Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Managerul societăţii S.C. INTREP S.A s-a adresat societăţii de evaluare SC Evaluator SRL
pentru întocmirea unui raport de evaluare, în vedeerea stabilirii valorii de piaţă la zi a unei
acţiuni, respectiv la data de 30.11.T, în vederea vânzării societăţii.
Raportul de evaluare a fost elaborat cu respectarea prevederilor standardelor internaţionale de
evaluare şi a codului deontologic al profesiei de evaluator.
Având de evaluat (pentru scopul precizat) patrimoniul unei societăţi în activitate, s-au
folosit două tipuri de abordări cunoscute şi aplicate în activitatea de evaluare, respectiv:
abordarea pe bază de active şi abordarea pe bază de venit. În aceste abordări s-au folosit
metodele considerate cele mai adecvate în funcţie de cantitatea şi calitatea informaţiilor
disponibile, din care s-a selectat valoarea cea mai credibilă pentru valoarea de piaţă estimată la
zi a unei acţiuni, la data de 30.11.T.
CUPRINS
3
SINTEZA RAPORTULUI DE EVALUARE
II. Metode de evaluare utilizate şi valorile estimate: (acest tabel se completeaza la final)
Certificare:
În limita informaţiilor şi a datelor deţinute, certificăm că faptele prezentate în acest raport
sunt corecte şi adevărate. De asemenea, certificăm că nu avem nici un fel de interes imediat
sau de perspectivă în proprietatea evaluată şi nici un interes sau influenţă legată de părţile
implicate. Onorariul sau compensaţiile primite nu sunt condiţionate de rezultatele evaluării.
Analizele, opiniile şi concluziile din prezentul raport sunt limitate de ipotezele considerate, de
condiţiile limitative specifice şi sunt opinii personale, neinfluenţate de nici un factor.
4
CAPITOLUL I. DATE GENERALE
5
1.5. Definirea valorii estimate
Valoarea de piaţă este o reprezentare a valorii de schimb sau suma de bani pe care o proprietate
ar aduce-o dacă ar fi oferită spre vânzare pe o piaţă liberă, la data evaluării, conform cerinţelor
care corespund definiţiei valorii de piaţă.
Valoarea de piaţă este estimată prin aplicarea metodelor şi procedurilor de evaluare care reflectă
natura proprietăţii şi circumstanţele în care proprietatea respectivă va fi cel mai probabil
tranzacţionată pe piaţa liberă. Cele mai utilizate metode pentru estimarea valorii de piaţă includ
abordarea prin comparaţia vânzărilor, abordarea prin capitalizarea venitului, inclusiv analiza
fluxului de numerar actualizat şi abordarea prin cost (bazată pe active).
Toate metodele, tehnicile şi procedurile de măsurare a valorii de piaţă, dacă pot fi utilizate şi
dacă sunt aplicate corect şi adecvat, vor conduce la reflectarea valorii de piaţă, dacă se bazează
pe criterii derivate din piaţă.
Definiţia valorii de piaţă conform Cadrului general al IVS este:
Valoarea de piaţă este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data
evaluării, între un cumpărător hotărât şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie nepărtinitoare,
după un marketing adecvat şi în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză,
prudent şi fără constrângere.
6
CAPITOLUL II. ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. INTREP S.A.
7
Capitalul social al SC INTREP S.A. este de …………….. Numărul total de acţiuni nominative
este de …………., iar valoarea nominală a unei acţiuni este de ……… lei.
2.3.8. Litigii
Societatea comercială INTREP S.A. are pe rolul instanţelor judecătoreşti mai multe litigii în
care este implicată atât în calitate de reclamantă cât şi în cea de pârâtă. Cele mai multe litigii
sunt de natură comercială.
2. 4. Diagnosticul comercial
8
uşoară din tablă cutată autoportată, pereţi din prefabricate din beton aparent, pereţi din tablă,
ciment, structuri metalice, pietriş, stâlpi de beton, ş.a.
