Academia de Studii Economice Bucuresti

RAPORT EVALUARE
S.C. ALBALACT S.A.

Profesor univ. Dr. Sebastian Marian

Studenti:

Bucuresti

2012

16
CUPRINS
Capitolul 1. Definirea misiunii evaluatorului....................................................................................................2
1.1 Prezentarea evaluatorului.......................................................................................................................3
1.2 Obiectul, scopul si data evaluarii............................................................................................................3
1.3 Bazele evaluarii si procedura de evaluare...............................................................................................3
1.4 Declaratie privind conditii limitative.......................................................................................................3
1.5 Metodologia de evaluare folosita...........................................................................................................4
1.6 Responsabilitati fata de terti...................................................................................................................4
Capitolul 2. Prezentarea societatii...................................................................................................................4
2.1 Diagnosticul juridic.................................................................................................................................4
2.2 Diagnosticul comercial............................................................................................................................5
2.3 Diagnosticul resurselor umane...............................................................................................................7
2.4 Diagnosticul tehnic.................................................................................................................................7
2.5 Diagnosticul financiar.............................................................................................................................7
2.5.1 Analiza financiar – patrimoniala......................................................................................................8
2.5.2 Analiza indicatorilor de gestiune....................................................................................................11
2.5.3 Analiza capacitatii de autofinantare...............................................................................................12
2.5.4 Analiza corelatiei creante-obligatii.................................................................................................13
2.5.5 Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment....................................................13
2.5.6 Analiza lichiditatii si solvabilitatii....................................................................................................15
2.5.7 Analiza fluxurilor financiare...........................................................................................................16
2.5.8 Analiza indicatorilor de activitate...................................................................................................17
2.5.9 Analiza indicatorilor de rentabilitate..............................................................................................18
2.5.10 Diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii...........................................................................18
2.5.11 Analiza-diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate......................................................................19
Capitolul 3. EVALUAREA SOCIETATII COMERCIALE..........................................................................................22
3.1 Metoda activului net corectat ( ANC )...................................................................................................22
3.2 Metoda fluxurilor financiare actualizate (discounted cash - flow – DCF)..............................................23
Capitolul 4. REZULTATELE EVALUARII. RECONCILIEREA REZULTATELOR...........................................................26
OPINIA EVALUATORULUI.........................................................................................................................26
Bibliografie.....................................................................................................................................................28

16
Capitolul 1. Definirea smisiunii evaluatorului

1.1 Prezentarea evaluatorului

Evaluatorul are pozitia de executant fata de societatea comerciala „ SC ALBALACT
SA ”. Echipa de evaluare este formata din persoane specializate in domeniul juridic,
economico-financiar, managerial, comercial.

1.2 Obiectul, scopul si data evaluarii

Obiectul lucrarii il constituie evaluarea societatii comerciale „SC ALBALACT SA ”.

Scopul prezentei lucrari este evaluarea intreprinderii in scop de informare pentru garantarea
unui credit bancar destinat unei noi investitii ce consta in achizitia unui utilaj. Data
calendaristica la care este intocmit raportul de evaluare : 22 mai 2012. Evaluarea se
realizeaza pe o perioada de 3 ani ( 2008, 2009, 2010).

1.3 Bazele evaluarii si procedura de evaluare

Procedura de evaluare a societatii se realizeaza parcurgandu-se urmatoarele etape:

- Documentarea informatiilor solicitate de creditor;

- Identificarea elementelor supuse evaluarii (teren, cladire, mijloc fix, stocuri);
- Discutii purtate cu membrii conducerii societatii si membrii consiliului de
administratie a societatii;
- Cumularea informatiilor, analiza si interpretarea acestora, in scopul enuntat in
prezenta lucrare;
- Elaborarea analizei diagnosticelor:
 Juridic
 Comercial
 Operational
 Resurse umane
 Economico-financiar

1.4 Declaratie privind conditii limitative

Acest raport de evaluare a fost elaborat pe baza urmatoarelor ipoteze si conditii

limitative:
- Selectarea metodelor de evaluare, cat si modalitatile de aplicare s-au facut avand in
vedere statutul actual al proprietatii supuse evaluarii, astfel incat valorile estimate sa
conduca la o valoare cat mai apropiata de cea la care va fi incheiata tranzactia;
- Nu se asuma nici o responsabilitate privind descrierea situatiei juridice sau a
consideratiilor privind actele de proprietate. Se presupune ca actul de proprietate este
valabil;
- Proprietatea a fost vizionata si inspectata personal de catre evaluator;
- Evaluatorul nu va fi facut raspunzator pentru existenta unor vicii ascunse privind
constructiile si/sau factorii de mediu care ar putea influenta valoarea, evaluatorul neavand
componentele necesare si, prin urmare, nu poate da nici o garantie referitoare la starea
tehnica sau economica a imobilului;
- Se presupune ca toate autorizatiile, certificatele de functionare si alte documente solicitate
de autoritati legale sau administrative locale sau nationale, de catre organizatii sau

16
 institutii private au fost sau pot fi obtinute sau reinnoite pentru oricare din utilizarile pe
care se bazeaza estimarile valorii din cadrul raportului;
- Evaluatorul nu are nici un interes in prezent sau in viitor cu beneficiarul sau cu partile
interesate in tranzactii;
- Un evaluator nu trebuie sa se bazeze pe informatiile esentiale, furnizate de un client sau
de orice alta parte, fara o verificare adecvata a acestor informatii sau fara o confirmare a
veridicitatii informatiilor din partea unei surse independente, cu exceptia cazului in care
natura si importanta gradului de incredere in informatiile primite sunt specificate ca o
conditie limitativa;

1.5 Metodologia de evaluare folosita

Baza evaluarii realizate in prezentul raport este valoarea de piata definita conform
standardelor internationale de evaluare. Pentru estimarea acestei valori, evaluatorul abordeaza
doua din metode:
1. Abordarea pe baza de active - metoda activului net corectat;
2. Abordarea pe baza de venit - metoda actualizarii fluxurilor de numerar (DCF)

1.6 Responsabilitati fata de terti

Acest raport de evaluare este destinat pentru scopul precizat la punctul 1.3 “Obiectul,
scopul si data evaluatorului”, pentru uzul beneficiarului raportului de evaluare si pentru
consultantii acestuia.
Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate in prezenta analiza
diagnostic si raport de evaluare, tinandu-se seama de conditiile limitative expuse mai sus,
precizandu-se inca o data ca lucrarea este cu scop didactic.

Capitolul 2. Prezentarea societatii

Societatea Albalact SA cu sediul social in Jud. Alba se identifica prin urmatoarele numere de
inmatriculare:
Numar de inregistrare la Registrul Comertului : J01/70/1991
Cod Unic de Identificare : 1755369
Stare societate: Inregistrata din data 30 Noiembrie 1992
Capital social subscris si varsat: 65,270,887 RON
Cifra de afaceri: 261,270,887 RON

2.1 Diagnosticul juridic

Scopul diagnosticului juridic este de a aprecia relatiile firmei cu proprietarii, salariatii

si alti terti sub aspectul conformitatii si respectarii legislatiei in vigoare.
Conform Art. 5 din statutul societatii, aceasta figureaza in toate actele intocmite de catre
societate – facturi fiscale, extrase cont, situatii financiare si alte documente oficiale – sub
denumirea de ,,S.C. ALBALACT S.A.” fiind o societate pe actiuni.
S.C ALBALACT S.A. are sediul administrativ si de productie in Oiejdea, comuna Galda de
Jos, DN 1, Km 392+600, judetul Alba. S.C. ALBALACT S.A. este inregistrata pentru o
durata de functionare nelimitata.
Principalele activitati desfasurate de societate sunt: colectarea, prelucrarea, depozitarea si
comercializarea laptelui si a produselor lactate.

16
2.2 Diagnosticul comercial

Compania SC ALBALACT SA comercializeaza o gama diversificata de produse

lactate, de la lapte de consum la produse proaspete, in diverse tipuri de ambalaje si gramaje
(unt, lapte praf) toate de o calitate corespunzatoare cerintelor pietei interne. Doua dintre
brand-urile de success ale firmei Albalact sunt comercializate sub numele de ZUZU,o
intreaga gama de 18 produse prezente din diferite gramaje si variante, si laptele FULGA, un
lapte de consum ultrapasteurizat, ambalat septic, putand fi pastrat la temperatura camerei
timp indelungat.

