Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării

Literatura scrisă de femei

Coordonator: Propunători:
Lect. unic. dr. Aura Hapenciuc Mirela Antonovici (CCB)

Mariia Kostash (LRCE)

Simina Lazăr (LRCE)

 Metodologia cercetării educaționale

Tema a VII-a

Săptămâna a IX-a

Realizaţi un proiect de cercetare în domeniul dumneavoastră care să aibă

caracter interdisciplinar sau transdisciplinar. Proiectul, cu următoarea
structură, va trebui să vizeze educaţia:

Autoare:

Scrieți componența echipei (experiența și interesele de cercetare, domeniile

de expertiză).

1. Mă numesc Antonovici Mirela și am absolvit Facultatea de Litere și

Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava,
specializarea Engleză-Română. Lucrarea mea de licență a vizat două
domenii de studiu, literatura și traducerea, titlul fiind „Translation of irony in
Jane Austen’s Pride and Prejudice. Din domeniul traducerii face parte și
articolul intitulat „Translating (Mr. Bennet’s) Mockery: Two Romanian
Versions of Jane Austen’s Pride and Prejudice”, publicat în revista
universității „Messages, Sages and Ages”. Am participat la examenul de
titularizare din acest an și acum lucrez ca asistentă la Școala Româno-
Britanică din Suceava.

2. Numele meu este Kostash Mariia. Am absolvit Facultatea de Litere și

Științe ale Comunicării, specializarea Engleză - Română, în cadrul
universității "Ștefan cel Mare" din Suceava. Am ales să-mi fac licența în
domeniul literaturii române, iar lucrarea mea s-a intitulat "Cernăuți - oraș
 personaj" și a vizat reprezentarea orașului respectiv în mai multe opere
memorialistice. Acum sunt masterandă la programul de studii Literatură
română în context european. Nu am susținut examenul de titularizare anul
acesta, dar intenționez să o fac peste doi ani, când termin studiile de
masterat.

3. Mă numesc Lazăr Simina, am absolvit Facultatea de Litere și Științe ale

Comunicării din cadrul Universității Ștefan cel Mare, Suceava și sunt
masterandă în cadrul programului de studii Literatură română în context
european. Licența mea a fost în domeniul literaturii, intitulându-se: Forme
ale ironiei în poezia lui Mihai Eminescu și cea a lui Marin Sorescu. Am
participat la Seminarele Eminescu organizate la Ipotești și la Colocviul
Național Studențesc Mihai Eminescu de la Iași, obținând mențiune. Am
publicat articolul Forms of irony in Mihai Eminescu s and Marin Sorescu s
poetry în revista Messages, Sages and Ages și articolul intitulat Retorica
ironiei și conștiința tragică eminesciană în poezia Bolnav în al meu suflet...
în revista Colocviului Național Studențesc Mihai Eminescu.

☺ 1. Pornind de la o dificultate, o contradicţie, o disfuncţionalitate

întâlnite în timpul studiilor universitare (licenţă şi/sau masterat), formulaţi
o posibilă temă de cercetare şi motivaţi-vă alegerea.
Selectați tipurile de cercetare, folosind ”Dictionnaire actuel de l’éducation”.
Precizați dacă este cercetare bibliografică, în laboratorul pedagogic,
experimentală, fundamentală, aplicată, istorică, longitudinală/transversală,
calitativă/cantitativă, didactică etc.

Tema aleasă se intitulează: LITERATURA SCRISĂ DE FEMEI, domeniile

vizate fiind educația și literatura, iar grupul de educabili sunt elevii de clasa a
IX-a, profilul umanist din mediul urban.
Cercetarea noastră este o cercetare educațională, bibliografică, didactică,
fiindcă vrem să îmbunătățim programa și ne propunem să experimentăm la
clasă. De asemenea, este o cercetare longitudinală, întrucât ne propunem să
evidențiem cadrul teoretic al cercetării pe parcursul unui an și este o cercetare
calitativă, întrucât ne propunem studiul programelor școlare și analiza acestora.

☺ 2. Definiţi problematica specifică de cercetare (obiectul de studiu).

Problema: În realizarea acestei cercetări ne-am lăsat ghidate de carențele

curriculumului din anul 2009 din care lipsește literatura scrisă de femei. De
altfel, literatura scrisă de femei este un domeniu de actualitate, feminismul
luând amploare în toate structurile socio-economice și culturale. De asemenea,
elevii nu pot evolua urmându-se în continuare mentalitatea patriarhală care este
promovată de programa școlară pentru liceu.

Obiectivul: Introducerea literaturii scrise de femei și familiarizarea elevilor de

clasa a XI-a cu opera scriitoarelor în cadrul unui opțional. Dorim să
implementăm această cercetare în cadrul unui opțional la clasa a XI-a pentru că
la profilul umanist există posibilitatea introducerii unor opționale în locul
materiilor cu bază științifică, precum chimia, biologia și fizica. Literatura
română pentru liceu este atât de impregnată de scriitori, încât introducerea
scriitoarelor în programă ar însemna o nouă reformă școlară. Ne propunem să
aducem în bibliografia acestui opțional autoare din literatura română, dar și din
cea universală.

Domeniile de cercetare sunt domeniul educațional, domeniul filologic și

sociologic.

☺ 3. Realizaţi un inventar posibil al ideilor şi soluţiilor oferite de literatura

de specialitate pentru problema aleasă.

Documentați-vă asupra problemei de cercetat:

 a. Selectați revistele indexate in Science Citation Index Expanded (SCIE)
sau Social Sciences Citation Index (SSCI) din domeniile dumneavoastră
(titlul și ISSN-urile). Scrieți datele complete despre articolele fișate: autorii,
titlul articolului, revista, numărul, anul, paginile, zona în care se află revista
(roșu, galben, gri sau 1, 2, 3). Scrieți pasajele importante, în original și în
traducere. Clasificarea revistelor este postată pe GOOGLE CLASSROOM.

3.1. CULTURAL STUDIES - SSCI SSCI BOUNDARY 2-AN

INTERNATIONAL JOURNAL OF LITERATURE AND CULTURE 0190-
3659 1527-2141 Q4 6

3.2. LINGUISTICS - SSCI SSCI Language and Literature 0963-9470 1461-

7293 Q4 1

3.3. HISTORY - SSCI SSCI JOURNAL OF WOMENS HISTORY 1042-7961

1527-2036 Q4 10

SURSA 1: Michelle N Lafrance, Britta Wigginton, Doing critical feminist

research: A Feminism & Psychology reader, Feminism & Psychology, 2019,
Vol. 29 (4) 534–552, 2019, Article reuse guidelines: sagepub.com/journals-
permissions DOI: 10.1177/0959353519863075
journals.sagepub.com/home/fap

`In the inaugural editorial of the journal, Wilkinson et al. (1991) explained how
such questions are at odds with a critical feminist agenda: apud: Psychology’s
traditional (and essentialist) approach to sex/gender differences – i.e. the
polarization of male characteristics, which are valued, and female
characteristics, which are not – has long been used as a base from which to
legitimate social inequality. It also [. . .] occludes differences within gender
categories [. . .] and masks the whole arena of gender relations and their
attendant power differentials (pp. 14–15)`
TRADUCERE: În editorialul inaugural, Wilkinson și alții (1991) au explicat
cum astfel de întrebări sunt în dezacord cu agenda critcii feministe: apud:
Abordarea psihologică tradițională (și esențialistă) asupra diferențelor de gen,
de exemplu polarizarea caracteristicilor masculine, care sunt valorificate și
caracteristicile feminine, care nu sunt și au fost pentru pentru mult timp folosite
ca o bază care să legitimeze inegalitatea socială. De asemenea, [...] blochează
diferențele dintre categoriile de gen [...] și maschează întreaga arenă a relațiilor
de gen și diferențele însoțitoare de putere.”

`Instead, the work of Hare-Mustin, Marecek, and Tavris directs researchers to:
transcend the literal and limited question of ‘‘Do men and women differ?’’ and
ask instead: Why is everyone so interested in differences? Which differences?
And what function does the belief in differences serve? [. . .] to consider where
our theories come from, who benefits from them and where they lead us.
(Tavris, 1993, p. 151)`

TRADUCERE: „În loc, opera lui Hare-Mustin, Marecek și Travis îndreaptă

cercetătorii spre: transcenderea întrebării literale și limitate: <Diferă bărbații și
femeile?> și să ne întrebăm de fapt: De ce e toată lumea interesată de diferențe?
Care diferențe? Și ce funcție are credința în diferențe? [. . .] să luăm în
considerare de unde vin teoriile noastre, cine beneficiază de ele și unde ne vor
duce.” (Tavris, 1993, p. 151)

`Also attending to the role of language in shaping our engagements with

participants, Sue McKenzie-Mohr and I (Michelle) trace the consequences of
language and discourse across the research process (McKenzie-Mohr &
Lafrance, 2011). Drawing on Marjorie DeVault’s (1990) concept of ‘linguistic
incongruence’, we demonstrate how dominant discourses are often inadequate
for expressing women’s experiences, as they tend to reflect patriarchal
interests.`
TRADUCERE: „De asemenea, tratând rolul limbii în modelarea interacțiunii
noastre cu participanții, Sue McKenzie și cu mine (Michelle) am urmărit
consecințele limbii și discursului în procesul cercetării (McKenzie-Mohr &
Lafrance, 2011). Schițând conceptul de incongruență lingvistică al lui Marjorie
DeVault’s, demonstrăm cum discursurile dominante sunt inadecvate pentru a
exprima experiențele femeilor, deoarece aceste discursuri rind să reflecte
interesele patriarhale.”

3.4. PSYCHOLOGY, SOCIAL - SSCI SSCI Journal of Diversity in Higher

Education 1938-8926 1938-8934 Q2 1

SURSA 2: Organizational change and the chief diversity officer: A case study
of institutionalizing a diversity plan. Stanley, C. A., Watson, K. L., Reyes, J.
M., & Varela, K. S. (2019). Organizational change and the chief diversity
officer: A case study of institutionalizing a diversity plan. Journal of
Diversity in Higher Education, 12(3), 255–265.

`Organizational change around diversity and inclusion does not occur rapidly in
higher education. As institutions strive to deliver on their espoused goals,
values, and mission to reflect the social and cultural demographics
representative of the state, society, and world, many argue the importance of
strategic diversity plans. While recruitment and retention initiatives for faculty,
staff, and students remain a priority for institutions, it is becoming increasingly
evident, particularly for the public good and sustainability, that diversity plans
evidence progress and success. The chief diversity officer often leads these
organizational change efforts. This paper is a case study of a public research-
intensive university’s successes and challenges with institutionalization of a
diversity plan, including implications for effecting change in the campus
organizational culture. (APA PsycInfo Database Record (c) 2019 APA, all
rights reserved) https://psycnet.apa.org/doiLanding?
doi=10.1037%2Fdhe0000099`

TRADUCERE: Schimbările organizațional în jurul diversității și incluziunii nu

apar rapid în mediul liceal/universitar. Dacă instituțiile doresc ca idealurile,
valorile și misiunea mult dorite să se reflecte în demografia socială și culturală,
reprezentând statul, societatea și lumea, mulți vorbesc despre importanța
planurilor strategice diverse. În timp ce inițiativele de recrutare și retenție pentru
facultate, angajați și studenți rămân o prioritate pentru instituții, devin foarte
evidente progresul și succesul. Principalul șef al diversității conduce de cele mai
multe ori aceste eforturi de schimbare. Această lucrare este un studiu de caz
asupra succesului universității de a cerceta intensiv și provocările
instituționalizării planului diversității, incluzând implicații pentru o schimbare
efectivă în campusul unei culturi ale organizației.

3.5 WOMENS STUDIES - SSCI SSCI FEMINISM & PSYCHOLOGY

0959-3535 1461-7161 Q1 9

SURSA 3: M. Brinton LYKES and Geraldine MOANE Editors’

Introduction: Whither Feminist Liberation Psychology? Critical Explorations
of Feminist and Liberation Psychologies for a Globalizing World

`This article explores the roots of feminist and liberation psychologies,

positioning examples of contemporary praxis that are deeply informed by
today's complex global realities. Examining the consequences of academic and
professional women's accompaniment of women `on the margins', that is, those
living in `limit situations' deeply affected by global realities of poverty, gender-
based violence and structural inequalities, we argue that activist scholars are
developing feminist liberationist psycholog(ies) within and beyond the borders
of psychology that respond to and incorporate these lived experiences.
https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0959353509105620`
TRADUCERE: Această lucrare își propune să exploreze rădăcinile psihologiei
feministe de eliberare, propunând exemple datini contemporane care sunt
profund influențate de realitățile globale actuașle. Examinând consecințele
academice și profesionale ale femeilor „de pe margini”, acestea fiind cele care
trăiesc situații limită profund afectate de realitățile globale ale sărăciei, violența
pe baza inegalității de gen și inegalități din structurile sociale și economice,
vrem să demonstrăm că savanții propun strategii psihologice de eliberare a
femeilor în domeniul psihologiei, dar și depășind această graniță care
încorporează aceste exemple.