2.4.2. Piaţa
Piaţa căreia i se adresează societatea INTREP S.A. are caracter local şi regional, nefiind
limitată. Piaţa principală de desfacere este formată preponderent din societăţi de dimensiuni
mijlocii şi mari, precum și din instituții publice
2.4.3. Clienţii
Clienţii societăţii sunt in special persoane juridice, dar are si contracte cu persoane fizice. Nu
există clienţi care se deţină pondere însemnată în cifra de afaceri, riscul ca dispariţia unui
client să genereze disfunctionalităţi fiind foarte mic. Principalii clienţi ai societăţii INTREP
S.A. sunt companii particulare din partea de nord-vest a ţării, societăţi comerciale mici,
precum și primării, spitale etc.
2.4.5. Concurenţa
Pe piaţa internă, există societăţi concurente atât pe plan local cât şi la nivel naţional.
Principalii concurenţi ai firmei sunt firmele mari Construct România S.A., SC Euro Construct
S.A., Construct International S.A. Optica “market oriented” şi flexibilitatea sa productivă,
asigură: un catalog diversificat şi complet care satisface orice proiect arhitectonic şi structural;
personalizarea confirmărilor pentru fiecare plan de reglementare urbanistică în parte;
rapiditate de execuţie.
2.4.6. Promovarea
Promovarea produselor se realizează prin apelul la mass-media, adică presă, televiziune, prin
internet, prin calitatea serviciilor şi seriozitate etc. Ca şi politică de marketing, prin
publicitatea pe care urmăreşte să o realizeze, societatea doreşte să îşi extindă activitatea, astfel
încât să ajungă cunoscută în toată România.
9
694
Cheltuieli cu salarii și 12.365.257 15.593.807
indemnizații
10
W̅0= = = 73.290,47 lei/salariat
= × 100== × 100=122,29%
Interpretare: Š a crescut cu 4.096,13 lei/an, respectiv cu 22,29%.
Concluzie: < (8,77%<22,29%), aspect nefavorabil societăţii, denotă eficienţa scăzută a
utilizării fondului de salarii; creşterea salariilor nu s-a realizat, fundamental, pe baza creşterii
productivităţii muncii.
Diagnosticul managerial
Acest diagnostic vizează modul de organizare al societăţii şi analizează calitatea
managementului, a procesului de conducere şi a echipei, pentru a aprecia adecvarea acestora la
cerinţele dezvoltării viitoare.
Structura conducerii societăţii este următoarea:
11
dintre angajaţi şi o ierarhizare pe mai multe nivele operaţionale. Administrarea societăţii
revine echipei manageriale conform contractului de management.
Viabilitatea firmei într-un mediu concurenţial este asigurată numai în măsura în care dispune
de un potenţial tehnico-material ai cărui parametri tehnici şi funcţionali sunt adaptaţi noilor
exigenţe.
Acest diagnostic are ca obiectiv estimarea performanţelor tehnice anterioare ale societăţii
comerciale şi identificarea soluţiilor de ordin tehnic care pot asigura viabilitatea şi dezvoltarea
de perspectivă.
Societatea comercială INTREP S.A. are o activitate cu vechime şi tradiţie în domeniu,
recunoscută pe piaţa locală.
= × 100= × 100=15,72%
Interpretare: gu a crescut, aspect nefavorabil societăţii, mijloacele fixe sunt mai uzate fizic.
Dar gradul de uzura este totusi scazut.
Gradul de înoire a imobilizărilor corporale:
12
Reflectă preocuparea întreprinderii pentru a avea în permanenţă mijloace fixe noi, care
trebuie să asigure performanţe ridicate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, pentru
întreaga activitate economică a întreprinderii.
= × 100= × 100=2,75%;
= × 100= × 100=29,88%
= × 100= × 100=32,66%
= × 100= × 100=2,73 %
13
= × 100= × 100=3,24%
2 Diagnosticul stocurilor:
a) Dinamica stocurilor:
Abaterea absolută:
ΔS = S1- S0 =1.218.014 -1.196.697 = 21.312 lei;
Abaterea relativă:
= × 100= × 100= 101,78%;
Valoarea stocurilor a crescut.