 Furnizori

Materia prima necesara derularii activitatii Albalact se asigura prin 67 de centre de

colectare, 21 de ferme colaboratoare, o ferma proprie amplasata in Vaidei, Hunedoara care
asigura colectarea a aproximativ 8000 litri de lapte zilnic(reprezentand 15% din materia
prima).
Furnizorii de materie prima sunt :
- producatori interni - 50,37% (Thrace Greiner, Supremia SRL, Rompetrol, Ambto)
- ferma proprie - 6,34 %
- furnizori externi (UE) - 43,29% (Tatra Pak – Suedia)
Firma va cumpara materialele necesare realizarii produselor si va utiliza un proces
tehnologic de serie, ceea ce duce la un necesar scazut de forta de munca. Materialele se vor
achizitiona din import, furnizorii firmei vor fi producatori straini, alegerea acestora nefiind
inca definitivata. Preturile materiilor prime practicate pe piata externa sunt reduse, ceea ce
confera firmei un avantaj concurential, concretizat intr-un pret mai mic de vanzare ce vizeaza
atragerea clientelei.
Producatorul are o cota de piata in volum de 29,4%. Pe segmentul laptelui UHT, o
piata de aproximativ 40 mil. euro, Albalact ocupa locul doi cu brandul Fulga, avand o cota de
piata in volum de 22,3%. Albalact mai detine locul intai pe categoria unt, piata de circa 40
mil. euro, cu brandul De Albalact, avand o cota de piata de 25,9% in volum. In categoria
smantana, evaluata la peste 85 mil. euro, Albalact are o cota de piata in volum de 16%. In
categoria iaurt, unul dintre cele mai mari segmente ale pietei de lactate proaspete cu o valoare
de peste 180 mil. euro, Albalact are o cota de piata de 2,7% in volum.
Avand o gama larga de produse compania poate satisface toate gusturile
consumatorilor.
Principalele produse realizate sunt:
 FULGA – lapte de consum
 ZUZU – lapte de consum
 De Albalact – lapte de consum
 RARAUL – lapte de cosnum
 Fulga lapte scolar
 Iaurt, sana, lapte batut : Fulga, Zuzu, De Albalact, Raraul
 Smantana
 Unt
 Branza topita
 Lapte cu arome : Fulga

16
 Structura pietei se compune dintr-un numar foarte mare de clienti, cu profil de comert
pentru produse lactate, din care peste 90% cu capital privat si restul reprezinta consumuri
colective, majoritatea programul guvernamental „Laptele si cornul”, spitale.
Dezvoltarea activitatii a fost sustinuta de extinderea capacitatii de productie, dar si de
imbunatatirea retelei de distributie. Compania detine 7 centre de distributie la nivel national,
iar pe segmentul lactatelor proaspete, circa 50% din vanzari sunt realizate prin intermediul
lanturilor de magazine internationale.
Pentru publicitate ei se axeaza pe trade marketig ( promovare la raft) si pe promotii
intrucat cosumatorul este cautator de promotii. De asemenea reclama se face prin posturile de
televiziune, panourile publicitare, presa scrisa.

 Clienti

Fiecare gama de produse Albalact se adreseaza unui segment diferit de piata, firma
urmarind acoperirea a cat mai multe segmente de piata fara sa existe suprapunere de
branduri..
Produsele marca Albalact, nebeneficiind de o diferentiere de imagine, sunt adresate
persoanelor cu venituri mici si medii, dar care pun pret pe calitatea produselor.
In randul clientilor se numara si firmele de comert prin care Albalact isi asigura
vanzarea produselor: hypermarketuri(Carrefour, Cora), magazine cash&carry(Sellgros),
supermarketuri(Mega Image, Billa) si magazine de tip discount(Penny Market, Kaufland).
SC ALBALACT SA realizeaza un procent de 54,96 % din cifra de afaceri cu primii
10 clienti, detaliati mai jos: Auchan, Billa, Carrefour, Kauflan, Mega, Metro, Profi, Real,
Romanian Hypermarche, Selgros.

 Concurenti:

Pe piata lactatelor ponderea cea mai inportanta a vanzarilor este detinuta de laptele de
consum.
Principalii concurenti directi ai firmei Albalact sunt:
- Danone inregistrata din data de 26.11.1996 in Bucuresti cu un capital social de
23,998,063.9 ron in anul 2009 devenind de 12,000,000,000 ron. A inregistrat o cifra de
afaceri constanta in crestere 2008-422,776,234 ron, 2009-434,606,651 ron. Acelasi lucru nu
putem spune de profiul net care a inregistrat o scadere in 2009.
- Covalact inregistrata din data de 26.02.1991 in Covasna cu un capital social in
prezent de 13,308,231 ron. Cifra de afaceri a fost in crestere pana in anul 2008, aprox.
151,000,000 ron, in 2009 a inregistrat o scadere, aprox. 121,000,000 ron ar in 2009 a fost de
400,000,000 ron. Profitul net a urmat aceeasi traiectore in 2009.
- Napolact inregistrata din data de 27.11.1992 in Cluj cu un capital social de 970,655
ron iar in anul 200 devenind 16,501,135 ron menitandu-se constanta pana in anul 2008 cand
a luat valoarea 16,191,820 ron. Cifra de afaceri este in prezent de 213,144,313 ron in anul
2009 inregistrandu-se cu o valoare mai mare ( 233,278,354 ron)

▪ Prestatorii de servicii

Pentru crearea brandurilor Fulga si Zuzu, Albalact a apelat la Brandient, firma ce

furnizeaza clientilor sai servicii integrate de consultanta in marketing si branding, servicii
creative de identitate verbala si vizuala, design de ambalaj, comunicare de brand, servicii de
branding intern etc. Avand reputatia unei echipe de specialisti cu experienta remarcabila in

16
management, marketing, design si comunicare, Brandient este implicata in crearea sau
revitalizarea unor importante branduri locale.
Pentru sustinerea si cresterea activitatii firmei s-a apelat la serviciile de creditare
furnizate de bancile de pe piata romaneasca si de asemenea s-au contractat fonduri Sapard.
 Prespectiva pietei

Compania Albalact utilizeaza preturi diversificate pentru produsele sale. Astfel, pentru
laptele UHT si cel pasteurizat – pretul pietei, iaurtul marca Zuzu- preturi inalte, avand in
vedere segmentul caruia se adreseaza acest produs (persoane din mediul urban).
Pentru produsul sana si lapte batut marca Zuzu este adoptata strategia alinierii preturilor la
piata, acest lucru fiind motivat de cresterile inca situate la cote mici in aceasta categorie de
produse si gradul scazut de vanzari pe aceasta categorie de produse. Pretul este mai putin
important la aceste produse, fiind devansat ca importanta in decizia de cumparare de gustul
produsului si de notorietatea brandului.
Pentru categoria branzeturi, se mentine strategia preturilor joase. Avand in vedere
faptul ca aceasta categorie nu beneficiaza de o imagine diferentiata si de segmentul caruia se
adreseaza (persoanele cu venituri mici si medii), prin practicarea unor preturi mai joase decat
cele ale concurentilor se doreste mentinerea pozitiei pe piata. Pentru produsul unt se continua
cu strategia preturilor inalte.

2.3 Diagnosticul resurselor umane

Numarul angajatilor societatii comerciale ALBALACT este peste 600 salariati.

In cadrul societatii este organizat Sindicatul Liber al salariatilor din SC Albalact SA, afiliat la
Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara.Gradul de sindicalizare a fortei de munca este
de 27,2 %. In luna decembrie 2010 s-au initiat demersurile pentru desfiintarea sindicatului
din cadrul societatii, cu sentinta definitiva de desfiintare in luna februarie 2011.
Raporturile dintre management si angajati sunt bune. Nu au existat si nu exista stari
conflictuale. Albalact are si personal special dedicat pentru dezvoltarea de produse noi si
laborator echipat cu echipamente performante pentru analize si determinari in care lucreaza
personal specializat in microbiologie.

