o perioadă la alta.
Analiza gestiunii resurselor materiale
I. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
Să se analizeze eficienţa utilizării mijloacelor fixe pe baza analizei factoriale a

indicatorului „Producţie fabricată la 1000 lei mijloace fixe”, cunoscându-se următoarele
informaţii:
Producţia fabricată – Qf (lei) 28.960 29.552
Timpul efectiv de funcţionare a mijloacelor fixe –
10.725 10.369
Tef (maşini-ore)
Soldul iniţial al mijloacelor fixe – Si ( ) 114.000 116.500
Valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe – ( ) 4.000 6.000
Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe – ( ) 1.500 2.500
Randamentul mediu orar – h = (lei/maş-oră) 2,7 2,85
= x1000 = x1000 = x1000
Calculul randamentului mediu orar pentru cele două perioade:
h0 = = = 2,7 lei/maş-oră h1 = = = 2,85 lei/maş-oră
Abaterea absolută
∆ = 1 – 0 = x 1000 – x 1000 =
= x 1000 – x 1000 =
= 246,2637 lei－248,5622 lei = –2,2985 lei
Influența factorilor (ordinea substituţiei: Si, , , Tef, h)
1) Influența modificării soldului iniţial al mijloacelor fixe (Si):

∆ = x 1000 – x 1000 =
= x 1000 – x 1000 =
= 243,3403 lei－248,5622 lei = –5,2219 lei
2) Influența modificării valoarii medii a intrărilor de mijloace fixe ( ):

∆ = x 1000 – x 1000 =
= x 1000 – x 1000 =
= 239,3182 lei－243,3403 lei = –4,0221 lei

3) Influența modificării valoarii medii a ieşirilor de mijloace fixe ( ):
∆ = x 1000 – x 1000 =
= x 1000 – x 1000 =
= 241,3125 lei－239,3182 lei = 1,9943 lei
4) Influența modificării timpului efectiv de funcţionare a mijloacelor fixe (Tef):

∆ = x 1000 – x 1000 =
= x 1000 – x 1000 =
= 233,3025 lei – 241,3125 lei = –8,01 lei
5) Influența modificării randamentului mediu orar ( h):

∆ = x 1000 – x 1000 =
= x 1000 – x 1000 =
= 246,2637 lei – 233,3025 lei = 12,9612 lei
În perioada de analiză, scade, ceea ce semnifică o scădere a eficienţei utilizării
mijloacelor fixe, un aspect negativ din punct de vedere economic datorită influenţei negative a
modificării soldului iniţial al mijloacelor fixe, a modificării valorii medii a intrărilor de mijloace
fixe, a modificării timpului efectiv de funcţionare a mijloacelor fixe, în timp ce modificarea
valorii medii a ieşirilor de mijloace fixe şi modificarea randamentului mediu orar au influenţat
pozitiv evoluţia producţiei fabricate la 1000 lei mijloace fixe.
1. Sub influenţa soldului iniţial al mijloacelor fixe (Si), scade, influenţă negativă
din punct de vedere economic, scădere determinată de creşterea Si, în condiţiile în
care producţia fabricată rămâne aceeaşi.
Cauze posibile ale creşterii Si:
 Modificarea valorii soldului iniţial al mijloacelor fixe este influenţată de
variaţia intrărilor şi a ieşirilor de mijloace fixe din perioadele precedente;
 Valoarea medie a intrărilor în t0 a fost mai mare decât valoarea medie a
ieşirilor din aceeaşi perioadă, astfel generându-se un plus de valoare care
s-a adăugat soldului iniţial din t0.
2. Sub influenţa valoarii medii a intrărilor de mijloace fixe ( ), scade, influenţă
negativă din punct de vedere economic, determinată de creşterea în condiţiile
menţinerii constante a producţiei fabricate.
Cauze posibile ale creşterii :
 Creşte valoarea intrărilor datorate achiziţionării unui număr mai mare de
mijloace fixe sau la preţuri mai mari decât în perioada precedentă;
 Creşterea timpului de funcţionare (luni de funcţionare) prin punerea în
funcţiune mai devreme decât era prevăzut.
3. Sub influenţa valoarii medii a ieşirilor de mijloace fixe ( ), creşte, influenţă
pozitivă din punct de vedere economic, determinată de creşterea valorii medii a
ieşirilor de mijloace fixe.
 Creşte valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe ieşite ca urmare a
scoaterii din gestiune a unui număr mai mare de mijloace fixe;
 Reevaluări care determină creşterea valorii ieşirilor;
 Creşterea lunilor de nefuncţionare prin scoaterea mai devreme din
funcţiune decât era prevăzut (dacă mijloacele fixe sunt uzate sau au fost
înlocuite cu mijloace fixe noi din cauza uzurii morale).
4. Sub influenţa timpului efectiv de funcţionare a mijloacelor fixe (Tef), scade,
influenţă negativă din punct de vedere economic, deoarece a scăzut timpul efectiv de
funcţionare a mijloacelor fixe.
Cauze posibile ale scăderii Tef:
 Dependente de unitate:
– Neasigurarea la timp cu piese de schimb;
– Nerespectarea programului de reparaţii.
 Dependente de personal;
– Exploatarea necorespunzătoare a mijloacelor fixe datorită lipsei
cunoştinţelor de specialitate;
– Lipsa personalului calificat, atât pentru folosirea mijloacelor fixe,
cât şi pentru repararea acestora;
– Absenţe.
5. Sub influenţa randamentului mediu orar ( ), creşte, influenţă pozitivă
determinată de creșterea randamentului orar de la o perioadă la alta.
 Nivelul de modernizare a utilajelor creşte;
 Calitatea pieselor de schimb şi a materiilor prime utilizate creşte;
 Creşte calificarea personalului;
 O mai bună organizare a producţiei şi a muncii;
 Îmbunătăţirea structurii producţiei prin creşterea ponderii produselor cu
timpul de prelucrare mai mic.
Măsuri propuse:
1. Respectarea termenelor de punere, respectiv scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe;
2. Exploatarea corespunzătoare a mijloacelor fixe pentru a nu afecta gradul lor de uzură;
3. Găsirea celor mai avantajoşi furnizori de mijloace fixe sau a celor mai avantajoase
modalităţi de intrare în patrimoniu;
4. Utilizarea completă a timpului de lucru prin respectarea programului de lucru de către
salariaţi şi asigurarea condiţiilor pentru funcţionarea normală a mijloacelor fixe;
5. Asigurarea calităţii factorilor de producţie utilizaţi (modernizarea utilajelor, calificarea
personalului etc.).