Comparaţie: (101,78% 112,17%); Are loc creşterea eficienţei utilizării stocurilor
din T-1 în T, creştere care se concretizează în eliberare de resurse materiale şi financiare.
b) Structura stocurilor:
T-1 T Analiza evoluţiei
Indicatori Valoarea Pondere Valoare Pondere ponderii în total S
Materii prime şi 802.341 67,04% 738.590 60,63% A scăzut cu 6,41
materiale procente
consumabile
Producţia în curs 0 0 0 0 -
de execuţie
Produse finite şi 377.732 31,56% 467.075 38,34% A crescut cu 6,78
mărfuri procente
Avansuri 16.624 1,4% 12.349 1,03% A scăzut cu 0,37
procente
Total stocuri 1.196.697 100% 1.218.014 100%
Cifra de afaceri 49.324.49 55.328.97
2 6
14
Cauze: relaţii de parteneriat cu furnizori selectaţi după criterii obiective; aprovizionarea cu
materii prime se face direct de la furnizori sau distribuitori direcţi, reuşindu-se astfel
negocierea unor preţuri avantajoase pentru societate; preţurile sunt bine corelate în raport cu
calitatea; stocurile de materii prime şi materiale sunt la nivelul minimului necesar; datorită
aprovizionării ritmice nu se creează goluri în stocul de materii prime şi materiale. Acest lucru
determină o bună viteză de rotaţie a stocurilor (aprox. 8 zile); contracte ferme cu beneficiarii,
relaţie bună cu distribuitorii, calitate ridicată a serviciilor oferite, circuit bun al informaţiei.
Analiza ratelor
Analiza riscurilor
15
eficienţa utilizării imobilizărilor corporale a crescut din 2014 în 2015;
ponderea terenurilor şi a construcţiilor în totalul imobilizărilor corporale este de
aproximativ 70%, ceea ce semnifică posibilitatea menţinerii sau a creşterii valorii lor de
piaţă;
eficienţa utilizării imobilizărilor corporale a crescut;
eficienţa utilizării stocurilor a crescut din 2014 în 2015, creştere care se concretizează în
eliberare de resurse materiale şi financiare;
numărul de rotaţii (stocuri) a crescut, implicit durata rotaţiei stocurilor, în zile a scăzut,
aspect favorabil societăţii.
Nu există probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale.
Financiar:
Toţi indicatorii soldurilor intermediare de gestiune au avut creşteri din 2014 în 2015,
aspect favorabil pentru societate:
Rata activelor imobilizate este mai mare de 50%, rata activelor circulante este mai mică
de 50% (aprox. 7%), aspect favorabil societăţii.
Valoarea ratei stabilităţii financiare depăşeşte valoarea normală de 66%, în ambii ani;
rata autonomiei financiare este mult mai mare de 33% şi are un trend ascendent;
Rata îndatorării globale este mult mai mică de 66% şi are un trend descendent;
În ambii ani analizaţi, rata lichidităţii curente >1,2, aspect favorabil societăţii, care îşi
poate acoperi datoriile pe termen scurt cu activele circulante.
În ambii ani de analiză, rata lichidităţii rapide >1.
lichiditatea imediată este mai mare de 0,3.
În ambii ani de activitate analizaţi, firma are rata solvabilităţii globale mai mare decât 3,
aspect favorabil pentru societate, care poate face faţă tuturor datoriilor sale.
Societatea nu înregistrează datorii restante, toate obligaţiile fiind achitate la termen;
durata de rotaţie a stocurilor este mai mică de 30 zile şi are un trend descendent, aspect
favorabil societăţii, datorat şi specificului obiectului de activitate;
durata de încasare a clienţilor este mai mică decât durata de achitare a furnizorilor,
aspect favorabil societăţii.
Durata de achitare a furnizorilor manifestă o tendinţă de scădere, aspect favorabil
societăţii.