2.4 Diagnosticul tehnic

Beneficiind de o tehnologie de ultima ora, intregul sistem de procesare in fabrica

Albalact - tancuri, pasteurizatoare, sterilizatoare, preparare iaurt - este complet automatizat.
Sistemul de procesare si de control a fost livrat de compania Tetrapak, lider mondial in
domeniu.
Principalele intrari de mijloace fixe sunt prezentate mai jos:

Locatia Grupa de mijloace fixe Suma Mod dobandire

Terenuri si constructii 1.384.147 Cumparare
Instalatii si masini 7.936.085 Cumparare + leasing
SC ALBALACT Alte imobilizari – instalatii, 82.800 Cumparare
SA utilaje si mobilier
Avansuri imobilizari 496.717 Cumparare
necorporale programe IT

16
2.5 Diagnosticul financiar

Analiza economico-financiara constituie un instrument managerial, care ajuta

conducerea intreprinderii la cunoasterea fenomenelor, legaturilor directe dintre fenomene, la
intelegerea trecutului si prezentului in vederea fundamentarii obiectivelor strategice de
mentinere si de dezvoltare a intreprinderii intr-un mediu concurential. Analiza financiara are
ca obiectiv evidentierea modalitatilor de realizarea a echilibrului financiar, a etapelor
valorificarii capitalului financiar si treptelor de acumulare baneasca de formare a rezultatului
financiar final.
Pentru efectuarea analizei economico-financiara s-au calculat indicatori si indici de
structura, evolutie si eficienta pe perioada 2008, 2009,2010.
Aspectele urmarite in analiza ajuta la stabilirea unor concluzii referitoare la
obiectivele stabilite pentru ansamblul raportului de evaluare.
 Structura financiara
 Diagnoza si reglarea activitatii intreprinderii;
 Estimarea riscurilor implicate in de specificul activitatii societatii
 Descoperirea si mobilizarea rezervelor interne de sporire a performantelor financiare;
 Separarea si evaluarea acelor tendinte care au caracter permanent si deci au
probabilitate de prelungire in viitor
 Selectarea elementelor exceptionale care au o probabilitate redusa de a afecta evolutii
viitoare a societatii
 Intarirea autonomiei economico-financiare;
 Cresterea eficientei economice;
 Fundamentarea deciziilor financiare.
Analiza economico-financiara a fost structurata in doua subcapitole cu scopul de a acoperi
toate obiectivele stabilite in prealabil si de a identifica mai usor influentele lor:
 Analiza financiar-patrimoniala
 Analiza rentabilitatii
2.5.1 Analiza financiar – patrimoniala

Situatia financiar-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de

vedere al existentei, al structurii materiale si al rezultatelor financiare obtinute. Ea reprezinta
si o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei
constituind cadrul financiar al acesteia.
Analiza patrimoniului firmei se realizeaza cu ajutorul informatiilor oferite de bilantul
contabil. Analiza structurii patrimoniale are ca obiect dinamica acesteia precum si raporturile
dintre diferitele elemente ale balantei si schimbarile intervenite in situatia mijloacelor si
surselor determinate de activitatea desfasurata pe parcursul activitatii.
Analiza bilantului
Patrimoniul net al intreprinderii in perioada analizata a avut urmatoarea evolutie:

 in 2008: 85.505.459
 in 2009: 85.586.377
 in 2010: 85.917.894

a) Structura activelor

16
 Din analiza in evolutie a structurii activelor reies caracteristicile unei societati
specializate in activitatea de productie. Ponderea fiecarui element patrimonial si a surselor au
o anume semnificatie si o importanta practica.

 Structura bilantului in preturi nominale :

ACTIV 2016 2017 2018 PASIV 2016 2017 2018

I. I.CAPITAL
124,005,137 134,477,770 129,796,400 85,505,459 85,586,377 85,917,894
IMOBILIZARI PROPRIU
Necorporale 983,013 517,649 210,387 0
Corporale 109,590,979 116,132,779 111,112,189 II.PROVIZIOANE 208,663 208,663 208,663
Financiare 13,431,145 17,827,342 17,977,107
III.DATORII PE
35,235,629 36,347,454 29,050,270
TERMEN LUNG
II. ACTIVE
51,081,112 52,585,512 66,559,006
CIRCULANTE
IV.DATORII
Stocuri 22,057,522 21,381,481 18,967,153 47,902,538 59,255,898 77,982,326
CURENTE
Creante 25,229,591 28,306,963 45,174,556 Furnizori 23,230,255 22,520,613 39,974,371
Disponibilitati 3,793,999 2,897,068 2,417,297 Salariati+Stat 24,672,283 36,735,285 38,007,955

III.
V. VENITURI IN
CHELTUIELI 0 10,500 2,151,539 6,233,960 5,675,390 5,347,792
AVANS
IN AVANS

TOTAL ACTIV 175,086,249 187,073,782 198,506,945 TOTAL PASIV 175,086,249 187,073,782 198,506,945

 Structura bilantului in functie de ponderea elementelor :

ACTIV 2016 2017 2018 PASIV 2016 2017 2018

I. CAPITAL
I. IMOBILIZARI 70.83% 71.88% 65.39% 48.84% 45.75% 43.28%
PROPRIU
Necorporale 0.56% 0.28% 0.11% 0.00% 0.00% 0.00%
II.PROVIZIOAN
Corporale 62.59% 62.08% 55.97% E
0.12% 0.11% 0.11%

Financiare 7.67% 9.53% 9.06% 0.00% 0.00% 0.00%

III.DATORII PE
0.00% 0.00% 0.00% TERMEN 20.12% 19.43% 14.63%
LUNG
II. ACTIVE
29.17% 28.11% 33.53% 0.00% 0.00% 0.00%
CIRCULANTE
IV. DATORII
Stocuri 12.60% 11.43% 9.55% 27.36% 31.68% 39.28%
CURENTE
Creante 14.41% 15.13% 22.76% Furnizori 13.27% 12.04% 20.14%
Disponibilitati 2.17% 1.55% 1.22% Salariati+Stat 14.09% 19.64% 19.15%
0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
III.
V. VENITURI
CHELTUIELI IN 0.00% 0.01% 1.08% 3.56% 3.03% 2.69%
IN AVANS
AVANS

16
 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
TOTAL ACTIV 100.00% 100.00% 100.00% TOTAL PASIV 100.00% 100.00% 100.00%

Ponderea imobilizarilor totale la sfarsitul anului 2010 este de 65.39%, observandu-se o

scadere cu aproximativ 4,5 puncte procentuale fata de anul precedent. Inregistrarea unei
scaderi insemnate a ponderii imobilizarilor poate constitui un fenomen normal daca de
principiu s-a produs:
- Vanzarea activelor devenite disponibile ca urmare a modificarii profitului de activitate;
- Deprecierea valorii activelor fixe corporale;
- Reevaluarea activelor corporale in conformitate cu prevederile legale sau cu piata;
Avand in vedere specificul firmei putem considera a doua varianta ca fiind cea mai potrivita.
Albalact foloseste o tehnologie avansata pentru productia de lactate, tehnologie care se afla in
permanenta dezvoltare, iar aparitia unor echipamente noi pe piata vor conduce cu siguranta la
deprecierea celor existente. De aceea managerii acestei intreprinderii trebuie sa aiba
intotdeauna prioritar ca obiective utilizarea celor mai avansate tehnologii. Obiectiv care le
poate asigura intaietate in fata concurentilor si o imagine buna in randul consumatorilor prin
calitatea si siguranta oferita.
Avand in vedere ca este o intreprindere specializata in activitatea de productie,
mijloacele fixe ocupa o pondere extrem de mare in totalul activelor, inregistrandu-se o mica
scadere in anul 2010, scadere justificata de diminuarea imobilizarilor per total. Evolutia
ponderii mijloacelor fixe este urmatoarea: 62.59% in 2008, 62.08% in 2009, 2010% in 2010.
Diminuarea imobilizarilor corporale in 2010 se poate datora si inregistrarii amortizarii.
Activele circulante detin la sfarsitul anului 2010 cel mai mare procent : 33.53%. Acest
fapt este datorat in mare parte creantelor, care constituie un prim semnal de alarma deoarece
exista riscul de neincasare avand un trend crescator, cu o pondere de 14.41% in 2008,
15.13% in 2009 si 22.06% in 2010. Cresterea creantelor comerciale poate fi si un indicativ
pozitiv deoarece indica o crestere a clientilor si implicit a vanzarilor
Stocurile in anul 2010 au scazut comparativ cu anul 2009 cu 12,7%, in valori reala
de la 21,381,481 la 18,967,153 datorita unei planificari riguroase a productiei in vederea
deblocarii lichiditatilor financiare ale societatii. Ponderea cea mai mare insa au detinut-o in
2008, cand stocurile erau in valoarea de 22,057,522, ocupand aproximativ 22.6% din totalul
de active. Acest moment coincide cu perioada de dezvoltare, de rebranding, perioada in care a
castigat un „capital urias de imagine” si in care vanzarile au crescut considerabil. Avand in
vedere specificul societatii, majoritatea stocurilor reprezinta materii prime si materiale
destinate procesului de productie, precum si semifabricate si produse finite. Prin comparatie
cu alte companii putem spune ca ponderea stocurilor atat in 2010, 2009 cat si 2008 ocupa un
loc destul de mic datorat probabil politicii companiei de a debloca lichiditatile companiei si
de a face investitii pe termen lung sau scurt.
Situatia firmei analizate impune detalierea si in functie de scopul urmarit : pentru
conducerea firmei, obiectivul esential trebuie sa il constituie valorificarea elementelor
patrimoniale, adica reducerea stocurilor de produse finite si accelerarea procesului de
incasare a creantelor pentru crearea disponibilitatilor banesti in vederea achitarii datoriilor
scadente.

b) Structura capitalului utilizat

In cazul pasivului, ca fenomen pozitiv, putem remarca un echilibru al capitalului propriu.
In pasiv se inregistreaza o majorare a datoriilor pe termen scurt de la 47,902,53 ron la
77,982,326 ron in anul 2010 fapt ce confirma situatia referitoare la solvabilitate.

