Metodologia cercetării educaționale

Tema a III-a

Postați proiectul de cercetare, refăcut în urma feedbackului primit,

adăugând informațiile de la punctele 1și 5 – 8
Cercetarea obiectivelor pe care ni le-am propus este o cercetare curriculara, deoarece vizează
documentarea in vederea elaborariiunei activitati pedagogice de predare-invatare de noi cunostinte
elevilorde la Scoala Postliceala Sanitara, profilurileAsistenti Medicali de Farmacie si Asistenti Medicali
Generalisti.
In acelasi timp, este o cercetare bibliografica, cu scopul obtineriiinformatiilor pentru suportul de curs.
Este si o cercetare –pilot,longitudinala,deoarece vrem sa dezvoltam un instrument de observare (o fisa de
observatie) a unor simptome/comportamente specifice consumatorilor de droguri sintetice noi, necesar pe
termen lung profesorilor si parintilor.

Realizaţi un proiect de cercetare în domeniul dumneavoastră care să

aibă caracter interdisciplinar sau transdisciplinar. Proiectul, cu următoarea
structură, va trebui să vizeze educaţia:

☺ 1. Pornind de la o dificultate, o contradicţie, o disfuncţionalitate întâlnite în

timpul studiilor universitare (licenţăşi/sau masterat), formulaţi o posibilă
temă de cercetare şimotivaţi-vă alegerea.

Stabiliți tema de cercetare, problema de cercetat și motivați alegerea.

Precizați componența echipei (experiența și interesele de cercetare, domeniile de
expertiză) și grupul de educabili.
Selectați tipurile de cercetare, folosind ”Dictionnaireactuel de l'éducation”.
Precizați dacă este cercetare bibliografică, în laboratorul pedagogic, experimentală,
fundamentală, aplicată, istorică, longitudinală/transversală, calitativă/cantitativă,
didactică etc.
„Etnobotanicele-droguri sintetice de mare risc” este tema noastrade studiu care se incadreaza in
domeniile farmacologie, sanatate, educatie, socio-economic si legislativ.
Grupul educabil ilformeaza elevii (adulti) scolilor postliceale sanitare, cu profil farmacie AMF (asistent
medical de farmacie) si medical AMG (asistent medical generalist).
 ☺ 2. Definiţi problematica specifică de cercetare (obiectul de studiu).

Scrieţi obiectivul cercetării și enumeraţi domeniile de cercetare.

In urma analizei programelor scolare si in contextul social actual, consideram ca necesara introducerea in
programa scolara a unei teme teoretice de informare despre aceste substante(denumiri, clasificare, aspecte
farmacotoxicologice, efecte de adictie neuropsihica, statistici de consum, protocoale terapeutice), precum si
metode practice de constientizare a consumului in vederea preventiei.
Elevii scolilor postliceale sanitare, ca viitori specialisti in domeniul sanatatii, dobandesccunostinte despre
anumite substantepsihoactive cunoscute si utilizate in terapeutica, in cadrul modulelor teoretice si practice
de farmacologie, farmacoterapie, chimia compusilor cu efecte asupra sistemului nervos central si
farmacotoxicologie.
Consideram ca este de actualitate ca acesti viitori specialisti sa fie foarte bine informati despre amploarea pe
care a luat-o folosirea produselor asa-numite „etnobotanice”, dar si despre structurile lor chimice diverse si
efectele farmacotoxice si neuropsihice pe care le provoaca.
Obiectivul cercetarii este elaborarea unui suport de curs, a unor instrumente de evaluare a cunostintelor,
dar si a unor activitati practice care sa creasca gradul de constientizare a problemelor grave, ireversibile, pe
care le pot genera aceste substante asupra organismului uman.
Membrii proiectului: Lissov Geanina Alina – farmacist specialist farmacie generala, profesor la Scoala
Postliceala Sanitara Suceava si Albota Simona Florentina – farmacist, profesor la Scoala Postliceala F.E.G.
Falticeni.
Domeniul de expertiza: Sanatate Publica si Asistenta Pedagogica, specializarile AMF si AMG.

☺ 3. Realizaţi un inventar posibil al ideilor şisoluţiilor oferite de literatura de

specialitate pentru problema aleasă.

Documentați-vă asupra problemei de cercetat:

a. Selectați revistele indexate in ScienceCitation Index Expanded (SCIE) sau Social
SciencesCitation Index (SSCI) din domeniile dumneavoastră (titlul și ISSN-ul).
Scrieți datele complete ale articolelor fișate : autorii, titlul articolului, revista,
numărul, anul, paginile, zona în care se află revista (roșu, galben, gri sau 1, 2, 3).
Scrieți pasajele importante, în original și în traducere. Clasificarea revistelor este
postată pe GOOGLE CLASSROOM.
Zona/Q
JIF Loc in
conform zona/Q
Subdomeniu/Web of ScienceCategory Index Revista ISSN eISSN JCR 2021 JIF
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE TRENDS IN COGNITIVE SCIENCES 1364-6613 1879-307X Q1 1
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE BEHAVIORAL AND BRAIN SCIENCES 0140-525X 1469-1825 Q1 2
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE BEHAVIORAL MEDICINE 0896-4289 1940-4026 Q1 12
CHEMISTRY, MULTIDISCIPLINARY - SCIE SCIE NatureChemistry 1755-4330 1755-4349 Q1 8
CHEMISTRY, MULTIDISCIPLINARY - SCIE SCIE GREEN CHEMISTRY 1463-9262 1463-9270 Q1 23
INTEGRATIVE & COMPLEMENTARY
MEDICINE -SCIE SCIE JOURNAL OF ETHNOPHARMACOLOGY 0378-8741 1872-7573 Q1 4
REGULATORY TOXICOLOGY AND
MEDICINE, LEGAL - SCIE SCIE PHARMACOLOGY 0273-2300 1096-0295 Q1 3
PHARMACOLOGY & PHARMACY - SCIE SCIE Annual Review of PharmacologyandToxicology 0362-1642 1545-4304 Q1 6
International Journal of Mental
SUBSTANCE ABUSE - SCIE SCIE HealthandAddiction 1557-1874 1557-1882 Q1 1
SUBSTANCE ABUSE - SCIE SCIE ADDICTION 0965-2140 1360-0443 Q1 2
International Journal of Mental
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI HealthandAddiction 1557-1874 1557-1882 Q1 1
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI ADDICTION 0965-2140 1360-0443 Q1 3
COGNITIVE AFFECTIVE & BEHAVIORAL
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE NEUROSCIENCE 1530-7026 1531-135X Q2 6
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE BrainandBehavior 2162-3279 2162-3279 Q2 8
BIOCHEMISTRY & MOLECULAR BIOLOGY - Expert Opinion on Drug Metabolism
SCIE SCIE &Toxicology 1742-5255 1744-7607 Q2 39
BIOCHEMISTRY & MOLECULAR BIOLOGY -
SCIE SCIE NEUROCHEMICAL RESEARCH 0364-3190 1573-6903 Q2 65
CHEMISTRY, MEDICINAL - SCIE SCIE JOURNAL OF ETHNOPHARMACOLOGY 0378-8741 1872-7573 Q2 2
CHEMISTRY, MEDICINAL - SCIE SCIE DRUG DEVELOPMENT RESEARCH 0272-4391 1098-2299 Q2 4
CHEMISTRY, MEDICINAL - SCIE SCIE CHEMICAL RESEARCH IN TOXICOLOGY 0893-228X 1520-5010 Q2 13
NEUROSCIENCES - SCIE SCIE NEUROTOXICITY RESEARCH 1029-8428 1476-3524 Q2 60
Expert Opinion on Drug Metabolism
PHARMACOLOGY & PHARMACY - SCIE SCIE &Toxicology 1742-5255 1744-7607 Q2 12
PHARMACOLOGY & PHARMACY - SCIE SCIE CannabisandCannabinoidResearch 2578-5125 2378-8763 Q2 15
PHARMACOLOGY & PHARMACY - SCIE SCIE NEUROTOXICOLOGY 0161-813X 1872-9711 Q2 30
HEALTH - SCIE SCIE PATIENT EDUCATION AND COUNSELING 0738-3991 1873-5134 Q2 47
SUBSTANCE ABUSE - SCIE SCIE ADDICTIVE BEHAVIORS 0306-4603 1873-6327 Q2 3
TOXICOLOGY - SCIE SCIE NEUROTOXICOLOGY 0161-813X 1872-9711 Q2 3
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI EUROPEAN ADDICTION RESEARCH 1022-6877 1421-9891 Q2 7
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI SubstanceAbuse 0889-7077 1547-0164 Q2 8
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI JOURNAL OF SUBSTANCE ABUSE TREATMENT 0889-7077 1547-0164 Q2 8
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE NEUROPSYCHOLOGIA 0028-3932 1873-3514 Q3 3
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE AGGRESSIVE BEHAVIOR 0096-140X 1098-2337 Q3 4
BIOCHEMICAL RESEARCH METHODS - SCIE SCIE Drug TestingandAnalysis 1942-7603 1942-7611 Q3 4
BIOCHEMISTRY & MOLECULAR BIOLOGY -
SCIE SCIE ADDICTION BIOLOGY 1355-6215 1369-1600 Q3 8
PHARMACOLOGY & PHARMACY - SCIE SCIE Journal of EthnobiologyandEthnomedicine N/A 1746-4269 Q3 13
PHARMACOLOGY & PHARMACY - SCIE SCIE TOXICON 0041-0101 1879-3150 Q3 37
SUBSTANCE ABUSE - SCIE SCIE EUROPEAN ADDICTION RESEARCH 1022-6877 1421-9891 Q3 2
SUBSTANCE ABUSE - SCIE SCIE SubstanceAbuse 0889-7077 1547-0164 Q3 3
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI TreatmentPreventionandPolicy N/A 1747-597X Q3 4
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI JOURNAL OF PSYCHOACTIVE DRUGS 0279-1072 2159-9777 Q3 7
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI ADDICTION RESEARCH & THEORY 1606-6359 1476-7392 Q3 8
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE BEHAVIOURAL PHARMACOLOGY 0955-8810 1473-5849 Q4 1
BEHAVIORAL SCIENCES - SCIE SCIE Cognitive andBehavioralNeurology 1543-3633 1543-3641 Q4 11
SUBSTANCE ABUSE - SCIE SCIE JOURNAL OF ETHNICITY IN SUBSTANCE ABUSE 1533-2640 1533-2659 Q4 5
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI JOURNAL OF ADDICTIVE DISEASES 1055-0887 1545-0848 Q4 3
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI DRUGS-EDUCATION PREVENTION AND POLICY 0968-7637 1465-3370 Q4 4
SUBSTANCE ABUSE - SSCI SSCI JOURNAL OF ETHNICITY IN SUBSTANCE ABUSE 1533-2640 1533-2659 Q4 7
b. Fișați articole din revistele USV și din revistele altor
universități. https://usv.ro/cercetare/reviste-stiintifice/
Sursa 1.
Daniela Baconi, Carolina Negrei, Miriana Stan, Anne-Marie Ciobanu-„New psychoactivesubstances,
newactors in an old drama – toxic addiction”, Firstpublished: 06 octombrie 2015,
Reviste/Farmacist.ro/Editia5/2015, Editorial Group: MEDICHUB MEDIA, DOI:
10.26416/FARM.5.3.2015.4543
Abstract
Drugshavebecomecurrently a problem withoutborders, emphasizingnotonly an increase in
productionanddistribution, accordingtothequantity of drugsseizedbythepolice, but also an increasingnumber
of thepeoplewhoabusethedrugs. The drugsseized, besidestothoseknown, include variousnewsubstances,
“designer drugs”, resultingfrom structural changes of theknowndrugs. New
substanceswithpsychoactiveproperties (SNPP) comprisevarioussyntheticdrugs, such as
syntheticcannabinoids; syntheticstimulantsamphetamine-type; syntheticcathinonesandpiperazines;
othergroups of newsyntheticsubstancesanalogoustotheexistingdrugs;
substancesobtainedfromtheplantswithpsychoactiveproperties. Accordingtoofficialreports,
newpsychoactivesubstances are widespreadandavailable at an unprecedented rate. Data
fromtheliteratureregardingdrugsabuse, as well as data providedbytheempiricalresearchhavefailedtokeep
pace withthisnewphenomenonthatperpetuateswithaccelerated rate throughout Europe. Thus,
thereisinsufficient data abouttheshort- andlong-termeffects of theabuse of thesesubstances,
andtheriskassessmentandthedevelopment of effectivepolicyresponsetotheabuse of
newpsychoactivesubstancesisdifficult.
Traducere: „ Rezumat. Drogurile au devenit, în prezent, o problemă  indiferent de frontiere, evidenţiindu-se
nu numai o creştere a producţieişi a distribuţiei, conform importantelor cantităţi de droguri confiscate de
poliţie, ci şi un număr tot mai crescut de persoane care consumă abuziv droguri. Drogurile confiscate, pe
lângă cele cunoscute, includ şi diverse substanţe noi, „droguri proiectate“ („designer drugs“), rezultate prin
modificări structurale ale drogurilor cunoscute. 
Substanţele noi cu proprietăţipsihoactive (SNPP) cuprind diverse droguri de sinteză noi, precum:
canabinoide de sinteză; stimulante de sinteză de tip amfetaminic; catinoneşi piperazine de sinteză; alte
grupe noi de substanţe de sinteză analoage drogurilor existente; substanţe cu
proprietăţipsihoactiveobţinute din plante.
Conform rapoartelor oficiale, noile substanţepsihoactive sunt larg răspândite şi disponibile într-un ritm fără
precedent. Datele din literatura de specialitate referitoare la consumul de droguri, precum şi datele oferite
de cercetările empirice nu au reuşit să ţină pasul cu acest nou fenomen care se perpetuează într-un ritm
accelerat în toată Europa. Astfel, nu există date suficiente despre efectele pe termen scurt şi lung ale
abuzului de aceste substanţe, evaluarea riscurilor şi elaborarea unor politici eficiente de răspuns în domeniul
abuzului de noi substanţepsihoactive fiind dificil de realizat.”
https://umfcd.ro/cercetare-si-dezvoltare/proiecte/proiecte-umfcd/

Sursa 2.
Daniela Baconi, Miriana Stan, Ana Maria Vlasceanu – A newapproachtothetoxicologicalprofile of
hallucinogens. In Leon V. Berhardt (Ed.) Advances in Medicine andBiology (ISBN: 978-1-53612-740-9), Nova
SciencePublishers Inc., 2017, vol. 125: 45 - 86
„Substanţele noi cu proprietăţipsihoactive (SNPP), comercializate sub denumirea de „droguri legale“,
cuprind diverse droguri de sinteză noi:
 canabinoide de sinteză
 stimulante de sinteză de tip amfetaminic (amphetaminetypestymulants, sau ATS)
 catinoneşi piperazine de sinteză
 alte grupe noi de substanţe de sinteză analoage drogurilor existente
 substanţe cu proprietăţipsihoactive din plante.
În ceea ce priveşte forma de prezentare, SNPP se împart în două mari categorii:
 produse destinate fumatului, de tip „spice“. Acestea sunt amestecuri de plante şisubstanţe chimice
(cel mai frecvent canabinoide de sinteză)
 pulberi prizabile sau injectabile, amestecuri de substanţepsihoactive de sinteză cu efect energizant
sau halucinogen, comercializate sub diferite denumiri şi amestecate cu energizanţicunoscuţi:
cofeină, creatină etc. Majoritatea substanţelor identificate în aceste amestecuri aparţin clasei
catinonelorşi piperazinelor(8, 10).
Pentru a eluda controlul, produsele sunt deseori etichetate fraudulos, ca „îngrăşământ pentru plante“, „sare
de baie“, „substanţe chimice pentru cercetare“ şi sunt însoţite de declinări ale responsabilităţii, potrivit
cărora nu sunt destinate consumului uman.
Patru substanţepsihoactive noi au fost evaluate din punct de vedere al riscului, în aprilie 2014:
25I-NBOMe (2-(4-iod-2,5-dimetoxifenil)-N-[(2-metoxifenil)metil]etanamina;feniletilamină substituită, analog
al 2C-I, cu efecte halucinogene)
AH-7921 (3,4-dicloro-N-[(1-dimetillamino)ciclohexilmetil]benzamida; opioid sintetic cu structură atipică,
cunoscut sub denumirea de „doxilam“)
MDPV ((RS)-1-(Benzo[d][1,3]dioxol-5-il)-2-(pirolidin-1-il)pentan-1-ona, metilenedioxipirovalerona, drog cu
proprietăţi stimulante, cu potenţă de 4 ori mai mare ca metilfenidatul; din 2004 comercializat ca „designer
drug“ în produsele de tip sare de baie; a fost identificată în 99 de cazuri de deces)
metoxetamina (aril-ciclo-hexilamină înrudită structural cu ketamina; are efecte similare ketaminei, dar
potenţăşi durată de acţiune mai mari).
Principalele grupe de SNPP monitorizate prin sistemul de alertă rapidă:
Fenetilaminele - substanţe cu  efecte stimulante,  entactogene sau halucinogene.
Exemple: substanţele sintetice ca amfetamină, metamfetaminăşi MDMA (3,4-metilendioxi-metamfetamină),
precum şi mescalina, care este un produs natural.
Triptaminele - substanţe cu efecte predominant halucinogene. Principalii reprezentanţi sunt compuşii
naturali dimetiltriptamină (DMT), psilocinaşipsilocibina (care se găsesc în ciupercile halucinogene), precum
şidietilamida acidului lisergic (LSD), care este un produs semisintetic.
Piperazinele sunt reprezentate de mCPP [1-(3-clorofenil) piperazină] şi BZP (1-benzilpiperazină), ambele
substanţe fiind stimulante ale sistemului nervos central.
Catinonele au efecte stimulante. Principalii derivaţi ai catinonelor sunt metcatinonaşicompuşii sintetici
mefedronă, metilonăşi MDPV (3,4-metilendioxipirovaleronă). Catinonele se utilizează în moduri similare cu
alte droguri stimulante, precum amfetamina şi MDMA (Ecstasy) şi sunt adesea interschimbabile cu acestea.
Mefedrona (4-metilmetcatinona), cunoscută sub denumirea de „cocaină legală“, este un drog de sinteză cu
acţiune stimulantă şi euforizantă asemănătoare amfetaminelor şi cocainei. Din punct de vedere chimic,
mefedrona este similară catinonei, principiul activ din frunzele de khat (Cathaedulis).
A fost sintetizată în 1929, dar a devenit cunoscută în 2003. Până în 2007, mefedrona a fost comercializată pe
Internet (ca „sare de baie“ sau „îngrăşământ de plante“)şi până în 2010 a fost semnalată în mare parte din
Europa, fiind răspândită mai ales în Marea Britanie.
Mefedrona a devenit ilegală în Israel în 2008, apoi, în acelaşi an, în Suedia. În 2010, a fost interzisă în multe
ţări europene, inclusiv în România, iar în decembrie 2010, UE a declarat mefedrona ilegală.
În 2010, mefedrona a devenit primul derivat catinonic evaluat în mod oficial din perspectiva riscurilor.
Conform rapoartelor oficiale (EMCDDA), mefedrona poate cauza probleme grave de sănătate şi poate duce
la dependenţă; în Europa s-au înregistrat cazuri de deces asociate consumului de mefedronă. Nu are nici o
valoare medicală demonstrată şi nici o utilizare legitimă cunoscută.
Se numără printre substanţele controlate în 15 ţări din UE: Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Franţa,
Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, România, Suedia, Marea Britanie.
Canabinoidele de sinteză sunt similare, din punct de vedere funcţional (se comportă ca agonişti ai
receptorilor canabinoizi), cu delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC), principiul activ al canabisului. Ca şi THC, ele
pot avea efecte halucinogene, sedative şi depresive.
Au fost dezvoltate în ultimii 40 de ani pentru folosirea ca agenţi terapeutici (în tratamentul durerii). Prezintă
efecte psihoactive marcate.
La sfârşitul anului 2008, canabinoidele de sinteză au fost detectate în amestecuri de fumat - produse de tip
„spice“, pe bază de plante (odorizante de cameră). Exemple de astfel de plante sunt: coriandru, coada leului,
floare de lotus albastră, Maconha Brava („marijuana falsă“), fasolea de plajă (Beach Bean), Războinicul
Indian (Indian warrior); produsele conţinşi aditivi aromatizanţi: vanilie, miere sau esenţă de trandafir.
Exemple de produse tip „spice“: Spice Gold, Spice Silver, Spice Diamond, Yucatan Fire, Sence, Chill X, Smoke,
Genie, Algerian Blend.
Amestecurile de plante destinate fumatului de tip „spice“ au fost comercializate pe Internet începând cu
anul 2006. Au fost promovate ca „arome exotice“ sau, la noi în ţară, ca „plante destinate studiului
etnobotanic“ şi nedestinate consumului uman. În scurt timp au apărut însă pe Internet declaraţii ale
consumatorilor care descriau în cazul produselor „spice“ efecte similare canabisului. În decembrie 2008,
Germania şi Austria au raportat identificarea în produsele „spice“ a compusului JWH-018, un canabinoiod de
sinteză, obţinut în 1995 în scop experimental.
Structura chimică:
Cannabinoide clasice: au inel dibenzopiran; ex.: HU-210 (Hebrew University; sinteza - R. Mechoulam)
Cannabinoide non-clasice:
 ciclohexilfenoli (CP): CP 59540, CP 47497 şi omologii n-alchil (sinteza compania Pfizer, 1970)
 aminoalchilindoli (sinteza J.W. Huffman):
- naftoilindoli (ex.: JWH-015, omologul n-pentil JWH-018, JWH-073, JWH-398)
- naftilmetilindoli
- fenilacetilindoli (ex.: benzoilindoli, ex.: JWH-250) (compuşi JWH)
 cannabinoide hibride (ex.: AM-4030).”
https://umfcd.ro/cercetare-si-dezvoltare/proiecte/proiecte-umfcd/