Creşterea profitului brut şi a profitului net;
Rata rentabilității economice, care arată gradul de valorificare a activelor este pozitivă și
are un trend ascendent;
rata rentabilității economice este superioară atât ratei inflației (care denotă menținerea
valorii firmei) cât și ratei dobânzii (care denotă încrederea acționariatului), în cei doi ani;
Elementele de activ sunt finanţate din surse proprii;
Rentabilitatea comercială a crescut;
Rentabilitatea resurselor consumate a crescut, arătând eficienţa factorilor de producţie
consumaţi;
Rentabilitatea financiară a crescut, evidentiind capacitatea firmei de a degaja profit net,
prin capitalul propriu şi capacitatea de remunerare a acţionarilor;
Rentabilitatea financiară este superioară atât ratei inflaţiei, cât şi ratei dobânzii, în cei
doi ani de activitate analizaţi;
Fondul de rulment este pozitiv în ambii ani de analiză, deci se asigură acoperirea unor
nevoi temporare ale societăţii, asigurându-se echilibrul pe termen lung, aspect favorabil
societăţii.
Valoarea Capitalului propriu creşte în 2015, aspect favorabil societăţii.
16
Nevoia de fond de rulment este negativă în ambii ani de studiu, aspect favorabil pentru
societate; se manifestă o tendință de creştere a NFR.
Trezoreria netă este pozitivă în ambii ani, aspect favorabil societăţii, firma având
disponibilităţi băneşti, sub forma „casă şi conturi la bănci”, în special.
În ambii ani <CA, aspect favorabil pentru societate; întreprinderea îşi acoperă
cheltuielile de exploatare, înregistrând profit.
Risc de faliment aproape inexistent.
Puncte slabe:
Comercial:
Activitatea firmei nu este suficient de diversificată.
Resurse umane:
o diferenţă prea mare între N1 şi Na - 61 salariați (N1< Na), care denotă atribuirea mai
multor sarcini de lucru pentru personalul existent, deci creşterea stresului la locul de
muncă;
media de vârstă este ridicată;
creşterea salariilor nu s-a realizat, fundamental, pe baza creşterii productivităţii muncii.
Resurse materiale:
gradul de uzură a imobilizărilor corporale a crescut;
gradul de înoire a imobilizărilor corporale este relativ mic;
durata rotaţiei stocurilor de produse finite şi mărfuri a crescut.
Financiar:
Rata stabilităţii financiare a scăzut;
Rata lichidităţii curente, rapide şi imediate manifestă o tendinţă de scădere;
Durata de încasare a clienţilor manifestă o tendinţă de creştere, aspect nefavorabil
societăţii.
Ratele de rentabilitate au un nivel scăzut, chiar dacă sunt pozitive şi manifestă un trend
ascendent;
Fondul de rulment manifestă o tendinţă de scădere;
Trezoreria netă a scăzut
Oportunităţi:
Localizare geografică avantajoasă a firmei;
Se pot recruta tineri bine pregătiţi;
Se pot încheia Acorduri de colaborare, Convenţii de Practică cu diferite colegii şi
asociaţii de profil, pentru instruirea elevilor în domeniul alimentaţiei publice, respectiv
hotelier;
CIM pe termen determinat oferă flexibilitate în relaţia cu angajaţii;
Posibilitatea accesării unor fonduri nerambursabile, guvernamentale sau europene, pentru
dezvoltare;
Inflaţie scăzută, în ultimii ani;
Scăderea ratei dobânzii bancare, pentru depozitele la termen.
Ameninţări:
Recesiune economică;
Nivelul scăzut al salariului mediu,;
Concurenţa care se manifestă la nivelul forţei de muncă ceea ce determină fluctuaţie şi
mobilitate a forţei de muncă, inclusiv peste hotare;
17
Creşterea nivelului salariului minim pe economie;
Lupta sindicală (greve, obţinere de facilităţi), care duce la scăderea productivităţii medii
a muncii;
Scăderea cererii, mai ales pe piaţa externă;
Fluctuaţiile monedei naţionale, faţă de EUR.
18
CAPITOLUL III. EVALUAREA S.C. INTREP S.A.
Raportul de evaluare a patrimoniului S.C. INTREP S.A. are la bază reglementările legale
în vigoare, literatura de specialitate, o serie de proceduri recomandate de ANEVAR şi cele
cuprinse în standardele de evaluare.