16
Referitor la structura surselor de finantare a patrimoniului net, se observa faptul ca valoarea
capitalului net ramane aproximativ in aceleasi limite 85,505,459 in 2008, 85,586,377 in 2009
respectiv 85,917,894 in 2010, avand ponderi de 48.84% in 2008, 45.75% in 2009, 43.28% in
2010 insa putem observa un fenomen pozitiv prin scaderea datoriilor pe termen lung de la
35,235,629 inregistrat in anul 2008 la 29,050,270 in 2010.
Atat profitul din 2009 cat si cel din 2010 au fost trecute la rezerve conform hotararii AGA.
2.5.2 Analiza indicatorilor de gestiune

Durata de rotatie : 2008 2009 2010

Activ 0,9188 0,9817 1,0417
Creante 48 45 62
Stocuri 42 34 26
Furnizori 44 36 55
Datorii 91 94 107

Analiza activelor ocupa un loc foarte important in cadrul situatiilor financiar -

patrimoniale intrucat permite aprecierea eficientei utilizarii activelor si dimensionarea
fondului de rulment normativ.
In practica economica, viteza de rotatie cunoaste doua modalitati de exprimare :
- numarul de rotatii intr-o anumita perioada de timp;
- durata in zile a unei rotatii;
Viteza de rotatie a activelor circulante se analizeaza factorial cu ajutorul duratei in zile a unei
rotatii : Ra = cifra de afaceri/active totale
Nivelul acestei rate difera semnificativ de la o ramura la alta, de aceea managementul trebuie
sa se raporteze intotdeauna la ecartul normal al companiilor cu profil asemanator.
In cazul nostru durata de rotatie a activului nu inregistreaza variatii foarte mari, insa
trebuie sa avem in vedere ca este in continua crestere ceea ce poate fi ingrijorator.
Daca in anul 2008 durata de rotatie a activului era de 0,9188, in anul 2010 a ajuns
pana la 1,0417, valoare totusi normala daca ar fi sa comparam cu valorile celorlalte
intreprinderi din aceeasi ramura deoarece in cazul industriilor capital intensive ecartul este de
aproximativ o rotatie pe an. Cu toate acestea, cresterea duratei de rotatie a activului indica
cresterea numarului de active neoperationale si deci, un exces de capital blocat ce nu
genereaza efecte pozitive asupra intreprinderii.
Viteza de rotatie a creantelor inregistreaza o dinamica fluctuanta in comparatie cu
ceilalti indicatori: de la 48 in anul 2008, la 45 in 2009, urmand ca in 2010 sa creasca pana la
valoarea de 62 de zile. Rata creantelor creste semnificativ in 2010 comparativ cu 2009 ea
fiind rezultatul extinderii masive a activitatii comerciale in 2002. Aceasta poate sa reflecte si
o necorelare a politicii de facturare cu politica de incasare a creantelor. Nu este indicat ca
acest indicator sa fie cu mult diferit (mai mare) decat media deoarece indica perioade foarte
lungi de plata ale clientilor care majoreaza capitalul blocat in creante si poate genera
probleme in achitarea obligatiilor curente. De aceea este indicat ca acest indicator sa fie
plasat sub media ramurii. In cazul nostru o situatie favorabila o intalnim in anul 2009, cand
durata de incasare a creantelor este de 45 de zile, indicator ce se apropie de medie.
Comparand nivelul de incasare a creantelor cu cel de achitare a obligatiilor putem observa ca
perioada de achitare a furnizorilor este mai mare decat perioada de incasare a creantelor, acest
ciclu comercial fiind favorabil firmei.
Din analiza vitezei de rotatie a datoriilor putem observa ca achitarea obligatiilor se
face in termene destul de ridicate, trendul fiind dictat chiar de furnizori care desi reprezinta in

16
principal datoriile pe termen scurt acestea se intind pana la o durata de achitare de
aproximativ 51 de zile, valoare destul de ridicata avand in vedere specificul companiei.
Privind rata stocurilor observam o scadere a acesteia ( de la 42 de zile in 2008, la 34 de zile
in 2009 si 26 de zile in 2010) pe fondul cresterii vitezei de rotatie a stocurilor, ceea ce, in
ansamblu, reflecta o crestere a eficientei gestionarii stocurilor de-a lungul perioadei analizate.
Situatia este explicata in principal prin prisma politicii de gestionare optime a stocurilor
aplicate de manageriat concretizate in valorificarea stocurilor cu miscare lenta existente in
anii anteriori, optimizarea raportului achizitie-productie - facturare cu efecte asupra cresterii
vitezei de rotatie a stocurilor si pe aceasta cale cu efecte favorabile in planul lichiditatii
entitatii. Aceasta scadere a ratei stocurilor se datoreaza si cresterii cifrei de afaceri ( cifra de
afaceri a crescut de la 190.546.810 in anul 2008, la 225.975.200 in anul 2009 urmand sa atinga
pragul de 261.256.670 in 2010) intr-un ritm superior comparativ cu cresterea stocurilor.
In concluzie, din analiza ratelor generale de structura deducem ca, pe perioada
analizata, entitatea se orienteaza mai mult spre activitatea curenta (de exploatare).
2.5.3 Analiza capacitatii de autofinantare

Pentru a face fata nevoilor sale de finantare, o intreprindere trebuie sa-si utilizeze propriile
resurse sau sa procure resurse din exterior. Daca ne referim strict la sursele interne, putem vorbi de un
potential de dezvoltare a activitatii de exploatare, iar indicatorul ce masoara acest potential este
capacitatea de autofinantare (CAF).

Indicatori 2008 2009 2010

11.128.934
CAF 15.417.394 14.040.060
Compania are o capacitate de autofinantare pozitiva in fiecare an, fiind in scadere in
anul 2010 cu 9%.

INDICATORI 2008 2009 2010

capacitatea de rambursare a datoriilor financiare 0,8203 0,6340 0,5855
rata de acoperire a excedentului brut 7,8062 9,4453 7,0387
rata de acoperire a rezultatului exercitiului 1834,704795 592,1161 2419,8155

 Rata de finantare a investitiei - acest indicator arata proportia in care firma poate
acoperi finantarea investitiilor anuale pe seama capacitatii de autofinantare.
R.f. = Capacitatea de autofinantare /Investitiile anuale x 100
O valoare de peste 100% a acestui indicator arata ca firma isi poate realiza planul de investitii
numai din surse proprii, fara nicio problema.

 Capcitatea de rambursare a datoriilor arata numarul de ani necesari pentru a asigura

rambursarea cheltuielilor financiare, pe baza capacitatii de autofinantare degajate de
firma.
Capacitatea de rambursare = Cheltuieli financiare/ Capacitatea de autofinantare
Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa fie cat mai aproape de zero, adica perioada de
timp in care sa se ramburseze cheltuielile financiare sa fie cat mai mica. In cazul nostru este
apropiata de zero (0.8203 in 2008, 0.6340 in 2009 si 0.5855 in 2010) datorita lipsei
imprumuturilor pe termen lung si a valorii mici de imprumuturi pe termen scurt.

16
 Rata de acoperire a excedentului brut - acest indicator arata masura in care fluxul
potential de lichiditati din activitatea de exploatare participa la formarea fluxului total de
disponibilitati al firmei.
Rata de acoperire a excedentului brut = Capacitatea de autofinantare/Excedentul brut de
exploatare x 100.
O valoare sub 100% a acestui indicator arata ca suma cheltuielilor de natura financiara si
exceptionala este mai mare decat veniturile de natura financiara sau exceptionala De obicei
acest lucru apare atunci cand cheltuielile financiare cu dobanzile si dividendele de platit sunt
mai mari decat veniturile financiare (dobanzi si dividende de incasat). In cazul nostru, avem o
situatie favorabila, cheltuielile monetare de natura financiara sunt mai reduse in comparatie
cu veniturile financiare.