Modelul de analiză factorială utilizat în proiect
= x1000 = x1000 = x1000
h se poate lua egal cu h de la analiza productivităţii.

Tef = CA/ h (rotunjit, fiind vorba de nr. de ore).
Si, I şi E pentru perioada T1 se iau din Situaţia activelor imobilizate cod 40. Pentru perioada T0
ar trebui sa le căutaţi în situaţiile financiare din anul precedent celui de analiză, iar dacă nu le
găsiţi, puteţi preciza ipoteze luate în calcul. De exemplu: În T1 faţă de T0 intrările au fost mai
mari cu 10-15%, iar ieşirile mai mici cu 5-10%. Astfel:
I au crescut în T1 cu 15% faţă de T0 => I1 = I0 x 1,15 => I0 =
E au scăzut în T1 cu 10% faţă de T0 => E1 = E0 x 0,9 => E0 =
Cunoscând că Si1 = Sf0 = Si0+I0-E0, puteţi determina valorile pentru toţi factorii de influenţă din
cele 2 perioade.
II. Analiza gestiunii stocurilor de materiale
Să se analizeze factorial viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale pe

baza duratei în zile de rotaţie a acestora, urmărind evidenţierea fazelor ciclului de exploatare şi
cunoscând următoarele informaţii:
– mii lei –
Stocuri de materii prime şi materiale (Sm) 250 280
Cheltuieli materiale aferente producţiei fabricate
2.920 2.980
(M)
Producţia fabricată exprimată în costuri (cheltuieli
4.635 4.960
totale aferente producţiei fabricate) (Qfc)
Cifra de afaceri exprimată în costuri (cheltuieli
3.565 3.590
aferente cifrei de afaceri) (CAc)
Cifra de afaceri exprimată în preţuri (CA) 4.190 4.325
Indicatorul utilizat este „Durata în zile de rotaţie a stocurilor de materii prime şi

materiale faţă de cifra de afaceri”, iar modelul de analiză factorială este următorul:
dzSm = x x x =a*b*c*d
Unde: a = durata în zile de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale faţă de cheltuielile
materiale aferente producţiei fabricate
b = ponderea cheltuielilor materiale în producţia exprimată în costuri
c = ritmul vânzării producţiei (raportul dintre producţia fabricată şi vânzări (CA),
exprimate în costuri)
d = rentabilitatea vânzărilor (cheltuieli (costuri) la un leu cifră de afaceri)
Calculul noilor indicatori:

Durata în zile de rotaţie a stocurilor de materii prime şi
materiale faţă de cheltuielile materiale aferente producţiei = 30,82 = 33,83
fabricate: a = ; unde T = timpul (360 zile)
Ponderea cheltuielilor materiale în producţia exprimată în
= 0,63 = 0,60
costuri: b =
Ritmul vânzării producţiei (raportul dintre producţia
= 1,3 = 1,38
fabricată şi vânzări (CA), exprimate în costuri): c =
Rentabilitatea vânzărilor (cheltuieli (costuri) la un leu
= 0,85 = 0,83
cifră de afaceri): d =
Abaterea absolută
∆dzSm = dzSm1 – dzSm0 = a1 * b1 * c1 * d1 – a0 * b0 * c0 * d0 =
= 33,83 * 0,60 * 1,38 * 0,83 – 30,82 * 0,63 * 1,30 * 0,85 =
= 23,25 – 21,46 = 1,79 zile
Influența factorilor (ordinea substituţiei: a, b, c, )

1) Influența modificării duratei în zile de rotaţie a stocurilor de materii prime şi
materiale faţă de cheltuielile materiale (a):
∆dzSm(a) = a1 * b0 * c0 * d0 – a1 * b0 * c0 * d0 =
= 33,83 * 0,63 * 1,30 * 0,85 – 30,82 * 0,63 * 1,30 * 0,85 =
= 23,55 – 21,46 = 2,09 zile
2) Influența modificării ponderii cheltuielilor materiale în producţia expr. în costuri (b):

∆dzSm(b) = a1 * b1 * c0 * d0 – a1 * b0 * c0 * d0 =
= 33,83 * 0,60 * 1,30 * 0,85 – 33,83 * 0,63 * 1,30 * 0,85 =
= 22,43 – 23,55 = –1,12 zile
3) Influența modificării raportul dintre producţia fabricată şi vânzări (CA), exprimate în

costuri (c):
∆dzSm(c) = a1 * b1 * c1 * d0 – a1 * b1 * c0 * d0) =
= 33,83 * 0,60 * 1,38 * 0,85 – 33,83 * 0,60 * 1,30 * 0,85 =
= 23,81 – 22,43 = 1,38 zile
4) Influența modificării costurilor la un leu cifră de afaceri ( ):