19
3.3.1. Activul net contabil
Activul net contabil (Anc) sau patrimoniul net contabil se stabileşte ca diferenţă între
total active (At) și datorii totale (Dt):
Metoda este simplă, rezultatul obţinut însă nu reflectă patrimoniul net real al societăţii. Acest
lucru se datorează faptului că, imobilizările corporale pe care societatea le are în patrimoniu au
o valoare diferită de valoarea înregistrată în contabilitate, având în vedere în primul rând
amplasarea clădirilor şi terenului. Prin urmare, este necesară corectarea acestui activ net
contabil.
um = lei
ACTIV
DIFERENŢE ACTIV NET
NET
DENUMIRE DIN CORECTAT
CONTABIL
EVALUARE la 30.11.T
la 30.11.T
A
I ACTIVE IMOBILIZATE
1 Imobilizări necorporale 0 0 0
2 Teren 222.550
1.697.239 2.665.360
3 Clădiri şi construcţii speciale 745.571
4 Alte mijloace fixe 414.576 -29.302 385.274
5 Imoblizări financiare 5.750 0 5.750
TOTAL I 1.388.447 1.667.937 3.056.384
II ACTIVE CIRCULANTE
20
Stocuri de materii prime, materiale,
1 63.899 -6.390 57.509
consumabile, obiecte de inventar
2 Produse finite si mărfuri 1.839 0 1.839
3 Creante si decontări 982.851 -49,143 933.708
4 Disponibilităti bănesti 545.010 0 545.010
TOTAL II 1.593.599 -55.533 1.538.066
TOTAL A = I+II 2.982.046 1.612.404 4.594.450
B DATORII
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă < 1
1 603.344 0 603.344
an
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă > 1
2 0 0 0
an
TOTAL B (1+5) 603.344 0 603.344
ACTIV NET (A-B) 2.378.702 1.612.404 3.991.106
Se preia bilanțul financiar din proiectul de analiza si se calculeaza ANCC luând ipoteze
asemanatoare cu cele din exemplul următor:
21
Creanțe - clienți 45.000
Creanțe – clienți din facturi externe (20.000 90.000
euro x 4,5 lei/euro)
Conturi la bănci în valută (10.000 euro x 4,3 43.000
lei/euro)
Capital social (format din 10.000 de acțiuni) 180.000
Rezerve 20.000
Prime de emisiune 40.000
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli care 20.000
vor fi reluate ntr-o perioadă mai mare de
un an
Datorii finanicare 146.000
Datorii nefinanciare 140.000
Alte informații:
1. Prețul de vânzare al unui teren de 1000 m 2 în cadrul unei tranzacții recente a fost 9 lei/m 2
(față de 6 lei/m 2 )
2. În cadrul imobilizărilor corporale, s-a identificat o locuință de protocol în valoare de 20.000
lei;
3. Un echipament în valoare de 5.000 lei nu a mai fost utilizat decât în proporție de 5% în
ultimii 3 ani. Restul echipamentelor au fost evaluate de un evaluator la valoarea justă de
60.000 lei. În urmă cu 2 ani au fost închiriate altei firme 2 echipamente în valoare de 5.000 lei;
4. Beta a transmis activul net corectat în valoare de 600.000 lei;
5. Prețul ultimelor achiziții la materii prime a fost de 1.500 lei/kg;
6. În cadrul materialelor consumabile s-au identificat stocuri fără mișcare în sumă de 5.000 lei;
7. Prețul de vânzare (mai puțin beneficiile estimate) pentru produse finite a fost de 1.650
lei/kg;