 Rata de acoperire a rezultatului exercitiului - acest indicator reprezinta raportul dintre

capacitatea de autofinantare si rezultatul exercitiului.
R.r.e. = Capacitatea de autofinantare/Rezultatul exercitiului x 100
Este recomandabil ca valoarea acestei rate sa fie mai mare de 100%
2.5.4 Analiza corelatiei creante-obligatii

2008 2009 2010

INDICATORI
lei % Lei % lei %
118,59 261.256.6
Cifra de afaceri 190.546.810 100.0 225.975.200 115,613
3 70
112,19 45.174.55 159,588
Creante 25.229.591 100.0 28.306.963
7 6 1
123,70 77.982.32 131,602
Obligatii 47.902.538 100.0 59.255.898
1 6 6
Raportul
0,526685893 0,477707097 0,579292236
creante/obligatii

Din analiza corelatiei creante-obligatii se observa o crestere atat a valorii creantelor

cat si a obligatiilor, situatie nefavorabila deoarece indica un nivel scazut al lichiditatilor si
influenteaza in mod negativ fluxul de disponibilitati. Aceasta situatie se datoreaza insa si
cresterii cifrei de afaceri( in anul 2009 creste cu 18,6% fata de anul 2008, iar in anul 2010
inregistreaza o crestere de 15, 6% fata de anul 2009 si de aproximativ 37% fata de anul
2008).
Raportul creante-obligatii este subunitar, si se pastreaza subunitar desi per total din anul 2008
pana in anul 2010 inregistreaza o crestere cu 5 puncte procentuale. Din punct de vedere al
interpretarii raportului creante/obligatii situatia cea mai favorabila o intalnim in anul 2009,
situatie datorata cresterii cifrei de afaceri cu 18% avand un ritm mult mai accentuat decat cel
al cresterii creantelor si al obligatiilor.
2.5.5 Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment

Echilibrul financiar pe termen lung apreciat prin gradul de acoperire al necesarului de

fond de rulment cu surse stabile, reflecta o situatie riscanta, obligatiile curente reprezentand
86,27% in 2008, 112,68% in 2009 si 117,16% in 2010 din activele curente.

Indicatori 2008 2009 2010

Fond de rulment (FR) -3,055,386 -12,335,276 -14,619,573

16
Necesar de fond de rulment (NFR) -6,849,385 -15,232,344 -19,188,409
Cifra de afaceri 190,546,810 225,975,200 261,256,670
Viteza de rotatie a FR(zile) 5 19 5
Viteza de rotatie a NFR 12 24 26
Indicatori 2008 2009 2010
Capital permanent 120,741,088 121,933,831 114,968,164
Capital propriu 85,505,459 85,586,377 85,917,894
Capital social 65,270,887 65,270,887 65,270,887
Rezerve,reevaluare,prime de
18,534,121 17,327,700 19,925,117
capital
Profit net 606,579 2,603,779 580,212
Repartizarea profitului 606,579 2,603,779 580,212
Fonduri, profit nerepartizat,
0 0 0
pierderi neacoperite
Credite pe termen mediu si lung 29,585,735 25,737,714 20,559,022
Active imobilizate 124,005,137 134,477,770 129,796,400
Imobilizari necorporale 983,013 517,649 707,104
Imobilizari corporale 109,590,979 116,132,779 111,112,189
Terenuri 52,084,586 62,902,811 62,459,855
Mijloace fixe 46,289,314 52,052,679 48,350,519
Imobilizari in curs 11,217,079 1,141,289 798,532
Imobilizari financiare 13,431,145 17,827,342 17,977,107
Fond rulment net global -3,055,386 -12,335,276 -14,619,573
Active circulante(fara alte
46,611,235 47,615,940 50477,900
creante)
Stocuri 22,057,522 21,381,481 18,967,153
Furnizori-debitori/ Creante Client 24,553,713 26,234,459 31,510,747
Datorii de exploatare
Furnizori si asimilate 23,230,255 22,520,613 39,974,371
Clienti creditori 0 32,035 0
Alte obligatii de exploatare 48,423,916 53,650,103 45,761,762
Necesar fond de rulment al
-6,849,385 -15,232,344 -19,188,409
exploatarii
Active in afara exploatarii 0 0 0
Datorii in afara exploatarii 0 0 0
Necesar fond de rulment global -6,849,385 -15,232,344 -19,188,409
Trezoreria neta 4,124,077 2,897,068 4,568,836
Disponibil 3,793,999 2,897,068 2,417,297
Creante pe termen scurt 0 0 0

Din anul 2008 si pana in anul 2010 marimea fondului de rulment scade de la un an la
altul aceasta evidentiind faptul ca resursele atrase de la actionari sau creditori nu au fost
gestionate in mod corespunzator.
Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind faptul ca exercitiile
financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul
bilantier si a altor acumulari banesti.Astfel,fondul de rulment a acoperit pe toata perioada
analizata necesarul de fond de rulment.

16
Indicatori 2008 2009 2010
Rata autonomiei financiare 0,7 0,7 0,7
Rata de finantare a stocurilor 0,14 -0,31 -0,6
Rata de autofinantare a activelor 0,44 0,45 0,61
Rata datoriilor 0,47 0,51 0,54

Rata de finantare a stocurilor s-a situate la un nivel bun, avand in vedere ca o situatie
satisfacatoare se afla intre 33-66%.
2.5.6 Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in

bani iar solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sale
banesti,respective de a-si onora platile la termenele scadente.

Indicatori 2008 2009 2010

Rata lichiditatii generale 1.44 1.44 2.29
Rata lichiditatii curente (intermediara) 0.82 0.85 1.63
Rata lichiditatii imediate 0.1 0.079 0.083
Rata solvabilitatii patrimoniale 0.63 0.61 0.65
Rata solvabilitatii generale 2.1 1.95 1.83

Rata lichiditatii curente sau generale: masoara capacitatea intreprinderii de a onora

obligatiile pe termen scurt din ansamblul activelor circulante si compara ansamblul
lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente intr-un
termen de sub un an. Plaja de referinta al indicatorului este cuprins intre minim si inclusiv 1
si maxim 2.
Pentru anii 2008 si 2009 rata lichiditatii generale se incadreaza in limite,dar pentru
anul 2010 rata este peste 2,ceea ce inseamna ca nu este avantajoasa,ea fiind asociata unei
gestiuni necorespunzatoare a activelor circulante, in acest sens vorbind de un grad de
exigibilitate prea ridicat.
Rata lichiditatii intermediara(rapide) exprima capacitatea intreprinderii de a isi onora
datoriile pe termen scurt din creante, disponibilitati banesti si investitii financiare pe termen
scurt. Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre minim si inclusiv 0.6 si maxim
1. In anii 2008 si 2009 rata se incadreaza in limite,insa in anul 2010 rata depaseste limita
superioara,si astfel nu este avantajoasa fiind asociata unei gestiuni necorespunzatoare a
activelor circulante, in acest sens vorbind de un nivel prea ridicat al creantelor, ceea ce induce
un risc de neincasare, precum si un volum prea ridicat al disponbibilitatilor.
Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea in care datoriile pe termen scurt pot
fiacoperite din disponibilitati banest si investitii financiare pe termen scurt. Intervalul de
referinta al indicatorului este cuprinsintre minim si inclusiv 0.2 si maxim 0.6.
In cazul nostru,valorile ratei din toti anii sunt sub 0.2 ceea ce semnifica o gestiune
necorespunzatoare a creantelor si implicit al activului circulant sub aspectul lichiditatii.
Solvabilitatea patrimoniala si cea generala ne arata ca situatia financiara de ansamblu
a intreprinderii este buna.
2.5.7 Analiza fluxurilor financiare

Elemente 2008 2009 2010

16
Venituri din vanzarea marfurilor 4.249.462 5.134.734 29.457.497
Cheltuieli privind marfurile 3.115.475 4.040.429 20.431.714
Marja comerciala 1.133.987 1.094.305 9.025.783
Productia vanduta 190.546.810 225.975.200 261.256.670
Variatia stocurilor 9.640.132 -763.519 -360.324
Productia imobilizata 101.412 886.617 1.628
Productia exercitiului 200.288.354 226.098.298 260.897.974
Cheltuieli cu materiile prime si materialele 573.476 509.005 719.050
consumabile
Alte cheltuieli materiale 573.476 509.005 719.050
Cheltuieli din afara (energie si apa) 3.798.937 4.279.072 4.477.543
Cheltuieli privind prestatiile externe 35.078.045 35.428.849 43.535.261
Cheltuieli cu despagubiri si active cedate 2.009.052 4.868.567 763.285
Cheltuieli externe 42.032.986 45.594.498 50.214.189
Valoarea adaugata=MC+PE-ChE 159.389.355 181.598.105 219.709.568
Pondere in total venituri 77,26% 77,37% 81,59%

Se observa ca valoarea adaugata a avut o evolutie crescatoare atat in valori absolute cat si
procentual, in anii analizati.