∆dzSm(d) = a1 * b1 * c1 * d1 – a1 * b1 * c1 * d0 =
= 33,83 * 0,60 * 1,38 * 0,83 – 33,83 * 0,60 * 1,38 * 0,85 =
= 23,25 – 23,81 = –0,56 zile
Durata în zile a unei rotaţii a stocurilor de materii prime şi materiale a crescut în perioada
analizată (deci viteza de rotaţie a stocurilor s-a diminuat), aspect nefavorabil din punct de vedere
economic, deoarece exprimă pierderea eficinţei.
1. Sub influenţa factorului specific aprovizionării – durata în zile de rotaţie a stocurilor
de materii prime şi materiale faţă de cheltuielile materiale aferente producţiei
fabricate (a), dzSm creşte, influenţă negativă din punct de vedere economic,
determinată de creşterea duratei de rotaţie a materiilor prime şi materialelor faţă de
cheltuielile materiale (a crescut stocurile de materii prime şi materiale mai mult decât
a crescut cheltuielile materiale).
Cauze posibile ale creşterii a:
 Aprovizionare aritmică;
 Dimensionare necorespunzătoare a stocurilor;
 Existenţa pierderilor de materiale pe parcursul aprovizionării, manipulării,
depozitării;
 Organizare necorespunzătoare a compartimentului de aprovizionare;
 Mijloace de transport şi rute de transport neadecvate.
2. Sub influenţa ponderii cheltuielilor materiale în producţia exprimată în costuri (b),
dzSm scade, influenţă pozitivă din punct de vedere economic, determinată de scăderea
ponderii cheltuielilor materiale în cheltuielile totale aferente producţiei fabricate.
Cauze posibile ale reducerii b:
 Cheltuielile materiale au crescut mai puţin decât celelalte elemente de
cheltuieli ca urmare a:
– Raţionalizării consumului de materii prime şi materiale;
– Raţionalizării cheltuielilor de transport;
– Obţinerii unor preţuri mai avantajoase de aprovizionare.
3. Sub influenţa ritmului vânzării producţiei (c), dzSm creşte, influenţă negativă din punct
de vedere economic, determinată de creşterea raportului dintre producţia fabricată şi
producţia vândută (CAc), pentru că a crescut producţia fabricată într-o măsură mai
mare decât a crescut producţia vândută (CAc) ceea ce duce la creşterea stocurilor de
produse finite.
Cauze posibile pentru creşterea c:
 Raportul neechilibrat între ritmul producţiei şi ritmul livrărilor;
 Necorelarea producţiei cu cererea;
 Neasigurarea cu comenzi;
 Neîncheierea la timp a contractelor, pierderea unor clienţi importanţi.
4. Sub influenţa rentabilităţii vânzărilor (d), dzSm scade, influenţă pozitivă din punct de
vedere economic, determinată de scăderea costurilor la un leu cifră de afaceri,
generând astfel creşterea rentabilităţii vânzărilor.
Cauze posibile pentru scăderea d:
 Preţurile cresc mai mult decât costurile;
 Preţurile cresc datorită îmbunătăţirii calităţii;
 Creşterea cererii datorită unor conjuncturi favorabile pe piaţă;
 Diminuarea preţurilor la aprovizionare.
Măsuri propuse pentru accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor:
a) În stadiul aprovizionării:
 aprovizionarea ritmică cu resurse materiale;
 dimensionarea optimă a mărimii stocurilor şi a cantităţilor de aprovizionat;
 selecţia furnizorilor şi a mijloacelor de transport adecvate;
 organizarea corespunzătoare a compartimentului de aprovizionare şi a depozitelor;
 reducerea pierderilor de materiale prin îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi
depozitare a acestora, mecanizarea operaţiilor de încărcare-descărcare, ridicarea
calificării personalului de la magazii şi depozite;
 lichidarea stocurilor supranormative şi a cheltuielilor neeconomicoase, etc.
b) În stadiul producţiei se poate acţiona prin:
 reducerea duratei ciclului de fabricaţie prin:
– modernizarea şi înnoirea tehnologiilor de fabricaţie;
– reproiectarea produselor şi asimilarea de produse noi, cu consumuri reduse
şi performanţe superioare;
– retehnologizarea proceselor de producţie;
– aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă;
– îmbunătăţirea organizării muncii prin folosirea cât mai bună a timpului de
muncă, ridicarea calificării personalului, întărirea disciplinei în muncă.
 reducerea costurilor de producţie prin:
– diminuarea consumurilor specifice de materii prime, materiale, servicii etc.
– creşterea productivităţii muncii;
– sporirea randamentului mijloacelor fixe;
– raţionalizarea cheltuielilor administrative şi de servire etc.
c) În stadiul vânzării se acţionează pentru:
 creşterea ritmului de desfacere a producţiei prin:
– încheierea din timp a contractelor de livrare;
– reorganizarea serviciilor de marketing;
– organizarea relaţiilor cu beneficiarii şi cu unităţile de transport;
– optimizarea mărimii stocurilor de produse finite.
 accelerarea ritmului decontărilor prin:
– alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru condiţiile date;
– organizarea corespunzătoare a compartimentului de decontări;
– introducerea unei circulaţii raţionale a documentelor de decontare şu
accelerarea întocmirii şi predării lor la bancă;
– apelarea la sancţiuni economice şi financiare pentru clienţii care nu respectă
condiţiile contractuale etc.
Analiza cheltuielilor pe baza indicatorilor sintetici

Prevederi Realizări
Sortimente Cantitate Preţ unitar Cost unitar Cantitate Preţ unitar Cost unitar
qi0 pi0 ci0 qi1 pi1 ci1
A 1.200 80 60 1.330 90 70
B 800 40 25 570 50 30
Total 2.000 - - 1.900 - -
Se cere analiza factorială a indicatorului „Cheltuieli la 1000 lei producţie fabricată la preţ
de vânzare”.
= x 1000 = x 1000
unde: C – costul (cheltuielile)

Qf – producţia fabricată exprimată în preţuri de vânzare
Ştiind că = si , factorii de influenţă în ordinea de substituţie sunt: si, pi, ci.
Abaterea absolută
∆ = 1– 0 = x 1000 – x 1000
= x 1000 – x 1000 = 743,59 – 718,75 = 24,84 lei
Influența factorilor (ordinea substituţiei: si, pi, ci)

1) Influența modificării structurii producţiei ( :
∆ ( = x 1000 – x 1000
= x 1000 – 718,75 = 727,94 – 718,75 = 9,19 lei
2) Influența modificării preţului de vânzare unitar ( :