Sursa 3.
Mihaela Corlade- ANDREI, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” – Iaşi,
DoctorandDiana CIMPOESU, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon”, Iaşi, Universitatea de
Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaşi  Facultatea de Medicină, Disciplina de Medicină de Urgenţă, Elena
BUTNARU, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaşi, Facultatea de Farmacie, Disciplina de
Toxicologie - ASPECTE PRIVIND CONSUMUL DE PRODUSE ETNOBOTANICE , Vol 115 No 4 (2011): The
Medical-Surgical Journal
Abstract
Aim: Toidentifytherisk fac-tors for theuse of ethnobotanicalsandthepeople at risktobecomingusers. Material
andmethods: Thisquestionnairebasezobjectivepopulationstudyincluded 89 subjectsaged 14 to 42 years.
Results: 19.10% of thesubjectsadmittedusingethnobotanicals, most of thembeing 20-25 years old (35.29%),
males (82.35%), with an averageeducationallevel, andunmarried. It shouldbenotedthat 23.52% of
theuserswereunderage. 85.15% of thesubjectsfirstusedehnobotanicals out of curiosity, 29,41%
undertheinfluence of friends (94.11% of themhavingfriendsthatusetheseproducts). 11.76% of
therespondentsstatedthattheydidnotknowwhattheyused, the product beingofferedtothembyfriends as a
cigarette or candy. Favorite places for consumptionwere: at home (64.70%), parksand public areas (23.52%),
coffeeshopsandnightclubs (11.76%). Cigarettewasthepreferredmethod of use (70.58%), followedbyjoint
(23.52%) and “salt bath” (5.88%). The describedeffectswere: hallucinogen (35.29%), aphro-disiac (29.41%)
andrelaxing (23.52%). Tostrengthentheseeffects, mostusersassociated al-coholandtabacco (70.58%), or
otherillegaldrugs (7.14%). Accordingtothisstudyalluserswere familiar withtherisksassociatedwiththeuse of
theseproducts, but only 64.70% agreewithclosingtheweed-shops. Conclusions: The obtained data are of help
in initiatingpreven-tionandrehabilitationprograms in schoolandcolleges.
Traducere: „Scop: Identificarea persoanelor cu risc pentru utilizarea etnobotanicelor si a persoanelor cu risc
de a deveni utilizatori. Material și metode: Acest chestionar bazat pe studiul obiectiv al populației a inclus 89
de subiecți cu vârste cuprinse între 14 și 42 de ani. Rezultate: 19,10% dintre subiecții admiși cu
etnobotanice, majoritatea fiind de 20-25 de ani (35,29%), bărbați (82,35%), cu un nivel mediu de educație și
necăsătoriți. Trebuie remarcat faptul că 23,52% dintre utilizatori au fost minori. 85,15% dintre subiecți au
folosit pentru prima dată etnobotanice din curiozitate, 29,41% sub influența prietenilor (94,11% dintre ei
având prieteni care folosesc aceste produse). 11,76% dintre respondenti au declarat ca nu stiu ce au folosit,
produsul fiind oferit de prieteni sub forma de tigara sau bomboane. Locurile preferate pentru consum au
fost: acasă (64,70%), parcuri și zone publice (23,52%), cafenele și cluburi de noapte (11,76%). Țigaretele au
fost metoda preferată de utilizare (70,58%), urmate de cele comune (23,52%) și "sare de baie" (5,88%).
Efectele descrise au fost: halucinogen (35,29%), afrodisiac (29,41%) și relaxare (23,52%). Pentru a consolida
aceste efecte, majoritatea utilizatorilor au asociat alcool și tutun (70.58%), sau alte droguri ilegale (7.14%).
Conform acestui studiu, toți utilizatorii au fost familiarizați cu riscurile asociate cu utilizarea acestor produse,
dar numai 64,70% sunt de acord cu închiderea magazinelor de etnobotanice. Concluzii: Datele obținute sunt
de ajutor în inițierea programelor de prevenție și reabilitare în școli și colegii.”
https://www.umfiasi.ro/ro/cercetare/activitate-stiintifica/Pagini/Publicatii.aspx
 
c. Fișați articole în PDF de pe GOOGLE ACADEMIC.
Sursa4.
Alexis Goosdeel Directorul EMCDDA-pag.4
„Raportul european privind drogurile 2022 apare într-un moment în care evenimentele globale majore
recente au influențat profund toate domeniile vieții, având astfel implicații și asupra problemelor legate de
droguri cu care ne confruntăm astăzi în Europa. Raportul nostru emblematic este conceput pentru a  ajuta
Europa să fie pregătită mai bine să facă față acestor provocări. Acest lucru se realizează prin analizarea
tendințelor care modelează situația actuală și prin identificarea amenințărilor emergente care pot avea un
impact asupra problemelor legate de droguri cu care Europa se va confrunta în viitor. Este important de
remarcat că această analiză nu este singulară, ci este susținută de numeroase lucrări recente. Ca
întotdeauna, raportul european din acest an privind drogurile este însoțit de Buletinul nostru statistic, care
oferă acces la date subiacente, la note și rezerve metodologice.
Concluzia generală pe care am desprins-o din raportul din acest an este că ne confruntăm în prezent cu
o situație mai complexă în materie de droguri, caracterizată printr-o disponibilitate largă și o mai mare
diversitate a modelelor de consum de droguri. Din raportările noastre privind fenomenul noilor substanțe
psihoactive reiese că aproape orice element potențial psihoactiv riscă acum să apară pe piață, adesea
etichetat greșit, ceea ce înseamnă că este posibil ca cei care consumă aceste substanțe să nu fie conștienți e
ceea ce utilizează efectiv. În acest context, sunt deosebit de îngrijorat de rapoartele pe care le primim cu
privire la contrafacerea produselor din canabis cu canabinoide sintetice - doar un exemplu al noilor
amenințări legate de droguri pe care le observăm în prezent. Alt exemplu este creșterea producției de
droguri sintetice în Europa, cu preocupări deosebite legate de creșterea producției de metamfetamină.”
Pag.9

Pag.11
”Politicile și răspunsurile normative la problema canabisului se confruntă din ce în ce mai mult cu
provocări suplimentare generate de noile forme și utilizări ale acestei substanțe. Evoluțiile din acest
domeniu par să fie influențate parțial de crearea piețelor de canabis în scop recreativ în cele două
Americi și, parțial, de interesul comercial mai mare față de dezvoltarea produselor de consum care
conțin extracte din planta de canabis. Sfera de aplicare a politicilor privind canabisul în Europa se extinde
treptat și cuprinde în prezent, pe lângă controlul canabisului ilegal, reglementarea canabisului în materie
de utilizări și forme medicale și de altă natură care apar, inclusiv ca ingrediente în produse alimentare și
cosmetice. Aceste dimensiuni existente și cele noi ale politicilor privind canabisul din Europa aduc cu
sine un set mai amplu de considerații privind sănătatea publică.”
Pag.12
„Canabinoizii sintetici imită efectele THC, substanța responsabilă în principal de efectele psihoactive ale
canabisului, dar pot fi atât foarte puternici, cât și toxici. Motivele de îngrijorare cu privire la toxicitatea
asociată unor canabinoizi sintetici sunt cunoscute de multă vreme. Cu toate acestea, o  evoluție mai
recentă este aceea că în Europa s-au raportat tot mai multe cazuri de canabis modificat cu canabinoizi
sintetici, în special produse din plante și rășină cu conținut scăzut de THC. În majoritatea cazurilor,
drogurile au fost achiziționate ca canabis ilegal. Deși nu se cunoaște amploarea disponibilității acestor
produse contrafăcute în Europa, este îngrijorător faptul că 8 state membre ale UE le-au detectat din
iulie 2020. Inițial, MDMB-4en-PINACA a fost canabinoidul sintetic cel mai detectat, însă ADB-BUTINACA
a devenit mai frecvent în 2021. Canabinoizii sintetici cu potență mare pot provoca o intoxicație mai
intensă și efecte psihice, fizice și comportamentale mai intense decât canabisul, fiind raportate cazuri de
intoxicație gravă și fatală. Este posibil ca oamenii să consume în necunoștință de cauză doze mari de
canabinoizi sintetici, deoarece cei care amestecă produse naturale din canabis pot folosi procese de
fabricație imprecise, ceea ce duce la distribuția deseori potențial neuniformă a adulteranților în întreaga
masă a produsului. Acest lucru poate avea ca rezultat produse care conțin cantități toxice de canabinoizi
sintetici și zone concentrate ale substanțelor în componența produselor. Este foarte posibil ca infractorii
să adultereze produsele din canabis în scopul maximizării profiturilor, deoarece cânepa industrială cu
conținut scăzut de THC este ieftină și are un aspect similar cu cel al plantei ilegale de canabis. Acest lucru
face ca distribuitorii și consumatorii să fie ușor de înșelat, în timp ce doar o cantitate mică de pudră de
canabinoizi sintetici este necesară pentru a produce efecte puternice similare canabisului. Informațiile
disponibile indică faptul că unele persoane care au consumat aceste produse adulterate au considerat că
au achiziționat canabis natural. Aceștia nu știau că produsele pe care le consumau conțineau canabinoizi
sintetici puternici.Monitorizarea disponibilității și a efectelor acestor produse este complicată, deoarece
canabinoizii sintetici din eșantioanele de canabis nu vor fi detectați decât dacă se efectuează o analiză
criminalistică. Prin urmare, sunt necesare analize și teste toxicologice mai aprofundate pe probele de
canabis și o comunicare rapidă a rezultatelor. Sistemele naționale de alertă timpurie pot juca un rol
esențial în detectarea și răspunsul la evenimentele legate de vânzarea înșelătoare, de adulterarea sau de
contaminarea drogurilor ilegale. Totuși, pentru a funcționa, trebuie dezvoltate în continuare canale
adecvate și cu resurse pentru comunicarea rezultatelor, atât la nivel național, cât și la nivel european. De
asemenea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a contribui la elaborarea unor răspunsuri
eficace în materie de prevenire și de reducere a efectelor nocive, în vederea reducerii riscurilor
potențiale pentru sănătate asociate acestui tip de adulterare.”
Pag.14
„O diversitate din ce în ce mai mare pe piața drogurilor este, de asemenea, semnalată de disponibilitatea
și consumul catinonelor sintetice necontrolate, care sunt vândute ca alternative la analepticele
controlate. La sfârșitul anului 2021, EMCDDA monitoriza 162 de catinone, devenind a doua categorie ca
mărime de substanțe psihoactive noi monitorizate de sistemul de alertă timpurie al UE, după
canabinoizii sintetici. Capturile de catinone au crescut la 3,3 tone în 2020, față de 0,75 de tone în 2019,
iar în 2021 și 2022 au continuat să fie raportate capturi mari. Această creștere a fost determinată în
mare măsură de un număr mic de capturi de mari dimensiuni de N-etilhexedron și de două substanțe, 3-
MMC și 3-CMC, care sunt similare din punct de vedere structural cu cele din drogurile controlate la nivel
internațional 4-MMC (mefedronă) și 4-CMC (clefedronă).”
Pag.18
„Tehnologia rămâne un factor determinant esențial pentru piețele drogurilor, piețele de darknet,
platformele de comunicare socială și aplicațiile de mesagerie instantanee, precum și tehnologiile de
comunicare și criptare fiind în prezent utilizate într-o anumită măsură pentru a facilita vânzarea
drogurilor. În special, au sporit îngrijorarea politică și publică cu privire la potențialul piețelor darknet de
a deveni o sursă mai semnificativă de obținere a drogurilor ilegale. Analiza ofertei de droguri pe piețele
darknet efectuată de EMCDDA a arătat însă că o serie de factori, printre care pandemia de COVID-19,
activitatea de aplicare a legii și perioadele lungi de indisponibilitate par să fi influențat activitatea pe
piețele drogurilor de pe darknet.”
Pag.19
„De-a lungul timpului, producția de metamfetamină din Europa se caracterizează prin laboratoare locale
de „bucătărie” la scară mică care utilizează substanțe chimice precursoare extrase din medicamente. În
schimb, în ultimii ani s-au detectat locuri de mari dimensiuni care folosesc o metodă de producție
diferită în Țările de Jos și în Belgia; acest domeniu este important și pentru amfetamina și MDMA care
sunt fabricate prin procese similare. În acest domeniu, s-a raportat și o anumită colaborare între
infractorii europeni și mexicani în vederea producerii unor cantități mari de metamfetamină, prin
utilizarea de noi procese de fabricație, asociate cu laboratoare ilegale de dimensiuni medii și mari.
Pg.22
„PRINCIPALELE TENDINȚE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE OFERTA DE DROGURI. În 2020, în Uniunea Europeană au
fost raportate aproximativ 1 milion de capturi, produsele din canabis fiind cel mai frecvent capturate.
Numărul capturilor de rășină de canabis (-72 %), cocaină (-7 %), amfetamină (-7 %) și heroină (-52 %)
a fost mai mic în 2020 decât în 2010. Cele mai mari creșteri, exprimate în procente, observate în ceea ce
privește numărul de capturi din perioada 2010-2020 au fost de MDMA (+129 %) și metamfetamină
(+107 %), în timp ce numărul capturilor de plantă de canabis a crescut moderat (+19 %). Tendințele
indexate arată că, în afară de rășina de canabis și de heroină, cantitățile de droguri capturate în Uniunea
Europeană au crescut între 2010 și 2020, în special în ultimii 5 ani. Între 2010 și 2020, cele mai mari
creșteri, exprimate în procente, ale cantităților capturate s-au înregistrat în cazul metamfetaminei
(+477 %), al amfetaminei (+391 %), al plantei de canabis (+278 %), al cocainei (+266) și al MDMA
(+200 %). În Europa există piețe de consum de mărime considerabilă pentru aceste droguri, însă este
foarte posibil ca majorarea cantităților capturate să reflecte, cel puțin parțial, rolul mai important al
Europei ca loc de producție, export sau tranzit pentru aceste droguri. Cea mai mică creștere a capturilor
între 2010 și 2020 a fost pentru rășina de canabis (+16 %), în timp ce capturile de heroină (-2 %) au
scăzut în această perioadă. Interpretarea tendințelor capturilor de droguri este complicată de faptul că
acestea sunt influențate de strategiile și prioritățile poliției și ale autorităților de aplicare a legii, de
succesul sau de lipsa de succes a grupurilor de traficanți în a evita detectarea, precum și de orice
schimbare fundamentală în ceea ce privește disponibilitatea și consumul.”
Pag.24
„DATE ESENȚIALE PRIVIND PRODUCȚIA ȘI PRECURSORII ÎN UE PENTRU 2020. MDMA: Țările de Jos au
raportat desființarea a 24 de laboratoare de MDMA (28 în 2019), Belgia 3 și Germania și Polonia câte
unul. Capturile de precursori de MDMA au scăzut la 2 tone în 2020 față de 7 tone în 2019. Catinone: În
2020 au fost desființate 15 locuri de producție a catinonei sintetice (5 în 2019) în Țările de Jos (2) și
Polonia (13), inclusiv unele locuri de producție la scară largă. Capturile de precursori ai catinonei
sintetice au crescut de la 438 de kilograme în 2019 la 860 de kilograme în 2020, aproape toate în
Germania (450 de kilograme) și în Țările de Jos (405 kilograme). ”
Pag.34
 „PRINCIPALELE DATE ȘI TENDINȚE. În 2020, țările UE au raportat 13 000 de capturi de MDMA (25 000 în
2019). Capturile de pudră de MDMA în Uniunea Europeană s-au ridicat la 1 tonă (2,2 tone în 2019), iar
capturile de comprimate de MDMA au ajuns la 4,7 milioane (3,9 milioane în 2019). Turcia a capturat un
număr record de 11,1 milioane de comprimate de MDMA (8,7 milioane în 2019). Anchetele efectuate de
26 de țări ale UE între 2015 și 2021 sugerează că 1,9 milioane de adulți tineri (15- 34 de ani) au
consumat MDMA în ultimul an (1,9 % din această grupă de vârstă). Estimările prevalenței în rândul
persoanelor cu vârsta de 15-24 de ani sunt mai mari, estimându-se că 2,2 % din această grupă de vârstă
(1,0 milioane de persoane) au consumat MDMA în ultimul an. Din datele privind utilizarea MDMA nu se
desprinde o tendință generală. Dintre cele 14 țări europene care au efectuat anchete din 2019 până în
prezent și au indicat intervale de încredere, 7 au raportat estimări mai ridicate decât în ancheta
anterioară comparabilă, 6 au raportat o situație stabilă, iar 1 a raportat o scădere. Dintre cele 58 de
orașe pentru care există date referitoare la urmele de MDMA din apele uzate municipale în 2020 și
2021, 15 au raportat o creștere, 5 au raportat o situație stabilă și 38 au raportat o scădere. Dintre cele
10 orașe care dețin date atât pentru 2011, cât și pentru 2021, 9 au înregistrat concentrații mai mari de
MDMA în 2021 decât în 2011. În ordinea frecvenței, MDMA a fost al șaselea drog raportat de spitalele
Euro-DEN Plus în 2020, regăsindu-se în 6 % din prezentările pentru intoxicații acute în urma consumului
de droguri. Prezentările în care a fost implicat MDMA au scăzut la 376 de persoane în 2020 (661 de
persoane în 2019).”
Pag.38
„În 2020 au fost capturate aproape 7 tone de substanțe psihoactive noi. Aceste substanțe se vând
pentru proprietățile lor psihoactive, dar nu sunt controlate în temeiul convențiilor internaționale privind
drogurile. Piața europeană a noilor substanțe psihoactive a fost afectată de restricțiile asupra producției
și exportului acestora impuse recent de China, una dintre principalele țări sursă. Capturile din 2020 par
să reprezinte o adaptare a pieței la aceste schimbări, deoarece ele au fost dominate de un număr mic de
capturi de catinone sintetice la scară largă, traficate în principal din India, deși din 2015 s-au detectat cel
puțin 52 de laboratoare care fabrică aceste substanțe în Europa.
În plus, în 2021 au fost detectați 4 noi canabinoizi sintetici „OXIZID” în Europa, aparent ca substanțe de
substituție în urma interzicerii clasei canabinoizilor sintetici în China.
PRINCIPALELE DATE ȘI TENDINȚE. În 2020, 65 % din materialele capturate (3,3 tone) au fost pulberi de
catinonă, din care N-etilhexedron a reprezentat o treime, iar 3-MMC și 3-CMC au reprezentat fiecare un
sfert. În total, în Europa au fost detectați 224 de noi canabinoizi sintetici începând din 2008, dintre care
15 au fost raportați pentru prima dată în 2021. În 2020, statele membre ale UE au raportat 6 300 de
capturi, însumând 236 de kilograme de material cu conținut de canabinoizi sintetici. Decesele în care au
fost implicate canabinoizi sintetici au fost raportate de trei țări. Estimările naționale privind consumul de
substanțe psihoactive noi din ultimul an (excluzând ketamina și GHB) în rândul adulților tineri (15-34 de
ani) variază între 0,1 % în Letonia și 5,1 % în România. În rândul elevilor, ancheta ESPAD 2019 a estimat
că consumul de noi substanțe psihoactive de-a lungul vieții a variat între 0,9 % și 6,6 %, consumul de
canabinoizi sintetici de-a lungul vieții a variat între 1,1 % și 5,2 %, iar consumul de catinone sintetice
a variat între 0,2 % și 2,5 %.”
https://www.emcdda.europa.eu/publications/edr/trends-developments/2022_en

Sursa5.
Vera L. Alves, João L. GonçalvesJoselinAguiar, Helena M. Teixeira, José S. Câmara - The
syntheticcannabinoidsphenomenon: fromstructuretotoxicologicalproperties. A review, CriticalReviews in
Toxicology, Pages 359-382 | Received 20 Jan 2020, Accepted 27 Apr 2020, Published online: 12 Jun 2020
Abstract
The word “cannabinoid” referstoeverychemicalsubstance, regardless of structure or origin,
thatjoinsthecannabinoidreceptors of the body andbrainandthathave similar
effectstothoseproducedbythe Cannabis plantandbased on theirsource of production,
cannabinoidscanbeclassifiedintoendocannabinoids, phytocannabinoidsandsyntheticcannabinoids.
Syntheticcannabinoidsrepresentthelargestclass of drugsdetectedthroughthe EU EarlyWarningSystemwith a
total of 190 substancesnotifiedfrom 2008 to 2018 andabout 280 havebeenreportedworldwidetothe United
Nations Office on DrugsandCrime. Sprayed on natural herb mixtureswiththeaimto mimic theeuphoriaeffect
of cannabisand sold as “herbalsmokingblends” or “herbalincense” under brand nameslike “Spice” or “K2”,
syntheticcannabinoids are availablefromwebsites for thecombinationwithherbalmaterials or more recently,
for theuse in e-cigarettes. Currentlylabeled as “not for humanconsumption” tocircumventlegislation, their
legal status variesby country withmanygovernmentinstitutionscurrentlypushing for their control. However,
duetotheemergence of newsubstances, it requires a constant update of thelist of controlleddrugs.
Littleisknownabouthowthesesubstancesworkandtheir toxic effects in humansandthe same product
couldvarynotonly in theamountand in thetype of substanceadded. In thelastyears,
syntheticcannabinoidshavebeenassociatedwithdeathsand acute intoxications in Europe and, despite a range
of newmeasuresintroduced in thisarea, continue torepresent a challengetocurrent drug policymodels.
Thesesyntheticsubstances are much more potent than natural cannabis, as well as displayedgreaterefficacy,
acting as full agonists at thecannabinoidreceptors. It ispossiblethat, alongwithbeinghighly potent,
somemayalsohavelong half-lives, potentiallyleadingto a prolongedpsychoactiveeffect. The
presentworkprovides a review on existingliteratureaboutthedevelopment of syntheticcannabinoids as
substances of abuse, currentpatterns of abuseandtheir legal status, chemicalclassification,
andsomepharmacologicalandtoxicologicalproperties.
Traducere: „Rezumat. Cuvântul „canabinoid” se referă la fiecare substanță chimică, indiferent de structură
sau origine, care se unește cu receptorii canabinoizi ai corpului și creierului și care au efecte similare cu cele
produse de planta de canabis și pe baza sursei lor de producție, canabinoizii pot fi clasificate în
endocanabinoizi, fitocanabinoizi și canabinoizisintetici. Canabinoiziisintetici reprezintă cea mai mare clasă de
droguri detectate prin Sistemul de avertizare timpurie al UE, cu un total de 190 de substanțe notificate din
2008 până în 2018 și aproximativ 280 au fost raportate la nivel mondial la Oficiul Națiunilor Unite pentru
Droguri și Crimă.
Pulverizat pe amestecuri de plante naturale cu scopul de a imita efectul de euforie al canabisului și vândut
ca „amestecuri de fumat pe bază de plante” sau „tămâie din plante” sub nume de marcă precum „Spice” sau
„K2”, canabinoizii sintetici sunt disponibili pe site-uri web pentru combinarea cu materiale pe bază de plante
sau mai recent, pentru utilizare în țigări electronice. În prezent etichetate ca „nu pentru consumul uman”
pentru a eluda legislația, statutul lor legal variază în funcție de țară, multe instituții guvernamentale care
predă în prezent pentru controlul lor. Cu toate acestea, din cauza apariției de noi substanțe, este necesară o
actualizare constantă a listei de medicamente controlate. Se știe puțin despre modul în care funcționează
aceste substanțe și despre efectele lor toxice la oameni și același produs ar putea varia nu numai în cantitate
și în tipul de substanță adăugată. În ultimii ani, canabinoizii sintetici au fost asociați cu decese și intoxicații
acute în Europa și, în ciuda unei serii de măsuri noi introduse în acest domeniu, continuă să reprezinte o
provocare pentru modelele actuale de politici în domeniul drogurilor. Aceste substanțe sintetice sunt mult
mai puternice decât canabisul natural și au arătat o eficacitate mai mare, acționând ca agonişticompleti la
nivelul receptorilor canabinoizi. Este posibil ca, pe lângă faptul că sunt foarte puternice, unele pot avea, de
asemenea, perioade lungi de înjumătățire, ceea ce poate duce la un efect psihoactiv prelungit. Lucrarea de
față oferă o trecere în revistă a literaturii existente despre dezvoltarea canabinoizilor sintetici ca substanțe
de abuz, modelele actuale de abuz și statutul lor legal, clasificarea chimică și unele proprietăți farmacologice
și toxicologice.”
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/10408444.2020.1762539

Sursa 6.
BenediktPulver, SvenjaFischmann, Ana Gallegos, Rachel Christie - EMCDDA
frameworkandpracticalguidance for namingsyntheticcannabinoids, Drug TestingandAnalysis,
Firstpublished: 08 November 2022
Abstract. Syntheticcannabinoids (SCs), often sold as “legal” replacements for cannabis, are thelargestgroup
of newpsychoactivesubstancesmonitoredbythe European Monitoring Centre for Drugsand Drug Addiction
(EMCDDA). Currently, closeto 240 structurallyheterogeneousSCs are monitoredthroughthe European Union
(EU) EarlyWarningSystem, andattributing consistent, informative, anduser-friendlynamestoSCshasbeen a
challenge in thepast. Over time, severalnamingconventionshavebeenemployedwiththeaim of makingSCs
more easilyrecognizableby non-chemists, includingregulators. Toachievethis,
thenamesassignedneedtocontaindetailedinformation on the structural featurespresent in thesubstance.
Thisworkprovides a theoreticalframeworkand a practicalhands-on guideline for consistent naming of SCs,
whichiseasytounderstandandcanbeappliedbytheforensiccommunity, researchers, clinicalpractitioners,
andpolicy-makers. The proposedframeworkbuilds on theestablishedletter code system for molecular
building blocks (core, linker, linkedgroup, andtail) implementedbythe EMCDDA in 2013
andhasbeenexpandedto incorporate additional structural featuresthroughsubstitution. The scope of
theissue of attributing semi-systematic code namesisillustrated, andearlierapproachesused for namingSCs
are discussed. The conceptsandrules of the EMCDDA framework are describedthrough a
flowchartthatprovides a basis for namingnewSCs, a graphicaloverview of thechemicaldiversity of SCs, and a
detailedlist of theSCsidentified in the EU bytheEarlyWarningSystem of the EMCDDA for reference.