8. Din totalul creanțelor – clienți, 10.000 lei reprezintă clienți incerți;
9. Cursul de schimb valutar la 31.12.N a fost de 4,4 lei/euro;
10. Profitul previzional net este de 85.000 lei/an;
11. Rata de remunerare a valorii substanțiale brute este de 15%;
12. Rata de actualizare este de 10%.
Rezolvare:
2. Terenuri:
Valoare contabilă terenuri = 1.000 m 2 x 6 lei/m2 = 6.000 lei
Valoare economică terenuri = 1.000 m 2 x 9 lei/m2 = 9.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea terenurilor = 9.000 lei - 6.000 lei = +3.000 lei
3. Clădiri = -20.000 lei (locuinţa de protocol, considerată bun în afara exploatăni)
22
4. Echipamente:
a) -5.000 lei (echipamentul care nu a mai fost utilizat decât in proporţie de 5% în ultimii 3
ani, considerat activ în afara exploatării)
b) Restul echipamentelor la valoarea contabilă = 50.000 lei - 5.000 lei . 45.000 lei
Echipamente la valoarea reevaluată = 60.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă restului echipamentelor = 60.000 - 45.000 lei =
15.000 lei
Total diferenţă pozitivă din reevaluarea echipamentelor = -5.000 lei + 15.000 lei = 10.000
lei
5. Imobilizări financiare:
Valoarea matematică contabilă (VMC) (intrinsecă) a unei acţiuni Beta = Activ net corijat
(corectat) Beta / Număr de acţiuni
VMC = 600.000 lei / 30.000 acţiuni = 20 lei/acţiune
Valoare contabilă acţiuni Beta = 15.000 lei
Valoare economică acţiuni Beta = 1.000 acţiuni Beta x 20 lei/acţiune = 20.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea acţiunilor Beta = 20.000 - 15.000 lei = +5.000 lei
6. Materii prime:
Valoare contabilă materii prime = 60 kg x 1.000 lei/kg = 60.000 lei
Valoare economică materii prime = 60 kg x 1.500 Iei/kg (preţul ultimelor achiziţii) = 90.000
lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea materiilor prime = 90.000 lei - 60.000 lei = +30.000 lei
7. Materiale consumabile = -5.000 lei (stocuri fără mişcare)
8. Produse finite:
9. Creanţe:
a) Creanţe clienţi = -10.000 lei (clienţi incerţi)
b) Creanțe în valută:
Valoare contabilă creanţe în valută = 20.000 euro x 4,5 lei/euro = 90.000 lei
Valoare econonnică creanţe în valută = 20.000 euro x 4,4 lei/euro (curs de schimb valutar la
31.12.N) = 88.000 lei
Diferenţă negativă din reevaluarea creanţelor în valută = 88.000 lei - 90.000 lei = -2.000
lei
23
Total diferenţă negativă din reevaluarea creanţelor = -10.000 lei + (-2.000 lei) = -12.000
lei
10. Disponibilităţi în valută:
Valoare contabilă disponibilităţi în valută = 10.000 euro x 4,3 lei/euro = 43.000 lei
Valoare economică disponibilităţi în valută = 10.000 euro x 4,4 lei/euro (curs de schimb
valutar la 31.12.N) = 44.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea disponibilităţilor în valută = 44.000 lei - 43.000 lei =
+1.000 lei
24
Trecerea de la bilanțul contabil la bilanțul economic:
Elemente bilantiere Valori Ajustări Valori
contabile economice
Imobilizări 208.000 -7.000 (imobilizări 199.000
necorporale)
+ 3.000 (terenuri)
- 20.000 (clădire)
+ 10.000 (echipamente)
+ 5.000 (imobilizări
Stocuri 160.000 +30.000 (materii prime) 192.500
-5.000 (materiale
consumabile)
+ 7.500 (produse finite) =
+32.500
Creanțe 135.000 -12.000 123.000
Disponibilități bănești 43.000 +1.000 44.000
Total active 546.000 +12.500 558.500
Capital social 180.000 - 180.000
Prime de capital 40.000 - 40.000
Rezerve 20.000 - 20.000
Rezerve din reevaluare +12.500 +12.500
Provizioane 20.000 -20.000 0
Datorii nefinanciare 140.000 +20.000 160.000
Datorii financiare 146.000 - 146.000
Total capitaluri si datorii 546.000 +12.500 558.500
ANCC (metoda substractivă) = 558.500 lei (total activ reevaluat) - (160.000 lei + 146.000 lei)
(total datorii reevaluate) = 252.500 lei
ANCC (metoda aditivă) = 240.000 lei (capital propriu) + 12.500 lei (rezerve din reeva luare) =
252.500 lei
VMC Alfa = ANC Alfa / Număr de actiuni = 252.500 lei / 10.000 acţiuni = 25,25 lei/acţiune
25
3.4. Abordarea pe bază de venit
Actualizarea
Un element esenţial al acestor metode îl constituie rata de actualizare. Această se
determină pornind de la rata dobânzii pentru creditele guvernamentale, la care se adaugă un
anumit procent pentru riscul la nivelul sectorului, riscul investiţiei etc.