∆ ( = x 1000 – x 1000
= x 1000 – 727,94 = 634,62 – 727,94 = –93,32 lei
3) Influența modificării costului unitar ( :

∆ ( = x 1000 – x 1000
= 743,59 – 634,62 = 108,97 lei

În perioada analizată a avut loc o creştere relativă a costurilor, la fiecare 1000 lei producţie
nivelul acestora a fost mai mare cu 24,84 lei, reflectând o situaţie nefavorabilă din punct de
vedere economic, o diminuare a eficienţei activităţii.
1. Sub influenţa structurii producţiei ( ), a crescut, influenţă negativă din punct de
vedere economic, determinată de scăderea ponderii acelor sortimente (în cazul nostru
sortimentul B) la care valoarea raportului dintre costurile şi preţurile unitare (ci/pi) este
mai mică decât nivelul mediu pe întreprindere.
 Scăderea cererii pentru sortimentul B.
2. Sub influenţa preţului de vânzare unitar ( ), a scăzut de la o perioadă la alta,
influenţă pozitivă din punct de vedere economic, determinată de creşterea preţurilor.
 Cauze endogene:
− Creşterea costurilor de producţie.
 Cauze exogene:
− Creşterea inflaţiei;
− Conjuncturi favorabile pe piaţă.
3. Sub influenţa costurilor unitar ( ), a crescut, influenţă negativă din punct de
vedere economic, determinată de creşterea costului la ambele sortimente.
Cauze care au determinat creşterea costurilor:
 Sporirea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele;
 Creşterea preţului materiilor prime şi materialelor;
 Majorarea cheltuielilor salariale.
Măsuri propuse
1. Stimularea vânzărilor la sortimentele cu raportul cost/preţ mai mic decât media pe
întreprindere;
2. Creşterea preţurilor să aibă la bază îmbunătăţirea calităţii;
3. Diminuarea costurilor prin:
− Negocierea unor contracte mai bune cu furnizorii;
− Corelarea nivelului producţiei cu numărul de personal corespunzător;
− Aprovizionarea eficientă cu factori de producţie corespunzători.
Analiza profitului potenţial

A 1.200 80 60 1.330 90 70
B 800 40 25 570 50 30
Total 2.000 - - 1.900 - -
Se cere analiza factorială a indicatorului „Profitul potenţial la 1000 lei producţie fabricată”.
= 1000 – = 1000 – x 1000 = 1000 – x 1000
Factorii de influenţă, în ordinea de substituţie, sunt:

1. Structura producţiei: si = ;
2. Cost unitar: ci;
3. Preţ unitar: pi.
Abaterea absolută
∆ = 1– 0 = (1000 – x 1000) – (1000 – x 1000)
= (1000 – 743,59) – (1000 – 718,75) = 256,41 – 281,25 = –24,84 lei
Influența factorilor (ordinea substituţiei: si, ci, pi)

1) Influența modificării structurii producţiei ( :
∆ ( = (1000 – x 1000) – (1000 – x 1000)
= (1000 – 727,94) – 281,25 = 272,06 – 281,25 = 9,19 lei
2) Influența modificării costului unitar ( :

∆ ( = (1000 – x 1000) – (1000 – x 1000)
= (1000 – x 1000) – 272,06

= (1000 – 852,94) – 272,06 = 147,06 – 272,06 = –125 lei
3) Influența modificării preţului de vânzare unitar ( :

∆ ( = (1000 – x 1000) – (1000 – x 1000)
= 256,41 – 147,06 = 109,35 lei

În perioada analizată a avut loc o scădere a profitului potenţial, la fiecare 1000 lei producţie
nivelul acestuia a fost mai mic cu 24,84 lei, reflectând o situaţie nefavorabilă din punct de vedere
economic, însemnând o diminuare a eficienţei activităţii întreprinderii. Structura producţiei şi
creşterea costurilor unitare a avut o influenţă negativă asupra profitului potenţial, în timp ce
preţul a influenţat pozitiv acest indicator, dar nu într-atât de mult încât să compenseze influenţa
nefavorabilă a primilor doi factori.
1. Sub influenţa structurii producţiei ( ), a scăzut, influenţă negativă din punct de
vedere economic, determinată de scăderea ponderii acelor sortimente (în cazul nostru
sortimentul B) la care valoarea raportului dintre costurile şi preţurile unitare (ci/pi) este
mai mică decât nivelul mediu pe întreprindere.
2. Sub influenţa costurilor unitar ( ), a scăzut, influenţă negativă din punct de
vedere economic, determinată de creşterea costului la ambele sortimente.
 Sporirea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele;
 Creşterea preţului materiilor prime şi materialelor;
 Majorarea cheltuielilor salariale.
3. Sub influenţa preţului de vânzare unitar ( ), a crescut de la o perioadă la alta,
influenţă pozitivă din punct de vedere economic, determinată de creşterea preţurilor.
 Cauze endogene:
− Creşterea costurilor de producţie.
 Cauze exogene:
− Creşterea inflaţiei;
− Conjuncturi favorabile pe piaţă.
Măsuri propuse
1. Stimularea vânzărilor la sortimentele cu raportul cost/preţ mai mic decât media pe
întreprindere;
2. Diminuarea costurilor prin:
− Negocierea unor contracte mai bune cu furnizorii;
− Corelarea nivelului producţiei cu numărul de personal corespunzător;
− Aprovizionarea eficientă cu factori de producţie corespunzători.
3. Creşterea preţurilor să aibă la bază îmbunătăţirea calităţii.
Analiza cheltuielilor cu salariile directe
Să se analizeze factorial modificările absolute a fondului de salarii, utilizând două modele

de analiză, pe baza informaţiilor din tabelul următor:
Indicatori Prevederi Realizări
Cifra de afaceri (CA) 3.316.000 3.276.000
Numărul mediu de salariaţi ( ) 24 21
Fondul de salarii anual (FS) 1.352.928 1.261.260
Timpul de lucru efectiv om-ore (Tef) 39.792 36.036
I. Primul model de analiză factorială
FS = * * => FS = * *