Overview of alllettercodesused in the EMCDDA framework as of July 7, 2022

Traducere: „Rezumat.Canabinoizii sintetici (SC), adesea vânduți ca înlocuitori „legali” pentru canabis,
reprezintă cel mai mare grup de substanțe psihoactive noi monitorizate de Centrul European de
Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA). În prezent, aproape 240 de SC-uri structural
eterogene sunt monitorizate prin Sistemul de avertizare timpurie al Uniunii Europene (UE), iar atribuirea
numelor consecvente, informative și ușor de utilizat pentru SC-uri a fost o provocare în trecut. De-a lungul
timpului, au fost folosite mai multe convenții de denumire cu scopul de a face SC mai ușor de recunoscut de
către non-chimiști, inclusiv autoritățile de reglementare. Pentru a realiza acest lucru, denumirile atribuite
trebuie să conțină informații detaliate despre caracteristicile structurale prezente în substanță. Această
lucrare oferă un cadru teoretic și un ghid practic pentru denumirea consecventă a SC, care este ușor de
înțeles și poate fi aplicat de comunitatea criminalistică, cercetători, practicieni clinici și factorii de decizie
politică. Cadrul propus se bazează pe sistemul de coduri de litere stabilit pentru blocurile moleculare
(nucleu, linker, grup legat și coadă) implementat de OEDT în 2013 și a fost extins pentru a încorpora
caracteristici structurale suplimentare prin substituție. Este ilustrat domeniul de aplicare al problemei
atribuirii de nume de cod semi-sistematice și sunt discutate abordările anterioare utilizate pentru denumirea
SC-urilor. Conceptele și regulile cadrului OEDT sunt descrise printr-o organigramă care oferă o bază pentru
denumirea noilor SC, o prezentare grafică a diversității chimice a SC și o listă detaliată a SC identificate în UE
de către Sistemul de avertizare timpurie al OEDT pentru referință.
Prezentare generală a tuturor codurilor de litere utilizate în cadrul OEDT începând cu 7 iulie 2022”
https://analyticalsciencejournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/dta.3403

Sursa 7.
ADMITEREA LA TRATAMENT CA URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI
Admiterile la tratament, în funcție de drogul principal de consum și regimul de tratament
regim regim tratament
ambulatori internar în Tot
  u e inchisori al

3.3 MDMA și
derivate 74 4 0 78

3.4 catinone
sintetice 3 4 0 7

7.1 Herbalcannabis 192

or resin 1615 310 1 6

7.2
Syntheticcannabinoi
ds 0 1 0 1
344
TOTAL 2311 1106 23 0

Admiterile la tratament, în funcție de drogul principal de consum și sex

Necunosc Tota
  Masculin Feminin ut l

3.3 MDMA și
derivate 70 8 0 78

3.4 catinone
sintetice 5 2 0 7
 7.1 Herbalcannabis 192
or resin 1746 180 0 6

7.2
Syntheticcannabinoi
ds 1 0 0 1

7.3 others
(pleasespecify) 0 0 0 0

9. Alte substanțe
(Total) 334 49 0 383
344
TOTAL 3024 416 0 0
Admiterile la tratament, în funcție de drogul principal de consum și categoria de vârstă
40 45 50 55 60
25- 30- 35- - - - - - >=6 Tot
  <15 15-19 20-24 29 34 39 44 49 54 59 64 5 al

3.3 MDMA și
derivate 1 4 31 23 11 2 4 2 0 0 0 0 78

3.4 catinone
sintetice 0 0 5 1 0 1 0 0 0 0 0 0 7

7.1 Herbalcannabis 32 10
or resin 16 308 703 419 8 2 34 12 5 0 0 0 1927

7.2
Syntheticcannabinoi
ds 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
https://data.gov.ro/dataset/date-statistice-privind-consumul-de-droguri-in-romania-2021/resource/

Sursa 8.
Post By Cristi Danilet   februarie 2, 2021- Legea privind drogurile şi etnobotanicele, în Parlament
„ Aceste substanţe, numite „etnobotanice” sau „legale” şi care sunt altceva decât ceea ce numim droguri, s-
au vândut în mod liber în România, în „magazine de vise”. Pentru că tinerii deveneau dependenţi, dar mulţi
s-au îmbolnăvit sau chiar au decedat, a apărut Legea nr. 194/2011 ce le-a interzis. Aşa că se mai puteau
vinde doar pe ascuns. Cei care le produc folosesc diverse substanţe amestecate: mătrăgună, acetonă, clin de
geamuri, otravă de şoareci. Efectele sunt: ameţeli, vărsături, halucinaţii, liniştire, amorţirea membrelor,
paralizie temporară. Dependenţa se obţine imediat. Preţul unui pliculeţ cu 1 gram este de 25 lei, la jumătate
faţă de cannabis. Logic, piaţa este mai extinsă.
Ani de-a rândul, DIICOT a prins şi tribunalele au condamnat nu doar vânzătorii, ci şi cumpărătorii de
etnobotanice. Numai că, la un moment dat, a apărut decizia nr. 10/2018 a ICCJ – CDCD care a declarat că
textul de lege nu e clar şi, din acel moment, deţinerea de etnobotanice nu a mai fost considerată
infracţiune. Pur şi simplu celor care fumează aceste substanţe pe stradă nu ai ce să le faci. Aţi văzut pe net
filmuleţe cu tineri înţepeniţi pe stradă sau în parcuri – efectul de „zombi”… Am condamnat un dealer din
Câmpia Turzii care a vândut astfel de substanţe la zeci de tineri. Procurorii au probat peste 1000 de acte de
vânzare. Am audiat consumatori – aveau creierul prăjit (formula le aparţine).
În anul 2019, un grup de parlamentari a vrut să îndrepte situaţiaşi a promovat un proiect de lege: să
mărească pedepsele pentru trafic de droguri şi trafic de etnobotanice şi să introducă pedepse pentru
deţinere de etnobotanice.
Cu privire la etnobotanice, s-a prevăzut atunci că este infracţiunedeţinerea lor în vederea consumului
propriu, ceea ce ar fi putut duce, din nou, la sancţionarea consumatorilor.
Doar că acum, la reexaminare, constat că se renunţă la această infracţiune: practic, se va permite
cumpărarea şi consumul etnobotanicelor, la fel ca în ultimii doi ani, de la apariţia deciziei ICCJ până în
prezent. Oamenii legii nu au fost întrebaţi – or, noi, cei care urmărim sau judecăm astfel de fapte ştim
realitatea fenomenului. Nici cei de la AgenţiaNaţională Antidrog nu au fost întrebaţi – ei sunt nu doar
îngroziţi, ci pur şi simplu depăşiţi de amploarea fenomenului. Nici poliţiştii de la BCCO nu au fost întrebaţi –
ei se plâng de pedepsele mici pentru tot ce ţine de etnobotanice, mult mai periculoase decât drogurile. Nici
medicii din spitalele de psihiatrie nu au fost întrebaţi – ei primesc din ce în ce mai mulţidependenţi de
asemenea substanţe.”
https://vedemjust.ro/etnobotanice/

Sursa 9.
Teodora Pintilie, Ligia Teodora.  Forum Criminalistic; Bucharest Vol. 5, Iss. 1,  (Jan-Jul 2012): 81-85.
Abstract. Without strict definitiondrugs, wecansaythat for a cop, a drug
isanysubstancewhichisscheduledunderthe Law. 143/2000 on preventingandcombatingillicit drug
traffickingandconsumption. "Designer drugs" termusedbychemistslaboratoryanalysis of drugs, or
ethnobotanicalplants, nameknownbyordinarypeople, havethe same action as prohibitedsubstances, listed in
Tables I-III, Annexto Law 143/2000, but differentchemicalcompositionandstructure, sothat it is legal.
Keywords: designer drugs; ethnobotanicalplantsdrugs.
Traducere: „Rezumat. Fără a defini strict drogurile, putem spune că pentru un poliţist, DROGUL reprezintă
orice substanţă care este inclusă în tabelele anexă la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri. ”Designer drugs”, termen folosit de către chimiştii laboratoarelor de
analiză a drogurilor, sau plantele etnobotanice, denumirea cunoscută de oamenii obişnuiţi, au
aceeaşiacţiune ca şisubstanţele interzise, prevăzute în tabelele I-III, anexă la Legea 143/2000, dar au
compoziţiaşi structura chimică diferită, astfel încât să fie legale.”
„Obţinerea acestor droguri se face pe cale sintetică astfel încât să se creeze o substanţă care să aibă efecte
asemănătoare sau mai puternice decât un drog „obişnuit”, dar, din punct de vedere chimic, aceste substanţe
să difere de substanţele incluse în legile speciale naţionale sau în convenţiileşi acordurile internaţionale
privind traficul şi consumul de droguri. Astfel, cannabisul (THC) este substituit cu canabinoizi sintetici, de
până la 20 de ori mai puternici decât substanţa activă, THC, şi care în prezent sunt identificate de către
autorităţişi interzise. De exemplu, prin OUG nr. 6/2010 au fost interzişicanabinoizii sintetici precum JWH-
018, CP47, 497, însă, deşiidentificaţi ca având aceleaşi efecte, încă nu au putut fi interzişi JWH-073, JWH-
250, deoarece cadrul şi procedurile legale nu permit autorităţilor să interzică orice substanţe sau o clasă
întreagă de substanţe, chiar dacă au fost identificate ca având efecte similare drogurilor deja cunoscute.
Denumirea de JWH provine de la cel care a descoperit canabinoizii sintetici, doctorul american John W.
Huffman, profesor de chimie organică la Universitatea Clemston din Statele Unite.
Pentru a putea include o substanţă într-un tabel al Legii 143/2000, autorităţile trebuie să urmeze un demers
ce implică o studiere atentă a întregului fenomen produs de acea substanţă, trebuie întocmită o notă de
fundamentare complexă care să ilustreze efectele substanţei asupra corpului uman, faptul că substanţa este
deja prezentă în ţarăşi că a ajuns să fie consumată de către un număr tot mai mare de persoane, intenţionat,
tocmai datorită faptului că acea substanţă produce anumite efecte. Un alt exemplu în acest sens este
cocaina. Cocaina are ca substitut derivaţi de catinona precum mephedrona, metedrona, butilonaşi altele
care au fost identificate şi care, în urma procesului menţionat mai sus, au fost incluse în tabelul I al Legii nr.
143/2000, însă acum a fost sintetizat un derivat al catinonei, brommetacatinona, care nu este prevăzut în
legea menţionată. Alt exemplu în acest sens este ecstasy (MDMA) care este substituit cu derivaţi de
piperazină, unii recent adăugaţi în Legea 143/2000 prin OUG 6/2010 (CPP, BZP, TFMPP) însă, cei care sunt
interesaţi de noile produse, au găsit deja un substituent care nu e prevăzut de Legea nr. 143/2000,
metilbenzilpiperazina (MBZP). Una dintre cele mai mari probleme care se conturează în acest „conflict”
dintre ordinea de drept impusă atât de statul român cât şi la nivel internaţional, pe de o parte, şiproducătorii
şitraficanţii de astfel de substanţe, pe de altă parte, este următoarea: posibilităţiletraficanţilor sunt mult mai
numeroase decât posibilităţileautorităţilor. Fără a intra prea mult în detalii şi polemici, explicăm faptul că
autorităţile nu pot acţiona la întâmplare sau din instinct, ele sunt ţinute a respecta cadrul şi procedurile
legale, iar bugetul, cu precădere la noi în ţara, este limitat.”
https://libraries.swbts.edu/

Sursa 10.
Violeta Ștreangă, Mirela Popa, Cristina Jităreanu, Aniela Rugină, Nicolai Nistor, Otilia Frăsinariu- Designer
drugs: popular amongteenagers, Firstpublished: 07 iunie 2017, Reviste/Pediatru.ro/Editia 2/2017Editorial
Group: MEDICHUB MEDIA, DOI: 10.26416/Pedi.46.2.2017.809
Adolescenceis a period of experimenting, whenbravery, responsivenesstopeers’ influence,
psychologicalandemotionalinstability, andthetendencytowardsconsumption of illegalsubstances are
commonconducts. Similar tosmokinganddrinking, theconsumption of substanceserroneouslyknown as
ethnobotanicshasbecomeincreasingly popular amongteenagers. The aim of thisstudyisto document
thecircumstances of theuse of thesesubstances, as well as theclinicalconsequencestheybear on thepatients.
In 2015, therewere 95 patientsadmittedtotheToxicologyDepartment of ”Saint Mary”
EmergencyChildren’sHospital Iași, duetoethnobotanics. 76.84% of theseweremale. Most of theconsumers
(53.7%) werebetween 16 and 18 years old, although a significantproportion (41%) wereevenyounger (13-15
years old). Theyoftentookethnobotanicdrugs in gatherings (86%), many of themhavingpreviously contact
withthesesubstances (32%). Social and familial factors must betakenintoaccount, for exemple: growingup in
an orphanage (35%), schooldropout (17%), conflictswithinthefamily (27%). The mainsymptomsencountered
at thearrival at theEmergencyDepartmentwere: euphoria (27%), disturbance of balance (17%), tachycardia,
syncope, drowsiness, headache, dyspepticdisorders. Allcasesevolvedfavourablyundersupportivetreatment.
The studyillustratesthewidespreaduse of suchsubstancesamongyouths, requiring social,
psychologicalandeducationalmeasures in ordertoraiseawareness of therisks of consumptionandto combat
thisphenomenon. 
Traducere: „Adolescența este o perioadă a experimentării, caracterizată prin bravură, receptivitate la
influențele anturajului, instabilitate psihică și emoțională și predispoziție pentru consumul de substanțe
interzise. Printre altele, consumul de substanțe numite impropriu etnobotanice a devenit tot mai obișnuit în
rândul adolescenților. Studiul de față documentează circumstanțele consumului acestor substanțe, precum
și consecințele clinice pe care le au asupra pacienților. În 2015 au fost internați, în compartimentul
Toxicologie al secției clinice Pediatrie I a Spitalului de Urgență pentru Copii din Iași, 95 de pacienți intoxicați
cu substanțe etnobotanice; 76,84% dintre aceștia au fost de sex masculin. Majoritatea consumatorilor
(53,7%) au avut vârste cuprinse între 16 și 18 ani, dar procente semnificative s-au înregistrat și pentru
intervalul de vârstă 13-15 ani (41%). Consumul s-a realizat preponderent în grup (86%), mulți dintre pacienți
având deja antecedente de acest tip (32%). S-a remarcat influența factorilor de natură socială și familială:
proveniența din centre de plasament (35%), abandonul școlar (17%), relațiile familiale conflictuale (27%).
Principalele simptome prezentate la sosirea în Unitatea Primiri Urgențe au fost: euforie (27%), tulburări de
echilibru (17%), tahicardie, sincopă, somnolență, cefalee, tulburări dispeptice. Toate cazurile au evoluat
favorabil cu tratament de susținere. Studiul ilustrează răspândirea largă a consumului de astfel de substanțe
printre minori, ceea ce impune adoptarea unor măsuri de factură socială, psihologică și educațională, în
scopul conștientizării riscurilor la care se expun și al combaterii acestui fenomen.”
„Am efectuat un studiu retrospectiv de tip observațional pe o perioadă de un an. Lotul de studiu a inclus 95
de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, intoxicați cu substanțe etnobotanice și spitalizați în
compartimentul Toxicologie al secției clinice Pediatrie I a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria“
Iași, în perioada 1.01-31.12.2015. Datele au fost obținute din foile de observație ale pacienților. 
Parametrii urmăriți la pacienții din lot au fost: tipul și calea de consum, modul de procurare a substanței,
principalele simptome prezentate la momentul internării, rezultatele examinărilor psihologice și psihiatrice
la care aceștia au fost supuși în perioada internării, precum și influența mediului social de proveniență
asupra comportamentului lor, factorii care au determinat consumul de substanțe etnobotanice și situația
școlară. Au fost excluși din studiu adolescenții la care, din diverse motive, nu s-a efectuat examen psihologic
și consult psihiatric, conform protocolului implementat în compartimentul de Toxicologie al spitalului.
Dintre cei 95 de adolescenți internați cu intoxicație cu substanțe etnobotanice, 77% au fost de sex masculin.
Majoritatea consumatorilor (54%) au avut vârste cuprinse între 16 și 18 ani, dar procente semnificative s-au
înregistrat și pentru intervalul de vârstă 13-15 ani (41%); 5% dintre pacienți aveau vârsta mai mică de 13
ani. 
Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între mediile de proveniență: rural - 52%, față de 48% în mediul
urban.
Consumul s-a realizat preponderent în grup (86%), mulți dintre pacienți având deja antecedente de acest tip
- 32%, aceștia fiind consumatori cronici de peste doi ani. Alte substanțe consumate de adolescenții din lotul
studiat au fost: tutun - 33 de cazuri, alcool - 8 cazuri, cafea - 7 cazuri și câte un caz benzodiazepine, respectiv
metamfetamine. Din declarațiile subiecților, sursa de aprovizionare a constituit-o Internetul, prietenii,
cunoscuții, majoritatea adolescenților fiind însă reticenți în a o dezvălui. Modalitatea de consum preferată a
fost inhalatorie (100%), sub formă de țigarete, pe care le-au cumpărat rulate sau pe care le-au rulat singuri. 
Referitor la influența factorilor de natură socială și familială, s-a constatat că 35% dintre cazuri proveneau
din centre de plasament, 11% din familii dezorganizate sau monoparentale, iar restul de 54% aveau condiții
de viață corespunzătoare. 
Din punctul de vedere al situației școlare, în grupul studiat, 82% dintre adolescenți erau elevi, 9 dintre ei
fiind repetenți, iar 14 având corigențe. Un adolescent a fost exmatriculat, iar 16 abandonaseră studiile. 
Toți adolescenții incluși în studiu au fost examinați psihologic și psihiatric. Principalele tulburări psihologice
înregistrate au fost: tulburare reactivă de atașament, dificultăți adaptative și tulburare emoțională. 40%
dintre ei au avut comportamente antisociale și tulburări de conduită, fiind în evidența poliției sau a spitalului
de psihiatrie. 
27% dintre adolescenții supuși examenelor psihologic și psihiatric au declarat că se află în situații conflictuale
cu familia sau cu persoane din mediul social de activitate (școală, prieteni). S-au înregistrat trei tentative de
suicid.
Principalele simptome prezentate la sosirea în Unitatea Primiri Urgențe au fost: euforie (27%), semne
neurologice - cefalee, tulburări de echilibru (17%); modificări ale stării de conștiență - obnubilare,
somnolență, agitație (28%); semne cardiovasculare (25% - tahicardie și hipertensiune arterială); tulburări
dispeptice (21%). În procente mai mici au fost înregistrate alte semne clinice: diplopie, anxietate, sincopă,
vertij, bradipsihie, bradilalie.
Toți pacienții au beneficiat de tratament de suport, evoluția fiind favorabilă; în unele cazuri a fost necesară
psihoterapia, continuată ulterior după externare, iar un număr mic de pacienți a fost transferat la Spitalul de
Boli Psihiatrice, ca urmare a agresivității și a comportamentului antisocial.
Consumul de prafuri din plicuri „etnobotanice” poate dezvolta dependență fizică și psihică, încă de la prima
administrare, mai ales în cazul substanțelor care conțin metamfetamine(5). În lotul studiat, 32% dintre
adolescenți erau consumatori cronici de peste doi ani.
După forma de prezentare, substanțele noi cu proprietăți psihoactive comercializate sub denumirea de
„droguri legale” se clasifică în două mari categorii:
 amestecuri de plante și chimicale destinate fumatului - produse de tip „spice”;
 amestecuri de prafuri chimice prizabile, ingerabile sau injectabile - substanțe psihoactive de sinteză
cu efect energizant sau halucinogen, comercializate sub diferite denumiri și amestecate cu
energizanți: cofeină, creatină etc.
Diferențele de structură chimică împart aceste substanțe în(6):
 piperazine (benzylpiperazine - BZP), trifluoromethylphenyl piperazine); 
 fenetilamine (amfetamine, benzodifurani, catinone, aminoindani);
 triptamine (dimethyltryptamine, alpha-methyltryptamine, ethyltryptamine, 5-methoxy-
alphamethyltryptamine); 
 piperidine și substanțe înrudite (desoxypipradrol, diphenylprolinol);
 canabinoizi sintetici.
În funcție de efectele clinice, substanțele noi cu proprietăți psihoactive (SNPP) se clasifică în(7):
 Droguri stimulante (dopaminergice), care inhibă transportul dopaminei și noradrenalinei (pipradroli,
catinonepyrovaleronice) sau induc eliberarea acestor monoamine (amfetamine și
catinonemetamfetamin-like), provocând un toxindrom simpaticomimetic: stimulare prelungită,
insomnie, agitație, psihoză; au risc înalt de adicție.
 Droguri serotoninergice: entactogene, care cresc eliberarea de serotonină (fenilpiperazine,
aminoindani, amfetamine și catinone MDMA - metilen-dioxi-metamfetamin-like), similar cu ecstasy,
sau halucinogene - agoniști ai receptorilor serotoninergici (tryptamine, fenetilaminehalucinogenice),
ambele tipuri provocând toxindromserotoninic, hipertermie, convulsii, hiponatremie.
 Canabinoidele sintetice sunt un alt grup de SNPP care acționează ca agoniști ai receptorilor
canabinoizi CB1 și CB2, similar cu tetrahidrocanabinolul (THC), dar au structură chimică diferită.
Produc agitație, anxietate, paranoia, hipertensiune, rareori infarct miocardic sau insuficiență
renală(6). 
Catinonele sintetice și canabinoidele sintetice („spice”, marijuana sintetică) reprezintă mai mult de două
treimi din SNPP disponibile pe piața de droguri. Majoritatea covârșitoare a catinonelor sintetice sunt
produse în China și în țările din Asia de Sud-Est(8).
„Spice” (k2) sunt mixturi din pante uscate sau condimente din plante, pulverizate sau îmbibate cu
canabinoide sintetice.Canabinoidele sintetice (JWH-018, CP 47 etc.) sunt o clasă structural diversă de
substanțe sintetice, care se leagă de receptorii canabinoizi din creier CB1 și CB2 și afectează în principal
sistemul nervos central. Structura chimică a JWH-018 diferă substanțial de tetrahidrocanabinol (THC) -
principiul activ preponderent din toate produsele pe bază de canabis. Produce aceleași efecte ca și THC, dar
de câteva ori mai puternice.
Produsele de tip „spice” sunt vândute pe Internet și în magazine specializate ca odorizante aromatice,
etichetate ca „nedestinate consumului uman”. Spre deosebire de marijuana, au următoarele efecte:
halucinații și iluzii, vedere încețoșată, creșterea tensiunii arteriale, tahicardie, greață și vărsături, convulsii și
pierderea conștienței(6,9).
Catinona este un alcaloid stimulant extras din frunzele plantei Cathaedulis - khat. 
Cele mai folosite catinone sintetice sunt: 4 metilmetcatinona (mefedronă), 3,4-
methylenedioxymethcathinone (metilonă) și 3,4-methylenedioxyprovalerone (MDPV). Mefedrona este
catinona sintetică cel mai larg utilizată în Europa, în timp ce MDPV și metilona sunt cel mai frecvent
consumate în SUA(6).”
Concluzii
Peste 50% dintre cei 95 de adolescenți internați cu intoxicație cu substanțe etnobotanice au avut vârste
cuprinse între 16 și 18 ani și s-a constatat că băieții consumă substanțe psihoactive mai mult decât fetele
(raport: 1/3,3). Consumul de SNPP are loc predominant în grup, anturajul jucând astfel un rol deosebit de
important. Influența factorilor de natură socială și familială este incontestabilă: proveniența din centre de
plasament, abandonul școlar, relațiile familiale conflictuale. Consumul de substanțe noi cu proprietăți
psihoactive poate declanșa adicția (în lotul studiat, 32% dintre cazuri erau consumatori cronici). Tabloul
clinic este foarte polimorf, în funcție de substanță. Diversitatea foarte mare a substanțelor din compoziția
acestor produse și posibilitățile reduse de identificare a lor prin examen toxicologic limitează tratamentul
specific în caz de abuz. Din aceleași motive nu există deocamdată antidot specific și probabil nici nu va exista
în viitorul apropiat.”
https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate

Sursa 11.
” La initiativa Ministerului Sanatatii, s-au reunit experti din mai multe institutii: AgentiaNationala a
Medicamentului, AgentiaNationala Antidrog, Inspectoratul General al Politiei Romane, Facultatea de
Farmacie - Bucuresti (Catedra de Toxicologie si Botanica) care au reusit, in urma unui efort deosebit, sa
identifice o serie de produse ce au in componenta plante si substantedaunatoaresanatatii.
 Noile plante si substante identificate sunt, in marea majoritate sunt:
Din categoria PLANTE:
SPECII DE SALVIE(Salvia divinorum) - cunoscuta popular sub numele de Salvieeste o planta psihoactiva care
poate induce efecte disociative. Numele speciei (divinorum) a fost dat pentru ca inca din vremuri
indepartate a fost folosita in divinatie. Aceasta forma de salvie a inceput sa fie folosita tot mai mult in
vremurile noastre, utilizatorii fumand sau amestecand frunzele sau folosind tincturile din planta. Substanta
activa din aceasta specie de salvie este Salvinorin A si este prezenta in planta uscata intr-un procent de
0,18%. Dintre efectele induse de Salvinorin A amintim:
- ras necontrolat - realitati ce se suprapun
- pierderi de memorie - experiente sinestezice
- senzatia ca estiimpins si rasucit de forte - alterarea constiintei
Aceste experiente psihedelice sunt subiective si difera de la subiect la subiect. Pot sa apara:
- stare de rau - tegumente reci sau calde
- ruperea de realitate - pierderea increderii in sine
- transpiratii - dificultati de concentrare
SPECII DE MITRAGINA (MitragynaspeciosaKorth (Kratom) - este o planta cu efecte similare cocainei.
Substantela active se gasesc in frunzele arbore ce creste in Asia de Sudest. Kratomulcontinemulti alcaloizi
inclusiv mitragynine, mitraphylline , 7- hidroxymitraynine, raubasine (cunoscuta frecventsub numele de
Rauwolfia serpentine) si corynantheidine (yohimbe alcaloizi), substante ce produc:
- senzatie de bine
- efect analgesic
 - antidepresiv
- Dar si senzatie de greata, voma, constipatie si dependenta.
Dintre manifestarile ce apar in sevraj amintim:
- depresie - neliniste
- oboseala - lacrimare si insomnie.
CIUPERCI: Amanitamuscaria cunoscuta in popor sub numele de palariasarpelui este o ciuperca otravitoare a
careisubstantapsihoactiva este muscimol. Efectele consumului de amanitamuscaria sunt imprevizibile, difera
de la caz la caz in functie de greutatea corpului si cantitatea ingerata. Printre ele amintim:
- greata - distorsiuni auditorii si vizuale
- somnolenta - schimbarei de dispozitie
- scaderea tensiunii arteriale - euforie
- agitatie - relaxare
- confuzie - ataxie
- halucinatii - pierderea echilibrului.
- transpiratii
In unele cazuri de supradoza poate sa apara:
- delir - depresie
- agitatie - cefalee
- confuzie - amnezie retrograde si chiar deces
Amanitapantherina var. pantherina, cunoscuta si sub numele de Buretele panterei este o ciuperca inrudita
cu Amanitamuscaria (Palariasarpelui), avand efecte similare, dar mai puternice, daroritacontinutului mai
crescut de acid ibotenic si muscimol. Toate speciile din genul Psilocybe - continpsilocibina si psilocina.
Efectele sunt subiective, variind de la persoana la persoana si in functie de cantitatea consumata, putand sa
apara efecte fizice:
- pierderea apetitului - cresterea tensiunii arteriale
- senzatia de racire a extremitatilor - dificultati in miscarea membrelor
- cresterea ritmului cardiac - relaxare musculara
- amortirea gurii - dilatarea pupilelor
- greata
si psihice:
- sinestezie
- alterarea perceptiei
Din categoria SUBSTANTE:
LSA (AMIDA ACIDULUI LISERGIC) LSA, cunoscut si sub numele de amida acidului d-lisergic sau LA-111, este
un alcaloid cu efect halucinogen. Consumul de LSA duce la o:
- stare de oboseala,
- somnolenta la 20 de minute dupa ingerare,
- incapacitate de concentrare.
In cantitati mari, produce efecte similare cu LSD:
- halucinatii
- sinestezii.
Efectele dureaza intre 10-14 ore. Ergometrina din compozitia sa poate duce la contractii uterine puternice.
KETAMINA - este un anestezic general, sintetizat in 1963 pentru a inlocuifenciclidina, in scopul producerii
tipului particular de anestezie denumita "anestezie disociativa" si se prezinta sub forma de: solutie sau ca o
pulbere alba (obtinuta prin indepartarea solventului din formele injectabile - fie prin evaporare in aer liber,
fie in cuptorul cu microunde). De obicei ketamina se prizeaza, dar poate fi si fumata in amestec cu marijuana
sau tutun. Special K este frecvent utilizata in combinatie cu alte droguri ca ecstasy, heroina sau cocaina.
Ketaminasolutie poate fi injectata, aplicata pe produse ce se pot fuma sau consumata cu bauturi. Pulberea
poate fi pusa in bauturi, tigari sau dizolvata si apoi injectata. Singura sursa de ketamina este reprezentata de
produsele farmaceutice. Ketamina se distribuie initial in creier, unde realizeazaconcentratii de 3-5 ori mai
mari decat cele plasmatice. Ketamina are efect deprimant SNC deosebit de cel al anestezicelor generale
clasice. Anestezia produsa este denumita "anestezie disociativa", fiind caracterizata prin desprinderea de
mediu, urmata de somn superficial si analgezie intensa. Ketaminaactioneaza mai ales la nivelul scoartei
cerebrale si sistemului limbic. Efectele apar intr-un interval de timp dependent de calea de administrare.
Fiind un anestezic disociativ, la nivel cerebral are loc inducerea unei lipse de responsabilitate si se produce
un efect care da senzatia unei experiente extracorporale. Ketaminadifera de majoritatea agentiloranestezici,
pentru ca stimuleaza sistemul cardiovascular. Substantele care au efect deprimant asupra respiratiei cum ar
fi: etanolul, opioidele, barbituricele, benzodiazepinele sau drogurile cu efect cardiostimulant (cocaina sau
amfetaminele) cresc toxicitatea acuta a ketaminei. Manifestarileintoxicatiei acute cu ketamina sunt:
- anxietate
- agitatie
- modificari de perceptie
- tulburari motorii si efecte analgezice (in asemenea conditii, consumatorul risca sa se raneasca prin
arsuri, caderi sau alte accidente).
In supradozari masive pot sa apara convulsii si uneori apnee. Fazele consumului:
- consumul experimental
- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce ince mai mult de la scoala/serviciu, se
ingrijoreaza sa nu piarda sursa de procurare a drogului
- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente)
- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilorzilnice fara drog, neaga problema pe care o
are, se produce inrautatireaconditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul.
In conditii de abuz, ketamina produce efecte progresive asociate cu doza, de la o stare de visare la delir
insotit de incapacitatea de miscare, analgezie intensa si amnezie. Starea indusa("trip") este asemanatoare cu
cea generata de LSD sau fenciclidina, dardureaza doar 30 - 60 de minute. Ketamina duce la un sindrom clinic
asemanator din punct de vedere neurofiziologic si comportamental cu psihoza schizofrenica. La
pacientiidependenti de ketamina au fost semnalate efecte psihedelice si psihotice.
DERIVATI DE PIPERAZINABenzilpiperazina (BZP) este un drog cu efect euforizant si stimulent, comparabil cu
cel produs de amfetamine. Efectele adverse cunoscute sunt psihoze acute, toxicitate renala si convulsii. Au
fost raportate decese in urma consumului de BZP asociat cu MDMA. Efecte adverse: Consumul de 50 - 200
mg de BZP poate duce la efecte imediate:
- senzatie de eruptii pe - dilatarea pupilelor - cefalee de intensitate
piele - usoaresangerari medie
- furnicaturi nazale - greata
- obsesii - senzatie de uscaciune - mahmureala
- modificarea a gurii - oboseala
temperaturii - usoara incontinenta - insomnie
- inclestarea maxilarelor urinara - confuzie
- cresterea ritmului si efecte tardive:
cardiac
meta-Clorofenilpiperazina (mCPP)este un drog psihoactiv din clasa piperazinelor. Induce
cefalee, aproximativ 10% din consumatori dezvoltand migrena dupa utilizare, iar 90% din persoanele ce
prezinta deobicei aceasta afectiune, vor suferi un atac de migrena in urma consumului de mCPP.
Consumul de mCPP poate duce si la:
- discomfort gastrointestinal - voma
- tahicardie - halucinatii si insomnie.
- ameteli
Efectele apar dupa 30 de minute si debuteaza cu crampe abdominale si stare generala de disconfort. Multi
consumatori au raportat reveniri ale durerilor si insomnie chiar la mai multe ore dupa consum.
MEFEDRONA(cunoscuta si sub numele de sare de baie, drog care a dus la decesul unor utilizatori)(2-
metilamino-1-p-tolilpropan-1-ona), intalnita si sub denumirile de:demetilmetcatinona, meowmeow, Miaow,
sau MMCAT, este un drog stimulant si entactogen (empatogen), din clasa amfetaminelor. Se comercializeaza
si in combinatie cu metilona sub denumirea de "Bubbles".
Efecte:
- alerta
- euforie
- excitabilitate
- stimulare
- logoree
Poate duce la:
- epistaxis (sangerare din nas)- pierderea capacitatii de concentrare
- halucinatii - pierderea memoriei de scurta durata
- probleme de circulatie - tahicardie
- eruptii - palpitatii
- anxietate - depresie
- paranoia - hiperhidroza
- halucinatii - midriaza
- trismus - bruxism
Efecte pe termen lung: halucinatii, excitabilitate si manie.
Aceste produse se comercializeaza in special sub forma de tigari, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate in plicuri
sare, Pulse - pulbere, FlyAgaricMushroom - ciuperci uscate , Spice Diamond- fragmente vegetale, Spice Gold Spirit - pulbere et
https://www.dsptimis.ro/promovare/etnobotanice.html

Sursa 12.
Blessing N. Marandure, Samson Mhizha, Amanda Wilson - Spice Was Made, bytheDevilHimself”: A
ThematicAnalysis of theExperience of an AddictiontoSyntheticCannabinoids, Journal of
PsychoactiveDrugs, Received 06 Dec 2021, Accepted 29 Mar 2022, Published online: 31 May 2022,
DOI: 10.1080/02791072.2022.2083534
ABSTRACT
Syntheticcannabinoids (SC) are themostcommontype of newpsychoactivesubstancesusedpredominantly
as a replacement for cannabis. Thereis a wealth of literature on the negative effectsexperiencedbyusers of
SC. However, thereis a paucity of research on theexperience of addictionto SC fromtheusers’ perspectives.
The presentstudyqualitativelyexploredtheexperience of addictionto SC. Online blog
entriesdetailingtheexperience of SC addictionwereanalyzedusingthematicanalysis.
Usersreportedbeingstuck in a cycle of addictionwhichwascomposed of addictionhallmarks.
Theyalsoexperienced a range of significantphysical, mental healthandpsychosocialproblems. Suicidal
ideationwasalsoreported, withpotential for itsoccurrenceduringwithdrawal, duetoshame of
beingaddicted, and as theonlywayto stop theaddictioncycle. Additionally, bothpsychoticand cognitive
symptomswerereportedto persist followingcessation, enhancingcurrentunderstanding of long-term SC
effects. Therefore, usersrequirebothclinicalandpsychosocialsupport for theseissues, mostnotably suicidal
ideation.
Traducere: „Rezumat. Canabinoizii sintetici (SC) sunt cel mai comun tip de noi substanțe psihoactive
utilizate în principal ca înlocuitor pentru canabis. Există o bogată literatură despre efectele negative
experimentate de utilizatorii SC. Cu toate acestea, există puține cercetări privind experiența dependenței
de SC din perspectiva utilizatorilor. Prezentul studiu a explorat calitativ experiența dependenței de SC.
Intrările de blogonline care detaliază experiența dependenței de SC au fost analizate folosind analize
tematice. Utilizatorii au raportat că sunt blocați într-un ciclu de dependență compus din semne distinctive
ale dependenței. Ei s-au confruntat, de asemenea, cu o serie de probleme fizice, psihice și psihosociale
semnificative.
De asemenea, a fost raportată ideea suicidară, cu potențialul de apariție în timpul sevrajului, din cauza
rușinii de a fi dependent și ca singura modalitate de a opri ciclul dependenței. În plus, s-a raportat că atât
simptomele psihotice, cât și cele cognitive persistă după încetare, îmbunătățind înțelegerea actuală a
efectelor SC pe termen lung. Prin urmare, utilizatorii necesită atât sprijin clinic, cât și psihosocial pentru
aceste probleme, în special ideație suicidară.”
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/02791072.2022.2083534

d. Accesați resursele științifice Enformation. https://www.e-nformation.ro/

Sursa 13.
Max Spaderna, Peter H. Addy, Deepak Cyril D’Souza - Spicingthingsup: syntheticcannabinoids;
Psychopharmacology volume 228, pages525–540 (2013)
Results
Spice is sold undertheguise of potpourri or incense. Unlike delta-9-tetrahydrocannabinol,
thesyntheticcannabinoidspresent in Spice are high-potency, high-efficacy, cannabinoid receptor full
agonists. Since standard urine toxicologydoesnot test for thesyntheticcannabinoids in Spice, it
isoftenusedbythosewhowanttoavoiddetection of drug use.
Thesecompoundshavenotyetbeensubjectedtorigoroustesting in humans. Acute psychoactiveeffects include
changes in mood, anxiety, perception, thinking, memory, andattention. Adverse effects include anxiety,
agitation, panic, dysphoria, psychosis, andbizarrebehavior. Psychosisoutcomesassociatedwith Spice
provideadditional data linkingcannabinoidsandpsychosis. Adverse eventsnecessitatinginterventionbyPoison
Control Centers, lawenforcement, emergencyresponders, andhospitals are increasing.
Despitestatutesprohibitingthemanufacture, distribution, and sale of Spice products, manufacturers are
replacingbannedcompoundswithnewersyntheticcannabinoidsthat are notbanned.
Conclusions
Thereis an urgent need for betterresearch on theeffects of syntheticcannabinoidstohelpcliniciansmanage
adverse eventsandtobetterunderstandcannabinoidpharmacology in humans. The
reportedpsychosisoutcomesassociatedwithsyntheticcannabinoidscontributetotheongoingdebate on
theassociationbetweencannabinoidsandpsychosis. Finally, drug detectiontests for
syntheticcannabinoidsneedtobecomeclinicallyavailable.
Traducere: „Spice este vândut sub masca de potpuriu sau tămâie. Spre deosebire de delta-9-
tetrahidrocanabinol, canabinoidele sintetice prezente în Spice sunt agoniști plini ai receptorilor canabinoizi
cu potență ridicată, de înaltă eficacitate. Deoarece toxicologia standard a urinei nu testează canabinoidele
sintetice din Spice, este adesea folosită de cei care doresc să evite detectarea consumului de droguri. Acești
compuși nu au fost încă supuse unor teste riguroase la om. Efectele psihoactive acute includ modificări ale
dispoziției, anxietate, percepție, gândire, memorie și atenție. Efectele adverse includ anxietate, agitație,
panică, disforie, psihoză, și comportament bizar. Rezultatele psihozei asociate cu Spice oferă date
suplimentare care leagă canabinoidele și psihoza. Evenimentele adverse care necesită intervenția centrelor
de control al otrăvurilor, a forțelor de ordine, a celor care răspund la situații de urgență și a spitalelor sunt în
creștere. În ciuda statutului care interzice fabricarea, distribuția și vânzarea produselor Spice, producătorii
înlocuiesc compușii interziși cu canabinoizi sintetici mai noi, care nu sunt interzise.
Concluzii
Există o nevoie urgentă de cercetări mai bune cu privire la efectele canabinoizilor sintetici pentru a ajuta
clinicienii să gestioneze evenimentele adverse și să înțeleagă mai bine farmacologia canabinoizilor la om.
Rezultatele psihozei raportate asociate cu canabinoidele sintetice contribuie la dezbaterea în curs privind
asocierea dintre canabinoizi și psihoză. În cele din urmă, testele de detectare a medicamentelor pentru
canabinoidele sintetice trebuie să devină disponibile clinic.”
https://www.springer.com/journal/213

Sursa 14.
Christopher D. Rosenbaum, Stephanie P. Carreiro, Kavita M. Babu - Here Today, GoneTomorrow…and
Back Again? A Review of Herbal Marijuana Alternatives (K2, Spice), SyntheticCathinones (Bath Salts),
Kratom, Salvia divinorum, Methoxetamine, andPiperazines; Journal of Medical
Toxicology volume 8, pages15–32 (2012)
Abstract
Despitetheirwidespread Internet availabilityanduse, many of thenewdrugs of
abuseremainunfamiliartohealth care providers. The herbal marijuana alternatives, like K2 or Spice, are a
group of herbalblendsthatcontain a mixture of plantmatter in additiontochemical grade
syntheticcannabinoids. The syntheticcathinones, commonlycalled “bathsalts,” haveresulted in
nationwideemergencydepartmentvisits for severe agitation, sympathomimetictoxicity, anddeath.
Kratom, a plant product derivedfrom Mitragynaspeciosa Korth, hasopioid-likeeffects, andhasbeenused
for thetreatment of chronicpainandamelioration of opioid-withdrawalsymptoms. Salvia divinorum is a
hallucinogenwithuniquepharmacologythathastherapeuticpotential but hasbeenbanned in
manystatesduetoconcernsregardingitspsychiatriceffects. Methoxetaminehasrecentlybecomeavailable via
the Internet andismarked as “legal ketamine.” Moreover, the piperazine derivatives, a class of
amphetamine-likecompoundsthatincludes BZP and TMFPP, are making a resurgence as “legal Ecstasy.”
Thesepsychoactives are available via the Internet, frequently legal, andoftenperceived as safe bythe
public. Unfortunately, thesedrugsoftenhave adverse effects, whichrangefrom minimal tolife-threatening.
Health care providers must be familiar withthese important newclasses of drugs. Thispaperdiscussesthe
background, pharmacology, clinicaleffects, detection, and management of syntheticcannabinoid,
syntheticcathinone, methoxetamine, and piperazine exposures.
Traducere:„În ciuda disponibilității și utilizării pe scară largă a internetului, multe dintre noile
medicamente de abuz rămân necunoscute furnizorilor de servicii medicale. Alternativele pe bază de
plante marijuana, cum ar fi K2 sau Spice, sunt un grup de amestecuri pe bază de plante care conțin un
amestec de materie vegetală în plus față de canabinoidele sintetice de calitate chimică. Cathinonele
sintetice, numite în mod obișnuit "săruri de baie", au dus la vizite la departamentul de urgență la nivel
național pentru agitație severă, toxicitate simpatomimetică și moarte.Kratom, un produs vegetal derivat
din MitragynaspeciosaKorth, are efecte asemănătoare opioidelor și a fost folosit pentru tratamentul
durerii cronice și ameliorarea simptomelor de sevraj opioid. Salvia divinorum este un halucinogen cu
farmacologie unică, care are potențial terapeutic, dar a fost interzis în multe state din cauza
preocupărilor legate de efectele sale psihiatrice.
Metoxetamina a devenit recent disponibila prin internet și este marcata ca "ketamina juridica". În plus,
derivații piperazinei, o clasă de compuși asemănători amfetaminei care include BZP și TMFPP, fac o
renaștere ca "ecstasy legal". Aceste psihoactive sunt disponibile prin intermediul internetului, frecvent
legale, și adesea percepute ca fiind sigure de către public. Din păcate, aceste medicamente au adesea
efecte adverse, care variază de la minim la viața în pericol. Furnizorii de servicii medicale trebuie să fie
familiarizați cu aceste noi clase importante de medicamente. Această lucrare discută fundalul,
farmacologia, efectele clinice, detectarea și gestionarea canabinoizilor sintetici, a cathinonei sintetice, a
metoxetaminei și a expunerilor la piperazină.”
https://www.springer.com/journal/13181
Sursa 15.
Goodman&Gilman's: The PharmacologicalBasis of Therapeutics, 13e
Laurence L. Brunton, Randa Hilal-Dandan, Björn C. Knollmann
Chapter 24: Drug UseDisordersandAddiction
Charles P. O’Brien
The terminology of drug dependence, abuse,
andaddictionhaslongelicitedconfusionthatstemsfromthefactthatrepeateduse of
certainprescribedmedicationscan produce neuroplasticchangesresulting in twodistinctly abnormal states.
The first state is dependence, or “physical” dependence,
producedwhenthereisprogressivepharmacologicaladaptationtothe drug resulting in tolerance.
Toleranceis a normal reactionthatisoftenmistaken for a sign of “addiction.” In the tolerant state,
repeatingthe same dose of a drug produces a smallereffect. Ifthe drug isabruptlystopped, a
withdrawalsyndromeensues in whichthe adaptive responses are nowunopposedbythe drug. The
appearance of withdrawalsymptomsisthe cardinal sign of “physical” dependence. Addiction, thesecond
abnormal state producedbyrepeated drug use, occurs in only a minority of thosewhoinitiate drug use;
addictionleadsprogressivelytocompulsive, out-of-control drug use.Addictioncanbeconsidered as a form of
maladaptivememory. Addictionbeginswiththeadministration of substances (e.g., cocaine) or behaviors
(e.g., thethrill of gambling) thatdirectlyandintensely activate brainrewardcircuits. Activation of
thesecircuitsmotivates normal behavior,
andmosthumanssimplyenjoytheexperiencewithoutbeingcompelledtorepeat it. For some (∼16% of
thosewhotry cocaine), theexperienceproducesstrongconditionedassociationstoenvironmentalcuesthat
signal theavailability of the drug or thebehavior. The individual becomesdrawnintocompulsiverepetition
of theexperience, focusing on theimmediatepleasuredespite negative long-termconsequencesandneglect
of important social responsibilities. The distinctionbetweendependenceandaddictionis important
becausepatientswithpainsometimes are deprived of
adequateopioidmedicationbytheirphysiciansimplybecausetheyhaveshownevidence of tolerance or
theyexhibitwithdrawalsymptomsiftheanalgesicmedicationisstopped or reducedabruptly. The most recent
revision of theclassificationsystem (Diagnostic andStatistical Manual of Mental Disorders, FifthEdition;
see American Psychiatric Association, 2013) makes a cleardistinctionbetween normal toleranceand a drug
usedisorderinvolvingcompulsive drug seeking.
Traducere: „Terminologia dependenței de droguri, abuz și adictie, a stârnit mult timp confuzie care
provine din faptul că utilizarea repetată a anumitor medicamente prescrise poate produce modificări
neuroplastice care determina două stări distincte anormale. Prima stare este dependența sau
dependența fizică, produsă atunci când există o adaptare farmacologică progresivă la medicament, ceea
ce duce la toleranță. Toleranța este o reacție normală care este adesea confundată cu un semn de
dependență. În starea tolerantă, repetarea aceleiași doze de medicament produce un efect mai mic.
Dacă medicamentul este oprit brusc, apare un sindrom de sevraj în care răspunsurile adaptive sunt acum
fără opoziție de către medicament. Apariția simptomelor de sevraj este semnul cardinal al dependenței
fizice. Adictia, a doua stare anormala produsa de consumul repetat de droguri, apare doar la o minoritate
dintre cei care initiaza consumul de droguri; adictia (farmacodependenta) duce progresiv la consumul
compulsiv, scăpat de sub control al drogurilor.Adictia poate fi considerata o forma de memorie
maladaptiva. Adictia începe cu administrarea de substanțe (de exemplu, cocaină) sau comportamente
(de exemplu, fiorul jocurilor de noroc) care activează direct și intens circuitele de recompensare a
creierului. Activarea acestor circuite motivează un comportament normal, iar majoritatea oamenilor se
bucură pur și simplu de experiență fără a fi obligați să o repete. Pentru unii (∼16% dintre cei care
încearcă cocaină), experiența produce asocieri puternice condiționate cu indiciile de mediu care
semnalează disponibilitatea medicamentului sau comportamentul. Individul devine atras în repetarea
compulsivă a experienței, concentrându-se pe plăcerea imediată, în ciuda consecințelor negative pe
termen lung și a neglijării responsabilităților sociale importante. Distincția dintre dependență și
adictieeste importantă deoarece pacienții cu durere sunt uneori privați de medicamente opioide
adecvate de către medicul lor pur și simplu pentru că au prezentat dovezi de toleranță sau prezintă
simptome de sevraj dacă medicamentul analgezic este oprit sau redus brusc. Cea mai recentă revizuire a
sistemului de clasificare (Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale, ediția a cincea; a se
vedea Asociația Americană de Psihiatrie, 2013) face o distincție clară între toleranța normală și o
tulburare de consum de droguri care implică căutarea compulsivă de droguri.”
https://www.e-nformation.ro/events/acces-gratuit-la-resurse-mcgraw-hill-accessmedicine-si-
accesspharmacy