SURSA 4: Macleoda, Ida Catriona, Feminisms and decolonising

psychology: Possibilities and challenges, Feminism & Psychology 2020, Vol.
30(3) 287-305

Students at universities have demanded that #RhodesMustFall1 in South Africa

and at Oxford University, and that the curriculum be decolonised, with local
theory and research being foregrounded. Scholars have argued for the creation
of methodologies that speak to indigenous forms of knowledge, and for
contextualized epistemologies, interventions and practices. (288)

While feminist psychology has problematised the androcentric claims of

psychological science, many have worried that the mainstream “Western”
feminist framework has theorised the gender oppression that is experienced in
some regions of the world as universally applicable (Henrich et al., 2010;
Kurtis¸ & Adams, 2015). (289)

An important lever of the coloniality of power is control of gender, sexualities,

and families. Language and geographies (in this case the legacy of apartheid
separate development5) fold over each other to create, in the words of Stephens
and Boonzaier, “us and them”: those within my categories and those outside of
them. Secondly, despite the cementing of “us and them” through race, gender
and class categories, the simultaneous slipperiness of these categories and the
resultant power relations are neatly captured by these authors. (295)

TRADUCERE: Studenții de la universitățile din Africa de Sud și Oxford au

cerut ca curriculum să fie decolonizat, cu teoria locală și cercetarea în prim
plan. Cercetătorii au susținut crearea unor metodologii care să cuprindă și
informații specifice nativilor.
În timp ce psihologia feministă a problematizat androcentrismul științelor
psihologice, mulți sunt îngrijorați de faptul că feminismul occidental a teoretizat
opresiunea de gen experimentată în unele regiuni ale lumii ca fiind universal
valabilă.

SURSA 5: Shefer, Tamaea, A feminist politics of shame: Shame and its

contested possibilities, Feminism & Psychology 2019, Vol. 29(2) 145-153

Shame and shaming are also bound up with social inequality, both reflecting
and serving to reinforce, reinstate and legitimize social injustice. Shame is
closely entangled with gender subjectification and normative gender binarisms,
which are raced, classed and enmeshed with other forms of intersectionalities.

Research on the silencing and ‘‘othering’’ function of shame in relation to

experiences of gender-based violence represents a key terrain where feminist
psychological work has contributed to social justice agendas and evolving
policy.(147)

TRADUCERE: Rușinea este de asemenea legată de inegalitatea socială,

amândouă reflectând și lucrând împreună pentru a perpetua și a legitima
nedreptatea la nivel social.
Cercetarea în ceea ce privește reducerea la tăcere și discriminarea, funcții ale
rușinii în relație cu violența bazată pe gen, reprezintă un domeniu la care
psihologia feministă a contribuit pentru progresul justiției socială și al politicii.

Sursa : Britta Wigginton and Michelle N Lafrance, Learning critical

feminist research: A brief introduction to feminist epistemologies and
methodologies, FEMINISM & PSYCHOLOGY, 2019

a) For instance, pioneering feminist psychologist Naomi Weisstein was one

of the first to document the systemic biases and stereotypes about women that
dominated the discipline of psychology, ultimately classifying women as:
inconsistent, emotionally unstable, lacking in a strong conscience or superego,
weaker, ‘nurturant’ rather than productive, ‘intuitive’ rather than intelligent,
and, if they are at all ‘normal’, suited to the home and the family. Feminist
scholars exposed how such sexist conclusions were derived from psychology’s
deep androcentric bias, where men are regarded as the ‘norm’, and women, by
default, are regarded as either irrelevant for understanding the human
experience, or deficient – a ‘problem’ (Crawford & Marecek, 1989; Hare-
Mustin & Marecek, 1990; Magnusson & Marecek, 2017; Tavris, 1993).

Traducere:

De exemplu, Naomi Weisstein a fost una dintre primii psihologi feminiști

care s-a ocupat de cercetarea prejudecăților și a stereotipurilor sistematice
referitoare la femei, care dominau disciplina psihologiei și care clasificau
reprezentantele sexului opus ca fiind: inconsecvente, instabile din punct de
vedere emoțional, lipsite de o conștiință puternică sau de un superego, mai
slabe, mai degrabă "hrănitoare" decât productive, mai degrabă "intuitive" decât
inteligente și, dacă sunt "normale", potrivite pentru cămin și familie.
Cercetătorii feminiști au expus modul în care astfel de concluzii sexiste au fost
derivate din prejudecata profund androcentrică a psihologiei, în care bărbații
sunt considerați ca fiind "norma", iar femeile, implicit, sunt considerate fie
irelevante pentru înțelegerea experienței umane, fie deficitare - o "problemă”.

b) Dorothy Smith…argued that: Women have been largely excluded from

the work of producing the forms of thought and the images and symbols in
which thought is expressed and ordered. We can imagine women’s exclusion
organized by the formation of a circle among men who attend to and treat as
significant only what men say.

Traducere:

Dorothy Smith... a susținut că: Femeile au fost în mare parte excluse din
activitatea de producere a formelor de gândire, a imaginilor și simbolurilor în
care aceata se exprimă și se organizează. Putem să ne imaginăm că această
excluderer a fost organizată de un anume cerc de bărbați care sunt gata să
asculte și să considere ca fiind semnificativ doar ceea ce spun bărbații.

c) In developing standpoint theory (see later section), Smith (1987) aimed to

examine women’s articulations in order to understand how their realities are
organized, and the ways in which social relations and societal structures inform
their experiences. In short, it is knowledge created by women for women.
Traducere:
În cadrul dezvoltării teoriei punctului de vedere Smith (1987) a urmărit
examinarea mecanismelor de articulare ale femeilor. Ea a încercat să înțeleagă
modul în care le este organizată realitatea și modul în care relațiile și structurile
sociale le formează experiențele. Pe scurt, este vorba de cunoștințe create de
femei pentru femei.
 f) Feminist standpoint…argued that women’s experiences have not been
adequately represented by mainstream research because they have been framed
within, and interpreted by, dominant (i.e. men’s) conceptual categories.
Traducere:
Din punct de vedere feminist...experiențele femeilor nu au fost reprezentate
în mod adecvat de cercetarea tradițională, deoarece au fost încadrate în
categoriile conceptuale dominante (adică ale bărbaților) și interpretate de către
acestea.

Sursa : H Lorraine Radtke Feminist theory in Feminism & Psychology

[Part I]: Dealing with differences and negotiating the biological (2017)
a)‘‘In this sense, we can think of feminist theory as being produced precisely
where social norms about gender are contested: whether that contestation takes
place in educational settings, in political mobilization or in everyday life and
social interaction.’’
Traducere:
„Așadar, ne putem gândi la teoria feministă ca fiind concepută tocmai acolo
unde normele sociale despre gen sunt contestate: fie că această contestare are
loc în contexte educaționale, în mobilizări politice sau în viața de zi cu zi și în
interacțiunea socială.”

b) ”Feminist theorizing, at least within psychology, seeks to explain the lives

of girls and women (and more generally people who are marginalized by virtue
of their identification with the categories, sex, gender, and sexuality) in ways
that make visible varied perspectives. Highlighting such diversity then points to
possibilities for social change and to imagine the future in novel ways.”

Traducere:
 „Teoretizarea feministă, cel puțin în cadrul psihologiei, caută să explice viața
fetelor și a femeilor (și, în general, a persoanelor marginalizate în virtutea
identificării lor cu categoriile sex, gender și sexualitate) în moduri care să facă
vizibile perspective variate. Evidențierea unei astfel de diversități indică ulterior
posibilități de schimbare socială și ne oferă o imagine nouă a viitorului.”

c) ”Assumptions about difference, especially difference between men and

women, are entrenched in the language, methods, and cognitive orientations of
psychology. Even when these notions of difference are critically questioned,
they seem to lead to a quagmire of damned if you do, damned if you don’t.”
Traducere:
„Presupunerile despre diferență, în special despre diferența dintre bărbați și
femei, sunt înrădăcinate în limbajul, metodele și orientările cognitive ale
psihologiei. Chiar și atunci când aceste noțiuni de diferență sunt puse sub
semnul întrebării în mod critic, ele par să ducă la o mlaștină de condamnat dacă
faci, condamnat dacă nu faci.”

3.6. WOMENS STUDIES - SSCI SSCI Feminist Legal Studies 0966-3622

1572-8455 Q2 5

SURSA 6: Sheila Duncan, Disrupting the surface of order and innocence:

Towards a theory of sexuality and the law, Feminist Legal Studies volume 2,
pages3–28 (1994) (Conclusions)
https://link.springer.com/article/10.1007/BF01117248

`The dominant male discourse as expressed in the law of sexuality constructs

the male subject. In each area — rape, incest and prostitution, it creates and
extends the power which underpins the sexuality of the male subject to facilitate
the non-consensual taking of women in rape and incest and the buying of them
on the subject's own terms in prostitution. Further, the law constructs the female
as Other not as freely consenting subject but as Other for the male subject in the
space of unreason, for the logic of desire. In these constructions, lie the paradox
of the law of sexuality. It exists purportedly to defend and protect the “victims”
of rape, incest and prostitution but even in so far as it does so, it reasserts,
through its constructions, the power of the speaking male subject through and
the exclusion of the woman as Other from, the dominant male discourse as it is
expressed in and enshrined by that law.`

TRADUCERE: „Discursul masculin dominant, așa cum este exprimat în legea

sexualității, construiește subiectul masculin. În fiecare domeniu - viol, incest și
prostituție, creează și extinde puterea care stă la baza sexualității subiectului
masculin pentru a facilita luarea fără consens a femeilor în viol și incest și
cumpărarea acestora în condițiile proprii subiectului în prostituție. Mai mult de
atât, legea construiește femeia ca Altul nu ca subiect liber consimțit, ci ca Altul
pentru subiectul masculin în spațiul nerațiunii, pentru logica dorinței. În aceste
construcții se află paradoxul legii sexualității. Există tocmai pentru a apăra și
proteja „victimele” violului, incestului și prostituției, dar chiar și în măsura în
care face acest lucru, reafirmă, prin construcțiile sale, puterea subiectului
masculin vorbitor prin și excluderea femeii ca un Altul, ca alteritate din,
discursul masculin dominant așa cum este exprimat și consacrat de acea lege.`

3.7. LANGUAGE & LINGUISTICS - AHCI AHCI JOURNAL OF

LITERARY SEMANTICS 0341-7638 1613-3838 Q2 40

3.8. LITERARY THEORY & CRITICISM - AHCI AHCI Journal of Literary

Studies 0256-4718 1753-5387 Q3 7

3.9. LITERARY THEORY & CRITICISM - AHCI AHCI LIT-Literature

Interpretation Theory 1043-6928 1545-5866 Q2 4
3.10. LITERATURE - AHCI AHCI COMPARATIVE LITERATURE
0010-4124 1945-8517 Q1 8

3.11. LITERATURE - AHCI AHCI Literature Compass 1741-4113 1741-

4113 Q1 17

3.12. LITERATURE - AHCI AHCI MODERN PHILOLOGY 0026-8232

1545-6951 Q1 18

3.13. LITERATURE - AHCI AHCI POETICS TODAY 0333-5372 N/A Q1

19

3.14. LITERATURE - AHCI AHCI CONTEMPORARY LITERATURE

0010-7484 1548-9949 Q2 8

3.15. LITERATURE - AHCI AHCI ISLE-Interdisciplinary Studies in

Literature and Environment 1076-0962 1759-1090 Q2 29

3.16. LITERATURE - AHCI AHCI TWENTIETH CENTURY

LITERATURE 0041-462X 2325-8101 Q3 16

3.17. LITERATURE - AHCI AHCI WORLD LITERATURE TODAY

0196-3570 1945-8134 Q3 17

3.18. WOMENS STUDIES - SSCI SSCI GENDER & SOCIETY 0891-2432

1552-3977 Q1 3

SURSA 7: Whitney N. Laster Pirtle, Tashelle Wright, STRUCTURAL

GENDERED RACISM REVEALED IN PANDEMIC TIMES Intersectional
Approaches to Understanding Race and Gender Health Inequities in COVID-
19, University of California, Merced, US

`We here offer structural gendered racism, or the totality of interconnectedness

between structural racism and structural sexism in shaping race and gender
inequities, as a root cause of health problems among women of color in the
pandemic. Women of color occupy disadvantaged positions within households,
occupations, and health care institutions, and therefore face heightened risk for
COVID-19 and lowered resources for mitigating the impact of the deadly virus.`
(p. 171)

TRADUCERE: „Oferim aici rasismul structural de gen, sau totalitatea

interconexiunii dintre rasismul structural și sexismul structural în modelarea
inegalităților de gen și rasă, ca o cauză principală a problemelor de sănătate în
rândul femeilor de culoare în pandemie. Femeile de culoare ocupă poziții
dezavantajate în gospodării, ocupații și instituții de îngrijire a sănătății și, prin
urmare, se confruntă cu un risc crescut de COVID-19 și resurse reduse pentru
atenuarea impactului virusului mortal.”