Consumul mediu de timp pe o persoană - în ore 1.658 1.716
(timpul de lucru pe salariat) (Tef/ )
Salariul mediu pe unitate de timp (salariu mediu 34 35
orar) (FS/Tef)
Abaterea absolută
∆FS = FS 1 – FS 0 = 1 * 1 * 1 – 0 * 0 * 0 =
= 21 * 1.716 * 35 – 24 * 1.658 * 34 =
= 1.261.260 lei – 1.352.928 lei = –91.668 lei
Influenţa factorilor (ordinea substituţiei: , , )

1) Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi ( ):
∆FS( ) = 1 * 0 * 0 – 0 * 0 * 0 =
= 21 * 1.658 * 34 – 24 * 1.658 * 34 =
= 1.183.812 lei – 1.352.928 lei = –169.116 lei
2) Influența modificării timpului mediu de lucru pe salariat ( ):

∆FS( ) = 1 * 1 * 0 – 1 * 0 * 0 =
= 21 * 1.716 * 34 – 21 * 1.658 * 34 =
= 1.225.224 lei – 1.183.812 lei = 41.412 lei
3) Influența modificării salariului mediu orar ( ):

∆FS( ) = 1 * 1 * 1 – 1 * 1 * 0 =
= 21 * 1.716 * 35 – 21 * 1.716 * 34 =
= 1.261.260 lei – 1.225.224 lei = 36.036 lei
În perioada analizată fondul de salarii scade, aspect pozitiv din punct de vedere economic,
deoarece indică scăderea cheltuielilor întreprinderii. Această scădere este influențată în
exclusivitate de scăderea numărului mediu de salariați.
1. Sub influenţa numărului mediu de salariaţi ( ), FS scade, influenţă pozitivă din punct de
vedere economic, determinată de scăderea numărului mediu de salariaţi.
Cauze posibile:
 Intrările de personal (angajări, transferuri) au fost mai mici decât ieşirile
de personal (a crescut numărul persoanelor care s-au pensionat, a existat
concedieri datorită indisciplinei în muncă etc);
 Achiziționarea unor utilaje mai performante care pot înlocui un anumit
număr de salariat.
2. Sub influenţa timpului mediu de lucru pe salariat ( ), FS creşte, influenţă negativă din
punct de vedere economic, determinată de creşterea numărului de ore lucrate de un
salariat.
Cauze posibile:
 A scăzut numărul orelor nelucrate datorită respectării programului de
lucru: lipsa întârzierilor, reducerea învoirilor;
 A scăzut numărul orelor afectate reparațiilor utilajelor etc.
3. Sub influenţa salariului mediu orar ( ), FS creşte, influenţă negativă din punct de vedere
economic, determinată de creşterea salariului mediu orar de la o perioadă la alta.
Cauze posibile:
 Creşte fondul de salarii pe baza presiunilor sindicale;
 Indexări de salarii;
 Crește salariul minim pe economie;
 Măsuri de protecție socială;
 Motivarea personalului datorită creșterii productivității muncii;
 Crește inflația;
 Crește profitul firmei, iar angajatorul își permite să ofere salarii mai mari.
Măsuri propuse:
1. Asigurarea cu personală în conformitate cu necesitățile firmei;
2. O mai bună utilizare a timpului de lucru;
3. Creșterea salariului mediu orar în concordanță cu creșterea productivității muncii.
II. Al doilea model de analiză factorială
FS = CA * * => FS = CA * *
unde: = consumul mediu de timp pe unitate valorică de vânzare
0 = = = 0,012
1 = = = 0,011
Abaterea absolută
∆FS = FS 1 – FS 0 = CA1 * 1 * 1 – CA0 * 0 * 0 =
= 3.276.000 * 0,011 * 35 – 3.316.000 * 0,012 * 34 =
= 1.261.260 lei – 1.352.928 lei = –91.668 lei
Influenţa factorilor (ordinea substituţiei: CA, , )

1) Influenţa modificării cifrei de afaceri (CA):
∆FS(CA) = CA1 * 0 * 0 – CA0 * 0 * 0 =
= 3.276.000 * 0,012 * 34 – 3.316.000 * 0,012 * 34 =
= 1.336.608 lei – 1.352.928 lei = –16.320 lei
2) Influența modificării consumului de timp în ore pe unitate valorică de vânzare ( ):

∆FS( ) = CA1 * 1 * 0 – CA1 * 0 * 0 =
= 3.276.000 * 0,011 * 34 – 3.276.000 * 0,012 * 34 =
= 1.225.224 lei – 1.336.608 lei = –111.384 lei
3) Influența modificării salariului mediu orar ( ):