Sursa 16.
Modestino EJ, Blum K, Dennen CA, Downs BW, Bagchi D, Llanos-Gomez L, Elman I, Baron D, Thanos PK,
Badgaiyan RD, Braverman ER, Gupta A, Gold MS, Bowirrat A. Theorizingthe Role of
DopaminergicPolymorphicRiskAlleleswithIntermittent Explosive Disorder (IED),
Violent/AggressiveBehaviorandAddiction: Justification of Genetic AddictionRiskSeverity (GARS)
Testing. Journal of Personalized Medicine. 2022; 12(12):1946. https://doi.org/10.3390/jpm12121946
Abstract
Scientificstudieshaveprovidedevidencethatthereis a relationshipbetween violent
andaggressivebehaviorsandaddictions. Genesinvolvedwiththerewardsystem, specificallythebrainreward
cascade (BRC), appeartobeassociatedwithvariousaddictionsand impulsive, aggressive, and violent
behaviors. In ourpreviousresearch, weexaminedtheTaq A1 allele (variant D2 dopamine receptor gene)
andthe DAT-40 baserepeat (a variant of thedopaminetransporter gene) in 11 Caucasian boys at the
Brown School in San Marcus, Texas, diagnosedwithintermittent explosive disorder.
Thirtysupernormalcontrolswerescreenedto exclude severalreward–deficit behaviors,
includingpathologicalviolence, andgenotyped for the DRD2 gene. Additionally, 91
controlswerescreenedto exclude ADHD, pathologicalviolence, alcoholism, drug dependence,
andtobaccoabuse, andtheirresultswerecomparedwith DAT1 genotyperesults. In theschoolboys vs.
supercontrols, therewas a significantassociationwiththe D2 variantand a trend
withthedopaminetransportervariant. Resultssupportourhypothesisandtheinvolvement of at leasttwo
gene riskalleleswith adolescent violent/aggressivebehaviors. Thisstudyandtheresearchpresented in
thispapersuggestthat violent/aggressivebehaviors are associatedwith a greaterrisk of addiction, mediated
via variousgeneslinkedtothe BRC. Thisreviewprovides a contributoryanalysis of how gene polymorphisms,
especiallythoserelatedtothebrainrewardcircuitry, are associatedwith violent behaviors.
Conclusions
Followingthe seminal findings of ourgroup in 1990 relatedtotheassociation of the DRD2 Taq A1 allele
(located in exon 11 of the ANNKI gene) with severe alcoholism, 31 yearslater, alongwith an explosion of
new genetic techniques (e.g., genome-wideassociationstudies), genetic polymorphismslinkedto extreme
violence/aggressionhavebeendiscovered. Possibly, thecombination of DNA-linkedpolymorphisms in
rewardgenes, which are primarilyresiding in the well-known brainrewardcircuitryandhaving net effects
on dopaminergicfunction (i.e., synthesis, storage, reuptake, andrelease), couldbe a keymechanism in
resultantunwantedbehavioralexpressions. However, thecurrentliterature data pointtowards an over-
representation of therewardgenesandassociatedriskallelesmeasured in the GARS test (see Table 1) in
violent/aggressivebehaviors. Interestingly, several specific riskallelesthatloadonto violent
andaggressivebehaviors are of evolutionaryimportanceand an adaptive processlinkedtosurvival.
Webelievethatthisarticleprovides a
frameworktoencourageadditionalscientificexplorationthatcouplestheseknownpolymorphisms as
depictedhereinwith a genetic propensitytoengage in, for example, domestic violent behaviors,
whichseemtobe an inheritablelegacy.
Traducere: „Studiile științifice au furnizat dovezi că există o relație între comportamentele violente și
agresive și dependențe. Genele implicate în sistemul de recompensare, în special cascada de recompense
a creierului (BRC), par a fi asociate cu diverse dependențe și comportamente impulsive, agresive și
violente. În cercetările noastre anterioare, am examinat alela Taq A1 (varianta D2 gena receptorilor
dopaminergici) și repetată de bază DAT-40 (o variantă a genei transportorului de dopamină) la 11 băieți
caucazieni de la Școala Brown din San Marcus, Texas, diagnosticați cu tulburare explozivă intermitentă.
Treizeci de controale supranormale au fost testate pentru a exclude mai multe comportamente de
recompensă-deficit, inclusiv violența patologică și genotipurile pentru gena DRD2.În plus, 91 de controale
au fost testate pentru a exclude ADHD, violența patologică, alcoolismul, dependența de droguri și abuzul
de tutun, iar rezultatele lor au fost comparate cu rezultatele genotipului DAT1. În elevi vs.
supercontroluri, a existat o asociere semnificativă cu varianta D2 și o tendință cu varianta transportorului
de dopamină. Rezultatele susțin ipoteza noastră și implicarea a cel puțin două alele de risc genetic cu
comportamente violente/agresive ale adolescenților. Acest studiu și cercetările prezentate în această
lucrare sugerează că comportamentele violente/agresive sunt asociate cu un risc mai mare de
dependență, mediat prin diferite gene legate de BRC. Această revizuire oferă o analiză contributivă a
modului în care polimorfismele genice, în special cele legate de circuitele de recompensare a creierului,
sunt asociate cu comportamente violente. In concluzie, in urma constatărilor seminale ale grupului
nostru din 1990 legate de asocierea alelei DRD2 Taq A1 (situată în exonul 11 al genei ANNKI) cu
alcoolismul sever, 31 de ani mai târziu, împreună cu o explozie de noi tehnici genetice (de exemplu, studii
de asociere la nivel de genom), au fost descoperite polimorfisme genetice legate de violență/agresiune
extremă. Eventual, combinația de polimorfisme legate de ADN în genele de recompensă, care locuiesc în
primul rând în bine-cunoscutele circuite de recompensare a creierului și au efecte nete asupra funcției
dopaminergice (adică sinteza, stocarea, recaptarea și eliberarea), ar putea fi un mecanism cheie în
expresiile comportamentale nedorite care rezultă. Cu toate acestea, datele din literatura de specialitate
actuale indică o suprareprezentare a genelor de recompensă și a alelelor de risc asociate măsurate în
testul GARS (a se vedea tabelul 1) în comportamente violente/agresive. Interesant este că mai multe
alele de risc specifice care se încarcă pe comportamente violente și agresive sunt de importanță evolutivă
și un proces adaptiv legat de supraviețuire. Credem că acest articol oferă un cadru pentru a încuraja
explorarea științifică suplimentară care îmbină aceste polimorfisme cunoscute, așa cum sunt descrise
aici, cu o tendință genetică de a se angaja, de exemplu, în comportamente violente domestice, care par a
fi o moștenire dobandita.”
https://www.mdpi.com/

Sursa 17.
Rao, Qianru, Ting Zhang, Manyun Dai, Bin Li, Qianlun Pu, Min Zhao, YanCheng, DongmeiYan, QiZhao,
Zhanxuan E. Wu, andFei Li. 2022. "Comparative MetabolomicProfiling of the Metabolic Differences of
Δ9-Tetrahydrocannabinol andCannabidiol" Molecules 27, no. 21: 7573.
https://doi.org/10.3390/molecules 27217573
Cannabisis an excellent natural source of fiber, and it isknownto produce both a
recreationaleffectandprovide medicinal value. Δ9-Tetrahydrocannabinol (THC) (Figure 1A) andcannabidiol
(CBD) (Figure 1B) are thetwo major bioactive C21 terpenophenoliccompoundsthat are
isolatedfromtheherbal medicine, Cannabissativa [1]. Although THC and CBD display similar
chemicalstructures, theirbiologicalproperties are distinct. Whereastheaddictiveproperty of marijuana
ismainlyattributedto THC, thebeneficialpharmacologicaleffect of marijuana islikelytobemediatedby CBD,
an isomer of THC. On theother hand, CBD hasbeenshownto produce antiemetic, anti-
inflammatoryandantipsychoticeffects [2]. Nonetheless, therehavebeenfew comparative in vitro
metabolomicstudies [3] that investigate thedifferencesbetweenthe metabolism of THC and CBD to date,
and metabolic characteristicsthat are uniqueto THC are yettobedetermined.
LC-MS-basedmetabolomicmethodshavebeensuccessfullyapplied in ordertoscreen for active
metabolitesandtofindbiomarkers of diseases [7]. Giventheincreasingprevalence of cannabisuse, or theuse
of single components of THC over thelast decade, manycountries, such as Canada in 2018, havelegalized
non-medicinal cannabisuse for adults. Moreover, severalstates in the United
Stateshaveexpandedthelegalization of medicinal andrecreationalcannabisuse in recent years [8];
however, the metabolic rate of THC, as well as themanner in which THC metabolites are
linkedtothepsychoactiveandcytotoxicity of THC, isyettobedetermined.
In thisstudy, weemployed a comparative pharmaco-metabolomicsapproach in ordertoprofilethe
metabolism of THC and CBD. Numerousmetabolites (includingthosederivedfrom THC and CBD)
wereidentifiedusing LC/HRMS in cannabisextracts [9]; however, the metabolic profiles of CBD and THC
are notclearlydefined. Based on the comprehensive profile of THC-relatedmetabolites, themap of the
metabolic pathways of THC (Figure 7) and CBD (Figure S6) wasconstructed. THC washydroxylated,
desaturated, andhydroxylatedwithdesaturationandcarboxylation in ordertoformphase I metabolites (T1–
T28), and it wasreactedwith GSH toform GSH/Cysconjugatedmetabolites (T29–T32) via mercapturic acid
pathways. In accordancewithpreviousfindingswhichfoundthat non-psychotropic CBD
couldnotbetransformedintopsychotropic THC under non-acidicconditions [10], theconversion of CBD to
THC or THC-relatedmetaboliteswasnotobserved in any of theincubationsystemstested inthepresentstudy.
Thisimpliesthatthe C8 position of thedouble bond structure of CBD isstable, andforming a ring
withtheadjacenthydroxylgroupisdifficultusingoursystems. Throughthecomparison of the metabolic
profiles of the metabolism of THC and CBD in vitro, wefoundthatthemetabolite rate of THC
washigherthan CBD in boththe HLM and MLM systems. Resultingfromthedifferences in
spatialconformation of THC and CBD, THC presents a planar structurewhereas CBD has a slightly angular
structure. Suchdifferencesmayexplainthealtered metabolic rate betweenthesetwocompounds. Amongthe
21 phase I metabolites of THC thatwerefound in HLM, 24 THC metaboliteswerefound in MLM. Moreover,
the relative abundance of downstreammetabolitesthatwerederivedfrom THC
wasconsideredtobegreaterthanthat of CBD after a set amount of incubationtime in boththe HLM and
MLM systems, thussuggesting a higher metabolic rate of THC, as opposedto CBD, in theliver. It
wasshownthatthespeciesdifference in the metabolism of THC played a crucial role in thepreclinicalstudy
of phytocannabinoids.
In addition, weidentifiedseven THC metaboliteswithhigher CDOCKER INTERACTION
energyandlowerbindingenergythanthe THC parent compound. All of
thesemetaboliteswereproducedbyoxidationand di-oxidationduringphase I of metabolism andconjugated
metabolism. Notably, productsformed as a result of THC conjugatingwith GSH
andCysmetabolitesdisplayedthehighestbindingaffinitywith CB1 receptorsamongallthe THC metabolites,
thussuggestingthattheseconjugatedmetabolites are the fundamental dominatingmediators of
theaddictiveproperty of THC. Nonetheless, downstream CB1 activationwasaffectedby THC,
andrelatedmetabolitesandthemanner in
whichtheymightbelinkedtoneurotoxicityrequiresfurtherexamination.
In summary, thepresentstudyhascomprehensivelymeasuredandcomparedthe metabolic
intermediatesandproducts of the metabolism of THC and CBD using in vitro systems. A total number of
59 drug metaboliteswereidentifiedusing LC–MS, including 19 previouslyundescribedmetabolites. The
metabolic rate of THC in thelivermicrosomewasfoundtobehigherthanthat of CBD, andfourconjugates
(two THC-GSH andtwo THC-Cys) werereported as productsthatwerecausedbythe metabolism of THC.
Molecular dockinghasconfirmedthat THC-GSH and THC-Cyscanreadilybindtothe CB1 receptor, with a
higheraffinityandgreaterstabilitythan THC, whichmaybelinkedto, or may mediate, some of the THC-
inducedneuroactiveeffects. Lastly, wereportedthat CYP3A4 and CYP1B1 are thekeyenzymesresponsible
for theformation of the THC-GSH and THC-Cysconjugates. Furtherstudies are neededtoillustratethe exact
role of the metabolism of THC
andthecellularmechanismunderlyingitsneurotoxicandpsychoactiveeffectsfollowingcannabisexposure.
Traducere: „Canabisul este o sursă naturală excelentă de fibre și este cunoscut pentru a produce atât un
efect recreativ, cât și pentru a oferi valoare medicinală. Δ9-Tetrahidrocanabinol (THC) (Figura 1A) și
canabidiolul (CBD) (Figura 1B) sunt cei doi compuși terpenofenolici bioactivi majori C21 care sunt izolați
din medicamentul pe bază de plante, Cannabissativa [1]. Deși THC și CBD prezintă structuri chimice
similare, proprietățile lor biologice sunt distincte. În timp ce proprietatea de dependență a marijuanei
este atribuită în principal THC, efectul farmacologic benefic al marijuanei este probabil să fie mediat de
CBD, un izomer al THC. Pe de altă parte, s-a demonstrat că CBD produce efecte antiemetice,
antiinflamatorii și antipsihotice [2]. Cu toate acestea, au existat puține studii metabolomice comparative
in vitro [3] care investighează diferențele dintre metabolismul THC și CBD până în prezent, iar
caracteristicile metabolice care sunt unice pentru THC nu au fost încă determinate.
Metodele metabolomice bazate pe LC-MS au fost aplicate cu succes pentru a verifica metaboliții activi și
pentru a găsi biomarkeri ai bolilor [7]. Având în vedere prevalența tot mai mare a consumului de canabis
sau utilizarea componentelor unice ale THC în ultimul deceniu, multe țări, cum ar fi Canada în 2018, au
legalizat consumul de canabis non-medicinal pentru adulți. În plus, mai multe state din Statele Unite au
extins legalizarea consumului de canabis medicinal și recreativ în ultimii ani [8]; cu toate acestea, rata
metabolică a THC, precum și modul în care metaboliții THC sunt legați de psihoactivitatea și
citotoxicitatea THC, nu au fost încă determinate.
În acest studiu, am folosit o abordare farmaco-metabolomică comparativă pentru a profila metabolismul
THC și CBD. Numeroși metaboliți (inclusiv cei derivați din THC și CBD) au fost identificați folosind
LC/HRMS în extractele de canabis [9]; cu toate acestea, profilurile metabolice ale CBD și THC nu sunt clar
definite. Pe baza profilului cuprinzător al metaboliților legați de THC, a fost construită harta căilor
metabolice ale THC (Figura 7) și CBD (Figura S6). THC a fost hidroxilat, desaturat și hidroxilat cu
desaturație și carboxilare pentru a forma metaboliți de fază I (T1-T28) și a fost reacționat cu GSH pentru a
forma metaboliți conjugați GSH /Cys (T29-T32) prin căi de acid mercapturic.În conformitate cu
constatările anterioare care au constatat că CBD non-psihotrop nu a putut fi transformat în THC
psihotrop în condiții non-acide [10], conversia CBD în metaboliți legați de THC sau THC nu a fost
observată în niciunul dintre sistemele de incubație testate în prezentul studiu. Acest lucru implică faptul
că poziția C8 a structurii de legătură dublă a CBD este stabilă, iar formarea unui inel cu grupul hidroxil
adiacent este dificilă folosind sistemele noastre. Prin compararea profilurilor metabolice ale
metabolismului THC și CBD in vitro, am constatat că rata metabolitului THC a fost mai mare decât CBD
atât în sistemele HLM, cât și în MLM.Rezultând din diferențele de conformație spațială a THC și CBD, THC
prezintă o structură plană, în timp ce CBD are o structură ușor unghiulară. Astfel de diferențe pot explica
rata metabolică modificată între acești doi compuși. Printre cei 21 de metaboliți de fază I ai THC care au
fost găsiți în HLM, 24 metaboliți THC au fost găsiți în MLM. În plus, abundența relativă a metaboliților din
aval care au fost derivați din THC a fost considerată a fi mai mare decât cea a CBD după o anumită
perioadă de timp de incubație atât în sistemele HLM, cât și în MLM, sugerând astfel o rată metabolică
mai mare de THC, spre deosebire de CBD, în ficat. S-a demonstrat că diferența de specie în metabolismul
THC a jucat un rol crucial în studiul preclinic al fitocanabinoizilor.
În plus, am identificat șapte metaboliți THC cu o energie mai mare de interacțiune CDOCKER și o energie
de legare mai mică decât compusul părinte THC. Toți acești metaboliți au fost produși prin oxidare și di-
oxidare în timpul fazei I a metabolismului și a metabolismului conjugat. În special, produsele formate ca
 urmare a conjugării THC cu metabolițiI GSH și Cys au prezentat cea mai mare afinitate de legare cu
receptorii CB1 dintre toți metaboliții THC, sugerând astfel că acești metaboliți conjugați sunt mediatorii
dominanți fundamentali ai proprietății de dependență a THC. Cu toate acestea, activarea CB1 în aval a
fost afectată de THC, iar metaboliții înrudiți și modul în care ar putea fi legați de neurotoxicitate necesită
o examinare suplimentară.
Pe scurt, prezentul studiu a măsurat și comparat în mod cuprinzător intermediarii metabolici și produsele
metabolismului THC și CBD folosind sisteme in vitro. Un număr total de 59 de metaboliți ai drogurilor au
fost identificați utilizând LC-SM, inclusiv 19 metaboliți nedescriși anterior. Rata metabolică a THC în
microzomii hepatici s-a dovedit a fi mai mare decât cea a CBD și patru conjugați (doi THC-GSH și doi THC-
Cys) au fost raportați ca produse care au fost cauzate de metabolismul THC. Andocarea moleculară a
confirmat că THC-GSH și THC-Cys se pot lega cu ușurință de receptorul CB1, cu o afinitate mai mare și o
stabilitate mai mare decât THC, care pot fi legate sau pot media unele dintre efectele neuroactive induse
de THC. În cele din urmă, am raportat că CYP3A4 și CYP1B1 sunt enzimele cheie responsabile pentru
formarea conjugaților THC-GSH și THC-Cys. Sunt necesare studii suplimentare pentru a ilustra rolul exact
al metabolismului THC și mecanismul celular care stă la baza efectelor sale neurotoxice și psihoactive în
urma expunerii la canabis.”
https://www.mdpi.com/

e. Folosiți dicționarele sau tratatele de specialitate pentru a defini conceptele cheie și

conceptele specifice.
Sursa 18.
Dr. Cătălin Corneliu STEMATE, Prof. Dr. Coriolan Emil ULMEANU Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii
„Grigore Alexandrescu“, Bucureşti - Conduitele adictive la copil şi adolescent, Additionalconditions in
childandteenager, PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 3(59), AN 2018, pag.200-201, Ref: Ro J Med Pract.
2018;13(3) DOI: 10.37897/RJMP.2018.3.4
„Substanţelepsihoactive noi (numite și etnobotanice, „droguri recreaţionale“) reprezintă un grup de
substanţe sintetice sau naturale nereglementate de dreptul internaţional, care sunt produse cu intenţia de a
imita efectele substanţelor ilicite, cunoscute sub numele clasic de „droguri“ (6). Aceste substanţe au ajuns în
atenţia toxicologilor și autorităţilor din România la sfârșitul anului 2009, odată cu răspândirea pe scară largă
în rândul adolescenţilor și tinerilor a fenomenului „SPICE“. Acesta constă în fumatul unor amestecuri de
ierburi care produc efecte similare cu ale canabisului și care conţin ca aditivi diverse substanţe cu
proprietăţipsihoactive care au fost grupate sub numele generic de substanţepsihoactive noi (SPN) (6). În
România există 4 tipuri de SPN (6): 1. Canabinoide sintetice – sunt substanţe asemănătoare Δ9 -
tetrahidrocanabinolului (principiul activ al canabisului) și din punct de vedere al structurii chimice se clasifică
în 7 categorii: naftoilindoli (JWH-018, JWH-073, JWH-398), naftilmetilindoli, naftilpiroli, naftilmetilindene,
fenilacetilindoli (JWH-250), ciclohexilfenoli (CP 47, 497 și omologi), canabinoide sintetice (HU210); 2.
Catinone sintetice – sunt compuși de sinteză derivaţi ai catinonei, principalul component psihoactiv al
plantei KHAT (Cathaedulis), în România fiind identificate 24 catinone sintetice cele mai cunoscute fiind:
mefedrona, metilona, metcatinona, amfepramona, MDVP (3,4 metilendioxipirovalerona), metedrona (4
metoximetcatinona); 3. Halucinogene – sunt obţinute din planta numită Salvia divinorum (Salvie), singurul
compus cu acţiune halucinogenă dovedită fiind Salvinorin A (cel mai puternic halucinogen cunoscut, fiind
activ la o doză de 200 μg); 4. Piperazinele – sunt substanţe sintetizate în laborator cu acţiune stimulantă
asupra sistemului nervos central, și din punct de vedere structural au fost descrise două categorii
(benzilpiperazine și fenilpiperazine). Căile de administrare ale SPN sunt multiple: inhalaţie, fumat (debutul
este imediat și efectul durează 3-4 ore), ingestie, prizare, injectabil (soluţii artizanale) (6). Mecanism de
acţiune (6). • canabinoizii sintetici au mecanism de acţiune similar tetrahidrocanabinolului (THC), acţionând
ca agoniști ai receptorilor CB1 din creier faţă de care au afinitate mult mai mare, efectele lor psihoactive
fiind deci mai puternice și cu o durată mai mare, având și un timp de înjumătăţire mai mare comparativ cu
THC. • catinonele sintetice acţionează, asemănător fenilaminei, ca stimulante la nivelul SNC; •
halucinogenele – Salvinorinul A acţionează exclusiv ca antagonist la nivelul receptoriloropioizi K, fără a
interacţiona în nici un fel cu ceilalţi receptori importanţi, transportori sau canale ionice; • piperazinele
acţionează prin stimularea eliberării și inhibiţia recaptării de dopamină, serotonină și adrenalină, rezultatul
fiind acumularea acestor mediatori la nivelul SNC și stimularea receptorilor respectivi; prin acest mecanism
de acţiune vor produce efecte stimulante la nivelul SNC, asemănătoare cu cele ale amfetaminelor dar cu
intensitate mai mică. Din cauza varietăţii SPN, permanent apărând pe piaţă produse noi, tabloul clinic
cuprinde o asociere destul de nesistematizată de simptome: relaxare, dezinhibiţie, depresie, euforie, tremor,
hiperexcitabilitate, midriază, tahicardie, uscăciunea mucoaselor, greaţă, vărsături, ataxie, confuzie, sedare,
comă, exitus (6). Diagnosticul de laborator este un diagnostic de excludere, existând în acest moment puţine
metode de identificare (6). Deoarece nu există antidot, tratamentul intoxicaţiei cu SPN este suportiv (6).
Consumul cronic va duce în timp, în toate cazurile, la fenomenul de toleranţă și apoi de dependenţă fizică și
psihică. O statistică a Centrului Antitoxic Pediatric București arată că, în ceea ce privește intoxicaţia cu SPN,
în intervalul 1 ianuarie 2010 – 31 mai 2012 s-au internat 107 pacienţi, iar în perioada 1 iunie 2012 – 1 aprilie
2014 s-au internat 238 pacienţi. • asocieri frecvente:policonsumuri, etnobotanice + alcool, etnobotanice +
medicamente, etnobotanice + medicamente + alcool, etnobotanice + droguri (heroină, cocaină); • vârsta
medie a pacienţilor: 15,6 ani; • sexratio: 75% băieţi; • loc de consum: cluburi, petreceri private, parc,
școală.”
https://rjmp.com.ro/articles/2018.3/RJMP_2018_3_Art-04.pdf