SURSA 8: Sherryl Kleinman (University of North Carolina at Chapel Hill,

NC, USA), Martha Copp (East Tennessee State University, Johnson City,
TN, USA), Kalah B. Wilson (North Carolina State University, Raleigh, NC,
USA) WE’VE COME A LONG WAY, GUYS! Rhetorics of Resistance to the
Feminist Critique of Sexist Language, February, 2021

`In the 1960s and 1970s, feminist activists and scholars challenged some of the
more overtly sexist aspects of the English language (Lakoff 1973; Miller and
Swift 1971). Of particular concern were male generics, such as policeman,
fireman, chairman, mailman, and so on. Feminists argued that language shapes
consciousness, and that the effect of these terms is to make women invisible and
reinforce the idea that men are the human norm. The further consequence of
sexist language, feminists also argued, is the reproduction of gender inequality
by affirming sexist stereotypes and legitimating discriminatory behavior. So the
effort to change sexist language was seen as part of the larger feminist struggle
for women’s equality.` (p. 62)
TRADUCERE: „În anii 1960 și 1970, activiștii și cercetătorii feminiști au
contestat unele dintre aspectele mai deschis sexiste ale limbii engleze (Lakoff
1973; Miller și Swift 1971). De îngrijorare deosebită au fost genericele
masculine, cum ar fi polițistul, pompierul, președintele, poștașul și așa mai
departe. Feministe au susținut că limbajul modelează conștiința și că efectul
acestor termeni este de a face femeile invizibile și de a consolida ideea că
bărbații sunt norma umană. Consecința ulterioară a limbajului sexist, au mai
susținut feministele, este reproducerea inegalității de gen prin afirmarea
stereotipurilor sexiste și legitimarea comportamentului discriminatoriu. Deci,
efortul de a schimba limbajul sexist a fost văzut ca parte a luptei feministe mai
ample pentru egalitatea femeilor.”

`Allan Johnson (2014) defines patriarchy as a continuum. Patriarchal societies,

according to Johnson, are male-dominated, in that positions of authority are
predominantly occupied and controlled by men; male-identified, in that people
equate cultural values with male bodies/men, marking female bodies/women as
deviant and deficient; and male-centered, in that language, popular culture,
institutions, and the like focus on men and men’s interests above all (Johnson
2014, 3–25).` (p. 64)

TRADUCERE: „Allan Johnson (2014) definește patriarhia ca un continuum.

Societățile patriarhale, conform lui Johnson, sunt dominate de bărbați, în sensul
că pozițiile de autoritate sunt predominant ocupate și controlate de bărbați;
identificate masculin, prin aceea că oamenii echivalează valorile culturale cu
corpurile masculine/bărbați, marcând corpurile feminine/femeile ca fiind
deviante și deficitare; și centrat pe bărbați, în acea limbă, cultură populară,
instituții și altele asemenea se concentrează pe bărbați și interesele bărbaților
mai presus de toate.”
3.19. WOMENS STUDIES - SSCI SSCI SEX ROLES 0360-0025 1573-2762
Q1 5

SURSA 9: Paludi, M. A., Bauer, W. D. Goldberg revisited: What’s in an

author’s name. Sex Roles 9, 387-390 (1983).

„Abstract:

The present research was a replication and extension of Goldberg's 1968 study
of performance evaluation. 360 college students (180 male; 180 female) were
asked to evaluate an academic article in the fields of politics, psychology of
women or education (judged masculine, feminine, and neutral, respectively) that
was written either by a male, female, or an author whose name was initialized.
Results indicated that the articles were differentially perceived and evaluated
according to the name of the author. An article written by a male was evaluated
more favorably than if the author was not male. Subjects' bias against women
was stronger when they believed the author with the initialized name was
female.”

TRADUCERE: Studiul de față a fost o reproducere și o extensie a studiului

Goldberg din 1968 asupra evaluării performanțelor. 360 de studenți (180 băieți;
180 fete) au evaluat un studiu academic din domeniu politicii, al psihologiei
femeilor sau educației care a fost scris fie de un bărbat, de o femeie sau de un
autor al cărui nume a fost scris cu inițiale. Rezultatele au indicat că articolele au
fost percepute diferit și evaluate conform numelui autorului. Articolul scris de
un bărbat a fost evaluat mai favorabil decât dacă nu ar fi fost scris de un bărbat.
Prejudecățile împotriva femeilor erau mai puternice atunci când credeau că
autorul, al cărui nume a fost scris cu inițiale, era femeie.
SURSA 10: Oggins, J. Underrepresentation of Women Writers in Best
American Anthologies: The Role of Writing Genre and Editor Gender. Sex
Roles 71, 182–195 (2014). https://doi.org/10.1007/s11199-014-0382-8

This study collected data on characteristics of pieces of writing (N = 4374) from

Best American anthologies of short stories, poetry, essays, and nonfiction (on
travel, science/nature and sports) published between 1978 and 2012 to see if
selection of women’s pieces correlated with type of writing (genre) or gender of
the annual-issue editor. The study also asked if representation of women’s
writing changed in 2011 after a women’s literary group reported women’s
underrepresentation in the series. Findings showed better representation of
women’s short stories and poetry than essays and especially nonfiction in the
anthologies. Male editors—the majority of editors—tended to select more
writing from men (especially essays and nonfiction) than from women,
consistent with studies showing male scientists cite men’s work more than
women’s. Men were also especially likely to have essays and science-writing
selected from top-media.

TRADUCERE: Acest studiu a colectat date despre caracteristicile unor lucrări

scrise din Cele mai bune ontologii american de povestiri, poezii, eseuri și non-
ficțiune (despre călătorii, știință/natură și sport) publicate între anii 1978 și 2012
pentru a vedea dacă selecția pieselor scrise de femei avea legătură cu tipul de
scriitură sau cu genul editorului din acel an. Acest studiu a ridicat de asemenea
o întrebare în ceea ce privește reprezentarea lucrărilor scrise de femei în 2011
după ce un grup literar condus de femei a raportat faptul că femeile nu erau
reprezentate în aceste volume. Rezultatele cercetării au arătat că în aceste
ontologii erau mai multe povești și poezii scrise de femei decât eseuri și mai
ales decât nonficțiune. Editorii de genul masculin - majoritatea editorilor- aveau
tendința să aleagă mai multe lucrări scrise de bărbați (mai ales eseuri și non-
ficțiune) decât de femei. De asemenea, studiile au arătat că cercetătorii de genul
masculin citau mai mult bărbații decât femeile. Eseurile și lucrările științifice
scrise de bărbați avea cele mai mari șanse să fie alese de mass media.

Male science writers might also seem more credible than female science writers
do. Female science writers (e.g.,Marchant 2011; Vivienne 2011) have said that
many women do write on popular science but are not well-represented in top-
tier magazines or as candidates for awards. According to Marchant (2011), of
144 books shortlisted for the United Kingdom’s Royal Society Winton Prize for
Science Books over 24 years, only 11 books (7.6 %) had a woman author, of
which only one won the prize. Marchant noted that women may be overlooked
because they write popular science in unconventional ways, and because they
are taken less seriously than male science writers are.

TRADUCERE: Lucrările științifice scrise de bărbați erau mai credibile decât

cele scrise de femei. Autoarele de lucrări științifice au spus că multe femei scriu
despre știință dar nu sunt reprezentate în marile reviste și nici nu sunt alese
candidate pentru premii. Din 144 de cărți nominalizate în categoria de cărți
științifice pentru premiul United Kingdom’s Royal Society Winton Prize for
Science Books, numai 11 cărți (7.6%) aveau ca autor o femei dintre care numai
una a câștigat. Marchant a susținut de asemenea că femeile sunt trecute cu
vederea deoarece scriu în moduri neconvenționale și pentru că sunt luate mai
puțin în serios decât autorii de genul masculin.

SURSA 11: Janman, K. One step behind: Current stereotypes of women,

achievement, and work. Sex Roles 21, 209–230 (1989).
https://doi.org/10.1007/BF00289903
This paper describes a series of studies that used projective story cues to elicit
the stereotypes held by sixth-form students regarding the likely consequences of
males' and females' successes in a variety of academic and occupational
settings. Four studies are described. In the first a boyfriend and girlfriend are
receiving their advanced level results, in the second a couple are meeting for the
first time at a party, in the third a married couple are deciding to start a family,
and in the fourth, one member of a couple has been offered promotion that
involves a move of 200 miles. The results, which show that this ratio of male to
female success has a more significant influence upon the amount of negative
imagery expressed toward the females' than the males' success are discussed, as
is the predominance in the students' stories of a female character who was
willing to give up her career in order to protect her marriage and family, and her
husband's career. These are interpreted as illustrating the strong double standard
that still exists for males' and females' successes and careers.

TRADUCERE: Această lucrare descrie o serie de studii în care s-a utilizat

proiectarea unei povești, după unele repere, pentru a dezvălui stereotipurile din
rândul studenților în ceea ce privește consecințele succesului bărbaților și al
femeilor în mai multe situații academice sau profesionale Sunt descrise patru
studii. În primul un iubit și o iubită primesc rezultatele academice, în al doilea
un cuplu se întâlnește pentru prima dată la o petrecere, în al treilea un cuplu
căsătorit decide să înceapă o familie și în al patrulea, membrul unui cuplu a fost
promovat dar asta înseamnă că trebuie să se mute. Rezultatele care au arătat că
succesul în cazul femeilor sau bărbaților are o influență mai mare asupra
imaginii negative atribuită succesului femeilor decât al bărbaților, sunt
discutate, ca și predominanța, în poveștile studenților, unui personaj de genul
feminin care a fost dispus să renunțe la cariera lui pentru a-și proteja căsnicia,
familia și cariera soțului. Acestea ilustrează standardele diferite ce încă există în
ceea ce privește cariera și succesul unui bărbat și al unei femei.

3.20. WOMENS STUDIES - SSCI SSCI EUROPEAN JOURNAL OF

WOMENS STUDIES 1350-5068 1461-7420 Q3 7

SURSA 12 : Muftee, M., & León Rosales, R. (2022). ‘We just want to make
art’ – Women with experiences of racial othering reflect on art, activism
and representation. European Journal of Women’s Studies, 0(0). ‘We just
want to make art’ – Women with experiences of racial othering reflect on art,
activism and representation - Mehek Muftee, René León Rosales, 2022
(sagepub.com)

„In recent years, Swedish women belonging to a post-migrant generation have

made their voices against racism and social inequality prominent within public
debate. Engaging in segregated and economically deprived suburbs, these
women make use of art in order to counter stereotypical narratives of
themselves and their communities. Based on interviews from two research
projects, Accessing Utopia and Gendered Islamophobia in Sweden, this article
aims to understand the complexities in using art to protest racist structures and
stereotypes. How does the work of representation affect them? What meaning
do the women give to the platforms and networks they have been involved in?
This article shows that the women’s early experiences of othering and meeting
likeminded youths play a central role in order to either enter or create collective
platforms where they can creatively engage in expressing their subjectivities
and counter society’s controlling images. Projects and platforms such as
Revolution Poetry and Swedish hijabis provided collective self-care through
support and confidence building among youths from marginalized communities.
These platforms can be seen as an artistic homeplace for the interlocutors. The
article also shows that the work of representation is sometimes felt as limiting.
The activism the women engage in is a deeply personal struggle for self-
valuation and seeking ways to live a life on one’s own terms.”