Indicatori 2008 2009 2010

Nr.salariati 579 559 643
Valoarea adaugata 159.389.355 181.598.105 219.709.568
Valoarea adaugata/Nr. Salariati 275.283,86 324.862,44 341.694,51
Profit brut/Nr. Salariati 1.450 5.020 1.831
Cheltuieli cu salariile/Valoarea adaugata 9,81% 9,47% 8,37%
Cheltuieli cu salariile/Cheltuieli totale 7,61% 7,42% 6,86%
Cheltuieli cu salariile/Nr.salariati 26.997,91 30.764,31 28.601,65

Valoarea adaugata pe salariat a evoluat crescator, inregistrand o crestere in 2009 fata

de 2008 cu 18% datorita reducerii numarului de salariati. In 2010 fata de 2009 cresterea a fost
cu 5,18% datorita sporirii numarului de salariati.
Profitul brut pe salariat a crescut in 2009 fata de 2008 cu 3570 in valori absolute si procentual
cu 246%. Acest lucru se datoreaza atat cresterii profitului brut in 2009 cu 1.966.302 lei dar si
reducerii numarului de salariati. In 2010 fata de 2009 s-a inregistrat o reducere a profitului
brut pe salariat cu 63,54% ca urmare a reducerii profitului brut cu 1.628.481 si a cresterii
numarului de salariati cu 84.
Ponderea descrescatoare a salariilor in totalul cheltuielilor atat in 2009 cat si in 2010 are ca
prima cauza sporirea ponderii cheltuielilor legate de achizitionarea materiilor prime.
Cheltuielile salariale raportate la numarul de salariati au inregistrat o crestere in 2009
ca urmare a reducerii numarului de salariati si o scadere in 2010 ca urmare a cresterii
numarului de salariati.

Indicatori 2008 2009 2010

Profit brut 839.630 2.805.932 1.177.451
Variatie profit brut realizat - 234,19% -58,04%

16
 Profitul brut a inregistrat o crestere in 2009 cu 1.966.302 lei si o diminuare in 2010 cu -
1.628.481 lei.

Indicatori 2008 2009 2010

Ch privind marfurile 1,52% 1,74% 7,62%
Ch materiale totale 60,62% 60,37% 58,63%
Ch cu materiile prime si materialele consumabile 58,49% 58,31% 56,69%
Ch cu energia si apa 1,85% 1,85% 1,67%
Alte ch materiale 0,28% 0,22% 0,27%
Ch cu lucrari si servicii executate de terti 17,07% 15,28% 16,24%
Ch cu personalul-totale 9,64% 9,42% 8,80%
Ch cu remuneratiile 7,61% 7,42% 6,86%
Ch privind asigurarile si protectia sociala 2,04% 2,01% 1,94%
Ch cu amortizari si provizioane exploatare 5,12% 5,53% 5,02%
Ch financiare 4,44% 4,21% 3,07%

Din punct de vedere al structurii costurilor se observa ca cea mai mare pondere o au
cheltuielile cu materiile prime (fapt ce reprezinta o situatie normala avand in vedere
specificul activitatii de productie, urmate de de cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate
de terti si de cele cu personalul.
Ponderea celorlalte cheltuieli sa incadreaza in limite normale in toti cei trei ani
analizati.
2.5.8 Analiza indicatorilor de activitate

Indicatori 2008 2009 2010

Indicele cifrei de afaceri 118,59% 115,61%
Remunerarea factorului munca
12,43% 12,03% 10,73%
=Ch cu personalul/ VA
Remunerarea macroeconomiei
0,75% 0,65% 0,84%
= (impozite+taxe)/VA
Remunerarea capitalului imprumutat
5,73% 5,38% 3,74%
= Ch financiare/ VA
Remunerarea intreprinderii
6,98% 8,49% 6,39%
=CAF/ VA

Remunerarea factorului de munca se mentine in limite acceptabile si prin urmare nu

afecteaza remunerarea celorlalti factori participanti la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul remunerarea macroeconomiei (statului), ce defineste gradul de fiscalitate care
apasa asupra intreprinderii a o tendinta usoara de scadere in 2009 si o crestere in 2010.
Remunerarea capitalului imprumutat, indicator ce arata proportia din valoarea adaugata
destinata costului capitalului imprumutat. Acest indicator se afla in scadere in anii analizati
ceea ce inseamna ca utilizeaza intr-o masura redusa pentruu finantarea activitatii curente si a
investitiilor credite bancare.
Remunerarea intreprinderii indica faptul ca in 2010, 6,39% din valoarea adaugata este
destinata acoperirii capacitatii de autofinantare.
2.5.9 Analiza indicatorilor de rentabilitate

Indicatori 2008 2009 2010

16
Rentabilitatea bruta de exploatare 3,72% 4,49% 1,69%
=Rez din exploat/ Ven din exploat
Rentabilitatea comerciala (bruta) 0,44% 1,24% 0,45%
=Profit brut/CA
Rentabilitatea financiara 0,71% 3,04% 0,68%
=Profit net/ Kpr

Indicatori 2008 2009 2010

Randamentul brut al capitalului =Pr brut/Kpr 0,98% 3,28% 1,37%
Randamentul net al capitalului = Pr net/Kpr 0,71% 3,04% 0,68%

Randamentul capitalului este apreciat prin raportul dintre profit brut si respectiv
profitul net si capitalul propriu. Urmarind acesti indicatori se observa ca acestia au urmarit
trendul profitului brut si respectiv net si anume de crestere in 2009 si scadere in 2010.
2.5.10 Diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii

Diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii poate fi analizat cu ajutorul modelului:

 Ch 
RE  V 1  
 V 
Indicatori Simbol 2008 2009 2010

Venituri din exploatare V 203.913.872 232.573.837 264.341.100

Cheltuieli din exploatare Ch 196.325.724 222.128.860 259.879.544

Cheltuieli la 1 leu venituri 0,962 0,95509 0,983122

Rezultatul exploatarii RE 7.588.148 10.444.977 4.461.556

Specificatie 2009-2008 2010-2009

Modificarea rezultatului 2.856.829 100% -5.983.421 100%
Influenta veniturilor 1.066.509,375 37,33% 1.426.679,525 -23,84%
Influenta cheltuielilor la 1 leu
1790319,625 62,67% -7.410.101 123,84%
venituri

Din analiza modelului se poate observa ca in anii 2009-2008 rezultatul exploatarii a

crescut cu 38% (= 10.444.977 / 7.588.148), iar in valori absolute cu 2.856.829 RON. Variatia
rezultatului este influentata in proportie de 37,33% de modificarea veniturilor care au crescut
cu 14,05% (=232.573.837/ 203.913.872) in 2009.
In cel de-al doilea caz, in anii 2010-2009, rezultatul exploatarii s-a diminuat cu
5.983.421 RON, respectiv cu 57% (= 4.461556/ 10.444.977). Influenta veniturilor a dus la
cresterea rezultatului cu 1.426.679,525 RON, iar cea a cheltuielilor a dus la scaderea acestuia
cu 7.410.101 RON.

16
 2.5.11 Analiza-diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate

a) Rata rentabilitatii veniturilor

Rv 
 gv  r
100
unde:
gv = structura veniturilor
r = rata rentabilitatii pe categorii de venituri (Re/V) *100

Activitati Structura venitului (%) Rata rentabilitatii (%) Rata recalculata

2008 2009 2010 2008 2009 2010 2009- 2010-

2008 2009

Exploatare 98,85 99,09 98,17 3,72 4,49 1,69 3,69 4,41

Financiara 1,15 0,91 1,83 -283,46 -357,76 -66,53 -2,58 -6,56

Extraordinara 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

TOTAL 100 100 100,00 0,41 1,20 0,44 1,11 -2,15

Rentabilitatea veniturilor pe categorii a crescut in 2009, insa a scazut in 2010.