Sursa 19.
Concise Colour Medical Dictionary, Editedby Jonathan Law and Elizabeth Martin, sixthedition, 2015,
pag.10-11, Oxford University Press, Library of Congress, Control Number 2014958985, ISBN 978-0-19-
968799-2
Addiction -n.,astate of dependenceproducedeitherbythe habitual taking of drugs or byregurarlyengaging in
certainactivities (e.g. gambling). Peoplecandevelopphysicalandpsychologicalsymptoms of dependence,
which include a strongdesiretotakethesubstance or exercisethebehaviour, impairedcapacityto control
suchbehaviour orsubstancetaking, a physical or psychologicalwithdrawal state, evidence of
tolerancedevelopment, social and mental preoccupationwithsubstanceuse or thegivenbehaviour, and
persistent usedespiteharmfulconsequences.Treatmentisdirectedtowithdrawal of the drug or
behaviourwiththeaim of partial or total abstinence.
Traducere: „Adictia- o stare de dependență produsă fie de consumul obișnuit de droguri, fie de implicarea
repetată în anumite activități (de exemplu, jocuri de noroc).Oamenii pot dezvolta simptome fizice și
psihologice de dependență, care includ o dorință puternică de a lua substanța sau de a exercita
comportamentul, capacitatea afectată de a controla un astfel de comportament sau luarea de substanțe, o
stare de retragere fizică sau psihologică, dovezi de dezvoltare a toleranței, preocupare socială și mentală
pentru consumul de substanțe sau comportamentul dat și utilizarea persistentă, în ciuda consecințelor
dăunătoare.Tratamentul este îndreptat spre retragerea medicamentului sau a comportamentului în scopul
abstinenței parțiale sau totale.”
https://global.oup.com/academic/product/concise-colour-medical-dictionary-9780198836629?
cc=ro&lang=en&

Sursa 20.
Copaciu, Elena. "Managementul perioperator al bolnavului consumator cronic de opioide si al
dependentelor de alta cauza.", Actualitati in anestezie, terapie intensiva si medicina de urgenta,
Timisoara 2008, pag.73
„Adictie. Reprezintao maladie biopsihosociala cronica, ale careimanifestari sunt influentate de factori
genetici, psihologici si de mediu. Se caracterizeaza prin pierderea controlului pacientului asupra utilizarii de
medicament/substanta, utilizare care devine compulsiva, continua, chiar si atunci cand in mod evident
afecteaza starea de sanatate a subiectului, insotita de dorinta obsesiva a acestuia de a administra drogul
indiferent de starea de disconfort pe care o creaza. DSM-IV defineste aceasta patologie ca un pattern
maladaptiv de consum al substantei incriminate cu afectare semnificativa a starii generale si cel putin una
din situatiile de mai jos care apar in orice moment din ultimele 12 luni: - utilizare recurenta de subtante care
impiedica bolnavul sa joace un rol major in activitatile profesionale, casnice sau scolare in care este implicat
- utilizare recurenta a substantei, inlcusiv in situatia in care aduce evident un prejudiciu fizic. -
probleme/incidente repetate cu implicatii medico-legale legate de consumul substantei. - continuarea
consumului de substantadesi implica probleme majore, persistente sociale sau interpersonale legate de
acest consum. Pseudoadictia poate induce confuzii in analiza comportamentului aberant. Pacientul poate fi
in mod eronat catalogat ca avand comportament adictiv. Aceste simptome (de tip „drug- seeking” - bolnavul
solicita suplimentare prescriptiei, inlocuireaopioidului, doze suplimentare etc.) apar in absenta controlului
adecvat al durerii, dar se remit dupa aceasta, in mod caracteristic.” E.Copaciu, Actualitati in anestezie,
terapie intensiva si medicina de urgenta
https://www.academia.edu/download/
37984455/24_Managementul_perioperator_al_bolnavului_consumator_cronic_de_opioide_si_al_depende
ntelor_de_alta.pdf

Sursa 21.
Dr. Cătălin Corneliu STEMATE, Prof. Dr. Coriolan Emil ULMEANU Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii
„Grigore Alexandrescu“, Bucureşti - Conduitele adictive la copil şi adolescent, Additionalconditions in
childandteenager, PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 3(59), AN 2018, pag.197, Ref: Ro J Med Pract.
2018;13(3) DOI: 10.37897/RJMP.2018.3.4
ABSTRACT Addictionis a relation of dependence, more or lessalienating for an individual and more or
lesstolerated, sometimeseventotallyrejectedbytheindividual's social environment, on a certain product, a
certain practice or a situation. In youngpeopleaddictionrepresents a search for sensationsand a remedy for
certaindepressionand/or anxietysymptoms. The pathology of addictionisfirstandforemost a pathology of
sensations. The incriminatedproducts are: tobaccoandcannabis;
alcoholandenergydrinksassociatedwithalcohol; newpsychoactivesubstances (of thetype of ethnobotanicals);
drugs (withdrawalsubstances); real drugs (heroin, ecstasy); polydruguse
(isquitefrequentandcurrentlyincludesalcohol+tobacco+ethnobotanicals+/- cannabis;).
Doctorsshouldnotapproachthesepatientsalone, but togetherwiththeparents, schoolpsychologists,
schoolteachers, andEmergency medicine should evaluate the diagnostic modalities in
intoxicationswithsubstances of abuseandpsychoactivesubstancesbytakingintoaccount: theyoungage of
users, polyuse, repeateduses, excessivebehaviours (e.g. inducedalcoholiccomas).
Traducere: „REZUMAT Adicţia este o relaţie de dependenţă mai mult sau mai puţin alienantă pentru un
individ şi mai mult sau mai puţin acceptată, uneori total respinsă de mediul social al acestuia, în legătură cu
un produs, cu o anumită practică sau cu o situaţie.Adicţia la tineri reprezintă o căutare a senzaţiilorşi un
remediu pentru anumite simptome depresive şi/ sau anxioase. Patologia adicţiei este în primul rând o
patologie a senzaţiilor. Produsele incriminate sunt: tutun şi canabis; alcool şi băuturi energizante asociate cu
alcool; substanţepsihoactive noi (de tipul etnobotanice); medicamente (substanţe de sevraj); substanţe de
abuz adevărate (heroină, ecstasy); policonsumul (este foarte frecvent şi include în acest moment mai ales
alcool+tutun+etnobotanice+/-canabis). Medicul nu trebuie să abordeze singur aceştipacienţi, ci împreună cu
părinţii, psihologii şcolarişi cadrele didactice, iar medicina de urgenţă trebuie să evalueze modalităţile de
diagnostic în intoxicaţiile cu substanţe de abuz şipsihoactive sesizând: precocitatea consumatorilor,
policonsumurile, repetitivitatea acestor consumuri, conduitele excesive (ex. come alcoolice induse).”
https://rjmp.com.ro/articles/2018.3/RJMP_2018_3_Art-04.pdf

Sursa 22.
Adolescent: a youngpersonwhoisdevelopinginto an adult : a youngpersonwhoisgoingthroughadolescence.
Adolescence: transitionalphase of growthand development between childhood and adulthood. The World
HealthOrganization (WHO) defines an adolescent as anypersonbetweenages 10 and 19.
ThisagerangefallswithinWHO’sdefinition of youngpeople, whichreferstoindividualsbetweenages 10 and 24.
In manysocieties, however, adolescenceisnarrowlyequatedwith puberty andthecycle of
physicalchangesculminating in reproductive maturity. In othersocietiesadolescenceisunderstood in
broadertermsthat encompass psychological, social, and moral terrain as well as thestrictlyphysicalaspects of
maturation. In thesesocietiestheterm adolescence typicallyreferstothe period betweenages 12 and 20
andisroughlyequivalenttotheword teens.
Duringadolescence, issues of emotional (ifnotphysical) separationfromparentsarise. Whilethissense of
separationis a necessary step in the establishment of personal values, thetransitionto self-sufficiencyforces
an array of adjustmentsuponmanyadolescents. Furthermore, teenagersseldomhaveclearroles of theirown in
society but insteadoccupy an ambiguous period betweenchildhoodand adulthood.
Theseissuesmostoftendefineadolescence in Western cultures,
andtheresponsetothempartlydeterminesthenature of an individual’s adult years. Alsoduringadolescence,
the individual experiences an upsurge of sexual feelingsfollowingthe latent sexuality of childhood. It
isduringadolescencethatthe individual learnsto control and direct sexual urges.
Somespecialistsfindthatthedifficulties of adolescencehavebeenexaggeratedandthat for
manyadolescentstheprocess of maturationislargelypeacefulanduntroubled. Otherspecialists consider
adolescencetobe an intense andoftenstressfuldevelopmental period characterizedby specific types of
behaviour.
Traducere: „Adolescent: un tânăr care se dezvoltă într-un adult ; o persoană tânără care trece prin
adolescență.
Adolescența: faza de tranziție a creșterii și dezvoltării între copilărie și maturitate. Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) definește un adolescent ca fiind orice persoană cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani. Acest
interval de vârstă se încadrează în definiția OMS a tinerilor, care se referă la persoanele cu vârste cuprinse
între 10 și 24 de ani.
Cu toate acestea, în multe societăți, adolescența este strict echivalată cu pubertatea și ciclul schimbărilor
fizice care culminează cu maturitatea reproductivă. În alte societăți, adolescența este înțeleasă în termeni
mai largi care cuprind terenul psihologic, social și moral, precum și aspectele strict fizice ale maturizării. În
aceste societăți, termenul de adolescență se referă de obicei la perioada cuprinsă între 12 și 20 de ani și este
aproximativ echivalent cu cuvântul adolescenți.
În timpul adolescenței, apar probleme de separare emoțională (dacă nu fizică) de părinți. În timp ce acest
sentiment de separare este un pas necesar în stabilirea valorilor personale, trecerea la autosuficiență
forțează o serie de ajustări asupra multor adolescenți. Mai mult, adolescenții rareori au roluri clare în
societate, dar ocupă în schimb o perioadă ambiguă între copilărie și maturitate.Aceste probleme definesc cel
mai adesea adolescența în culturile occidentale, iar răspunsul la ele determină parțial natura anilor adulți ai
unui individ. De asemenea, în timpul adolescenței, individul experimentează o creștere a sentimentelor
sexuale în urma sexualității latente a copilăriei. În timpul adolescenței, individul învață să controleze și să
direcționeze impulsurile sexuale.
Unii specialiști consideră că dificultățile adolescenței au fost exagerate și că pentru mulți adolescenți
procesul de maturizare este în mare parte pașnic și netulburat. Alți specialiști consideră că adolescența este
o perioadă de dezvoltare intensă și adesea stresantă, caracterizată prin tipuri specifice de comportament.”
https://www.britannica.com/science/adolescence

Sursa 23.
B.J.Casey,SarahGetz, AdrianaGalvan-The adolescent brain, Developmental Review, Volume 28, Issue
1, March 2008, Pages 62-77, https://doi.org/10.1016/j.dr.2007.08.003
Abstract
Adolescenceis a developmental period characterizedby suboptimal decisionsandactionsthatgiveriseto an
increasedincidence of unintentionalinjuriesandviolence, alcoholand drug abuse,
unintendedpregnancyandsexuallytransmitteddiseases. Traditionalneurobiologicaland cognitive explanations
for adolescent behaviorhavefailedtoaccount for thenonlinearchanges in
behaviorobservedduringadolescence, relative tochildhoodandadulthood. Thisreviewprovides a
biologicallyplausibleconceptualization of the neural mechanismsunderlyingthesenonlinearchanges in
behavior, as a heightenedresponsivenesstoincentiveswhileimpulse control
isstillrelativelyimmatureduringthis period. Recent humanimagingand animal studiesprovide a biologicalbasis
for thisview, suggestingdifferentialdevelopment of limbicrewardsystems relative to top-down control
systemsduringadolescence relative tochildhoodandadulthood. Thisdevelopmental pattern
maybeexacerbated in thoseadolescentswith a predispositiontowardrisk-taking, increasingtherisk for
pooroutcomes.
Conclusions
Humanimagingstudies show structural andfunctionalchanges in frontostriatalregions (Giedd et al.,
1996, Giedd et al., 1999, Jernigan et al., 1991, Sowell et al., 1999; for review, Casey, Galvan et al., 2005)
thatseemtoparallelincreases in cognitive control and self-regulation (Casey, Trainor et al., 1997, Luna
andSweeney, 2004, Luna et al., 2001, Rubia et al., 2000, Steinberg, 2004; seealso Steinberg, 2008, thisissue).
Thesechangesappearto show a shift in activation of prefrontal regionsfromdiffuseto more focal recruitment
over time (Brown et al., 2005, Bunge et al., 2002, Casey, Trainor et al., 1997, Durston et al., 2006, Moses et
al., 2002) andelevatedrecruitment of subcortical regionsduringadolescence (Casey et al., 2002a, Durston et
al., 2006, Luna et al., 2001). Althoughneuroimagingstudiescannotdefinitivelycharacterizethemechanism of
suchdevelopmentalchanges, thesechanges in volume andstructuremay reflect developmentwithin,
andrefinement of, projectionstoandfromthesebrainregionsduringmaturationsuggestive of fine-tuning of
thesystemwithdevelopment.
Takentogether, thefindingssynthesizedhere indicate thatincreasedrisk-takingbehavior in
adolescenceisassociatedwithdifferentdevelopmentaltrajectories of subcortical pleasureand cortical control
regions. Thesedevelopmentalchangescanbeexacerbatedby individual differences in activity of
rewardsystems. Althoughadolescencehasbeendistinguished as a period characterizedbyreward-
seekingandrisk-takingbehaviors (Gardenerand Steinberg, 2005, Spear, 2000) individual differences in neural
responsestoreward, predisposesomeadolescentstotake more risksthanothers, puttingthem at greaterrisk for
negative outcomes. Thesefindingsprovide crucial groundworkbysynthesizingthevariousfindingrelatedtorisk-
takingbehavior in adolescenceand in understanding individual differencesanddevelopmentalmarkers for
propensitiestoengage in negative behavior.
Traducere: „ Rezumat. Adolescența este o perioadă de dezvoltare caracterizată prin decizii și acțiuni
suboptime care dau naștere la o incidență crescută a rănilor și violenței neintenționate, a abuzului de alcool
și droguri, a sarcinii neintenționate și a bolilor cu transmitere sexuală. Explicațiile neurobiologice și cognitive
tradiționale pentru comportamentul adolescentului nu au reușit să țină seama de schimbările neliniare ale
comportamentului observate în timpul adolescenței, în raport cu copilăria și vârsta adultă. Această revizuire
oferă o conceptualizare plauzibilă din punct de vedere biologic a mecanismelor neuronale care stau la baza
acestor schimbări neliniare ale comportamentului, ca o receptivitate sporită la stimulente, în timp ce
controlul impulsurilor este încă relativ imatur în această perioadă. Studiile recente ale imagisticii umane și
animalelor oferă o bază biologică pentru această viziune, sugerând dezvoltarea diferențială a sistemelor de
recompensă limbică în raport cu sistemele de control de sus în jos în timpul adolescenței în raport cu
copilăria și vârsta adultă. Acest model de dezvoltare poate fi exacerbat la acei adolescenți cu predispoziție
spre asumarea riscurilor, crescând riscul de rezultate slabe.
Concluzii. Studiile imagistice umane arată modificări structurale și funcționale în regiunile frontostriatale
(Giedd și colab., 1996, Giedd și colab., 1999, Jernigan și colab., 1991, Sowell și colab., 1999; pentru revizuire,
Casey, Galvan și colab., 2005) care par să crească în paralel cu controlul cognitiv și autoreglarea (Casey,
Trainor și colab., 1997, Luna și Sweeney, 2004, Luna și colab., 2001, Rubia și colab., 2000, Steinberg, 2004;
vezi, de asemenea, Steinberg, 2008, acest număr). Aceste modificări par să arate o schimbare în activarea
regiunilor prefrontale de la recrutare difuză la mai focală în timp (Brown și colab., 2005, Bunge și colab.,
2002, Casey, Trainor și colab., 1997, Durston și colab., 2006). , Moses et al., 2002) și recrutarea crescută a
regiunilor subcorticale în timpul adolescenței (Casey și colab., 2002a, Durston și colab., 2006, Luna și colab.,
2001). Deși studiile de neuroimagistică nu pot caracteriza în mod definitiv mecanismul unor astfel de
modificări de dezvoltare, aceste modificări ale volumului și structurii pot reflecta dezvoltarea și
perfecționarea proiecțiilor către și dinspre aceste regiuni ale creierului în timpul maturizării, ceea ce
sugerează o reglare fină a sistemului cu dezvoltarea. Luate împreună, constatările sintetizate aici indică
faptul că un comportament crescut de asumare a riscurilor în adolescență este asociat cu diferite traiectorii
de dezvoltare ale plăcerii subcorticale și regiunilor de control cortical. Aceste schimbări de dezvoltare pot fi
exacerbate de diferențele individuale în activitatea sistemelor de recompensă. Deși adolescența a fost
distinsă ca o perioadă caracterizată prin comportamente de căutare a recompensei și de asumare a riscurilor
(Gardener și Steinberg, 2005, Spear, 2000), diferențele individuale în răspunsurile neuronale la recompensă,
predispun unii adolescenți să își asume mai multe riscuri decât pe alții, punându-i la risc mai mare pentru
rezultate negative. Aceste constatări oferă o bază crucială prin sintetizarea diferitelor descoperiri legate de
comportamentul de asumare a riscurilor în adolescență și în înțelegerea diferențelor individuale și a
markerilor de dezvoltare pentru tendința de a se angaja în comportament negativ.”
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0273229707000494?
casa_token=dZtnvc55MnsAAAAA:CRFezPYoINK32jx7-KXVEqAc4yF-mlG8RGMYSzQC-
ZMMnxVcnSz6Cfr867uRrUrtxcZAcY80aok

Sursa 24.
Grup de personesque, per lessevescaracterístiquesbiològiques, físiques o socials, o bé per la seva conducta,
tenen una granprobabilitat de contraurealguntipus de malaltia o de patiralgun accident.
Per raó de la seva edat, elsinfantssón un grup de risc en determinadesmalalties. També ho sónelsjoves i
altrespersonesqueprenensubstànciesaddictives i pernicioses, com el tabac, l’alcohol o drogues. Des
d’unaltrepunt de vista, la Lleid’educació contempla situacions de risc per alsinfants i jovesestudiants:
situacions de desemparament, d’assetjament, de patirtrastorns o fracàsescolar.
Traducere: „Grup de persoane care, datorită caracteristicilor lor biologice, fizice sau sociale sau din cauza
comportamentului lor, au o probabilitate mare de a contracta un anumit tip de boală sau de a suferi un
accident.
Datorită vârstei lor, copiii sunt un grup de risc pentru anumite boli. La fel și tinerii și alții care iau substanțe
care creează dependență și substanțe nocive, cum ar fi tutunul, alcoolul sau drogurile. Dintr-un alt punct de
vedere, Legea Educației are în vedere situații de risc pentru copii și tineri: situații de neajutorare, hărțuire,
suferință sau eșec școlar.”
https://www.enciclopedia.cat/gran-enciclopedia-catalana/grup-de-risc

Sursa 25.
Vlaicu B., Petrescu C., Fira-Mlădinescu C., Putnoky S., Ursoniu S., Caraion C., Suciu O. , Bagiu R. , Vlaicu Ş. .
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara,Silberberg K., Korbuly B. Autoritatea de
Sănătate Publică a judeţuluiTimiş- ASPECTE EPIDEMIOLOGICE PRIVIND VÂRSTA DE DEBUT A UNOR
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SĂNĂTATE LA ADOLESCENŢI, Revista de Igienă şi Sănătate Publică,
vol.58, nr.1/2008 – Journal of Hygieneand Public Health, pag.82;87
ABSTRACT The realityandprecocity of some risc
behaviorsduringadolescenceenhancesthedecalagebetweengrowthandmaturation on one hand and social
autonomy on theother. The constantlydecreasingage of onset for riskbehaviorsgeneratestheneed of
revealingtheirdimensions, as well as thebio-psycho-social features of thetargetgroup. A population of 2908
adolescentsagedbetween 15-19 yearswasinvestigated, with a balancedgenderdistribution. The
workmethodwastheobservational transversal studyusingthe CORT 2004 questionnaire. The minimum
onsetageswere: 8 years or less for smokingthefirstentirecigarette; 8 years or less for consuming more than a
fewsips of alcohol; 10 years or less in boys and 11-12 years in girls, for drug consumption; 11 years or less for
theonset of sexualrelationships. The resultsleadtothe imperative need of continuingtheresearchproject on
gymnasiumpupilsandreconsideringpreventionmethodsbydeveloping a strategy for a healthy lifestyle.
Traducere: „REZUMAT Realitatea şi precocitatea unor comportamente cu risc în adolescenţă accentuează
decalajul dintre creştereşi maturizare, pe de o parte, şi autonomia socială pe de altă parte. Vârsta de debut a
comportamentelor cu risc mereu în scădere, necesită cunoaşterea dimensiunii acestora şi a
particularităţilorbio-psiho-sociale ale grupului ţintă. S-a investigat o populaţie de 2908 adolescenţi cu vârsta
între 15-19 ani din judeţulTimiş, fetele şibăieţii având o reprezentare apropiată. Metoda de lucru a fost
studiul observaţional transversal cu ajutorul Chestionarului CORT 2004. Vârstele minime de debut au fost: 8
ani sau mai puţin, pentru fumatul primei ţigări în întregime; 8 ani sau mai puţin, pentru consumul de băuturi
alcoolice, mai mult decât câteva înghiţituri; 10 ani sau mai puţin la băieţişi 11-12 ani la fete, pentru
consumul de droguri; 11 ani sau mai puţin pentru începerea relaţiilor sexuale. Rezultatele obţinute ne obligă
la continuarea proiectului de cercetare la elevii din ciclul gimnazial şi reconsiderarea metodelor de prevenţie
prin dezvoltarea strategiei de formare a unui stil de viaţă sănătos.”
”CONCLUZII Fumatul tutunului, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri şiviaţa sexuală activă
sunt realităţi la adolescenţii de 15-19 ani, şcolarizaţi în judeţulTimiş. Vârsta mică de debut a
comportamentelor cu risc pentru sănătate în adolescenţă, evidenţiată în studiu, accentuează decalajul
dintre creştereşi maturizare şiinfluenţează autonomia socială. Rezultatele cercetării ne obligă la continuarea
proiectului de cercetare la elevii din ciclul gimnazial, şi reconsiderarea metodelor de prevenţie prin
dezvoltarea strategiei de formare a unui stil de viaţă sănătos. La adolescenţi, tendinţa de a risca în cele mai
diferite manifestări ale vieţii cotidiene, evidenţiazădorinţa lor de a se afirma şi de a se depăşi. Persoană în
permanentă schimbare şi neîncetată tendinţă de afirmare, esenţial deschisă la comunicare, adolescentul nu
va putea fi înţeles decât în concepţii care să-i surprindă polivalenţa comportamentală şievoluţia greu
previzibilă în timp. De aceea, familia, şcoalaşi societatea trebuie să adopte o atitudine atentă, plină de tact,
pentru a nu favoriza o căutare sistematică a riscurilor inutile, spectaculoase şi o atitudine de bravadă pentru
impresionarea celor din jur.”
http://revistaigiena.umft.ro/reviste/2008_revista01.pdf#page=76