„We see the poet Nachla Libre as an example of a new generation of young
women with experiences of racialization in Swedish society that are using art to
elevate their voices in the public sphere. Through artistic expression, such as
poetry, Libre and many other young women have managed to highlight and
protest patriarchy, anti-Black racism, Islamophobia, and socioeconomic
inequality affecting their neighborhood. In this article, we aim to explore how
racialized women artists from stigmatized neighborhoods reflect on the
dilemmas that condition their work when using artistic expressions to make
their voices heard and counter inequality and society’s stereotypical narratives
of themselves and their neighborhood. ”

„In this article, we analyze the ways in which women artists are affected by
gendered ethnic stereotypes, with reference to what Patricia Hill Collins has
called ‘controlling images’. According to Collins (2000), the stereotypical
images circulating in society are ‘designed to make racism, sexism, poverty, and
other forms of social injustice appear to be natural and inevitable parts of
everyday life’ (p. 69), thereby emphasizing the systematic ways in which
stereotypes perpetuate structural discrimination. These are the structures within
which the women in this article navigate their lives, and through various artistic
expressions negotiate and sometimes counter the ‘controlling images’ as a way
of formulating their own sense of identity.”

TRADUCERE: În ultimii ani, femeile din Suedia, aparținând generației de

imigranți, și-au folosit vocea pentru a lupta împotriva rasismului și a inegalității
sociale proeminente în rândul dezbaterilor publice. Aceste femei s-au folosit de
artă pentru a lupta împotriva stereotipurilor atribuite atât lor cât și comunităților
din care făceau parte. Bazat pe interviurile din două proiecte de cercetare, acest
articol își propune să înțeleagă complexitatea din spatele utilizării artei pentru a
protesta împotriva rasismului și a stereotipurilor. Prin intermediul exprimării
artistice, ca poezia, multe femei tinere au reușit să protesteze împotriva
societății patriarhale, a rasismului și a inegalității socio-economice care le
afectează cartierul.

b. Fișați articole din revistele USV și din revistele altor universități.

https://usv.ro/cercetare/reviste-stiintifice/

SURSA 13: ALECSE, Anca-Elena PUHA. "Ipostaze ale feminismului şi

literatura feminină în spațiul românesc." Meridian Critic 31.2 (2018)

-Poetele optzeciste, considerate de critică a fi atipice faţă de „modelul” feminin

anterior, au sesizat preconcepţii care încă planau asupra lumii literare în anii
‘80. În acest sens, Magda Cârneci mărturisea într-o anchetă realizată de
Ruxandra Cesereanu – Masculin versus Feminin în literatura română: „Îmi aduc
totuşi aminte că la începutul anilor ‘80, această diferenţă de gen reprezenta o
constrângere, o defavorizare, căci scriitoarele debutante erau mult mai puţin
numeroase decât colegii bărbaţi, mai ales în domeniul prozei, teatrului şi eseului
(de pildă, în volumul colectiv de proză optzecistă Desant nu figurează nicio
femeie). Iar tinerii noştri colegi de atunci, nu toţi dar mulţi dintre ei, aveau încă
optica «avantajului sexual», ca să zic aşa, care le-a dat din start mai multe şanse
decât nouă, fetelor, în competiţia acerbă pentru originalitate şi întâietate. […]
Îmi aduc aminte, de pildă, că ar fi trebuit să fac parte şi eu din echipa volumului
Aer cu diamante, din care finalmente am fost exclusă.” [Cârneci, 2002: 106]

-Mircea Cărtărescu vorbeşte despre tendinţa postmodernismului de recuperare

şi integrare a unor zone marginale ale societăţii în actul literar: „Pluralizarea
perspectivelor în istoria, critica şi teoria literară nu priveşte numai includerea
paraliteraturii (şi, implicit, valorificarea kitsch-ului ca sursă de expresivitate
artistică), ci şi o atenţie sporită acordată unor domenii ale marginalităţii literare,
extrem de active în culturile occidentale, dar abia incipiente în literatura
română, unde trebuie să ne aşteptăm la o augmentare a fenomenului în anii
următori. Este vorba despre literatura «minoritarilor» (naţionali, rasiali, de
gender – femeile, homosexualii, lesbienele – etc.), a căror voce se aude cu tot
mai multă putere în lumea democratică de pretutindeni.” [Cărtărescu, 2010:
220]

c. Fișați articole în PDF de pe GOOGLE ACADEMIC.

SURSA 14: Cândea, Monica Dana. "Etică şi comunicare. Scriitura

feminină şi jurnalul intim." Buletin Stiintific, seria A, Fascicula Filologie
23.1 (2014): 147-151

-„În aceste condiții culturale, feministele au pus problema exprimării

„autentice” a femeilor, a unei scriituri autentice. Dacă femeile au în cele din
urmă acces la discursul public, îndeosebi la literatură și cultură, atunci se pune
problema acceptării normelor tradiționale strict masculine cu privire la teme,
modalități stilistice. Unele feministe au propus găsirea unor moduri de a scrie
care să recunoască și să încerce să exprime „diferența” femeilor. Aceasta nu
înseamnă că ele vor scrie despre lucruri diferite, sau vor reface în totalitate un
stil literar, sau chiar limba în sine. Literatura scrisă de femei este, cu siguranță,
un fel de teritoriu distinct în ansamblul literaturii diferitelor epoci sau popoare,
în primul rând pentru că femeile care s-au îndeletnicit cu scrisul erau mult mai
puține decât bărbații, iar în al doilea rând pentru că erau supuse unui filtru critic
masculin, care le pune în evidență secundaritatea.”

-„Cercetătoarea Bianca Burțea-Cernat, în studiul consacrat scriitoarelor

interbelice, pornește de la premisa că literatura feminină este „un caz aparte al
marginalității literare”, subliniind astfel fenomenul istoric îndelungat al
secundarității femeilor într-o lume condusă, dominată în exclusivitate de
bărbați. Un aspect absent din cercetarea românească, pe care îl semnalează
critica și care ni se pare în egală măsură demn de luat în discuție, este cel al
afirmării femeilor scriitoare în spațiul românesc, precum și atitudinea criticii,
prin excelență masculină, față de acest fenomen.”

-„G. Călinescu susţinea că femeilor le lipseşte în scris: „interesul pentru ideile

generale, pentru finalităţile îndepărtate ale universului, pentru simboluri, pentru
problema morţii cosmice. Viaţa simţurilor, a căminului şi a societăţii, cu
încrederea implicită în aceste valori, sunt singurele aspecte cultivate.” Acest tip
de aprecieri, care converg spre ideea că literatura scrisă de femei se rezumă la
analiza psihologică şi la domeniul experienţelor erotice, se dovedesc
superficiale şi reducţioniste, deoarece autoanaliza lucidă sau erotismul nu
lipsesc nici din literatura scrisă de bărbaţi, astfel încât poziţia lui Eugen Negrici
ne apare a fi cea mai apropiată de adevăr: „Nici stilul, nici viziunea artistică şi
nici planul moralei actului creator nu furnizează destule argumente viabile
pentru a ataşa un sex literaturii.”

-„Concluzia criticului în urma analizei unor opere particulare este însă una
justă, apreciind că „literatura scrisă de femei nu e radical diferită de cea scrisă
de bărbați […]; meritul său rămâne oricum incontestabil, căci a avut inteligența
și bunul simț de a integra literatura bună scrisă de femei într-o paradigmă
generală a valorii pe care a numit-o masculină.”

SURSA 15: Corcinschi, Nina. "Literatura nu are sex." Metaliteratură 39.1

(2015): 23-25.

-„Deși, astăzi statutul femeii s-a modificat sub semnul emancipării și al

recunoașterii valorii sale atât în plan literar, cât și cel social-politic, literatura
scrisă de femei mai cade sub incidența prejudecăților feministe, misogine.”
-„Există multe poncife de receptare a literaturii scrise de femei, mai ales când
criticii sunt bărbaţi. Femeile care scriu bine, „scriu ca bărbaţii”, au o „tăietură
macho”, nu poetizează, nu liricizează textul. De obicei, când o femeie e foarte
bună scriitoare, urmează un cor de mirare critică, ceva absolut dezagreabil, iar
în subtextul acestei atitudini e vechea întrebare machistă: „A cui e?”

SURSA 16: Ionoaia, Lavinia, Mişcarea feministă şi impunerea literaturii

femeilor în perioada interbelică, Volumul IX, Nr. 3, septembrie 2013, Studii
de Ştiinţă şi Cultură 03:85-90.

-„Cotidianul „Adevărul” este un alt ziar, care prin rubrica pe care o găzduieste
în ultimul său an de apariţie (1937), susţine emanciparea femeii. Sub titlul
Femei între ele (după nuvela Hortensiei Papadat-Bengescu), sunt cuprinse
materiale dedicate în întregime femeilor si scrise în întregime de femei. În
cadrul acestei rubrici semnează pe parcursul apariţiei sale un număr însemnat de
femei, din domenii variate de activitate: scriitoare, profesoare, juriste,
practicante ale medicinei, jurnaliste: Izabela Sadoveanu, Hortensia Papadat-
Bengescu, Sofia Nădejde, Claudia Millian, Profira Sadoveanu, Coca Farago,
Sanda Movilă, Ticu Archip, Lucia Demetrius, Sorana Ţopa, Alice Gabrielescu,
Sidonia Drăgusanu, Lucreţia Nissim, Valeria Mitru etc.”

-„Nu doar femeile sunt preocupate de aspectele aparent frivole ale modei și
vestimentaţiei; voci literare importante au reacţii la aceste subiecte, le oferă
spaţiu de discuţie, chiar dacă pentru a le critica. În „Bilete de papagal”, Tudor
Arghezi ia atitudine împotriva schimbărilor de atitudine feminină, care dăunau
„imaginii tradiţionale feminine”: „Rochiile cucoanelor încep prea jos, pentru a
se isprăvi prea sus. Pantofii sunt la o muchie de cuţit, scumpindu-se si pantofii
si rochiile în proporţia în care se micsorează”.

-„În 1925 se înfiinţează Societatea Scriitoarelor Române, recunoscută juridic în

1926, o fracţiune a Societăţii Sciitorilor Români, apărută ca o reacţie la
discriminarea resimţită de către scriitoare din partea colegilor de breaslă. Cea
mai revoltată dintre cele cincizeci de membre ale acestei societăţi este sora lui
A.D.Xenopol, Adela Xenopol, care semnează în „Revista Scriitoarei”, organul
de presă al societăţii, articolul-program intitulat La merit egal, drept egal.”

SURSA 17: „ Ala MORCOV, IDEE ȘI SENTIMENT ÎN POEZIA

FEMININĂ CONTEMPORANĂ, masterandă, Facultatea Litere CZU:
821.135.1-1.09

-„Indiscutabil este faptul că în literatura română imaginea standard a feminității

e văzută din perspectiva Autorului, căruia i se datorează formulele clișeizate de
tipul eternul feminin/misterul feminin/misterul feminității, inefabilul feminin
ș.a. cu toate acestea există scriitori care nu acceptă diferențierea literaturii, în
special, a poeziei, conform criteriilor gender.”

SURSA 18: Prus, Elena, Dimensiunea feminină a canonului literar din

perspectiva egalității de gen, Intertext 35.3-4 (2015): 161-166

-„În Lumea femeilor, filozoful Alain Touraine argumentează că femeile creează

o nouă cultură, definind natura istorică și cea socială a acestei răsturnări
culturale. Emanciparea constă în afirmarea femeilor ca subiecte libere și este
legată de ideea dreptului la libertate și creație, care „așează în centrul
preocupărilor lor un raport creativ vizavi de ele însele” (Lumea femeilor, 33).”

-„Având la bază criteriul valorii estetice, Canonul occidental al lui Harold

Bloom include 26 de scriitori, „aleși în funcție de următoarele criterii: caracterul
lor reprezentativ pentru specificul național, pe de o parte, sau pentru o anumită
epocă, pe de altă parte, precum și importanța lor în cadrul unui anumit gen
literar” (Martin 12,13, subl. autorului), dar și stranietatea, adică originalitatea
radicală. Harold Bloom definește canonul în afara și chiar în opoziție cu tradiția.
[...] Constituindu-se ca depășire a tradiției, canonul lui Harold Bloom totuși nu a
inclus niciodată vreo autoare femeie (de altfel, ca și alte canoane), pe care ar fi
depistat-o în virtutea criteriilor stabilite: „Din perspectiva sa generală, canonul
desemnează ceea ce profesorii universitari, criticii sau alte autorități
instituționale consideră a reprezenta literatura importantă, scrise de personalități
universale cunoscute, aproape întotdeauna masculine, aproape întotdeauna
privilegiate” (Nicolae 160).”

