Metodologia cercetării educaționale

Temă pentru examen

Realizaţi un proiect de cercetare în domeniul dumneavoastră care să

aibă caracter interdisciplinar sau transdisciplinar. Proiectul, cu următoarea
structură, va trebui să vizeze educaţia:

☺ 1. Pornind de la o dificultate, o contradicţie, o disfuncţionalitate întâlnite în

timpul studiilor universitare (licenţă şi/sau masterat), formulaţi o posibilă
temă de cercetare şi motivaţi-vă alegerea.

Stabiliți tema de cercetare, problema de cercetat și motivați alegerea.

Precizați componența echipei (experiența și interesele de cercetare, domeniile de
expertiză) și grupul de educabili.
Selectați tipurile de cercetare, folosind ”Dictionnaire actuel de l'éducation”
☺ 2. Definiţi problematica specifică de cercetare (obiectul de studiu).

Scrieţi obiectivul cercetării și enumeraţi domeniile de cercetare.

☺ 3. Realizaţi un inventar posibil al ideilor şi soluţiilor oferite de literatura de
specialitate pentru problema aleasă.

Documentați-vă asupra problemei de cercetat:

a. Selectați revistele indexate in Science Citation Index Expanded (SCIE) sau Social
Sciences Citation Index (SSCI) din domeniile dumneavoastră (titlul și ISSN-ul).
Scrieți datele complete ale articolelor fișate : autorii, titlul articolului, revista,
numărul, anul, paginile, zona în care se află revista (roșu, galben, gri sau 1, 2, 3).
Scrieți pasajele importante, în original și în traducere. Clasificarea revistelor este
postată pe GOOGLE CLASSROOM.
b. Fișați articole din revistele USV și din revistele altor universități.
https://usv.ro/cercetare/reviste-stiintifice/
c. Fișați articole în PDF de pe GOOGLE ACADEMIC.
d. Accesați resursele științifice Enformation.
https://www.e-nformation.ro/
e. Folosiți dicționarele sau tratatele de specialitate pentru a defini conceptele cheie și
conceptele specifice.
f. Documentați-vă din enciclopedii, teze de doctorat, cursuri, documente legislative,
programe școlare etc.
Evidențiați ideile importante din articolele fișate.
☺ 4. Sistematizaţi direcţiile din bibliografia studiată şi definiţi-vă propriul
cadru teoretic.

Scrieți ideile din articole care vă vor ajuta să construiți propriul cadru
teoretic.

☺ 5. Definiţi „conceptele prime” (conceptele cheie).

Stabiliți cinci concepte cheie, în funcție de domeniile cercetării. Definiți

conceptele cheie din dicționarele și din tratatele de specialitate.
Pentru a corela conceptele cheie cu cele specifice, cu dimensiunile și ci indicatorii,
includeți-le într-un tabel în care să se observe trecerea de la abstract la concret.
Un concept reprezintă o etichetă (un cuvânt sau o sintagmă) care denumește o idee
abstractă sau o imagine mentală a unui fenomen.
Conceptele pot avea grade diferite de generalitate: unele concepte au un grad mare de
generalitate (se referă la clase întregi de obiecte), iar altele sunt mult mai apropiate de realitatea
empirică.
Precizarea conținutului informațional al unui concept se realizează prin intermediul definițiilor.

☺ 6. Transformaţi „conceptele prime” în „concepte specifice”.

Selectaţi informaţiile din dicţionarele de specialitate şi din tratatele consultate.

Precizați sursa.
☺ 7. Stabiliţi dimensiunile comune pentru conceptele utilizate.

5 dimensiuni
Dimensiunea reprezintă un aspect, un subdomeniu, o latură a fenomenului studiat,
expresia proprietăţilor unui obiect, comportament etc.

☺ 8. Operaţionalizaţi fiecare dimensiune în indicatori.

câte 2 indicatori pentru fiecare dimensiune

Un indicator este un semn observabil, direct măsurabil, al domeniului cercetat, indicând
unitățile cărora le este proprie o anumită calitate, un anumit atribut. Este identificarea în
plan real a componentelor din fiecare „dimensiune” şi, simultan, un mijloc de măsurare a
„variabilelor” în plan real.
Importantă este operația de cuantificare a datelor empirice (care preasupune descrierea
cantitativă a indicatorilor studiați, adică precizarea modului în care un aspect al realității va fi
măsurat, îi va fi atașată o anumită valoare). A cuantifica înseamnă a decide cum vom măsura
fiecare indicator, ce etaloane și/sau unități de măsură vor fi utilizate.

☺ 9. Considerând că o ipoteză este o opţiune intre două sau mai multe

posibilităţi, o legătură probabilă între faptele de observaţie şi totodată o
întrebare căreia i se caută un răspuns, formulaţi 3 ipoteze pentru cercetarea
propusă.

Formulați o ipoteză de lucru generală şi 2 ipoteze auxiliare, secundare sau

particulare.
Ipoteza este: „o propoziţie testabilă” (D. Silverman), ”principalul instrument într-o
cercetare” (Claude Bernard). Aceasta presupune investigarea de relaţii de tip "cauză şi
efect", fiind legătura dintre “variabila cauză” (independentă) şi “variabila efect”
(dependentă). Ea reprezintă o afirmaţie ipotetică, o idee provizorie, o supoziţie sau o
presupunere referitoare la două sau mai multe variabile. Ipotezele arată cercetătorului ce
informaţie trebuie să colecteze, ce întrebări trebuie să pună, ce fenomen trebuie să observe,
ce documente trebuie să analizeze.
Intr-o cercetare constatativ-ameliorativă, se apelează la raţionamentul ipotetic: "dacă … atunci
…", "cu cat … cu atat …", "este posibil ca …", "ce ar rezulta dacă …" şi se utilizează frecvent ca
termeni pentru stabilirea relaţiilor dintre variabile, următorii: "determină", "duce la", "produce",
"este cauza", "este efectul", "variază cu …", "reflectă", "influenţează", "generează" ş.a

☺ 10. Prezentaţi şi explicaţi metodele utilizate în cercetare .

Utilizați 3-4 metode dintre cele menționate:
metoda anchetei (chestionarul, interviul, focus-group), metoda interviului, metoda observaţiei,
metoda autoobservaţiei, metoda analizei portofoliilor/a produselor activităţii subiecţilor
educaţiei, metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare, metoda
testelor, metoda studiului de caz, metode sociometrice, experimentul psihopedagogic.

☺ 11. Redactaţi un instrument de colectare a informatiilor.

Exemple de instrumente de colectare a informațiilor: protocol de observaţie, chestionar, grilă de

interviu, ghid pentru focus-group, program de intervenţie pentru studiile de caz, matrice
sociometrică pentru metode sociometrice
☺ 12. Stabiliti eşantionul pentru cercetarea propusă. Motivaţi-vă opţiunea.

Eşantion de subiecţi: clasa, grupa, școala, facultatea, numărul (numărul, sexul, vârsta, nivelul de
pregătire - pentru adulți)
Eşantion de conţinut: conținutul unor programe școlare, a unor programe de formare etc.

Bibliografie
Bibliografie propusă
Bibliografie parcursă
În limba română
Cărți
Dicționare
Documente școlare
Legislație
Reviste, articole
Surse online
În limbi străine