Sursa 26
„I. Sancţionarea consumului ilicit de droguri, din perspectiva legislaţiei române în vigoare; II. Oportunitatea
incriminării consumului ilicit de droguri, în contextul social actual, din perspectiva criminologiei juridice.
Consumul ilicit de droguri a devenit un subiect din ce în ce mai preocupant în contextul în care, în ultimii ani,
România s-a transformat dintr-o ţară de tranzit, într-o ţară de destinaţie pentru traficul internaţional cu
diferite substanţe stupefiante ori psihotrope. în efortul de a stăpâni fenomenul şi, totodată, de a se adapta
la legislaţiainternaţională, legiuitorul român a adoptat Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri.Deşi a trecut o bună perioadă de timp de la intrarea ei în vigoare, această lege
ridică în continuare, din păcate, unele semne de întrebare, atât în privinţa unor aspecte de ordin strict penal,
cât şi în privinţa unor aspecte de strategie politico-penală.
Astfel, dispoziţiile Legii nr. 143/2000 au dat naştere în doctrina penală unei controverse în legătură cu
modalitatea în care legiuitorul a înţeles să sancţioneze consumul de droguri. Problema care s-a pus a fost,
pur şi simplu, de a şti dacă legea penală română incriminează sau nu consumul de droguri. Este o problemă
fundamentală şi poate să pară ciudat că o lege nouă, chemată să reglementeze în mod special „combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri”, lasă loc de interpretări tocmai asupra acestei probleme.
Controversa apărută în doctrină dovedeşte însă că lucrurile sunt într-adevăr discutabile sub aspectul
menţionat, putându-se afirma, cel puţin, că legiuitorul a manifestat o oarecare ezitare în privinţamodalităţii
de sancţionare a consumului de droguri. Ezitarea manifestată de legiuitorul penal ar putea să nu fie însă,
doar expresia unei „neîndemânări” de natură tehnico-juridică. Ea ar putea să exprime o dilemă de politică
penală, legată de oportunitatea incriminării consumului de droguri. Apare astfel o altă problemă, care
depăşeşte cadrul normativ, desigur fără să-l poată ignora.
Rezultă că există două probleme care merită a fi puse în discuţie. Prima problemă este de domeniul
normativului penal şi presupune a stabili dacă şi în ce modalitate consumul ilicit de droguri este sancţionat în
legislaţia noastră actuală.
A doua problemă este de domeniul criminologiei juridice şi presupune a stabili, dacă şi în ce modalitate este
oportună incriminarea consumului ilicit de droguri, în contextul social actual, din ţara noastră.
Considerăm că opinia corectă este cea potrivit căreia Legea nr. 143/2000 nu incriminează în mod direct
consumul de droguri sau, altfel spus, nu incriminează consumul de droguri în sine. Acest lucru rezultă foarte
clar din cuprinsul articolului 4 al Legii 143/2000, care stabileşte următoarele modalităţi alternative de
realizare a elementului material: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,
prepararea, transformarea cumpărarea sau deţinerea de droguri. Sub aceste modalităţi alternative se
prezintă „verbumregens”. Consumul de droguri nu este reţinut de legiuitor ca modalitate de realizare a
elementului material al infracţiunii.
Existenţa acestei variante atenuate prevăzută în articolul 4 se explică prin aceea că legiuitorul a considerat
că este mai puţin periculoasă fapta comisă de persoana care urmăreşte să obţină, într-un fel sau altul,
droguri, pentru sine, în comparaţie cu fapta aceluia care, direct sau indirect, contribuie la traficarea acestor
substanţe dăunătoare pentru sănătatea populaţiei.
In realitate, legiuitorul nu numai că nu incriminează consumul de droguri în sine, dar stabileşte, după cum s-
a văzut, chiar un regim sancţionator mai puţin sever pentru cei care „operează” cu droguri, numai pentru
propriul lor consum.
Astfel, analizându-se articolul 4 din Legea nr. 143/2000 au fost făcute următoarele precizări: „Consumul de
droguri, fără prescripţie medicală, este interzis, însă nu atrage răspunderea penală. Cu toate acestea,
producerea sau procurarea de droguri este incriminată, deoareceprezintă pericolul ca drogul să ajungă la alţi
consumatori”.
Acceptând această opinie, care în mod evident este cea corectă din punct de vedere teoretic, trebuie să
evaluăm şiconsecinţele practice, pe care le antrenează. Se impune această evaluare deoarece, la o primă
vedere, legiuitorul a „acoperit”, prin modalităţile elementului material al infracţiunii prevăzute în articolul 4,
toate posibilităţile prin care eventualul consumator ar putea intra în posesia drogurilor şi astfel, indirect,
consumul ar fi în orice ipoteză sancţionat.
La o examinare atentă constatăm că nu există însă o asemenea „acoperire” integrală. De altfel, chiar în
opinia favorabilă ideii că legiuitorul incriminează consumul se admite că: „Singura discuţie care s-ar putea
purta ar fi în legătură cu situaţia când drogurile au fost consumate de o persoană fără a le cultiva, produce
sau cumpăra, ci fiindu-i oferite, fără plată, de o altă persoană”. Această ipoteză scoate într-adevăr consumul
chiar şi de sub incidenţa unei sancţionări penale indirecte, şi nu este, aşa cum ar părea, o ipoteză pur
teoretică. în concret, o asemenea ipoteză se poate întâlni frecvent, în diferite variante cum ar fi: oferirea
unei doze gratuite de către dealer pentru a racola un client; oferirea sau chiar administrarea unei substanţe
stupefiante de către medicul sportiv sau antrenor sportivului; oferirea drogului de către un prieten sau de
către o cunoştinţă ocazională în cursul unei petreceri etc. Această ipoteză, într-una din variantele
menţionate sau în alte variante posibile reprezintă, probabil, în practică, situaţia cea mai frecventă, care
poate exclude sancţionarea indirectă a consumului, însă nu este singura. Mai pot fi luate în calcul şi alte
ipoteze precum aceea în care drogul (pierdut sau abandonat) este găsit şi consumat de o persoană, sau
aceea în care drogul este sustras de persoana care îl consumă.
Această diferenţă de abordare a apărut în cele din urmă cu ocazia Convenţiei ministeriale mondiale de la
Londra, în aprilie 1990. Americanii au pus în fapt accentul pe represiune subliniind faptul că şi consumatorii
de droguri sunt în mod personal răspunzători; în replică, Europenii, în ciuda diversităţii lor, înclinau spre o
perspectivă mai socială. Astfel, spre exemplu, dacă Americanii refuzau să stabilească o legătură între
excluderea socială şişomaj pe de-o parte, şi drog pe de altă parte, Europenii insistau dimpotrivă asupra
acestei legături şi doreau să privilegieze prevenirea.”
In privinţa statelor Europei occidentale, deşi există o opţiune strategică generală comună, nu există o
manieră concretă identică de reglementare a fenomenului.
Dimpotrivă, aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate, la nivel naţional există o mare diversitate de
reglementări în privinţa consumului de droguri, iar uneori, chiar în cadrul aceluiaşi sistem naţional, se pot
constata ezitări, fluctuaţii de la o perioadă la alta, putându-se vorbi despre „o dublă mişcare de incriminare-
dezincriminare”.
In legislaţiile penale occidentale incriminarea directă a consumului reprezintă excepţia (ex. Franţa,
Luxemburg).Marea majoritate a statelor recurge la o incriminare indirectă, în sensul că, fie sancţionează
penal posesia pentru consum, cum este cazul în Irlanda, Marea Britanie, Olanda (doar posesia drogurilor
„dure”), fie incriminează deţinerea de droguri ilegale, cum se întâmplă în Germania, Danemarca, Portugalia,
Belgia.In acest sens ar trebui avut în vedere, printre altele, faptul că în cazul criminalităţiii de trafic
acţionează un mecanism de cerere şi ofertă, similar celui care reglează economia de piaţă. Dacă vrem să
limităm fenomenul trebuie să acţionăm asupra acestui mecanism, în sensul de a obţine o scădere atât la
nivelul ofertei cât şi la nivelul cererii. Esenţial într-o asemenea acţiune ni se pare faptul că, pentru reducerea
ofertei trebuie folosite cu precădere mijloace represive, iar pentru reducerea cererii trebuie folosite cu
prioritate mijloace preventive (de ordin medical, social, educaţional, etc.).
Cererea va continua să crească pe „piaţa” drogului atâta timp cât ne vom rezuma la măsuri punitive.
Sancţionarea penală a consumatorului, mai ales atunci când nu este însoţită de măsuri terapeutice
complexe, nu face decât să sporească şansele ca respectivul consumator să se transforme fie în toxicoman,
fie în dealer, fie în ambele. Pentru a evita o consolidare a „pieţei” trebuie să se ofere o şansă
consumatorului, ocazional sau toxicoman,
de a se sustrage din „mlaştina” condiţiei de client. Consumatorii sunt, în general, persoane tinere sau foarte
tinere, care trebuie să fie ajutate, deoarece nu găsesc suficiente resurse pentru a ieşi singure din starea în
care se află. Să nu uităm că aceşti tineri sunt în marea majoritate a cazurilor, dacă nu chiar în toate cazurile,
victimele unor conjuncturi micro şi macro-sociale create fără contribuţia lor, şi înainte ca ei să fie
penalmente răspunzători în faţa legii, noi toţi suntem moralmente răspunzători în faţa lor.
In concluzie, Legea nr. 143/2000 nu incriminează în mod direct consumul de droguri şi bine face, deoarece o
astfel de incriminare ar fi inoportună. în plus, apreciem că ar fi necesară amendarea articolului 4, în sensul că
atât cumpărarea cât şideţinerea pentru consum ar trebui să fie sancţionate doar dacă au un caracter
repetat, iar toxicomanul ar trebui să fie exonerat de răspunderea penală, dacă acceptă de bunăvoie
tratamentul prin cura de dezintoxicare. Doar în felul acesta măsurile prevăzute în capitolul al IV-lea din
Legea nr. 143/2000 ar avea o eficienţă reală, iar consumatorul de droguri ar avea, la rândul lui, o şansă reală
de a fi salvat.”, si sursa 25.
https://legeaz.net/dictionar-juridic/consumul-ilicit-de-droguri
f. Documentați-vă din enciclopedii, teze de doctorat, cursuri, documente legislative,
programe școlare etc.
Sursa 27.
Legea 143/2000 privind prevenireaa si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr.362/3.08.2000
„Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri - REPUBLICARE*)
Dată act: 26-iul-2000 Emitent: Parlamentul CAPITOLUL I:Dispoziţii generale Art. 1 În prezenta lege termenii şi
expresiile de mai jos au următorul înţeles: a)substanţe aflate sub control naţional - drogurile şi precursorii
înscrişi în tabelele-anexă nr. I-IV, care fac parte integrantă din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin
înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin radierea unei plante sau substanţe ori prin transferarea
acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului sănătăţii sau a ministrului afacerilor interne;
b)droguri - plantele şisubstanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante
şisubstanţe, înscrise în tabelele nr. I-III; c)droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II;
d)droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III; e)precursori - substanţele utilizate frecvent în fabricarea
drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV; f)inhalanţi chimici toxici - substanţele stabilite ca atare prin ordin al
ministrului sănătăţii; g)consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control naţional, fără
prescripţie medicală;”
Legea 143/2000 a mai fost modificată şi completată prin: - Legea nr. 169/2002 privind modificarea şi
completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2002: - Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea
criminalităţii organizate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003; -
Legea nr. 522/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie
2004; - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.039 din 28 decembrie 2006, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 186/2007, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 425 din 26 iunie 2007; -
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind
prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005
privind regimul juridic al plantelor, substanţelorşi preparatelor stupefiante şi psihotrope, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 15 februarie 2010, aprobată prin Legea nr. 92/2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 26 mai 2010; - Hotărârea Guvernului nr.
575/2010 pentru actualizarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelorşi
preparatelor stupefiante şi psihotrope, precum şi a anexei la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
509 din 22 Iulie 2010; - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2011 pentru modificarea art. 1 din Legea
nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a art. 8 din
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelorşi preparatelor stupefiante şi psihotrope,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 5 decembrie 2011, aprobată prin Legea nr.
23/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 7 martie 2013; - Legea nr. 187/2012
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
În M. Of. nr. 362 din 12 aprilie 2022 s-a publicat Legea nr. 80/2022 pentru completarea tabelelor-anexă nr. I,
II și III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, aceasta
fiind ultima actualizare in vigoare a acestei legi.

Sursa 28.
Legea 143/2000 privind prevenireaa si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr.362/3.08.2000
„ j)program integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri totalitatea
serviciilor de sănătate şi a serviciilor de asistenţă psihologică şi socială asigurate în mod integrat şi coordonat
persoanelor consumatoare de droguri, prin unităţile medicale, psihologice şi sociale, publice, private şi
mixte;
k)circuit integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri
totalitatea programelor integrate de asistenţă asigurate consumatorilor şi consumatorilor dependenţi în
vederea ameliorării stării de sănătate în sensul bunăstării fizice, psihice şi sociale a individului;
l)program terapeutic - totalitatea serviciilor şi a măsurilor medicale şi psihologice integrate, individualizate
prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator dependent, în
vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenţei psihice şi/sau fizice şi/sau a reducerii riscurilor
asociate consumului;
m)program psihologic şi social - totalitatea serviciilor de evaluare, consiliere şi psihoterapie individuală sau
de grup şi a serviciilor şi măsurilor sociale, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare
continuă pentru fiecare consumator, în vederea înlăturării dependenţei, reabilitării şireinserţiei lui sociale;
n)circuit terapeutic - ansamblul de programe terapeutice aplicate consumatorului dependent de droguri în
mod complex, multidisciplinar, multisectorial şi continuu, având ca scop ameliorarea stării de sănătate;
p)program naţional de prevenire şiasistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor dedroguri -
instrument de planificare strategică şi financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând ansamblul de
acţiuni multianuale care au ca scop dezvoltarea şi consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire a
consumului de droguri şi serviciilor de asistenţă pentru consumatorii de droguri, implementate de către
AgenţiaNaţională Antidrog;
q)program de interes naţional de prevenire şiasistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de
droguri - instrument de planificare strategică şi financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând
ansamblul de acţiuni multianuale care răspund priorităţilornaţionale în domeniu prin asigurarea
complementarităţii proiectelor de prevenire a consumului de droguri şi serviciilor de asistenţă pentru
consumatorii de droguri, implementate de către societatea civilă.
CAPITOLUL IV: Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri Art. 22 (1)Consumul de droguri aflate sub
control naţional, fără prescripţie medicală, este interzis pe teritoriul României. (2)Persoana care consumă
ilicit droguri aflate sub control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistenţă
a persoanelor consumatoare de droguri. Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de
asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit
regulamentului pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi. (3)Stabilirea programului psihologic şi social
individualizat se face de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, pe baza evaluării
psihologice şi sociale şi în concordanţă cu rezultatele examinării medicale solicitate unei unităţi medicale,
conform criteriilor prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi. (4)Stabilirea programului
terapeutic individualizat se face conform protocoalelor de practică, elaborate de Ministerul Sănătăţii, prin
structurile sale specializate şi Colegiul Medicilor din România. (5)Unităţile medicale în care se desfăşoară
programe terapeutice pentru consumatorii dependenţi transmit centrelor de prevenire, evaluare şi
consiliere antidrog datele necesare învederea menţineriicontinuităţii programului integrat de asistenţă a
persoanelor consumatoare de droguri, pe baza unui raport medical. (6)Programul terapeutic şi programul
psihologic şi social se desfăşoară integrat, astfel încât consumatorul şi consumatorul dependent să poată
beneficia de o asistenţă medicală, psihologică şi socială concomitentă şi continuă, cu respectarea drepturilor
omului şi a drepturilor pacientului, potrivit legii.
Art. 23 (1)Programele psihologice şi sociale se elaborează de către AgenţiaNaţională Antidrog în colaborare,
după caz, cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi
Ministerul Justiţieişi se pot derula în centre autorizate şi/sau acreditate în acest sens, cu regim deschis sau
închis, publice, private sau mixte. (11 )Programele naţionale de prevenire şiasistenţă medicală, psihologică şi
socială a consumatorilor de droguri şi programele de interes naţional de prevenire şiasistenţă medicală,
psihologică şi socială a consumatorilor de droguri se elaborează de către AgenţiaNaţională Antidrog, în
colaborare cu alte instituţii, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, şi se aprobă de către Guvern.
(12 )Programele naţionale de prevenire şiasistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de
droguri se implementează, se monitorizează şi se evaluează de către AgenţiaNaţională Antidrog, în calitate
de coordonator naţional al politicilor publice în domeniu. (13 )Programele de interes naţional de prevenire
şiasistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri se implementează de către
entităţiaparţinândsocietăţii civile cu responsabilităţi în domeniul antidrog, monitorizate şi evaluate de către
AgenţiaNaţională Antidrog. (14 )Normele tehnice şi metodologice de realizare a programelor de interes
naţional de prevenire şiasistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri se aprobă prin
ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(15 )Programele naţionale de prevenire şiasistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de
droguri şi programele de interes naţional de prevenire şiasistenţă medicală, psihologică şi socială a
consumatorilor de droguri se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor
Interne, în limita fondurilor bugetare aprobate AgenţieiNaţionale Antidrog.
(2)Programele terapeutice se elaborează de către Ministerul Sănătăţiişi se desfăşoară în centre stabilite în
acest scop, cu regim deschis sau închis, publice, private sau mixte.
(3)Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului şi de derularea programelor psihologice şi
sociale sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne, în limita
fondurilor aprobate AgenţieiNaţionale Antidrog.”

Sursa 29.
Legea 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope,
publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005, actualizată până la data de 22 octombrie
2012
„ Anexa. TABELUL IPLANTE, SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CU SUBSTANŢE PSIHOTROPE ŞI STUPEFIANTE
INTERZISE, LIPSITE DE INTERES RECUNOSCUT ÎN MEDICINĂ*)STUPEFIANTE [...], PSIHOTROPE [...], PLANTE ŞI
SUBSTANŢE AFLATE SUB CONTROL NAŢIONAL [...]; TABELUL II PLANTE, SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CE
CONŢIN SUBSTANŢE STUPEFIANTE ŞI PSIHOTROPE CARE PREZINTĂ INTERES IN MEDICINA, SUPUSE UNUI
CONTROL STRICT STUPEFIANTE [...], PSIHOTROPE [...], PLANTE ŞI SUBSTANŢE AFLATE SUB CONTROL
NAŢIONAL [...]; TABELUL III PLANTE, SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CE CONŢIN SUBSTANŢE STUPEFIANTE ŞI
PSIHOTROPE CARE PREZINTĂ INTERES ÎN MEDICINĂ, SUPUSE CONTROLULUI*PREPARATE CU SUBSTANŢE
STUPEFIANTE [...], PSIHOTROPE [...], PLANTE ŞI SUBSTANŢE AFLATE SUB CONTROL NAŢIONAL [...][...] Sunt
supuse aceloraşi reguli şi:a) izomerii acestor substanţe, cu excepţia cazului în care sunt menţionaţi expres
numai anumiţi izomeri, în toate cazurile în care asemenea izomeri pot exista, conform formulei chimice
corespunzătoare a substanţei în cauză;b) eterii şi esterii acestor substanţe, în cazurile în care pot exista;c)
sărurile acestor substanţe, inclusiv cele ale eterilor, esterilor şi izomerilor, în toate cazurile în care pot
exista.”
Cuprinde toate modificările aduse actului oficial publicate în M.Of., inclusiv cele prevăzute în: L. Nr.
96/13.04.2022 Publicată în M.Of. Nr. 372/14.04.2022 - Lege 96 13.04.2022 17.04.2022 Lege 324 21.12.2018
30.12.2018 Lege 51 17.04.2014 08.05.2014 Lege 179 18.10.2012 22.10.2012 O.U.G. 105 30.11.2011
05.12.2011 Aprobată de Lege 23/2013 Hotarare 575 16.06.2010 22.07.2010 O.U.G. 6 10.02.2010 15.02.2010
Aprobată de Lege 92/2010 Hotarare 282 12.03.2008 18.03.2008

Sursa 30. MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII-CURRICULUM Anul al II-lea SCOALA POSTLICEALA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE, Calificarea: Asistent medical de farmacie Anul al II lea
Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.: 5042/27.09.2005
Programa aprobata prin Ordinul M.E.C.T.S.: 5042/27.09.2005
„Modulul IV FARMACOTERAPIE  Nota introductiva  Modulul FARMACOTERAPIE face parte din pregatirea
specifica de baza din anul II pentru calificarea: asistent medical de farmacie. Modulul FARMACOTERAPIE
suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica specializate, prin extinderea activitatilor si
prin oferirea de abilitati teoretice suplimentare specifice pentru calificare. Modulul are alocate 120 ore, din
care 72 ore de pregatireteortica si 48 ore pregatire practica prin laborator tehnologic. Prin parcurgerea
programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in „Standardul de Pregatire profesionala”
specific calificarii, document care face parte din „Sistemul National de Calificari profesionale”. Dupa
parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa clasifice si sa analizeze un medicament, sa faca o
recomandare in functie de mecamismul de actiune si de caracteristicile unui medicament 
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Demonstreaza bazele
farmacocinetice ale unui medicament 2. Determina bazele farmacodinamice si farmacoterapeutice ale
medicamentelor 3. Identifica bazele farmacotoxicologice 4. Indica farmacografia unui medicament 5.
Clasifica medicamentele in functie de mecanismul si locul de actiune 6. Specifica bazele unei recomandari 
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: FARMACOTERAPIE (120 de
ore din care 72 de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de laborator tehnologic)
C.5 Clasifica medicamentele in functie de mecanismul si locul de actiune
1)Clasificare pe tip de actiune pe aparate si sisteme - antibiotice, chimioterapice, antituberculoase,
antivirotice, antiluetice, antiparazitare, antimalarice, antimicotice, antiseptice-dezinfectante, antitumorale,
corticosteroizi si ACTH, medicatia aparatului genital, antidiabetice, tiroidiene si tireostatice, enzyme,
vitamine, hipolipemiante, anabolizante, medicatiaobezitatii, antigutoase, substituenti de volum plasmatic,
substante cu actiune asupra echilibrului hidro-electrolitic si al celui acido-bazic, anestezice generale,
analgezice ( opioide, analgezice-antipiretice), anestezice locale, neuroleptice, antidepresive, tranchilizante-
sedative-hipnotice, anticonvulsivante, antiparkinsoniene, stimulante SNC, neurotonice, medicatia SNV
(simpatomimetice, simpatolitice, parasimpatomimetice, parasimpatolitice, nicotinice), miorelaxante
centrale, antihistaminice, antiinflamatoare, antitusive, antiastmatice, expectorante, medicatia insuficientei
cardiace, antiaritmice, antihipertensive, antianginoase, vasodilatatoare, medicatia venelor si capilarelor,
diuretice, antidiuretice, antianemice, anticoagulante si trombolitice, antihemoragice, stimulatoare si
substituenti ai secretiei gastrice, antiacide, inhibitori ai secretiei gastrice, antiulceroase, antiemetice,
purgativelaxative, antidiareice, antispastice, antiflatulente, hepatoprotectoare, medicatia dermatologica,
2) Tratarea fiecareisubstante medicamentoase dupa clasificare: mod actiune, indicatii, contraindicatii, mod
de administrare.”

Evidențiați ideile importante din articolele fișate.

 ☺ 4. Sistematizaţidirecţiile din bibliografia studiată şidefiniţi-vă propriul
cadru teoretic.