-„Dacă în prima jumătate a secolului XX revoluțiile de sensibilitate feminine s-

au consumat mai ales în planul creației, în cea de-a doua jumătate ele s-au
instalat în zona criticii – fenomenologia acestor revoluții este detaliată în
numeroase lucrări de specialitate, cu vigoarea reformulărilor conceptuale și
operaționale specifice. Și conștiința de sine a literaturii feminine s-a radicalizat,
responsabilitatea actului critic față de literatură fiind, în concluzie mai mare ca
oricând.”

SURSA 19: Nechita, Alina Maria, Ipostaze ale personajului feminin în

literatura română interbelică, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2019

-„Convinsă de egalitatea dintre sexe, femeia dintre cele două războaie mondiale
şi personajul feminin cunosc o serie de mutaţii semnificative, care ajută la
conturarea unor noi standarde la nivel social. Literatura interbelică – consideră
autoarea – oferă numeroase personaje feminine cu evoluţii spectaculoase. Marea
varietate a tipologiei surprinde o lume aflată în plin proces de înnoire, ce
încearcă să se sincronizeze cu societatea occidentală”.

-„Perioada interbelică reprezintă un interval de maximă efervescenţă culturală.

În numai câţiva ani, romanul românesc reuşeşte să se sincronizeze cu marele
roman european, o asemenea metamorfoză producând mutaţii importante şi în
condiţia personajului literar. Deja în 1926, Garabet Ibrăileanu a publicat în
revista „Viaţa românească” articolul intitulat Creaţie şi analiză. Studiul este
important deoarece propune o primă tipologie a speciei-rege, dar şi prin
observaţiile interesante despre condiţia personajelor. În viziunea criticului,
personajele secundare pot să fie mai frapante decât cele principale. Observaţiile
exegetului pornesc de la realităţile sociale ale timpului, în care rolul femeii se
reducea la grija gospodăriei şi la educarea copiilor. Pornind de la romanele de
factură balzaciană, Ibrăileanu constată faptul că nu există în literatură tipuri de
femei aşa de vii, care să sară din pagini şi să capete o individualitate de sine
stătătoare precum principalele tipuri de bărbaţi.”

SURSA 20: Mureșan, Petronela, FEMININE LITERATURE-

CONTROVERSIES AND THEORIES, Iulian Boldea (Editor) - Literature,
Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press,
Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9 662 Section: Literature

-„Literatura feminină a fost un concept mult discutat, pentru că sunt câteva

prejudecăţi legate de ea, care vin din trecut şi, care, în mod paradoxal, ocupă
două extreme. Prima echivalează poezia feminină cu o exprimare dulceagă, cu
înfloriturile, cu viziunea romanţioasă. Însă, dacă ne gândim la modernism şi la
recuperarea din anii 60, am putea pune sub semnul femininului întreaga
perioadă: poezia Anei Blandiana era la fel de împodobită ca aceea a lui Ioan
Alexandru sau textele Gabrielei Melinescu aveau aceleaşi metafore graţioase ca
şi poemele lui Nichita Stănescu. Cea de-a doua extremă a început să se
contureze încă din anii 70, odată cu textele agresive şi ieşite din tipar ale
Angelei Marinescu.”

-„Se poate admite că diferenţa dintre sexe chiar există, nu este doar un simplu
construct cultural al bărbaţilor pentru a-şi impune dominaţia. Şi că este foarte
firesc ca ea să fie tematizată literar şi discutată, odată cu o dezinhibare a
limbajului.”

-„În anii `90, percepţia asupra temei în discuţie a fost schimbată. Nouăzecistele
au o poezie agresivă, dură, atât în limbaj, cât şi în conţinut. A fost, prin urmare
simplu să se considere poezia feminină obscenă, indecentă, cu probleme
menstruale şi cu o anume doză de isterie. În domeniul literaturii române,
monopolizat de bărbaţi, scriitura feminină militează pentru o transformare reală
a practicilor socio-culturale patriarhale. Literatura făcută de femei nu are însă un
caracter militant, unul ce ar sugera o legătură cu mişcarea ,,Women`s
Litteration” din anii `60 şi de la începutul deceniului următor.”

-„Dar în fond, ce este literatura feminină? Termenul de feminism era un

neologism împrumutat de către pionierele sufragismului din Anglia anului 1880,
din vocabularul medical, unde desemna lipsa de virilitate constatată la unii
bărbaţi. Ar fi literatura mişcării sociale care susţine egalitatea în drepturi a
femeii cu bărbatul în toate sferele activităţii sociale sau o literatură înglobând
totalitatea însuşirilor şi a trăsăturilor ce alcătuiesc specificul caracterului
feminin?”

-„Conceptul ,,de literatură feminină” este folosit printre cei dintâi la noi de
George Călinescu. Eugen Lovinescu susţine teoria incompatibilităţii
dintre ,,vocaţia feminină” şi cea literară: ,,Literatura nu este în genere o vocaţie
feminină, ci bărbătească. La noi nu se cunosc decât puţine cazuri de vocaţie
feminină, dincolo de relaţii sentimentale. De obicei, este un simplu popas între
două aventuri, o forţă neîntrebuinţată momentan în preocupări mai esenţiale.”
Este replica adresată unei tinere doamne, care îi declarase, cam agresiv, că
literatura este pentru ea ,,un imperativ al existenţei”. Lovinescu nu a manifestat
însă niciun fel de discriminări legate de persoana scriitorului. Pentru el,
literatura feminină înseamnă instinctualitate, pudoare, sentimentalism, lirism,
subiectivitate, misterul feminin.”

-„În epoca interbelică , cenaclul Sburătorul din Bucureşti a susţinut şi stimulat

opera în proză a Hortensiei Papadat-Bengescu. După 1945, activitatea literară a
femeilor a fost îngrădită doar de dogmele politice ale regimului. Fiecare nou
deceniu de după 1950 a impus personalităţi distincte ale scrisului feminin.
Astfel, printre şaizecişti se remarcă Ana Blandiana, Gabriela Melinescu,
Constanţa Buzea, Sânziana Pop.”
d. Accesați resursele științifice Enformation.
https://www.e-nformation.ro/
e. Folosiți dicționarele sau tratatele de specialitate pentru a defini
conceptele cheie și conceptele specifice.
SURSA 21: SORIN CRISTEA, DICŢIONAR DE TERMENI
PEDAGOGICI, EDITURA DIDACTICĂ Şl PEDAGOGICĂ, R.A-
BUCUREŞTI, 1998
- „CERCETAREA PEDAGOGICĂ- Cercetarea pedagogică reprezintă un tip
special de cercetare ştiinţifică angajată la nivelul activităţii de educaţie.
Investigaţia propusă, realizabilă în condiţii de intra, inter şi frans-disciplinaritate
este situată la linia de intersecţie dintre cercetarea fundamentală şi cercetarea
aplicată, cercetarea normativă şi cercetarea operaţională, cercetarea filosofică şi
cercetarea-acţiune, cercetarea prospectivă şi cercetarea retrospectivă.”
f. Documentați-vă din enciclopedii, teze de doctorat, cursuri, documente
legislative, programe școlare etc.

SURSA 22: PROGRAME ŞCOLARE CICLUL SUPERIOR AL

LICEULUI, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XI-A,
Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 3252 / 13.02.2006 București, 2006

„b. Perioada interbelică. Orientări tematice în romanul interbelic – se vor studia

2 texte de bază, câte unul dintre următoarele arii tematice:

- un roman psihologic (Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, Ultima noapte

de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Concert din muzică de
Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de Garabet Ibrăileanu, Ioana sau
Jocurile Daniei de Anton Holban, Gib Mihăescu, Rusoaica etc.)
- un roman al experienţei (Nuntă în cer, Maitreyi de Mircea Eliade, Întâmplări
din irealitatea imediată de Max Blecher etc.)”

SURSA 23: Cambridge International Assessment International Education

(2021-2023)https://www.cambridgeinternational.org/Images/502967-2021-
2023-syllabus.pdf

„Set texts for examination in 2021 continued. Paper 4 Pre- and Post-1900
Poetry and Prose
Learners study two set texts, one from Section A and one from Section B. They
must study one poetry text and one prose text.
Candidates answer two questions. They answer one question from each section.
One question must be on a poetry text and one question must be on a prose text.
Section A Pre-1900 Poetry and Prose
Geoffrey Chaucer- The Knight’s Tale
Emily Dickinson-Selected Poems
John Milton-Paradise Lost: Books IX and X (1674)
Jane Austen-Persuasion
Thomas Hardy-Tess of the D’Urbervilles
Charles Dickens- Oliver Twist

Section B Post-1900 Poetry and Prose

Derek Walcott-Selected Poems
Stephen Spender-Selected Poems
Jackie Kay-Selected Poems from Darling: New & Selected Poems
Virginia Woolf-Mrs Dalloway
Margaret Atwood-The Handmaid’s Tale
Barbara Kingsolver-The Poisonwood Bible”
SURSA 24: Third Wave Feminism. A Critical Exploration. Expanded
Second Edition, Edited by Stacy Gillis, Gillian Howie and Rebecca
Munford, Palgrave Macmillan
`Third wave feminism, from my perspective, offers a mixture of the
technological and the domestic.[...] The disembodiment of the sexed body
promised by cyberculture is counterpoised by this provocative yet enchanting
flirtation with femalecentred certainties, thus accurately reflecting the maze of
social contradictions in which a third (or first or second?) wave feminist would
find themselves. [...] I found myself once again caring that I am a feminist,
whatever the era. ` (Foreword, p. XIX).

TRADUCERE: Din perspectiva mea, al treilea val de feminism oferă o mixtură

de tehnologic și domestic. Decorporalizarea corpului sexualizat promis de
cultura syber este contracarată de provocativa, chiar încântătoare fliltrare a
reliatăților centrare pe femei, astfel reflectând labirintul social al contradicțiilor
într-un al treilea (sau primul sau al doilea?) val în care feministele se pot regăsi.
Mă regăsesc încă o dată în ipostaza unei feministe, indiferent de epocă.

SURSA 25: PAMFIL, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art,

București, 2016
„Există însă o zonă de care didactica literaturii este integral responsabilă, și
anume învățarea a două strategii fundamentale, strategii care permit întâlnirea
autentică a elevului cu literatura și deci formarea bibliotecii interioare. Mă refer
la aducerea aproape a cărților prin înțelegere (construcție de sens) și prin
interpretare (construcție de semnificație), dar și la aproprierea semnificațiilor
relevante pentru viața cititorului, la asimilarea, la însușirea lor.” (p. 8)
„Alese cu scopul de a susține demonstrația, textele-suport sunt legate câte trei,
prin noduri precare, numite după cum urmează: <oameni și cercuri> (Grand
Hotel Victoria Română de I. L. Caragiale, Lacustră de George Bacovia și
Rinocerii de Eugen Ionescu, <oameni și îngeri> Zburătoare de consum de Ana
Blandiana, Tare sunt singur, Doamne și pieziș! de Tudor Arghezi și Lupta cu
îngerul de Vasile Voiculescu.....etc.” (p. 13)
„Pe tot parcursul secolului XX, școala europeană a concretizat, în mod selectiv
și divers, potențialul formativ excepțional al literaturii, într-o diversitate
deconcertantă, generată de dinamica politicilor educaționale și de transformarea
continuă a discursului teoretic despre literatură și lectură.” (p.89)
„Cunoașterea modelelor curriculare permite nu doar lectura programelor, ci și
conștientizarea de către profesori a <pre-concepțiilor>, a <pre-judecăților> care
determină propria lor raportare la literatură; un tip de raportare cristalizat, de
cele mai multe ori, în liceu și în facultate, și reflectat în toate activitățile
didactice; în metadiscursul transmis elevilor, în întrebările care ghidează
receptarea, în sarcinile de lucru” (p. 113)

SURSA 26: ANTONESCU, Florin, Tribuna învățământului, Planuri

europene de promovare a egalității de gen și emancipării femeilor, Florin
Antonescu- 25/11/2020
https://tribunainvatamantului.ro/planuri-europene-de-promovare-a-egalitatii-de-
gen-si-emanciparii-femeilor/