∆FS( ) = CA1 * 1 * 1 – CA1 * 1 * 0 =
= 3.276.000 * 0,011 * 35 – 3.276.000 * 0,011 * 34 =
= 1.261.260 lei – 1.225.224 lei = 36.036 lei
În perioada analizată fondul de salarii scade, aspect pozitiv din punct de vedere economic,
deoarece indică scăderea cheltuielilor întreprinderii. Această scădere este influențată de
diminuarea cifrei de afaceri şi de scăderea consumului de timp pe unitate valorică de vânzare.
1. Sub influenţa cifrei de afaceri (CA), FS scade, influenţă pozitivă din punct de vedere
economic, deoarece scade cifrei de afaceri de la o perioadă la alta.
Cauze posibile:
 Reducerea volumului fizic al vânzărilor (nerealizarea planului de producție
datorită lipsei materiilor prime, defecțiuni ale utilajelor, greve etc.;
neasigurarea cu comenzi; activitate de marketing ineficientă);
 Reducerea prețului de vânzare a produselor datorită unei diminuari a
costurilor de producție sau datorită unui nivel calitativ inferior mediei pe
piață).
2. Sub influenţa consumului de timp în ore pe unitate valorică de vânzare ( ), FS scade,
influenţă pozitivă din punct de vedere economic, determinată de scăderea timpului alocat
unei unități valorice de vânzare.
Cauze posibile:
 Asigurarea la timp cu factori de producție;
 Întărirea disciplinei în muncă etc.
3. Sub influenţa salariului mediu orar ( ), FS creşte, influenţă negativă din punct de vedere
economic, determinată de creşterea salariului mediu orar de la o perioadă la alta.
Cauze posibile:
 Creşte fondul de salarii pe baza presiunilor sindicale;
 Indexări de salarii;
 Crește salariul minim pe economie;
 Măsuri de protecție socială;
 Motivarea personalului datorită creșterii productivității muncii;
 Crește inflația;
 Crește profitul firmei, iar angajatorul își permite să ofere salarii mai mari.
Măsuri propuse:
1. Creșterea cifrei de afaceri prin creșterea producției (asigurarea cu factori de producție la
timp și de calitate, o mai bună organizare a producției și a muncii) și prin creșterea
prețurilor de vânzare (creșterea calității produselor, conjuncturi favorabile pe piață,
produse mai competitive etc.);
2. Un consum de timp în ore pe unitate valorică de vânzare corespunzător cu producția
realizată care să permită creșterea productivității muncii;
3. Asigurarea creșterii productivității muncii orare cel puțin în aceeași proporție cu salariul
mediu orar.

La proiect puteţi folosi unul din cele două modele. Adaptaţi tabelul cu informaţiile necesare
modelului folosit.
FS se ia din contul de profit şi pierdere, iar Tef = * nz * h (nz şi h de la analiza productivităţii
medii anuală a muncii).
Analiza ratelor de rentabilitate

A 1.200 80 60 1.330 90 70
B 800 40 25 570 50 30
Total 2.000 - - 1.900 - -
Se cere analiza factorială a ratei rentabilităţii vânzărilor şi a ratei rentabilităţii costurilor.
I. Analiza factorială a ratei rentabilităţii vânzărilor (rata rentabilităţii comerciale)
rv = x 100 = x 100
unde: Pb – profit brut

CA – cifra de afaceri
Abaterea absolută
∆rv = rv1 – rv0 = x 100 – x 100
= x 100 – x 100 = 25,64% – 28,12% = –2,48%

∆rv( = x 100 – x 100
= x 100 – x 100
= 27,21% – 28,12% = –0,91%
2) Influența modificării costurilor unitare ( :

∆rv( = x 100 – x 100
= x 100 – x 100
= 14,71% – 27,21% = –12,50%

∆rv( = x 100 – x 100 = 25,64% – 14,71% = 10,93%
În perioada analizată, rv a scăzut, aspect nefavorabil din punct de vedere economic, determinat de
influenţa negativă a structurii vânzărilor şi de creşterea costurilor unitare.
1. Sub influenţa structurii pe sortimente a vânzărilor ( ), rv a scăzut, influenţă negativă din
punct de vedere economic, determinată de scăderea ponderii sortimentului B, cel care are
raportul profit/preţ (rentabilitatea vânzărilor unitară – (pi–ci)/pi) mai mare decât media pe
întreprindere, în timp ce ponderea sortimentului A, cel care are raportul mai mic decât
media, a crescut.
2. Sub influenţa costurilor unitar ( ), rv a scăzut, influenţă negativă din punct de vedere
economic, determinată de creşterea costului la ambele sortimente.
 Creşterea preţului materiilor prime şi materialelor auxiliare folosite în
producţie;
 Creşterea preţurilor la combustibili, energie etc.;
 Defecţiuni ale utilajelor şi cheltuieli cu reparaţiile;
 Creşterea salariilor datorită presiunilor sindicale.
3. Sub influenţa preţului de vânzare unitar ( ), rv a crescut de la o perioadă la alta, influenţă
pozitivă din punct de vedere economic, determinată de creşterea preţurilor.
 au crescut preţurile datorită creşterii costurilor;
 fenomen inflaţionist;
 Conjuncturi favorabile pe piaţă (creşterea cererii);
 Îmbunătăţirea calităţii produselor.
Măsuri propuse
1. Îmbunătăţirea structurii prin stimularea vânzărilor la sortimentele cu rentabilitatea
vânzărilor unitară (raport profit/preţ) mai mare decât nivelul mediu pe întreprindere;
2. reducerea costurilor (începând cu materiile prime, materialele folosite, energie,
tehnologie, organizarea producţiei şi a muncii, transport, depozitare etc.);
3. Creşterea preţurilor pe baza îmbunătăţirii nivelului mediu al calităţii produselor.
II. Analiza factorială a ratei rentabilităţii costurilor (rata rentabilităţii resurselor

consumate)
rc = x 100 = x 100
unde: Pb – profit brut

Ct – cheltuieli totale
Abaterea absolută
∆rc = rc1 – rc0 = x 100 – x 100
= x 100 – x 100 = 34,48% – 39,13% = –4,65%