Specificatie 2009-2008 2010-2009

Modificarea ratei rentabilitatii veniturilor 78,84883 -75,8231

Influenta structurii veniturilor -39,59 -121,70

Influenta rentabilitatii pe categorii de venituri 118,44 45,88

Rata rentabilitatii veniturilor a crescut din 2008 in 2009 cu 78, 84 %, insa a scazut cu
75.82 % in 2010. In primul caz, influenta se datoreaza in primul rand cresterii rentabilitatii pe
categorii de venituri, dar si scaderii structurii veniturilor. In cel de-al doilea caz, modificarea
nefavorabila se datoreaza in principal diminuarii structurii veniturilor, dar si cresterii
rentabilitatii pe categorii de venituri.
b) Rata rentabilitatii economice a activului

Modelul folosit este:

V P
Re   100
AV

Specificatie 2008 2009 2010

16
 Modificarea ratei rentabilitatii 22.057.522 134.477.770 129.796.400
veniturilor

Influenta structurii veniturilor 839.630 2.805.932 1.177.451

Influenta rentabilitatii pe categorii de 206.294.629 234.709.089 269.277.696

venituri

Specificatie 9 2 2

Modificarea ratei rentabilitatii 0,41% 1,20% 0,44%

veniturilor

Influenta structurii veniturilor 3,81% 2,09% 0,91%

Influente 2008-2009 2009-2010

Modificarea rentabilitatii activului -1,72% -1,18%

Influenta vitezei de rotatie -3,10% 0,39%

Influenta rentabilitatii veniturilor 1,38% -1,57%

In cele doua perioade analizate se poate observa scaderea rentabilitatii activelor,

aceasta fiind influentata in perioada 2009 – 2008 de reducerea vitezei de rotatie a activelor,
iar in perioada 2010-2009 de scaderea rentabilitatii veniturilor.
c) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu

Modelul utilizat la stabilirea variatiei ratei rentabilitatii capitalului propriu este:

Pn  V A Pn 
    100
Kpr  A Kpr V 

Indicatori 2008 2009 2010

Profit net (Pn) 606.579 2.603.779 580.212

Capitaluri proprii(Kpr) 65.270.887 65.270.887 65.270.887

Total activ 22.057.522 134.477.770 129.796.400

Venituri 87.934.988 202.352.436 195.647.499

Rata rentabilitatii financiare (Pn/ Kpr) 0,93% 3,99% 0,89%

Viteza de rotatie a activului (V/A) 3,986621344 1,504727778 1,50734149

Parghia financiara (A/Kpr) 0,337938138 2,060302475 1,9885803

Rentabilitatea neta a veniturilor(Pn/V) 0,69% 1,29% 0,30%

16
 Specificatie 2009-2008 2010-2009

Modificarea rentabilitatii financiare a capitalului 3,06% -3,10%

propriu

Influenta vitezei de rotatie -0,58% 0,01%

Influenta parghiei financiare 1,79% -0,14%

Influenta rentabilitatii nete a veniturilor 1,85% -2,97%

Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu a crescut in perioada 2009-2008,

aceasta fiind influentata de cresterea rentabilitatii nete a veniturilor, si intr-o masura mai mica
de scaderea vitezi de rotatie a activelor
In 2010-2009, rentabilitatea financiara a capitalului propriu a scazut, aceasta fiind
influentata in principal de scaderea rentabilitatii nete a veniturilor .

In concluzie, din punct de vedere al diagnosticului economico-financiar observam

ca:
 Cifra de afaceri in crestere;
 Are capacitate de autofinantare;
 Randament bun al capitalului.
 Diminuarea datoriilor pe termen lung;
 Grad de indatorare a ramas aproximativ constant in 2010;
 Organizarea contabilitatii in conformitate cu legislatia in vigoare;
 Cresterea continua a patrimoniului societatii;
 Grad de indatorarea ridicat;
 Indicatori de rentabilitate in scadere in 2010;

Capitolul 3. EVALUAREA SOCIETATII COMERCIALE

3.1 Metoda activului net corectat ( ANC )

Conform Standardelor Internationale de Evaluare, „abordarea pe baza de active poate

fi similara cu abordarea prin cost, utilizata de evaluatorii diferitelor tipuri de active”.
Abordarea bazata pe active este fundamentata pe principiul substitutiei, respectiv un activ nu
valoreaza mai mult decat costul de inlocuire al tuturor partilor sale componente.
Pornind de la principiile contabilitatii, conform carora se prezinta elemente trecute sau
costuri istorice, apar anumite neajunsuri in stabilirea valorii de piata a unei intreprinderi pe
baza situatiilor financiare.
Situatiile financiare sunt utilizate doar ca punct de plecare, necesitand o serie de
corectii pentru a ajunge la valoarea de piata sau la valoarea justa.
Estimarea valorii juste a componentelor de baza ale activului net corectat presupune
corectii asupra valorii contabile, tinand cont de valoarea de piata, a acelor categorii de active
sau pasive care au inregistrat modificari semnificative fata de valoarea contabila.

16
 Pentru determinarea activului net corectat (ANC) s-au folosit tehnici specifice,
adecvate elementelor bilantiere analizate. In continuare sunt prezentate rezultatele analizei si
verificarii in teren a activelor si corectiile aplicate.

 In anul 2007, Albalact SA a achizitionat in comuna Afumati, sat Afumati, strada Nr. 2,
judet Ilfov un teren de aproximativ 10 000 mp, la un pret de 100 euro/mp ( cursul de schimb
in septembrie 2007 este de 3,38 lei/euro). Tranzactii cu terenuri similare s-au realizat in urma
cu 2 luni la un pret de aproximativ 60 euro/mp. Pornind de la dinamica pietei imobiliare din
ultimele 2 luni, consideram adecvata o ajustare a pretului comparabilelor cu plus 25%
( cursul de schimb la data evaluarii, 31 decembrie 2010, este 4,28 lei/euro ). ( Sursa:
http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/albalact-se-muta-langa-bucuresti-cu-o-investitie-de-3-mil-
euro-intr-un-centru-logistic-3068490/ )

Valoarea de piata = 10.000 mp * 4,28 RON/euro * 1,25 * 60 euro/mp = 3.210.000 RON

Valoarea de piata teren 2010 3.210.000,00

Valoare piata teren 2007 3.380.000,00

Corectie -170000,00

 Valoarea contabila a constructiilor reprezinta 40% din valoarea imobilizarilor

corporale, iar in valori absolute 44.444.876 RON. Conform raportului anual, gradul de uzura
al constructiilor este de 11%.

Valoarea contabila constructii 44.444.876,00

Grad uzura 11%

Valoare uzura 4.888.936,36

Valoare constructii 39.555.939,64

 Valoarea contabila a mijloacelor fixe este de 47.869.624 RON .Gradul de uzura este
de 44%.

Valoarea contabila mijloace fixe 47.869.624,00

Grad uzura 44%

Valoare uzura 21.062.634,56

Valoare constructii 26.806.989,44

Determinare activ net corectat :

16
Specificatie Valori contabile Corectia Valori corectate
Terenuri 18.014.979 -170.000,00 17.844.979,00
Mijloace fixe 47.869.624,00 -4.888.936,36 42.980.687,64
Constructii 44.444.876,00 -21.062.634,56 23.382.241,44
Alte imobilizari 19.466.921,00 0,00 19.466.921,00
Total imobilizari 129.796.400,00 -26.121.570,92 103.674.829,08
Total active circulante 66.559.006,00 0,00 66.559.006,00
Cheltuieli in avans 2.151.539,00 0,00 2.151.539,00
TOTAL ACTIVE 198.506.945,00 -26.121.570,92 172.385.374,08
TOTAL DATORII 77.982.326,00 0,00 77.982.326,00
ACTIV NET 120.524.619 -26.121.570,92 94.403.048,08

3.2 Metoda fluxurilor financiare actualizate (discounted cash - flow – DCF)

Metoda de evaluare prin capitalizarea fluxurilor financiare actualizate se bazeaza pe

capacitatea intreprinderii de a genera fluxuri pozitive de disponibilitati, care in final raman la
dispozitia proprietarilor.
Fiind o metoda de randament si avand in vedere particularitatile acesteia, argumentele
care sustin aplicarea metodei sunt urmatoarele:
- viabilitatea societatii, capacitatea ei de a genera profit si in continuare;
- continuitatea activitatii prezente.
Aceasta este una dintre cele mai complexe metode de evaluare, dar totodata si cea mai
corecta din punct de vedere teoretic. Ea se bazeaza pe actualizarea tuturor beneficiilor
economice proiectate (fluxuri de lichiditati) ale intreprinderii, utilizand o rata de actualizare
ce reprezinta costul capitalului pentru acea investitie.
Actualizarea presupune o perioada explicita de previziune si o valoare reziduala
(perioada non-explicita).
Pentru determinarea valorii fluxurilor financiare de disponibilitati s-au avut in vedere
scenarii de dezvoltare pe perioada 2011-2013.
Ipoteze:
1. Perioada de previziune este de 3 ani deoarece consideram ca gradul de incredere
indeplinirii acesteia este unul ridicat. De asemenea aceasta perioada ne ajuta la construirea
unei imagini complete a evolutiei societatii. Consideram ca 3 ani este o perioada relevanta
deoarece termenul de valabilitate al produselor oferite de Albalact variaza intre 3-6 luni.
2. Cifra de afaceri creste anual cu 29%. Conform diagnosticului economico-financiar
cifra de afaceri a crescut in 2009 fata de 2008 cu 19%, iar in 2010 fata de 2009 cu 16%. In
primele 3 luni, Albalact a avut o cifra de afaceri de 85,3 milioane lei, in crestere cu 32% fata
de perioada similara din 2010. Prin urmare, noi apreciem ca cifra de afaceri creste anual cu
29%.
3. Rentabilitatea comerciala creste anual cu 0,3%. In urma diagnosticului financiar se
observa atat o crestere a cifrei de afaceri, cat si a cheltuielilor aferente acesteia. Ritmul de
crestere a cheltuielilor este unul inferior celui aferent cifrei de afaceri.