Aprecierea de pornire a demersului este că „deși s-au realizat câteva progrese

semnificative, dar inegale, în ceea ce privește promovarea drepturilor femeilor
și fetelor, nicio țară din lume nu a avansat suficient de mult pentru a putea
realiza obiectivul egalității de gen și al emancipării tuturor femeilor și fetelor
până în 2030. În plus, consecințele sanitare și socioeconomice ale crizei
provocate de pandemia de Covid-19 afectează în mod disproporționat femeile și
fetele. De exemplu, dat fiind că, procentual, mai multe femei lucrează fără
forme legale și în sectoare vulnerabile, rata de pierdere a locului de muncă în
rândul femeilor este de 1,8 ori mai mare decât în rândul bărbaților. Rata sărăciei
în rândul femeilor ar putea crește cu 9,1 %”.
La nivel europeană, este reiterat obiectivul-cheie al noului plan de acțiune, care
este „să contribuie la capacitarea femeilor, a fetelor și a tinerilor, astfel încât
aceștia să își exercite pe deplin drepturile și să participe mai mult la viața
politică, economică, socială și culturală. PAEG III sprijină cu fermitate
participarea fetelor și a femeilor și asumarea de către acestea a unor roluri de
lider, promovându-le, de exemplu, prin programe de guvernanță și reforme ale
administrației publice. PAEG III va promova o abordare transformatoare și
intersecțională și va integra perspectiva de gen în toate politicile și acțiunile.
Planul de acțiune vizează abordarea cauzelor structurale ale inegalității de gen și
ale discriminării bazate pe gen, inclusiv prin implicarea activă a bărbaților și a
băieților în combaterea rolurilor și a stereotipurilor de gen. În sfârșit, pentru a
nu lăsa pe nimeni în urmă, planul de acțiune urmărește să abordeze toate
dimensiunile intersecționale ale discriminării, acordând o atenție deosebită, de
exemplu, femeilor cu handicap, femeilor migrante și discriminării pe criterii de
vârstă sau orientare sexuală”.

SURSA 27: ANTONESCU, Florin, Tribuna Învățământului, Iohannis:

România Educată creează condiții pentru promovarea egalității de gen-
02/11/2022
Iohannis: România Educată creează condiții pentru promovarea egalității de gen
(tribunainvatamantului.ro)

Prezent la conferința internațională „Femeile parlamentare din România și

promovarea egalității de gen ca angajament național”, președintele Klaus
Iohannis a reiterat cerința acordării de șanse și condiții egale de afirmare a
tuturor cetățenilor și, implicit, de eliminare a discriminării și excluderii.
Referitor la rolul educației în acest sens, președintele Klaus Iohannis a spus:
Atunci când la nivelul unei societăți încă persistă atitudini și concepții tributare
unor mentalități învechite, comportamentele discriminatorii sunt perpetuate și
deseori ignorate. Complementar educației, avem nevoie de o legislație care să
ne apropie de îndeplinirea obiectivului privind egalitatea de gen în toate
aspectele societății, care să protejeze și să promoveze potențialul extraordinar
de care dispun femeile. Totodată, este nevoie și de implicarea fiecăruia dintre
noi pentru a combate discriminarea, stereotipurile de gen, comportamentul
misogin și prejudecățile.

SURSA 28: PERSPECTIVE, Numărul 1 (30)/ 2015, Ce rost (mai) are să

predăm literatura?, Monica Onojescu

„Florin Bican: [...] literatura ar trebui predată ca o ștafetă. Existența literaturii

nu presupune doar scrierea, ci și citirea ei. Chiar scrisă și publicată, fără a fi
consumată de membrii societății, literatura nu se poate perpetua. Deci <nu se
pune>. Însă deprinderea de a consuma literatură nu apare spontan, ea trebuie
cultivată. [...] Ce rost mai are să predăm literatura? Păi are… Pentru că doar
predând-o îi asigurăm existența și, odată cu a ei, și pe a noastră. Poate că înainte
de a preda literatura în școli, profesorii ar trebui să-i intruiască pe elevi că
literatura este un drept fundamental al lor. Ca mai toată lumea, elevii sunt foarte
interesați de drepturile lor. Cu câr vor înțelege mai repede că și literatura face
parte din aceste drepturi și se vor prevala de ea, cu atât mai bine. ” (p. 117)

„Daniel Kițu: Suntem în clipul Pink Floyd din The Wall, citez: <Lăsați copiii în
pace!> [...] Ne sofisticăm și ne simțim autosuficienți la capitolul PROGRAMĂ.
Copiii cer schimbarea PROGRAMEI. SCHIMBAȚI PROGRAMA! Lăsați
manualele să respire! Copiii vor să fie eliberați de clișee! LITERATURA DIN
MANUALELE ȘCOLARE A ÎMBĂTRÂNIT ÎNGROZITOR!” (p. 124)
☺ 4. Sistematizaţi direcţiile din bibliografia studiată şi definiţi-vă propriul
cadru teoretic.

Scrieți ideile din articolele care vă vor ajuta să construiți propriul cadru teoretic,
precizând sursele de documentare.

Am pornit în cercetarea noastră de la un nivel macro, analizând curentul care ia

amploare în spațiul european, dar și la nivel global, și anume feminismul, care
nu se manifestă doar în domeniul social, economic și cultural, dar și în
domeniul educațional și instituțional, precum putem observa în SURSA 2,
dorindu-se astfel egalitate de gen și în organizații și instituții școlare (gimnaziu,
liceu și universitate). De asemenea, se consideră adesea într-o soeocietate
patriarhală că rolul femeii este „la margine”, iar ideea centrală a feminismului
este aceea de a o aduce pe aceasta într-o poziție de egalitate cu bărbatul într-o
societate care este majoritar dominată de bărbatul alb și „civilizat”, ceea ce ne
sugerează șo SURSA 3. Totodată, în SURSA 1 observăm o conștientizare la
scară a largă a fenomenului și a societății actuale care este îmbibată de
tradiționalism și de patriarhat. De altfel, această perspectivă macro ne ajută să
înțelegem și mentalitatea europeană care a adoptat feminismul în rădăcinile
sale. Cum am aflat acest lucru? Am comparat programa școlară din Anglia cu
cea din România, fiindcă mentalitatea socială se manifestă cel mai puternic în
școli. Ce am descoperit? În Anglia scriitoarele au un statut privilegiat, numărul
acestora este egal cu cel al scriitorilor (SURSA 23), întâlnind nume precum cel
al Virginiei Woolf, o bine cunoscută militantă a drepturilor femeilor, dar și
numele romancierei Jane Austen. În programa din România pentru clasa a XI-a
scriitoarele lipsesc cu desăvârșire, regăsindu-se, într-adevăr, numele Hortensiei
Papat-Bengescu, însă, în cele mai multe cazuri, aceasta nu se studiază (SURSA
22). Când vine vorba despre imaginea femeii în societatea actuală, aceasta este
încă percepută asemenea alterității, iar în structurile sociale bărbații se
raportează la femei dintr-o perspectivă falo-centrică, femeia având doar calitatea
de ALTA. (SURSA 6) O perspectivă frapantă este cea din SURSA 8 în care se
sugerează faptul că societatea este structurată în jurul discursului dominant, iar
mentalitățile sunt formate de un discurs centrat pe viziunea masculină, un
discurs fără vreo bază puternică, iar autorii exemplifică utilizând termeni care
denotă meserii în limba engleză: policeman, fireman. Tot din această sursă am
extras o idee esențială, anume că societatea patriarhală este o entitate continuă,
iar majoritatea realităților sunt asemănate cu ideea de masculinitate, de aceea
patriarhatul se va perpetua dacă schimbarea nu începe prin elaborarea unui nou
discurs. De la nivelul social unde se manifestă mișcarea pentru emanciparea
femeilor, glisăm spre nivelul micro al literaturii, unde există o tendință de
afirmare a femeilor în literatură, după secole în care acestea au fost umbrite de
scriitorii de gen masculin. Acestea au existat și cu secole în urmă, însă operele
acestora au trecut prin filtrul criticii masculine, astfel literatura a simțit absența
acestora, ceea ce vedem evidențiat în SURSA 14, chiar George Călinescu
întregind ideea misogină că femeilor le aparține sensibilitatea și gospodăria.
După cum reiese și din sursa 23 și respectiv 24, inegalitatea dintre bărbați și
femei încă constituie o problemă de actualitate atât în România cât și la nivel
European. Femeile sunt tratate cu inferioritate și nu beneficiază de aceleași
drepturi ca bărbații. Acest lucru se poate observa și în educație, prin lipsa
autoarelor de genul feminin din literatura studiată în școli, după cum se
accentuează și în studiul de față. Astfel se perpetuează din generație în generație
același tip de mentalitate. O altă modalitate prin care se continuă această
inegalitate de gen este, după cum reiese din sursa 4, rușinea. Primul pas spre o
schimbare la nivelul întregii societăți este implementarea unor schimbări în
educație. Putem lua exemplul universităților din sursa 3, care au propus ca
curriculum să fie decolonizat și schimbat astfel încât să reprezinte și cultura
nativilor. În cazul studiului de față, programa reflectă o societate patriarhală
care exclude femeile din tot ceea ce ține de cultură. Studiul din sursa 6 și sursa
7 demonstrează că autoarele de genul feminin se lovesc mereu de prejudecăți iar
scriitura lor este evaluată diferit în comparație cu cea a bărbaților, acesta fiind
chiar unul dintre motivele pentru care literatura scrisă de femei lipsește din
programa românească. Femeilor le este atribuit, în mod stereotipic, un tip de
scriitură și un anumit rol social, diferit de cel al bărbaților, după cum
demonstrează și sursa 8. Femeile care scriu lucrări științifice sau nonficțiune,
sunt tratate diferit față de bărbații care fac același lucru, motiv pentru care
acestea nu sunt reprezentate nici în canonul literar. Exemplul din sursa 9 arată
că o schimbare este totuși posibilă, că unele probleme sociale pot fi rezolvate și
prin artă, după cum femeile din Suedia luptă prin intermediul poeziei împotriva
stereotipurilor și inegalității sociale. Sursa 10 ne dă detalii despre situația
nefavorabilă a scriitoarelor din România la începutul anilor ‘80, atunci când
diferența de gen reprezenta o defavorizare și o constrângere. Mircea Cărtărescu
dă detalii despre diferența dintre cultura românească și cea occidentală, unde se
acordă atenție zonelor marginale ale societății printre care se regăsesc și
femeile. În sursa 11 se continuă ideea literaturii scrise de femei că fiind un caz
de marginalizare literară. Deși nu este diferită radical față de literatura scrisă de
bărbați, ea a fost însă considerată secundară, fiind supusă unui filtru critic
masculin. Sursa 12 întărește aceeași idee, fiindcă literatura scrisă de femei a
fost mereu supusă unor prejudecăți misogine.

☺ 5. Definiţi „conceptele prime” (conceptele cheie).

Stabiliți cinci concepte cheie, în funcție de domeniile cercetării. Copiați

definițiile conceptelor cheie din dicționarele și din tratatele de specialitate.
Folosiți și dicționare scrise în limbi de circulație internațională. Precizați sursele
de documentare.

1. Feminism- The core of feminism is the belief that women are

subordinated to men in Western culture. Feminism seeks to liberate
women from this subordination and to reconstruct society in such a way
 that patriarchy is eliminated and a culture created that is fully inclusive of
women’s desires and purposes. There are many different kinds of
feminist theory but they all have these goals in common. (Cultural
Theory, Key Concepts, Routledge, 2007)

TRADUCERE: Centrul feminismului constă în ideea că femeile din

cultura occidentală sunt subordonate bărbaților. Feminismul încearcă să
elibereze femeile de sub această subordonare prin eliminarea societății
patriarhale și reconstruirea societății și a culturii astfel încât să includă
toate dorințele și scopurile femeilor. Deși există mai multe tipuri de
feminism dar toate au în vedere aceste scopuri.