∆rc( = x 100 – x 100
= x 100 – x 100
= 37,37% – 39,13% = –1,76%

∆rc( = x 100 – x 100
= x 100 – x 100
= 17,24% – 37,37% = –20,13%

∆rc( = x 100 – x 100
= x 100 – x 100
= 34,48% – 17,24% = 17,24%
În perioada analizată, rc a scăzut, aspect nefavorabil din punct de vedere economic, determinat de
influenţa negativă a structurii vânzărilor şi de creşterea costurilor unitare.
1. Sub influenţa structurii pe sortimente a vânzărilor ( ), rc a scăzut, influenţă negativă din
punct de vedere economic, determinată de scăderea ponderii sortimentului B, cel care are
raportul profit/preţ (rentabilitatea vânzărilor unitară – (pi–ci)/pi) mai mare decât media pe
întreprindere, în timp ce ponderea sortimentului A, cel care are raportul mai mic decât
media, a crescut.
2. Sub influenţa costurilor unitare ( ), rc a scăzut, influenţă negativă din punct de vedere
economic, determinată de creşterea costului la ambele sortimente.
 Creşterea preţului materiilor prime şi materialelor auxiliare folosite în
producţie;
 Creşterea preţurilor la combustibili, energie etc.;
 Defecţiuni ale utilajelor şi cheltuieli cu reparaţiile;
 Creşterea salariilor datorită presiunilor sindicale.
3. Sub influenţa preţului de vânzare unitar ( ), rc a crescut de la o perioadă la alta, influenţă
pozitivă din punct de vedere economic, determinată de creşterea preţurilor.
 au crescut preţurile datorită creşterii costurilor;
 fenomen inflaţionist;
 Conjuncturi favorabile pe piaţă (creşterea cererii);
 Îmbunătăţirea calităţii produselor.
Măsuri propuse
1. Îmbunătăţirea structurii prin stimularea vânzărilor la sortimentele cu rentabilitatea
vânzărilor unitară (raport profit/preţ) mai mare decât nivelul mediu pe întreprindere;
2. reducerea costurilor (începând cu materiile prime, materialele folosite, energie,
tehnologie, organizarea producţiei şi a muncii, transport, depozitare etc.);
Analiza factorială a profitului brut

A 1.200 80 60 1.330 90 70
B 800 40 25 570 50 30
Total 2.000 - - 1.900 - -
Se cere analiza factorială a profitului brut.
Modelul de analiză (modelul sumă de produse)

Pb = CA – Ct = – = =
unde: qi – cantitatea vândută din sortimentul i

si – structura vânzărilor (ponderea sortimentului i în total cantitate vândută) si =
pi – preţ unitar de vânzare al sortimentului i
ci – costul unitar al sortimentului i
Factorii de influenţă în ordinea de substituţie: qi, si, ci, pi.
Tabel conţinând calcule ajutătoare

Sortimentul qi0(si0) qi1(si1) si0 si1 qi1(si0) = si0( )
A 1.200 1.330 0,6 0,7 0,6 x 1.900 = 1.140
B 800 570 0,4 0,3 0,4 x 1.900 = 760
Total 2.000 1.900 1 1 1.900
Abaterea absolută
∆Pb = Pb 1 – Pb 0 = –
= – =
= 38.000 lei – 36.000 lei = 2.000 lei
Influența factorilor (ordinea substituţiei: qi, si, ci, pi)

1) Influența modificării cantităţii vântute ( :
∆Pb( = –
= –
= 34.200 lei – 36.000 lei = –1.800 lei

∆Pb( = –
= –
= 35.150 lei – 34.200 lei = 950 lei
∆Pb( = –
= –
= 19.000 lei – 35.150 lei = –16.150 lei

∆ Pb ( = –
= – =
= 38.000 lei – 19.000 lei = 19.000 lei
Pe ansamblu, în perioada analizată profitul brut (aferent cifrei de afaceri) a crescut cu 2.000 lei,
aspect favorabil din punct de vedere economic pentru activitatea întreprinderii. Structura pe
sortimente a vânzărilor şi preţul de vânzare au influenţat pozitiv profitul, în timp ce cantitatea
vândută şi costul unitar au influenţat negativ fenomenul analizat.
1. Sub influenţa cantităţii vândute ( ), profitul a scăzut cu 1.800 lei, influenţă negativă din
punct de vedere economic, determinată de reducerea volumului fizic al vânzărilor.
Cauze care au determinat scăderea cantităţilor vândute:
 Restrângerea pieţelor de desfacere;
 Neasigurarea cu comenzi;
 Nerealizarea planului de producţie la toate sortimentele determinată de
lipsa materiilor prime, lipsa utilităţilor, defecţiuni ale utilajelor, greve etc.);
 Activitate de marketing ineficientă;
 Calitatea necorespunzătoare a produselor în raport cu concurenţa.
2. Sub influenţa structurii vânzărilor ( ), profitul a crescut cu 950 lei, influenţă pozitivă din
punct de vedere economic, ce se explică prin creşterea ponderii sortimentelor (aici
sortimentul A) cu profitul unitar mai mare decât nivelul mediu pe întreprindere.
 Modificări în structura cererii şi a producţiei favorabile pentru
întreprindere;
 Creşterea cererii pentru sortimentul A;
 Schimbarea capacităţii de producţie.
3. Sub influenţa costurilor unitare ( ), profitul a scăzut cu 16.150 lei, influenţă negativă din
punct de vedere economic, determinată de creşterea costurilor la ambele sortimente.
 Creşterea preţurilor de aprovizionare a materiilor prime, materialelor,
combustibililor, energiei etc.;
 Creşterea consumului de materiale ca urmare a nerespectării consumurilor
specifice, a existenţei rebuturilor ce pot fi cauzate de defectarea
utilajelor,de calificarea necorespunzătoare a forţei de muncă sau de
calitatea necorespunzătoare a materiilor prime;
 Creşterea salariilor necorelată cu productivitatea muncii;
 Creşterea altor elemente de cost.
4. Sub influenţa preţului de vânzare ( ), profitul a crescut cu 19.000 lei, influenţă pozitivă
din punct de vedere economic, determinată de creşterea preţurilor la ambele sortimente.
 Cauze dependente de întreprindere:
− Creşterea costurilor de producţie (şi implicit a marjei de profit).
 Cauze independente de întreprindere:
− Apariţia unor fenomene conjuncturale pe piaţă favorabile vânzării
produselor întreprinderii (creşterea cererii pe piaţă, falimentarea unui
concurent, slaba calitate a produselor concurenţilor);
− Creşterea inflaţiei.
Măsuri propuse
1. Creşterea volumului fizic al vânzărilor, în primul rând printr-o activitatea de marketing
eficientă;
2. Îmbunătăţirea structurii prin stimularea vânzărilor la sortimentele cu profit unitar mai
mare decât nivelul mediu pe întreprindere;
3. Reducerea costurilor:
− Diminuarea preţului de achiziţie al materiilor prime şi materialelor prin negocieri
repetate cu furnizorii;
− Reducerea cheltuielilor de transport prin folosirea mijloacelor de transport
adecvate şi la întreaga capacitate, a rutelor de transport optime;
− Evitarea apariţiei pierderilor şi degradărilor în timpul manipulării şi depozitării;
− Evitarea risipei de energie;
− Reducerea costurilor cu salariile directe prin reducerea timpului de realizare a
produselor printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, creşterea
productivităţii muncii, stimularea şi cointeresarea forţei de muncă, ridicarea
calificării forţei de muncă etc.;
Ultimele informaţii utile pentru proiect:
Capitolele 11 şi 12 cuprind analiza factorială a ratelor de rentabilitate economică şi financiară.