Structura ratei de actualizare este următoarea:
- 6,5 % - rata dobânzii fără risc
- 2,5% - nivelul riscului de întreprindere şi probabilitatea realizării scenariilor de
evoluţie, previzionate.
- 3,0% - riscul naţional (legislativ, instabilitate economică)
26
Aici se pot prelua ipotezele de previziune pentru contul de rezultate din proiectul de
analiza financiară pentru efectuarea previziunilor pe 5 ani
27
INDICATOR N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
VENITURI 3.910.803 4.105.938,83 4.310.822,33 3.525.942,27 4.751.809,79 4.988.962,0
TOTALE 9
din exploatare 3.897.309 4.092.174,45 4.296.783,17 4.511.622,33 4.737.203,45 4.974.063,6
2
financiare 13.494 13.763,88 14.039.,16 14.913,94 14.606,34 14.898,47
CHELTUIELI 3.644.734 3.757.311,15 3.883.815 4.105.343,87 4.121.367 4.277.694,7
TOTALE 1
de exploatare 3.538.168 3.723.878,75 3.867.104,85 4.015.343,87 4.121.367 4.277.694,7
1
financiare 106.566 33.432,4 16.710,15 - - -
REZULTATUL 266.069 348.627,18 427.007,33 510.598,4 630.442,79 710.997,38
BRUT
IMPOZIT 42.571 55.780,35 68.321,17 81.695,74 100.870,85 113.759,58
( 16%)
REZULTATUL NET 233.498 292.846,83 358.686,16 428.902,66 529.571,94 597.237,8
28
-
Investiţii - - - - - -
Flux de - - - - - -
investiţii
Intrări de - - - - - -
credite
Rambursări - 167.161,5 167.161,5 - - -
credite
Flux de - -167.161,5 -167.161,5 - - -
finanţare
Flux de 291.984 115.290 180.040,5 417.406,35 517.502,65 566.565,78
numerar
Factor de 0,862 0,743 0,641 0,552 0,476 0,410
actualizare
Exemplul 2 DCF
Se va stabili valoarea întreprinderii prin metoda actualizării fluxurilor viitoare de numerar
(DCF) şi valoarea unei acţiuni, cunoscându-se următoarele informaţii:
- Cifra de afaceri 800.000 lei; profitul impozabil 60.000 lei; creşterea este de 10% pe an;
cota de impozit 16%;
- Raportul Rezultat din exploatare / CA este constant;
- Amortizările cumulate la 31.12.N sunt de 30.000 lei şi cresc cu 5.000 lei anual;
29
- Provizioanele la 31.12. N sunt de 6.000 lei şi cresc cu 2.000 lei anual;
- Investiţiile necesare a fi efectuate in fiecare an sunt de 20.000 lei;
- Variaţia NFR este estimată la 5% din creşterea CA;
- Datoriile totale la 31.12.N sunt de 750.000 lei; rata de bază 5,75%, prima de risc 3,25%;
- Număr de acţiuni: 10.000 acţiuni;
- Perioada de previziune: 5 ani.
- Valoarea reziduală reprezintă valoarea întreprinderii după perioada de previziune
explicită şi este estimată prin capitalizarea cash-flow-ului la sfârşitul perioadei de
previziune.
n CFi Vr
VDCF
i 1 (1 a ) i (1 a ) n
VDFC = valoarea intreprinderii prin metoda DCF
CF = cash – flow din anul i
Vr = valoarea reziduală
a = rata de actualizare
i = anul de previziune
n = intervalul de previzune (numar de ani)
(Daca in calculul CF nu se tine cont de rambursarea datoriilor, pentru stabilirea valorii finale a
intreprinderii din VDCF se scade valoarea datoriilor totale).
Rezolvare
2. Calculul ΔNFR
30
ΔNFR = ΔCA x 5%
31
6. Calculul valorii reziduale actualizate
Valoarea reziduala:
Valoarea intreprinderii:
Valoarea întreprinderii: V= PN / c,
Urmatoarele 2 exemple sunt alte variante in care poate fi previzionat profitul (nu se cer
in raportul de evaluare).