2. Egalitate de gen- „Debutând la mijlocul anilor ’90, subiectul egalităţii de

gen, cu suportul său civic, academic, legislativ și instituţional s-a impus
treptat ca temă de analiză în dezbaterile teoretice și politice din România.
Cu toate acestea, tema nu s-a bucurat de o reală vizibilitate publică și nici
nu a produs efecte substanţiale în planul vieţii concrete. Pe tot acest
parcurs, atitudinile faţă de această problematică au pendulat între
ignorarea subiectului (considerat un subiect exotic, de import, fără
relevanţă pentru mediul social românesc), minimalizarea (întotdeauna
există alte priorităţi pe agenda publică) sau respingerea lui (fiind un
subiect incomod, care inflamează spiritele și pune în discuţie ordinea de
gen existentă) sau invocarea formală a egalităţii de gen.” (HURUBEAN,
Alina, Problematica egalității de gen, București, Vol.19, ISS.1, 2011,
https://www.proquest.com/openview/02d2756caf937e01cd19adb5e748ec
02/1?pq-origsite=gscholar&cbl=1036371 )

„Gender equality is increasingly framed as central to the realization of

both modernization and economic efficiency and its achievement present
as a key to good governance. ” (SQUIRES, Judith, The New Politics of
 Gender Equality, Palgrave Macmillan, Hampshire, 2007
https://books.google.ro/books?
hl=ro&lr=&id=xCBHEAAAQBAJ&oi=fnd&pg=PR1&dq=gender+equal
ity+&ots=m3cdewAjvZ&sig=3oOV24YILWZe7gHJF9iOgc6cwHs&redi
r_esc=y#v=onepage&q=gender%20equality&f=false )

TRADUCERE: Egalitatea de gen este din ce în ce mai privită ca fiind

esențială realizării modernizării și a eficenței economice și reușita
egalității de gen în prezent reprezintă cheia unei guvernări benefice.

3. Literatură feminină: „Nu se poate discuta într-o manieră foarte serioasă

despre „literatura feminină”. Există, fără doar și poate, o anumita
sensibilitate specifică sexului gingaș, există un anumit mod de a pricepe
lumea, dar toate acestea nu sunt virtuți ale literaturității. Dincolo de toate
atributele pe care i le atașăm, literatura se definește prin expresivitate,
care e impasibilă la diferențele de gen. De cele mai multe ori, feminismul
se plasează într-o zona a propagandei, mimând, ca orice extremism,
discursul literar sau doar folosindu-se de el. Or, a pretinde că valoarea ta
constă în diferența de gen înseamnă a te condamna de unul singur la
minorat” (PETRAN, Delia Monica, Femeia și jurnalul. Literatura
feminină: un concept controversat, Educaţia lingvistică şi literară în
contextul dezvoltării valorilor general-umane, Ediția 2, 2021, Conferința
"Educaţia lingvistică şi literară în contextul dezvoltării valorilor general-
umane", Chişinău, Moldova, 20 mai 2021
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/107-109_27.pdf ) „Sunt
puţini scriitori-femei care ar fi putut crea literatură feminină puternică
însă şi atunci se pare că CEVA împiedică realizarea literară. Să fie vorba
de teama de a nu desconspira MISTERUL FEMININ?” (Ibidem, p. 109)
„Feminist criticism opposes patriarchy and all the male-centered and
male-dominated critical theories. It believes so as to reject reigning
patriarchal ideology as superior. It believes that concepts of gender are
cultural constructs; they are not product of nature. An authentic picture of
female experience, feminine sensibility and its oppression be analyzed
afresh, is the insistence of the feminist critics today. Despite of all
varieties in feminism, feminist criticism has become to stay a
homogenous critical theory. Women writers embraced language as a
means of liberation in a more comprehensive way: Simone de Beauvoir’s
‘The Second Sex’ and Betty Friedan’s ‘The Feminine Mystique’ helped
establish basic feminist beliefs that laid the foundation for women’s
organizations fighting for equality and basic rights.” (Azadeh
Mehrpouyan ,Seyedeh Samereh Abbasnezhad Banehmir, Feminism and
feminine culture in modern women writers’ works: with special reference
to Anne Sexton and Audre Lorde, 2014, published by Elsevier Ltd.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814061667)

TRADUCERE: Critica feministă se opune patriarhatului și tuturor

teoriile critice centrale pe bărbat și dominate de acesta. Se consideră
aceasta pentru a se respinge suveranitatea patriarhatului ca fiind
superioară. Se consideră că anumite concepte precum cel de gen sunt doar
constructe culturale, nu sunt produse naturale ale societății. O imagine
autentică a experienței feminine, a sensibilității feminine și supunerea
acestora se pot analiza dintr-o perspectivă nouă, pe aceasta insistă critica
feministă de astăzi. Lăsând deoparte toate variantele feminismului, critica
feministă a devenit o teorie literară sustenabilă. Scriitoarele au îmbrățișat
limba asemenea unei modalități de eliberare într-un mod foarte
convingător: „Al doilea sex” de Simone de Beauvoir’s și „Mistica
feminină” au ajutat să se creeze o bază a credinței feministe care a
 construit fundația organizațiilor feministe care luptă pentru egalitate și
pentru drepturi de bază. ”

4. Canon literar - „În esenţă, cercetătorii români nu au cum înţelege prin

canonul literar altceva decât înţelege toată lumea, adică – după expresia
lui Bloom – un „catalog de autori acceptaţi”, de autori-model, exemplari
ca valoare estetică, originalitate şi putere de influenţare, autori ai unor
opere de referinţă, mari repere, ca şi „absolute”, ale unei culturi.” (Marin
Mincu, Canon şi canonizare, Craiova, Editura Pontica, 2003)
„Agenţii şi responsabilii pentru promovarea şi menţinerea canonului sunt
criticii literari, antologatorii şi profesorii care comentează şi predau
anumiţi autori, stabilesc listele curriculare şi orientează standardele
evaluative, pedagogice şi de lectură.” (Cosana Nicolae, Canon, canonic:
mutații valorice în literature americană contemporană, Univers
Enciclopedic, 2006)
5. Sexism- Sexism is gender-based prejudice or discrimination. As with
other forms of prejudice and discrimination, it functions to maintain
status and power differences between groups in society. One
manifestation of sexism involves prejudice and discrimination against
girls and women who seek to achieve in prestigious fields traditionally
associated with males.
TRADUCERE: Sexismul este o manifestație a prejudecății și
discriminării bazate pe gen. La fel ca alte forme ale prejudecății și
discriminării, ea are ca scop menținerea statului și puterii unor grupuri în
societate. O manifestare a sexismului are în vedere prejudecățile și
discriminarea împotriva fetelor și femeilor ce încearcă să se integreze în
domenii ce sunt asociate în mod tradițional cu bărbații. (Liben, S. Lynn,
Bigler, S. Rebecca, The Role of Gender in Educational Contexts and
Outcomes, Volume 47, 2014)
 Harold Bloom afirma în Canonul Occidental că literatura este a „marilor
bărbați albi, europeni, iluştri și morți” („dead great white male
europeans”) (https://www.scribd.com/document/403796723/Canonul-
Occidental-lit-Comp-ii)

☺ 6. Transformaţi „conceptele prime” în „concepte specifice”.

☺ 7. Stabiliţi dimensiunile comune pentru conceptele utilizate.

☺ 8. Operaţionalizaţi fiecare dimensiune în indicatori.

Domeniu Concept Termen Dimensiune Indicatori

cheie specific

Literatură Feminism Feminismul Curriculară Metoda

Studii de la nivelul (programa sociogramei
culturale studiului școlară) (studiul
literaturii relațiilor
române. interpersonale)

Educație Egalitate Egalitate de Programa de Introducerea

gen la opționalul scriitoarelor cu
pentru clasa a operă valoroasă
XI-a, profil la un opțional
uman. la clasa a XI-a.

Literatură Literatură Literatua Dimensiunea Replicarea

feminină feminină concretă a experimentului
considerată textelor din SURSA 6
clișeu. literare, a la clasa a XI-a.
 operelor. (analiza și
scrierea unor
fragmente de
text)

Literatură Canon Canon Dimensiunea Criterii de

literar valorică a selectare a
textelor operelor
literare scrise literare:
de autoare 1. valoric
din literatura 2. istoric
română și 3. geografic
universală. 4. mentalități
5. receptare
critică (premii)

Literatură Sexism În Sistem de Introducerea în

Educație defavoarea învățământ programa
femeilor pentru liceu,
clasele IX-XII,
a unor
scriitoare
valoroase
pentru a se
înlătura
prejudecățile și
stereotipurile.
☺ 9. Considerând că o ipoteză este o opţiune intre două sau mai multe
posibilităţi, o legătură probabilă între faptele de observaţie şi totodată o
întrebare căreia i se caută un răspuns, formulaţi 3 ipoteze pentru
cercetarea propusă.

Ipoteza generală: Prejudecățile și stereotipurile întreținute de programa școlară

pot fi înlăturate prin conștientizarea lor într-un nou curriculum.

Ipoteza secundară: Dacă introduc un opțional de literatură scrisă de femei la o

clasă a XI-a cu profil umanist, din mediul rural, atunci poate inegalitățile de gen
vor fi conștientizate și se vor corecta. (1)

Ipoteza secundară: Cu cât introducem mai multă literatură valoroasă scrisă de

femei în programă și în canonul literar, cu atât sexismul, misoginismul,
machismul și inegalitățile de gen nu se vor mai perpetua. (2)

☺ 10. Prezentaţi şi explicaţi metodele utilizate în cercetare.

Metodele alese de noi sunt: metoda anchetei, metoda experimentului

psihopedagogic, metodele sociometrice și metodele cercetării documentelor
curriculare și a altor documente școlare.

a) Metoda anchetei - Metoda anchetei este o metodă prin care se colectează

date despre personalitatea și comportamentul unui grup de indivizi.
Această metodă de cercetare folosește ca instrument chestionarul, un
sistem de întrebări bine structurate. În studiul de față, elevii de clasa a XI-
a din mediul rural, primesc un chestionar la începutul anului, înainte de a
studia opționalul propus, pentru a se putea observa cum se raportează
aceștia la discriminare, în special discriminarea de gen, și la diferite
stereotipuri și prejudecăți asociate cu femeile, respectiv autorii de genul
feminin. La finalul semestrului, aceeași clasă de elevi, care au participat
în cadrul opționalului propus, primesc un alt chestionar pentru a putea
 vedea dacă/cum comportamente lor s-au schimbat. Scopul folosirii
metodei machetei în cadrul acestui studiu este în primul rând
conștientizarea elevilor cu privire la stereotipurile și prejudecățile de gen
promovate de societatea patriarhală tradițională și corectarea acestor
comportamente.
b) Metoda experimentului psihopedagogic.

Experimentul pedagogic este cea mai precisă metodă de studiere a

fenomenelor, de stabilire a precedentelor, de urmărire a schimbărilor și de
dezvoltare a acelora care participă la procesul pedagogic. Un experiment
pedagogic de grup dezvăluie posibilitatea de a explora relațiile cauză-
efect, așa încât să se poată ajunge la nivelul teoretic de cercetare a
problemei studiate, care e în cazul nostru introducerea literaturii feminine
în programa curriculară. Un experiment pedagogic asigură o verificare
științifică bazată pe dovezi a corectitudinii ipotezei conform căreia
prejudecățile și stereotipurile întreținute de programa școlară pot fi
înlăturate prin conștientizarea lor într-un nou curriculum, ipoteză
justificată la începutul studiului.

c) Metodele sociometrice sunt utilizate pentru a demonstra dinamica unui

grup, pentru a observa relațiile interpersonale stabilite la nivelul clasei de
elevi. Prin intermediul acestei metode putem identifica cu ușurință dacă
există prejudecăți la nivelul grupului, dacă există stereotipuri inerente în
conștiința elevilor cu ajutorul unor întrebări precum: Cu cine ai dori să
stai în bancă? Cu cine ai dori să lucrezi? Variantele de răspuns fiind: cu
cineva de genul masculin sau feminin, astfel putem analiza respingerile și
atracțiile de la nivelul clasei și putem desprinde o înclinare spre
inegalitate de gen sau misoginism. De asemenea, putem observa dacă
băieții și fetele stau separat, dacă există o anumită atitudine de respingere
din partea băieților manifestată împotriva fetelor. Aceste metode sunt
 esențiale pentru identificarea problemelor letente din grupul elevilor
pentru ca, ulterior, să fie îndreptate prin introducerea unei noi programe.
d) Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente
școlare. Această metodă se pretează cercetării noastre, întrucât stă la baza
cercetării. Pornind de la o absență din programa școlară, anume lipsa
studierii literaturii scrise de femei la liceu, dorim să eleborăm o nouă
programă pentru un opțional, o programă inclusivă.