Partea teoretică o găsiţi în Topic 12 Analiza ratelor de rentabilitate, pag 3-4 (măsurile sugerate
acolo vă ajută să puteţi prezenta cauzele influenţei factorilor).
Modele de analiză pentru care trebuie făcută analiza factorială:
re = (CA/At) x (Pb/CA) x 100 = vrAt x rmb x 100
rf = (CA/Cpr) x (Pn/CA) x100 = vrCpr x rmn x 100
Aşadar, fiecare capitol va cuprinde: tabelul cu datele iniţiale (CA, AT, Pb, respectiv CA, Cpr,
Pn), modelul de analiză, tabel cu calculul noilor indicatori, abaterea absolută, influenţa celor doi
factori, interpretarea rezultatelor (per ansamblu, sub influenţa fiecărui factor cu minim două
cauze şi măsurile propuse).
Nu uitaţi să îmbunătăţiţi interpretările dând minim două cauze evoluţiei indicatorilor calculaţi în
capitolele 2-4. De asemenea, vă rog să acordaţi importanţa cuvenită ultimului capitol Concluzii.
Puncte tari, puncte slabe, recomandări.
Am creat butonul de încărcare a proiectelor. Încărcaţi un singur fişier, o singură dată, în format
pdf, doc, rar sau zip, care să conţină atât proiectul vostru cât şi situaţiile financiare. Începând cu
04.01.2021 puteţi prezenta proiectele, astfel încât să reuşiţi cu toţii să realizaţi acest lucru. Nota
pe proiect este media dintre nota pe elaborarea proiectului şi nota pe prezentarea acestuia,
reprezentând 50% din nota finală.

Analiza Seminar Examen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Seminar Examen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Situaţiile financiare – sursa de informaţii a

Bilanțul/Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii

Bilanțul/Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii reprezintă principalul

Prezentarea Bilanțului/Situației activelor, datoriilor și capitalurilor proprii

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă de până la un an

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă mai mare de un an

Analiza poziţiei financiare a entităţii cu ajutorul indicatorilor de echilibru financiar

Situaţia netă = Activ Total – Datorii Totale

Fondul de rulment = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Fondul de rulment se împarte în:

Nevoia de fond de rulment = Nevoi temporare – Surse temporare

Trezoreria neta = Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment

Contul de profit şi pierdere/Situaţia veniturilor şi cheltuielilor

Prezentarea Contul de profit şi pierdere/Situaţia veniturilor şi cheltuielilor

1. Cifra de afaceri netă

Analiza performanţei entităţii utilizând Soldurile intermediare de gestiune – baza

Indicator Simbol Formula

Situația modificărilor capitalului propriu

Situația modificărilor capitalului propriu reprezintă o componentă separată a raportărilor

Situația fluxurilor de trezorerie constituie un instrument important în aprecierea

Notele explicative la situațiile financiare cuprind date și informații privind: situația

Analiza echilibrului financiar al entităţii pe seama ratelor

Indicator Simbol Formula

Indicatorii globali valorici utilizaţi în analiza activităţii de bază

1. Cifra de afaceri (CA)

2. Producţia fabricată (Qf)

Elementele care diferenţiază Qf de CA:

3. Producţia exerciţiului (Qe)

Elementele care diferenţiază Qe de Qf:

4. Valoarea adăugată (VA)

Elementele care diferenţiază VA de Qe:

Rapoartele statice şi dinamice

1. Rapoartele statice (reguli generale)

2. Rapoartele dinamice (reguli generale)

a) Evoluţia rapoartelor statice:

Raportul static dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată destinată livrării

Raportul static dintre producţia fabricată şi producţia exerciţiului înregistrează o

Raportul static dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului scade de la o

a) Evoluţia rapoartelor dinamice:

Raportul dinamic dintre producţia fabricată şi producţia exerciţiului este subunitar,

Raportul dinamic dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului este subunitar,

Informaţii utile pentru proiect:

Se cunosc următoarele informaţii:

Modelul de analiză (modelul sumă de produse)

unde: qi – cantitatea vândută din sortimentul i

Factorii de influenţă în ordinea de substituţie: qi, si, pi

Tabel conţinând calcule ajutătoare

Influența factorilor (ordinea substituţiei: qi, si, pi)

2) Influența modificării structurii vânzărilor ( :

3) Influența modificării preţurilor de vânzare ( :

Se cunosc următoarele informaţii:

Modelul de analiză (modelul descompunerii pe fracţii – model ce utilizează ratele

Simbol Noii indicatori Perioada Perioada

Influența factorilor (ordinea substituţiei: N, ît, r, gv)

2) Influența modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii:

3) Influența modificării randamentului mijloacelor fixe totale:

4) Influența modificării gradului de valorificare a producției fabricate:

4. Sub influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate (gv), CA a crescut uşor, cu o

Informaţii utile pentru proiect:

Se cunosc următoarele informaţii:

Modelul de analiză (model de descompunere pe fracţii – rate explicative)

Simbol Noii indicatori Perioada Perioada