Scrieți ideile din articole care vă vor ajuta să construiți propriul cadru
teoretic.
S-au izolat si identificat din punct de vedere chimic si farmacotoxicologicsubstante noi cu
proprietatipsihoactive care contin diverse clase de droguri sintetice derivate din plante, numite impropriu la
noi „etnobotanice”, comercializate si etichetate fraudulos si administrate sub mai multe forme de
prezentare.
Aceste produse au fost identificate in Romania inca din anii 2005-2006, perioada cand se vindeau pe
internet sau direct in „magazinele de etnobotanice”, ulterior inchise datorita problemelor grave medicale si
psiho-sociale pe care le-au produs in randul consumatorilor.
Aceste substante noi cu proprietatipsihoactive (SNPP), denumite „droguri proiectate” sau „droguri
legale” reprezinta de fapt niste droguri de sinteza noi, derivati sintetici de canabis sau analogi sintetici ai
drogurilor clasice, clasificate in 5 mari grupe: canabinoide de sinteza, stimulante de sinteza de tip
amfetaminic, catinone si piperazine de sinteza, alte grupe noi de substante de sinteza analoage drogurilor
existente si substante cu proprietatipsihoactive din plante. Raportarile oficiale au aratat ca exista sub 2
forme de prezentare: produse destinate fumatului de tip „spice” sau „K2” , mai nou folosite si in tigarile
electronice (contin amestecuri de plante si canabinoide de sinteza) si pulberi prizabile sau injectabile (care
contincatinone si piperazine, cu efect energizant sau halucinogen). In scopul eludarii legii si
facilitariivanzarilor, au fost etichetate fraudulos cu denumirile „ingrasamant pentru plante”, „sare de baie”,
„substante chimice pentru cercetare”, „amestecuri de fumat pe baza de plante”, „tamaie din plante” sau, in
Romania, „plante destinate studiului etnobotanic”, cu mentiunea „nu sunt destinate consumului uman”, in
vederea declinariiresponsabilitatii. Consumul acestor produse provoaca efecte psihoactive marcate si
prelungite (halucinogene, sedative, depresive), cu intoxicatii acute si chiar decese. (sursa 1, sursa 2, sursa 5).
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (European Monitoring Centre for Drugsand Drug
Addiction, EMCDDA)cu sediul la Lisabona, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene,
reprezintă sursa centrală de informații și autoritatea recunoscută în ceea ce privește aspectele legate de
droguri în Europa.Datele statistice raportate la nivel european in anul 2022 demonstreazaatat incidenta
crescuta a consumului de droguri sintetice, mai ales in randul persoanelor cu varsta cuprinsa in intervalul 15-
35 ani, cat si aparitia continua de produsi sintetici derivati in principal din canabis si amfetamina,
contrafacuti in laboratoare clandestine, care continsubstante chimice extrem de toxice, cu efecte psihice,
fizice si comportamentale mai intense decat ale drogurilor clasice, cunoscute. Raportul mai evidentiaza si
viteza de crestere a pietei ilegale a drogurilor, favorizata in special de evolutia tehnologica (internet, retele
sociale, servicii de mesagerie), dar atrage si atentia asupra necesitatiicoroborarii, eficient si prompt, a
tuturor informatiilorobtinute de institutiile abilitate (stiintifice, judiciare) la nivel national si european in
vederea preventiei si reducerii riscurilor pentru sanatate in cazul consumului acestor substante. (sursa 4).
S-a demonstrat ca grupele canabinoidelor si catinonelor sintetice reprezinta 2/3 din totalul substantelor noi
cu proprietatipsihoactive (SNPP). Dintre acestea, canabinoizii sintetici (CS) reprezinta cea mai mare clasa de
droguri sintetice detectate prin sistemul de avertizare timpurie a U.E., 190 substante fiind notificate in U.E.
din 2008 pana in 2018 si aproximativ 280 la nivel mondial. (sursa 5, sursa 10). Pe masura ce substantele erau
identificate, raportate si introduse pe listele de substante interzise, traficantii realizau noi si noi derivati
sintetici. Pentru a usura munca imensa a criminalistilor, cercetatorilor, clinicienilor si factorilor de decizie
politica, dar si pentru o mai usoara si rapidaintelegere si aplicare a noilor informatii, s-a realizat o clasificare
a canabinoizilor sintetici sub forma unei organigrame, o prezentare grafica a diversitatii structurale, care
continecoduri de litere cesimbolizeaza toate informatiile detaliate despre caracteristicile chimice ale
acestora. (sursa 6).
Datele colectate si raportate de autoritatile romane si europene au evidentiat efectele psihogene induse de
consum, manifestarile de sevraj, dar si cele care se dezvolta in caz de abuz, defalcate pe fiecare tip de
compus care intra in compozitia drogurilor sintetice. (sursa 11).Consumul de canabinoide sintetice, prezente
in amestecul numit „Spice” determina efecte psihoactive cu modificări ale dispoziției, anxietate, modificari
de percepție, gândire, memorie și atenție. Efectele adverse includ anxietate, agitație, panică, disforie,
psihoză, și comportament bizar. Aceste rezultate ofera noi date care leagă canabinoidele de psihoza(sursa
13), dar si de ideile suicidare care apar in timpul sevrajului, adica a sindromului de abstinenta (sursa
12).Efectele catinonelor sintetice, numite mascat „saruri de baie”, provenite de la diverse plante sunt, de
asemenea, extrem de grave, cu efecte toxice severe fizice si psihice, provocandagitatie severa, toxicitate
simpatomimetica si chiar deces. (sursa 14).
Din punct de vedere farmacologic, abuzul de droguri sintetice provoacaacelasi tip de dependenta ca si
drogurile opioide, care pleaca de la dependenta fizica determinata de placerea efectelor psihice resimtite la
consum, cu sindromul de abstinenta in caz de lipsa consumului, apoi de instalarea tolerantei la dozele
obisnuite. De aici intervine necesitatea cresterii dozelor si/sau administrarilor, fapt care duce la abuz si la
fenomenul de adictie, de cautarecompulsiva a drogului, adica la farmacodependenta cu toate urmarile
acesteia. (sursa 15).Cercetarile genetice au incercat sa explice comportamentele impulsive, agresive si
violente care apar la persoanele care fac abuz de substantepsihostimulante si au demonstrat aceasta
corelare pe baza dezvoltarii unor segmente de gene (alele) implicate in sistemul de recompensare a
creierului in urma consumului de substanteadictive. (sursa 16).
Diferite studii biochimice au aratatdiferentele de metabolizare a celor 2 componenti bioactivi de
natura terpenofenolicaai canabisului(tetrahidrocanabinolulTHC si canabidiolulCBD) cu actiuni farmacologice
diferite. Astfel, s-a demonstrat ca THC, responsabil de proprietatileadictive, se metabolizeaza in mai
multiderivati cu aceleasi efectepsihoactive, fata de CBD care prezinta efecte antiemetice, antiinflamatorii si
antipsihotice. (sursa 17). Acest lucru explica inca o data de ce canabinoizii sintetici imita efectele canabisului,
dar au efecte mai puternice si mai toxice.
Analizand si datele publice oferite de AgentiaNationala Antidrog din Romania privind caracteristicile
persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri în anul 2020, ajungem la aceeasi
concluzie asupra procentelor ridicate de consumatori de droguri sintetice raportat la numarul total de
consumatori (58%), acestia fiind cu precaderebarbati (90%) si cu o incidenta majoritara in randul tinerilor cu
varste cuprinse intre 15-35 ani (95%). (sursa 7). Studiile realizate in sectiile de toxicologie si cele de psihiatrie
demonstreaza consumul de substante noi cu proprietatipsihoactive (SNPP) la adolescenti si tineri ca avand
loc predominant în grup, anturajul jucând astfel un rol deosebit de important. S-a demonstrat ca acest
consum poate declanșa adicția (consumul cronic) si s-a descris un tablou clinicextrem de variat, în funcție de
fiecare substanță in parte. Din punct de vedere al efectelor clinice, specialistii au clasificat aceste substante
in droguri stimulante, dopaminergice, droguri serotoninergice, excitante sau halucinogene, si canabinoide
sintetice. Astfel s-a relevat faptul ca diversitatea foarte mare a substanțelor din compoziția acestor produse
și posibilitățile reduse de identificare a lor prin examen toxicologic limitează tratamentul specific în caz de
abuz. (sursa 10).
Mass-media a prezentat de-a lungul anilor numarul din ce in ce mai mare, ingrijorator, de adolescenti
si tineri consumatori de droguri, atat in Romania, cat si in U.E., dar si la nivel global. Din punct de vedere
sociologic, acestiafac parte din medii vulnerabile (din punct de vedere familial sau educational), dar exista
printre consumatorii cronici si foarte multi cu situatii financiare bune, ceea ce ne duce la concluzia ca nu
sunt suficient informati asupra riscurilor la care se supun si nu constientizeaza pericolul neuropsihic pe care
ilreprezinta aceste noi droguri sintetice.S-au realizat cercetaripentru identificarea persoanelor cu risc de
utilizare a produselor etnobotanice, din punct de vedere sociologic (varsta, educatie, anturaj) si a efectelor
 produse, in vederea initializarii unor programe de preventie. S-a constatat ca majoritari au fost tinerii intre
20-25 ani (35%), dar si minori (23%). (sursa 3).
Chiar daca in ultimii ani Legea 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor
stupefiante si psihotrope,  publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005, a fost regulat
actualizata cu introducerea noilor compusi in tabelele I si II ale anexei, interzisi pentru consumul uman, din
punct de vedere juridic se atrage atentia asupra cadrului legislativ precar din Romania asupra traficului, dar
mai ales a detineriisi consumului de droguri sintetice ilegale, denumite impropriu „etnobotanice”, cadru care
determina riscuri enorme pentru sanatatea publica din Romania. (sursa 8).
Calea de trafic a drogurilor sintetice de mare risc este mereu cu un pas inainteaautoritatilor, deoarece in
laboratoarele clandestine se sintetizeaza mereu altiderivati chimici care prezinta aceeasi toxicitate
psihoactiva cu a drogurilor clasice, dar care necesita timp din partea specialistilor pentru a putea fi
identificati, izolati, analizati din punct de vedere farmacotoxicologic in vederea includerii pe lista de substante
interzise si, implicit, ilegale. (sursa 9). Legea 143/2000 privind prevenireaa si combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr.362/3.08.2000, revizuita si
completata din punctul de vedere al anexei, incrimineaza producerea si traficul, dar este mai blanda in
legatura cu consumul voluntar. Legiuitorul sustinesanctionarea celor care contribuie la periclitarea sanatatii
publice (producatori, traficanti, vanzatori ilegali), dar in acelasi timp insista mai mult pe actiunea preventiva si
de reabilitare a consumatorilor.
Desiin ultimul deceniu s-au imbunatatit mecanismele care alcatuiescreteaua formata din sistemul rapid de
alertare – studii ale structurilor chimice – cercetari farmacologice si farmacotoxice – rezultate clinice si
toxicologice – efecte socio-economice – masuri judiciare si legislative, fiind stabilite clar organisme de
recuperare terapeutica si reintegrare psiho-sociala a consumatorilor de droguri sintetice de mare risc, noi am
observat ca veriga slaba in acest angrenaj ramanein continuare preventia, care nu se poate imbunatatidecat
printr-o mai buna si larga informare.
Din acest motiv, toate datele extrase din sursele stiintifice de mai sus le vom sintetiza intr-un suport de curs
teoretic in vederea integrarii acestuia in programa scolara „Farmacoterapie”, modulul IV, anul II AMF, la
capitolul rezervat medicatiei cu actiune asupra sistemului nervos central. Vom elabora pentru partea de
pregatire practica rezervata in curriculum o fisa de observatie cu efectele psiho-farmacotoxice produse de
noile droguri sintetice de mare risc, fisa ce ar putea fi utila cadrelor didactice din unitatile de invatamant de
la toate nivelurile, dar si parintilor care au copii adolescenti.

☺ 5. Definiţi „conceptele prime” (conceptele cheie).

Stabiliți cinci concepte cheie, în funcție de domeniile cercetării. Definiți

conceptele cheie din dicționarele și din tratatele de specialitate.
Pentru a corela conceptele cheie cu cele specifice, cu dimensiunile și ci indicatorii,
includeți-le într-un tabel în care să se observe trecerea de la abstract la concret.
Un concept reprezintă o etichetă (un cuvânt sau o sintagmă) care denumește o idee abstractă
sau o imagine mentală a unui fenomen.
Conceptele pot avea grade diferite de generalitate: unele concepte au un grad mare de
generalitate (se referă la clase întregi de obiecte), iar altele sunt mult mai apropiate de realitatea
empirică.
 Precizarea conținutului informațional al unui concept se realizează prin intermediul definițiilor.

1. Etnobotanice
„Substanţelepsihoactive noi (numite și etnobotanice, droguri recreaţionale) reprezintă un grup de substanţe
sintetice sau naturale nereglementate de dreptul internaţional, care sunt produse cu intenţia de a imita
efectele substanţelor ilicite, cunoscute sub numele clasic de droguri“. (sursa 18).
2. Adictia
„Adicţia este o relaţie de dependenţă mai mult sau mai puţin alienantă pentru un individ şi mai mult sau mai
puţin acceptată, uneori total respinsă de mediul social al acestuia, în legătură cu un produs, cu o anumită
practică sau cu o situaţie.” (sursa 21).
3. Adolescent
Adolescentul este „un tânăr care se dezvoltă într-un adult ; o persoană tânără care trece prin adolescență”.
sau „orice persoană cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani” (O.M.S.). „In multe societăți, adolescența este strict
echivalată cu pubertatea și ciclul schimbărilor fizice care culminează cu maturitatea reproductivă. În alte
societăți, adolescența este înțeleasă în termeni mai largi care cuprind terenul psihologic, social și moral,
precum și aspectele strict fizice ale maturizării. În aceste societăți, termenul de adolescență se referă de
obicei la perioada cuprinsă între 12 și 20 de ani și este aproximativ echivalent cu cuvântul adolescenți.”
(sursa 22).
4. Grup de risc
Grupul de risc este un „grup de persoane care, datorită caracteristicilor lor biologice, fizice sau sociale sau
din cauza comportamentului lor, au o probabilitate mare de a contracta un anumit tip de boală sau de a
suferi un accident.” (sursa 24).
5. Consum ilicit de droguri
Consum ilicit de droguri reprezinta „consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie
medicală;” (sursa 27).

☺ 6. Transformaţi „conceptele prime” în „concepte specifice”.

Selectaţiinformaţiile din dicţionarele de specialitate şi din tratatele consultate.

Precizați sursa.
1. Etnobotanicele se consuma prin inhalarea, fumarea, prizarea sau injectarea unor amestecuri de
ierburi care produc efecte similare cu ale canabisului și care conţin ca aditivi diverse substanţe noi cu
proprietăţipsihoactive care au fost grupate in: 1.Canabinoide sintetice– sunt substanţe asemănătoare
Δ9 -tetrahidrocanabinolului (principiul activ al canabisului) și din punct de vedere al structurii chimice se
clasifică în 7 categorii: naftoilindoli (JWH-018, JWH-073, JWH-398), naftilmetilindoli, naftilpiroli,
naftilmetilindene, fenilacetilindoli (JWH-250), ciclohexilfenoli (CP 47, 497 și omologi), canabinoide
sintetice (HU210); 2.Catinone sintetice – sunt compuși de sinteză derivaţi ai catinonei, principalul
component psihoactiv al plantei KHAT (Cathaedulis), în România fiind identificate 24 catinone sintetice
cele mai cunoscute fiind: mefedrona, metilona, metcatinona, amfepramona, MDVP (3,4
metilendioxipirovalerona), metedrona (4 metoximetcatinona); 3. Halucinogene – sunt obţinute din
planta numită Salvia divinorum (Salvie), singurul compus cu acţiune halucinogenă dovedită fiind
Salvinorin A (cel mai puternic halucinogen cunoscut, fiind activ la o doză de 200 μg); 4. Piperazinele sunt
substanţe sintetizate în laborator cu acţiune stimulantă asupra sistemului nervos central, și din punct de
vedere structural au fost descrise două categorii (benzilpiperazine și fenilpiperazine). (sursa 18).
2. Adictia la etnobotanice (droguri) reprezinta o maladie biopsihosociala cronica, ale careimanifestari
sunt influentate de factori genetici, psihologici si de mediu. Se caracterizeaza prin pierderea controlului
pacientului asupra utilizarii de substanta, utilizare care devine compulsiva, continua, chiar si atunci cand
in mod evident afecteaza starea de sanatate a subiectului, insotita de dorinta obsesiva a acestuia de a
administra drogul indiferent de starea de disconfort pe care o creaza. (sursa 20).
3. Datorita schimbarilor accelerate, intense de natura biologica, fizica si psihologicadin perioada
adolescentei, acesti tineri prezinta si modificari comportamentale, uneori extreme , fie teribiliste, pentru
a masca o nesigurantaemotionala, fie de natura sociala, acoperind vulnerabilitati, prin autoagresare sau
violenta.Specialistii„consideră că adolescența este o perioadă de dezvoltare intensă și adesea stresantă,
caracterizată prin tipuri specifice de comportament.” (sursa 22). Exista o serie de mecanisme „neuronale
care stau la baza acestor schimbări neliniare ale comportamentului, ca o receptivitate sporită la
stimulente, în timp ce controlul impulsurilor este încă relativ imatur în această perioadă. (sursa 23).
În timpul adolescenței, apar probleme de separare emoțională (dacă nu fizică) de părinți. În timp ce
acest sentiment de separare este un pas necesar în stabilirea valorilor personale, trecerea la
autosuficiențăforțează o serie de ajustări asupra multor adolescenți. Mai mult, adolescenții rareori au
roluri clare în societate, dar ocupă în schimb o perioadă ambiguă între copilărie și maturitate. (sursa 23).
„La adolescenţi, tendinţa de a risca în cele mai diferite manifestări ale vieţii cotidiene,
evidenţiazădorinţa lor de a se afirma şi de a se depăşi. Persoană în permanentă schimbare şi neîncetată
tendinţă de afirmare, esenţial deschisă la comunicare, adolescentul nu va putea fi înţeles decât în
concepţii care să-i surprindă polivalenţa comportamentală şievoluţia greu previzibilă în timp. (sursa
25).
4.Pentru descriereagrupului cu risc de utilizarea etnobotanicelor in randuladolescentilor si tinerilor, s-au
realizat studii care au demonstrat ca anturajulsi curiozitatea joaca un rol important in decizia de
consum: „19,10% dintre subiecții admiși cu etnobotanice, majoritatea fiind de 20-25 de ani (35,29%),
bărbați (82,35%), cu un nivel mediu de educație și necăsătoriți. Trebuie remarcat faptul că 23,52% dintre
utilizatori au fost minori. 85,15% dintre subiecți au folosit pentru prima dată etnobotanice din
curiozitate, 29,41% sub influența prietenilor (94,11% dintre ei având prieteni care folosesc aceste
produse). 11,76% dintre respondenti au declarat ca nu stiu ce au folosit, produsul fiind oferit de prieteni
sub forma de tigara sau bomboane. Locurile preferate pentru consum au fost: acasă (64,70%), parcuri și
zone publice (23,52%), cafenele și cluburi de noapte (11,76%). (sursa3).„Majoritatea consumatorilor
(53,7%) au avut vârste cuprinse între 16 și 18 ani, dar procente semnificative s-au înregistrat și pentru
intervalul de vârstă 13-15 ani (41%). Consumul s-a realizat preponderent în grup (86%), mulți dintre
pacienți având deja antecedente de acest tip (32%). S-a remarcat influența factorilor de natură socială
și familială: proveniența din centre de plasament (35%), abandonul școlar (17%), relațiile familiale
conflictuale (27%).” (sursa 10).„Din punctul de vedere al situației școlare, în grupul studiat, 82% dintre
adolescenți erau elevi, 9 dintre ei fiind repetenți, iar 14 având corigențe. Un adolescent a fost
exmatriculat, iar 16 abandonaseră studiile.” (sursa 10).
5. Traficul si consumul ilicit de droguri se afla sub incidenta Legii 143/2000 privind prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri „- REPUBLICARE*) Dată act: 26-iul-2000 Emitent:
Parlamentul CAPITOLUL I:Dispoziţii generale Art. 1 În prezenta lege termenii şi expresiile de mai jos au
următorul înţeles: a)substanţe aflate sub control naţional - drogurile şi precursorii înscrişi în tabelele-
anexă nr. I-IV, care fac parte integrantă din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin înscrierea unei
noi plante sau substanţe, prin radierea unei plante sau substanţe ori prin transferarea acestora dintr-un
 tabel în altul, la propunerea ministrului sănătăţii sau a ministrului afacerilor interne; b)droguri - plantele
şisubstanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şisubstanţe,
înscrise în tabelele nr. I-III; c)droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II; d)droguri de
risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III; e)precursori - substanţele utilizate frecvent în fabricarea
drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV; f)inhalanţi chimici toxici - substanţele stabilite ca atare prin ordin al
ministrului sănătăţii; g)consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control naţional, fără
prescripţie medicală;” (sursa 26).Punctul de vedere al legiuitorului roman este de incriminare a
producerii, traficului si detinerii de droguri si doar de sanctionare a consumului, in paralel cu urmarea
unor programe terapeutice, de consiliere psiho-sociologice, dar si de preventie. Astfel, „Consumul de
droguri, fără prescripţie medicală, este interzis, însă nu atrage răspunderea penală.[...] Esenţial într-o
asemenea acţiune ni se pare faptul că, pentru reducerea ofertei trebuie folosite cu precădere mijloace
represive, iar pentru reducerea cererii trebuie folosite cu prioritate mijloace preventive (de ordin
medical, social, educaţional, etc.).” (sursa 26).

☺ 7. Stabiliţi dimensiunile comune pentru conceptele utilizate.

5 dimensiuni
Dimensiunea reprezintă un aspect, un subdomeniu, o latură a fenomenului studiat,expresia
proprietăţilor unui obiect, comportament etc.

☺ 8. Operaţionalizaţi fiecare dimensiune în indicatori.

câte 2 indicatori pentru fiecare dimensiune

Un indicatoreste un semn observabil, direct măsurabil, al domeniului cercetat, indicând
unitățile cărora le este proprie o anumită calitate, un anumit atribut. Este identificarea în
plan real a componentelor din fiecare „dimensiune” şi, simultan, un mijloc de măsurare a
„variabilelor” în plan real.
Importantă este operația de cuantificare a datelor empirice (care preasupune descrierea
cantitativă a indicatorilor studiați, adică precizarea modului în care un aspect al realității va fi
măsurat, îi va fi atasată o anumită valoare). A cuantifica înseamnă a decide cum vom măsura
fiecare indicator, ce etaloane si/sau unități de măsură vor fi utilizate.

Domeniu Concept Concept specific Dimensiune Indicatori

cheie
Farmacologie Etnobotanice 1.Canabinoide Informativa 1.Efecte imediate:alerta, euforie,
sintetice excitabilitate, stimulare, logoree etc.
2.Catinone sintetice 2.Efecte tardive:senzatie de eruptii pe
3.Halucinogene din piele, furnicaturi, obsesii, modificarea
plante temperaturii, inclestarea maxilarelor,
4.Piperazine de cresterea ritmului cardiac, dilatarea
sinteza pupilelor, usoaresangerari nazale,
 senzatie de uscaciune a gurii, usoara
incontinenta urinara etc.
3. Efecte pe termen lung: halucinatii,
excitabilitate, manie, psihoza, tendita
de suicid
(sursa 3, sursa 5, sursa 11)
Sanatate Adictie Adictia la Fizica 1.Simptome fizice:pierderea
etnobotanice Psihica apetitului, senzatia de racire a
Comporta- extremitatilor, cresterea ritmului
mentala cardiac, amortirea gurii, greata,
cresterea tensiunii arteriale, dificultati
in miscarea membrelor, relaxare
musculara, dilatarea pupilelor etc.
2.Simptome psihice:sinestezie,
alterarea perceptiei
3.Modificari comportamentale:
agitatie, agresivitate, violenta, limbaj
incoerent, lipsa interesului si
scadereamotivatieipentru activitati
zilnice (scoala, mediul socio-familial),
infractiuni
(sursa 10, sursa 11, sursa 18)
Educatie Adolescent Adolescent Informativa Suport de curs pentru completarea
vulnerabil: Consiliere curriculei elevilor Scolii Postliceale
imprevizibil, Sanitare
influentabil, Constientizare si preventie(fisa de
impulsiv, observatie)
autosuficient
Socio- Grup de risc 1.Anturaj Asistenta 1.Program terapeutic (totalitatea
economic 2.Curiozitate sociala serviciilor şi a măsurilor medicale şi
3.Nivel de educatie psihologice integrate, individualizate
4.Situatie familiala prin evaluare, planificare,
monitorizare şi adaptare continuă
pentru fiecare consumator
dependent, în vederea întreruperii
consumului, a înlăturării dependenţei
psihice şi/sau fizice şi/sau a reducerii
riscurilor asociate consumului)
2.Program psihologic şi social
(totalitatea serviciilor de evaluare,
consiliere şi psihoterapie individuală
sau de grup şi a serviciilor şi măsurilor
sociale, individualizate prin evaluare,
planificare, monitorizare şi adaptare
continuă pentru fiecare consumator,
în vederea înlăturării dependenţei,
reabilitării şireinserţiei lui sociale)
 3.Program naţional de prevenire
şiasistenţă medicală, psihologică şi
socială a consumatorilor de droguri
(instrument de planificare strategică şi
financiară a politicilor publice
antidrog, reprezentând ansamblul de
acţiuni multianuale care au ca scop
dezvoltarea şi consolidarea sistemului
naţional integrat de prevenire a
consumului de droguri şi serviciilor de
asistenţă pentru consumatorii de
droguri, implementate de către
AgenţiaNaţională Antidrog)
(sursa 28)
Legislativ Consum ilicit Incriminare Masuri Legea 339/2005 privind regimul juridic
de droguri producere si trafic de juridice al plantelor, substantelor si
droguri Informativa preparatelor stupefiante si psihotrope
Sanctionaredetinere Preventiva (sursa 29)
si consum Legea 143/2000 privind prevenirea si
Preventie si combaterea traficului si consumului
reabilitare ilicit de droguri
(sursa28)