Lista cu scriitoare valoroase care ar putea fi introduse în programă și studiate:

1) Sofia Nădejde (1856-1946, București) publicistă, prozatoare și autoare
dramatică română. Opere - O iubire la țară, dramă (1881), Din chinurile vieții,
nuvele (1895)

2) Henriette Yvonne Stahl (1900, Saint Avald - 1984, București, Republica

Socialistă România), scriitoare și traducătoare română. Opere - romanul în stil
naturalist Voica

3) Lucia Demetrius (1910 – 1992, București) prozatoare, poetă, traducătoare și

autoare dramatică română. Opere - Turneu în provincie, piesă de teatru (1946)

4) Ioana Postelnicu (1910, Austro-Ungaria - 2004, Timișoara) scriitoare.

Opere- Ciclul Vlașinilor, format din romanele Plecarea Vlașinilor (1964) și
Întoarcerea Vlașinilor (1979), o frescă a vieții rurale transilvănene

5) Anișoara Odeanu (1912 – 1972, Timiș), poetă, prozatoare. Opere - romanul

Într-un cămin de domnișoare (1934), (George Călinescu- întâia ingenuă a
literaturii române feminine)

6) Dana Dumitriu - (1943 -1987, București), prozatoare și critic literar român.

Opere- Prințul Ghica roman psihologic din specia romanului istoric

7) Cella Serghi - (1907 - 1992, București) prozatoare interbelică. Opere -

romanul Pânza de păianjen

8) Sanda Movilă - (1969, Botoșani), poetă. Opere - volumul Floarea de

menghină
9) Simona Popescu - (1965, Brașov) poetă și romancieră contemporană. Opere
- Exuvii (1997), un fragment din roman a fost inclus în manualele școlare

10) Claudia Millian (1887 - 1961) poetă simbolistă română. Opere - volumul
de versuri Garoafe roșii

11) Magda Isanos (1916- 1944, București) poetă, prozatoare (modernism

interbelic). Opere - Poezii, Focurile- dramă, Despre iubirile mari - proză

12) Nina Cassian ( 1924-2014)- a fost o poetă, eseistă și traducătoare și

compozitoare română, de origine evreiască cu o operă foarte valoroasă, care, din
păcate, astăzi este studiată.

13) Virginia Woolf ( 1882, Londra-1941, Lewes) - scriitoare, eseistă, feministă,

editoare și scriitoare de povești, cunoscută drept una dintre figurile moderniste
literare de frunte ale secolului al XX-lea - O cameră separată

14) Jane Austen (1775 – 1817)- a fost o romancieră engleză din perioada
romantică pre-victoriană. Datorită viziunii sale complex-realiste a vieții
interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de
descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice și burlești, Austen a
devenit fără îndoială cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influență
deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieții, nu a avut prea
mult succes.

15) Malala Yousafzai (1997, Pakistan)- elevă pakistaneză, cunoscută pentru

activitatea și spiritul militant privind probleme ale educației și ale societății
islamice în general, în special discriminarea femeii- Eu sunt Malala

16) Isabel Allende- 2 august 1942- este o scriitoare chiliano-americană, a scris

în stilul realismului magic, fiind considerată a fi una dintre primele scriitoare de
succes din America Latină.

17) Simone de Beauvoir (1908-1986)- a fost o eseistă, scriitoare (premiată cu

Premiul Goncourt 1954), și în același timp o figură de marcă a
existențialismului și a feminismului în Franța, militantă a mișcării intelectuale
contestatare de după al Doilea Război Mondial.

18) Anne Bradstreet (1612-1672) a fost prima poetă publicată în America. Ea

este, de asemenea, cunoscută, prin scrierile ei, pentru viziunea ei intimă asupra
vieții în America puritană. Ea este prima autoare de ars poetica.
19) Svetlana Aleksievici (1948)- este o jurnalistă, ornitologă și scriitoare
belarusă, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură 2015 „pentru scrierile ei
polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”.

20) Harper Lee - (1926 – 2016) scriitoare americană. Opere - romanul Să ucizi
o pasăre cântătoare, pentru care a luat Premiul Pulitzer. A fost decorată cu
ordinul Medalia prezidențială a libertății a Statelor Unite ale Americii

21) Sarojini Naidu - (1879 –1949) poetă feministă din India. Opere - volumul
de poezii Privighetorile Indiei. Prima femeie din India care a devenit
președintele Congresului Național al Indiei și guvernator al unui stat din India.

22) Lin Huiyin - (1904 –1955) poetă, eseistă și prima femeie arhitect din
China.

23) Al-Khansa (aproximativ 575 - aproximativ 644) cea mai influentă poetă de
literatură arabă preislamică.

24) Herta Müller (n. 17 august 1953) este o scriitoare germană de limbă
germană și română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru
Literatură pe anul 2009. Opere: Animalul inimii, Leagănul respirației.

25) Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve (1685 – 1755) a fost o autoare

franceză influențată de Madame d'Aulnoy și Charles Perrault. Villeneuve este
remarcată în special pentru povestea sa originală La Belle et la Bête, care a fost
publicată în 1740 și este cea mai veche variantă cunoscută a basmului
Frumoasa și Bestia.

26) Rosalía Castro de Murguía, cunoscută ca Rosalía de Castro, ( 1837 -

1885) a fost o poetă spaniolă care a scris și în limbă galiciană. Lirica sa
romantică evocă suferințele personale și cele ale țărănimii ținutului natal,
Galicia. În cinstea sa, mai multe școli, asociații culturale, biblioteci îi poartă
numele; există și un Premiu Rosalía de Castro.

27) Sappho - poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr.
și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă
lirică a antichității grecești. Anticii o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i
așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea
sprijină această apreciere. Ea știa să exprime emoțiile sale asociindu-le cu
Natura și Întregul Univers, cele trei lucruri părând inseparabile pentru Sappho.
Apa, focul, fluviile, soarele, stelele sunt mereu evocate în versurile lui Sappho și
sunt amestecate mereu cu tulburările sau bucuriile inimii ei prin corespondente
subtile și secrete, care conferă poeziei sale un accent modern. Catul și Horațiu i-
au adaptat și imitat unele poeme, încetățenind strofa safică la Roma. În lirica
universală, au fost poeți care au încercat să scrie versuri în metrul safic (la noi
Mihai Eminescu).

☺ 11. Redactaţi un instrument de colectare a informatiilor.

Chestionar

Realizăm o cercetare și acest chestionar ne va ajuta la studierea stereotipurilor

de gen (prejudecăților față de femei) în societatea românească, în programa
școlară și în literatura română. Vă rugăm să răspundeți la întrebări, răspunsurile
vor rămâne anonime.
Vă mulțumim pentru participare.
Timp de completare: 10 minute-15 minute

Informații generale
Genul:
● Feminin
● Masculin

Mediul de proveniență:
● Rural
● Urban

Studiile părinților:
● gimnaziale
● liceale
● universitare
● postuniversitare

Părinții sunt plecați în străinătate:

● Da
● Nu

Religia dumneavoastră este:

● Penticostalism
● Ortodoxism
● Catolicism
● Islamism
● Martorii lui Iehova

1. Cunoașteți o scriitoare/autoare sau mai multe din literatura română?

● Da
● Nu
● Nu știu/ Nu răspund

2. Dacă ați răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, scrieți numele

acesteia:

3. Ați studiat până în acest moment o scriitoare română în școală?

● Da
● Nu
● Nu știu/ Nu răspund

4. Dacă ați răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, numiți scriitoarea:

5. Cunoașteți o scriitoare/autoare sau mai multe din literatura universală?

● Da
● Nu
● Nu știu/ Nu răspund

6. Dacă ați răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, numiți scriitoarea:

 7. Exprimați măsura în care sunteți de acord cu afirmațiile de mai jos

Afirmație În foarte În mare Nici-nici În mică În foarte

mare măsură măsură mică
măsură măsură
Datoria de a se
ocupa de
treburile casnice
îi revine femeii.
Femeile își
schimbă mai des
locul de munca
decât bărbații.
Posturile de
conducere le
îndepărtează pe
femei de
familie.
Să plătești (ca
firma/
organizație)
instruirea unei
femei este o
pierdere de bani,
deoarece oricum
ele vor părăsi
organizația de
îndată ce se vor
căsători sau vor
avea copii.
Nici bărbații și
nici femeile nu
agreează un șef
femeie.
Femeile nu fac
față cu succes
situațiilor de
criză.
Femeile nu au
aspirații așa
mărețe de la
carieră precum
bărbații.
Femeile sunt
cele care trebuie
să fie în primul
rând preocupate
de creșterea
copiilor și de
educația
acestora.
Bărbații câștigă
mai mult decât
femeile care
ocupă posturi
similare.
Discriminarea
femeilor nu mai
reprezintă o
problemă în țara
noastră.
Într-un sistem
de angajare
corect, femeile
și bărbații ar
trebui să fie
luați în
considerare în
mod egal.
Programa
școlară de limba
și literatura
română este
învechită și se
conformează
schimbărilor din
societatea
actuală.
Modificările din
programă ar
trebui să țină
cont și de
statutul femeii
în literatură.
Canonul este o
entitate care
trebuie să se
adapteze
timpurilor.

8. V-ați simțit dezavantajat/ă din cauza genului?

● Întotdeauna
● Niciodată
● Uneori

9. Considerați că bărbații sunt superiori femeilor?

● Adevărat
● Fals

10. Motivați răspunsul la întrebarea anterioară:

11. Sunteți de părere că modul în care societatea tratează astăzi femeile este
corect?
● Acord
● Dezacord

12. Credeți că literatura scrisă de bărbați este mai valoroasă decât cea scrisă
de femei?
● Da
● Nu
● Nu știu/ Nu răspund

13.Motivați-vă răspunsul anterior:

14. Considerați că există diferențe între literatura scrisă de bărbați și cea

scrisă de femei?
● Acord
● Dezacord

15. Dacă ați răspuns afirmativ, care credeți că sunt diferențele?

16. Sunteți de părere că programa școlară de limba și literatura română se

situează la standardele societății actuale?
● Da
● Nu
● Nu știu/ Nu răspund

17. Lectura reprezintă pentru tine:

a. o pasiune
b. o obligație
c. un mod de a te instrui

18. Textele din manualele de Limba și literatura română sunt:

a. utile pentru cultura ta generală
b. plictisitoare
c. obligatorii pentru examene

19. Cât timp alocați lecturii din timpul vostru liber?

a. mai mult de o oră pe zi
b. mai puțin de o oră pe zi
c. deloc
 20. Considerați că operele incluse în canonul literar* sunt de valoare?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu/ Nu răspund
*Ansamblu de opere literare dintr-o epocă.

21. Cunoașteți noțiunile de sexism, misoginism și machism?

a. Da
b. Nu
c. Nu știu/ Nu răspund

22. Dacă ați răspuns afirmativ anterior, în ce context le-ați întâlnit?

a. la școală
b. în familie
c. în grupul de prieteni
d. în opere literare
e. în filme
f. în muzică
g. rețele de socializare
h. mass-media

23. Credeți că există literatură feminină și literatură masculină?

a. Da
b. Nu
c. Nu știu/ Nu răspund

24. Cunoașteți semnificația termenului feminism?

a. Da
b. Nu
c. Nu știu/ Nu răspund

25. Dacă ați răspuns afirmativ anterior, feminismul este:

a. O mișcare socială
b. O mișcare literară
c. O mișcare de emancipare a femeii
d. O mișcare care s-a manifestat în trecut și în prezent a dispărut
26. Considerați că feminismul ar putea contribui la introducerea mai multor
opere scrise de femei în programa școlară?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu/ Nu răspund

☺ 12. Stabiliti eşantionul pentru cercetarea propusă. Motivaţi-vă

opţiunea.

Eşantion de subiecţi: clasa, grupa, școala, facultatea, numărul (numărul, sexul,

vârsta, nivelul de pregătire - pentru adulți)

Eşantion de conţinut: conținutul unor programe școlare, a unor programe de

formare etc.

Eșantion de subiecți: clasa a IX-a, liceu din mediul urban, 28 de elevi, dintre
care 20 de fete și 8 băieți, vârsta de 14-15 ani.

Eșantion de conținut: Lista unor autoare din literatura română și universală,

slectatate urmărind criteriile referitoare la valoare, timpul istoric, perioada în
care au scris și mediul din care acestea provin.