Elemente 2011 2012 2013

Rentab com =Rez exploat/ca 2,01% 2,31% 2,61%
rez exploat =Ca*Rc 6774124,196 10042891,89 14637840,99

4. Se foloseste o cota de impozit pe profit de 16%.

16
 5. In anul 2011 se preconizeaza a se finaliza o serie de investitii incepute in anul 2010,
in special legate de modernizarea capacitatii de productie si a utilajelor de ambalat. Prin
urmare, rezultatul financiar se mentine la nivelul anului de baza.
6. Amortizarea anuala reprezinta 5% din cheltuielile de exploatare, pe baza datelor din
exercitiile anterioare.
7. Nevoia de fond de rulment ce caracterizeaza ciclul de exploatare este negativa,
situatie caracteristica intreprinderilor cu stocuri reduse (viteza de rotatie a acestora fiind
foarte accelerata) si cu obligatii foarte mari ( furnizorii accepta conditii contractuale
drastice, intrucat au asigurata desfacerea pentru cantitati mari, au garantata incasarea si rotatia
rapida a marfurilor).
Ca urmare a previziunii anterioare de crestere a cifrei de afaceri, cresterea cifrei de
afaceri antrenand inevitabil o majorare a stocurilor, si ca urmare a scaderii duratei de rotatie a
nevoii fondului de rulment din 2010 fata de 2008 cu 10 zile ( cu o crestere a duratei de 1 zi in
2010 fata de 2009), previzionam o diminuare a duratei cu 2 zile.

Elemente 2010 2011 2012 2013

Dz=NFR/Ca*360 -23 -25 -27 -29
NFR=CA*dz/360 -17.036.870 -21531903,89 -30191473,93 -42062761,47

8. In anul anterior evaluarii s-a inregistrat urmatoarea situatie : stocuri – 18 967 153 ;
creante – 45 174 556 ; datorii pe termen scurt – 77 982 326.
9. Valoarea reziduala a firmei se stabileste pe baza de venit, prin capitalizarea
rezultatului net din anul 2013.

Indicatori 2011 2012 2013

Cifra de afaceri 337.021.104,30 434.757.224,55 560.836.819,67
Cheltuieli exploatare 330.246.980,10 424.714.332,66 546.198.978,67
Rezultat exploatare 6.774.124,20 10.042.891,89 14.637.840,99
Rezultat financiar -3.284.105,00 -3.284.105,00 -3.284.105,00
Rezultat brut 3.490.019,20 6.758.786,89 11.353.735,99
Impozit pe profit 558.403,07 1.081.405,90 1.816.597,76
Rezultat net 2.931.616,13 5.677.380,99 9.537.138,23

Elemente 2011 2012 2013

Rezultat net 2.931.616,13 5.677.380,99 9.537.138,23
Amortizare 16.512.349,01 21.235.716,63 27.309.948,93
Δ NFR -4.495.033,89 -8.659.570,04 -11.871.287,55
CF exploatare 23.938.999,02 35.572.667,66 48.718.374,72
CF de investitii 0,00 0,00 0,00
CF financiar 0,00 0,00 0,00
CF total 23.938.999,02 35.572.667,66 48.718.374,72
CF actualizat 20.116.805,90 25.120.166,41 28.910.254,00

Valoarea reziduala 50.195.464,39

Valoarea reziduala actualizata 29786782,37
Suma Cf actualizate 74.147.226,31

16
 Valoarea afacerii 103.934.008,68

Determinarea ratei de actualizare utilizata in calculele aferente metodei, s-a facut pe

baza estimarii riscurilor asociate activitatii S.C. “ALBALACT” S.A., asa cum rezulta din
analiza diagnostic.
Pentru determinarea ratei de actualizare am folosit metoda build-up.
Structura factorului de actualizare este urmatoarea:
- 6 % prima de risc pentru asteptare, in conditiile monedei constante (dobanda la depuneri in
valuta pe termen lung);
- 3 % prima de risc aferenta riscului de lichiditate a investitiei;
- 2 % prima de risc aferenta riscului de lichiditate a actiunilor societatii;
- 3 % prima de risc legata de dimensiunea firmei;
- 2 % prima riscului pentru sectorul de activitate;
- 3 % nivelul riscului de intreprindere avand in vedere situatia actuala a societatii, punctele
slabe rezultate din diagnostic, si implicit probabilitatea realizarii scenariilor.
Rezulta o rata de actualizare de 19 %.

Valoarea reziduala = = 51.124.381,03 RON

Valoare reziduala actualizata = = 30.338.016,20 RON

Valoare afacere = CFactualizat + VRactualizat = ( 144.415.950,22 + 158.714.797,67 +

171.769.488,99 ) + 30.338.016,20
= 505.238.253,08 RON

Capitolul 4. REZULTATELE EVALUARII. RECONCILIEREA

REZULTATELOR.

OPINIA EVALUATORULUI
In urma aplicarii metodelor de evaluare prezentate anterior au fost obtinute diferite
valori care vor fi enumerate mai jos. Raportand valorile respective la numarul de actiuni ale
S.C. ALBALACT S.A se obtine valoarea unei actiuni:

Valoarea activului net contabil, conform situatiei financiare la

31.12.2010 impartit la nr. de actiuni ( 120.524.619 RON/
0,18 RON/act
652.708.867)
Valoarea activului net corectat la data evaluarii conform situatiei
financiare la 31.12.2010 impartit la nr. de parti sociale
0,14 RON/act
(94.403.048,08 RON/ 652.708.867)

16
Valoarea partilor sociale rezultata in urma aplicarii abordarii pe baza
veniturilor – fluxuri financiare actualizate (DCF)
0,16 RON/act
(103.934.008,68 lei/652.708.867)

Luarea in considerare a acestor valori impune precizarea unor limite, exprimate de

fiecare dintre valorile obtinute, astfel:
- valoarea activului net corectat, desi cuantifica valoarea actualizata a tuturor activelor din
patrimoniul societatii, nu tine seama de:
- gradul si posibilitatile de valorificare in cadrul activitatii desfasurate;
- caracteristicile pietei/clientelei;
- valorile de randament reflecta eforturile societatii de a continua activitatea, chiar in
conditiile unei economii in criza, prin identificarea de noi furnizori si clienti, realizarea de noi
produse.
Din aceste motive, consideram oportun sa acordam o pondere mai mare valorii de
randament.
Tinand cont de rezultatele evaluarii prezentate mai sus, de relevanta abordarilor in
evaluare aplicate in cadrul raportului de evaluare si tinand seama de specificul activitatii
societatii analizate, in opinia evaluatorilor, valoarea societatii analizate si implicit
valoarea unitara a actiunilor acesteia este:
103.934.009 RON (rotunjit)
652.708.867 RON /actiune

Avand in vedere aceasta opinie pot fi precizate urmatoarele:

 Valoarea a fost determinata pe baza considerentelor prezentate in cadrul prezentului
raport;
 Valoarea este o predictie;
 Valoarea este subiectiva;
 Evaluarea este o opinie asupra unei valori;
Evaluarea societatii a fost facuta din dorinta intreprinderii de a afla situatia ei actuala
pe piata in vederea imbunatatirii acesteia. Ca atare, dintre metodele de evaluare folosite, cea
mai elocventa metoda este metoda fluxurilor financiare actualizate.
In urma evaluarii s-a constatat ca societatea are o imagine buna pe piata, susceptibila
de imbunatatiri. Strategia aleasa de intreprindere este buna, dar intotdeauna este loc de mai
bine. Societatea realizeaza produse lactate, ceea ce face ca durata de rotatie a marfurilor si a
stocurilor sa fie scazuta.
De asemenea, societatea ar trebui sa promoveze mai mult produsele sale, pentru a se
face cunoscuta pe piata produselor de lactate, indicata fiind publicitatea TV, insistand pe
raportul calitate – pret, care de fapt intereseaza in mod primordial clientul.
Flexibilitatea la schimbarile preferintelor si a cerintelor clientilor, mentinerea
produselor la un inalt nivel calitativ, precum si investitiile in tehnologie dau garantia realizarii
unor produse de calitate, un cost redus, asigurand o buna imagine a societatii in randul
clientilor.
Aceasta este strategia recomandata de echipa de evaluatori societatii S.C.
ALBALACT S.A.

16
Bibliografie

1.Anghel, I., et al, Evaluarea intreprinderii, 2010, Editura Economica, Bucuresti

2.Valceanu, G., et al, Analiza economico – financiara, 2005, Editura Economica,
Bucuresti
3.http://www.albalact.ro
4.http://www.bvb.ro
5.http://www.wall-street.ro
6.http://www.bursaterenurilor.ro

16