32
517.805,7
-amortizare 67.287 74.015,7 74.015,7 74.015,7 74.015,7 74.015,7
-alte chelt.fixe 443.794 443.794 443.794 443.794 443.794 443.794
Total chelt. de 3.538.168 3.277.691,16 4.066.808,3 4.300.546,54 4.683.872,15 5.034.332,2
exploatare
Rezultat din 359.141 931.401,2 478,993,05 548.935,96 618.367,59 692.085,36
exploatare
Rezultat -93.027 -148.092,79 -76.151,31 -87.280,82 -98.320,45 -110.041,57
financiar
Rezultat brut 266.114 783.308,41 402.841,74 461.655,14 520.047,14 582.043,79
Impozit 42.578,24 125.309,35 64.454,68 73.864,82 83.207,54 93.127,01
Rezultatul net 223.535,76 657.979,06 338.387,06 387.790,32 436.839,6 488.916,78
33
i= rata de capitalizare
Perioada de previziune este de 5 ani.Se consideră anul N anul de bază( 2005), iar următorii ani
reprezintă anii de previziune
Presupunem că CA va creşte în medie cu 8% anual;
Cheltuielile materiale cresc proporţional cu CA deoarece creşte şi producţia
exerciţiului;
Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi vor creşte cu 5% anual;
Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate vor rămîne constante în termeni
reali, deoarece se remarcă în politica statului o tendinţă constantă în ceea ce priveşte
impozitele directe(taxa pe clădiri etc.)
Cheltuielile salariale vor creşte cu 2%, societatea vrând să-şi stimuleze salariaţii în
condiţiile creşterii CA şi presupunând şi a productivităţii muncii;
Cheltuielile cu amortizările vor creşte cu 5% în primul an datorită modificării unor cote
de amortizare;
Cheltuielile financiare se vor diminua în următorii 2 ani, urmând să devină nule ca
urmare a achitării integrale a creditului după primele două exerciţii previzionate;
Se estimează că veniturile financiare rămân constante;
Firma plăteşte impozit pe profit de 16%;
Rata de capitalizare este de 16%.
34
CB=(PNN+1+ PNN+2+ PNN+3+ PNN+4+ PNN+5)/ 5=
CB=576.905,66
Vr=576.905,66/ 0,16=
Vr= 3.605.660
Prezentul raport de evaluare a fost elaborat în vederea estimării valorii de piaţă a
societăţii SC INTREP aşa cum este definită de standardele internaţionale de evaluare, în
vederea vânzării acesteia.
Din aceste considerente, cea mai bună metodă de evaluare a fost metoda bazată pe randament
datorită faptului că în urma aplicării acesteia s-a obţinut cea mai mare valoare de
rentabilitate şi anume 3.605.660
Firma S.C. INTREP este o societate profitabilă. Oricare ar fi metoda folosită, firma
analizată are o valoare pozitivă şi destul de substanţială, astfel încât să atragă orice investitor.
35
CAPITOLUL IV. REZULTATELE EVALUĂRII ŞI OPINIA EVALUATOR
În practică baza de evaluare utilizată pentru determinarea valorii unui pachet de acţiuni
trebuie să fie adecvată situaţiei fiecărei societăţi în parte şi scopului evaluării. În cazul în care
scopul evaluării este vânzarea pachetului este recomandabil să se aplice toate cele trei tipuri de
abordări în evaluare - pe bază de active, de venituri şi prin comparaţia vânzărilor.
În cazul de faţă s-au folosit două din cele trei abordări:
abordarea pe bază de active
abordarea pe bază de venit
A treia abodare nu a fost utilizată deoarece nu deţinem date privind preţurile de
tranzacţionare ale unor acţiuni aparţinând unor societăţi similare şi nu am obţinut informaţii
relevante nici referitor la tranzacţii anterioare cu acţiuni ale INTREP S.A. care să poată fi
utilizate în contextul actual.
S-au aplicat metodele considerate cele mai adecvate, în funcţie de datele cunoscute.
Valorile estimate prin metodele de evaluare aplicate sunt următoarele:
36
CAPITOLUL V. BIBLIOGRAFIE ȘI REGLEMENTĂRI LEGALE APLICATE
ANEXE
37