MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Editura Universitară “Carol Davila “ Bucureşti 2007-2008 2008-2009

1

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

ADEVERINŢĂ
Cetăţean _______________________________________________________ din ____________________________________________________________ În perioada ___________________________ , a urmat şi absolvit ________ ani de studiu în profilul medicină, specialitatea medicină, conform planului de învăţământ şi programei analitice anexate.

3

4 .

P Nr.5 5 11 5 5 3 4 4 3 6 Fiziologie / Physiology 48C 7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 8 Limbă engleză / English language 9 Educaţie fizică / Physical education 10 Activitate practică / Summer practice Anul II (anul universitar 2008/2009) / 2nd Year (academic year 2001/2002) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology Fiziologie / Physiology Bacteriologie / Microbiology Informatică medicală / Medical informatics Stiintele comportamentului uman/ Limbă engleză / English language Educaţie fizică / Physical education Activitate practică / Summer practice Neuroştiinţe / Neuroscience Medicină celulară şi moleculară / Cell and molecular medicine Biostatistică / Biostatistics Pedagogie / Pedagogy 65C 96C 96C 64C 16C 16C 14C 7C 4C 10C 128L 96L 96L 64L 32L 16L 64L 64L 60L 7L 10L 4L 5. L. hours S. Denumirea disciplinei Name of the discipline rst C Total ore/ No. credite No of credits Sem I Sem II Anul I (anul universitar 2007/2008) / 1 Year (academic year 2007/2008) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 5 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biofizică / Biophysics Biochimie / Biochemistry Genetică / Genetics Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology 64C 32C 96C 32C 48C 192L 48L 96L 48L 32L 32L 24L 64S 64L 60L 7.5 2 - 5.5 11 11 7 3 4 4 3 2 2 2 2 Discipline opţionale / Optional subjects 5 .MINISTERUL EDUCAŢIEI. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ Nr.5 5 - 7. crt.

I. cartilaginoase. Poligonul de susţinere. Dezvoltarea membrelor. N. Foliculul ovarian primar. Articulaţiile membrului inferior. Articulaţii costovertebrale şi sternocostale Articulaţiile membrului superior. Axila. Fecundaţia. Nidaţia. Anexe embrionare (placenta. Segmentarea oului. Clasificarea funcţională a articulaţiilor. matur. Decidualizarea mucoasei uterine Evoluţia în săptămâna a II-a Evoluţia în săptămâna a III-a Evoluţia în săptămâna VII – VIII. Ciclul endometrial. Spermiogeneza. Însămânţarea. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul. Limfaticele sânului. Topografia grupelor ganglionare axilare. vezicula vitelină. Derivatele foiţelor embrionare. lucrări practice 320 ore) CURSURI ANUL I Semestrul I – curs . Secţiunea anatomică şi fiziologică. • • • • • 6 . Gastrulaţia. Structura glandei mamare. Articulaţiile trunchiului. Axul mişcării. Diviziuni de maturaţie. Spermatogeneza. Istoric. (atric. alantoida). Lacuna musculară şi vasculară. Etapele embriogenezei. Neurulaţia. Regiunea anterioară a cotului. Ovogeneza. secundar. Anatomie radiologică şi secţională. Reproducerea. Căile de drenaj limfatic. Clasificarea articulaţiilor. vezicula amniotică. Regiunea poplitee. Canalul inghinal. Peretele anterolateral al abdomenului. Sarcina gemelară şi multiplă. Ciclul ovarian cu ciclu folicular şi ovogenetic. Celulele germinale primordiale Meioza. Regiuni topografice. Tipuri de reproducere.2 ore/săptămână • • • • • • • • • • • Introducere. Stratigrafia regiunii mamare. Ovulaţia. Generalităţi de artrologie. Forţele care acţionează asupra corpului uman. sinoviale).ANATOMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 4 semestre (curs 128 ore. Articulaţiile coloanei vertebrale. Drenajul venos al glandei mamare. Vascularizaţia glandei mamare. Trigonul femural. Conducerea mişcărilor în articulaţii. cordonul ombilical.fibroase. Pârgii osoase. Palma. Spermia (noţiuni generale de structură şi funcţie). Obiectul anatomiei. Caracteristicile generale ale gameţilor. centrul de greutate. Canalul carpian.

• Inervaţia cordului. Anomalii. Dezvoltarea ovarului şi a căilor genitale. Metenteron. Malformaţii. Dezvoltarea sistemului arterial al capului şi gâtului. Dezvoltarea aparatului genital masculin. Structura şi funcţia muşchilor masticatori. Dezvoltarea ţesutului nodal. Malformaţii.curs 2 ore / săptămână • Craniul – neuro şi viscerocraniul – arhitectura funcţională a craniului. Anomalii • Articulaţia temporo/mandibulară (alcătuire. • Regiunea brahială. • Dezvoltarea craniului • Dezvoltarea feţei.Semestrul II . Anomalii. Dezvoltarea pancreasului. Malformaţii. Fascii de coalescenţă. Articularea şi oculzia dinţilor. Numerotarea dinţilor.Ligamente. Microcirculaţie. Dezvoltarea aparatului genital feminin. • Dezvoltarea cordului. Etapa indiferentă. Funcţiile peritoneului. Dezvoltarea hipofizei. mezonefros. Dentiţia deciduală. Dentiţia definitvă. Structura şi rolul seroaselor. Anomalii în dezvoltare. Pronefros. Anatomie secţională • Anatomie radiologică şi secţională. Proenteron. derivate.Mezouri. Vena portă. • Faringele • Laringele • Dezvoltarea aparatului respirator. Dezvoltarea aparatului urinar. • Aparatul masticator . Structura dinţilor. • Anatomia tpografică a viscerelor toracice. anomalii. biomecanică). Anomalii. Dezvoltarea ficatului şi a sistemului port.Etapa indiferentă. Periodonţiu. • Vascularizaţia cordului. Dezvoltarea organelor genitale externe. Anastomoze portocave viscerale şi parietale. Septarea cloacei. • • • • • • • • 7 . ANUL II • Semestrul I – curs 2 ore/săptămână Formarea cavităţilor seroase ale trunchiului. Dezvoltarea organelor genitale externe.Derivate. Arcuri branhiale. Ansa ombilicală. Tesut nodal. Dinţi . Forţe de masticaţie. Mezenteron. metanefros. Pungi brahiale. • Regiuni topografice ale capului şi gâtului. Peritoneul. Structură. Dezvoltarea testiculului şi a căilor genitale masculine. puncte antropometrice craniene. Ectomezenhim. Dezvoltarea aparatului digestiv. Dezvoltarea căilor urinare. Structura generală a tubului digestiv.Omentul mare şi mic.parte pasivă. Formarea diafragmei.caractere generale. Dezvoltarea limbii.

arhitectonică. neîncapsulaţi). Anatomia pe viu a peretelui toracic: linii de orientare reliefuri osoase şi musculare. talamusul. Lichidul cefalorahidian: formare. Sacrul şi coccisul. extrapiramidale). proprioceptori. clasificarea fibrelor nervoase. Anatomie pe viu: numărarea vertebrelor.angio. • Căi ascendente: clasificare (sistem lemniscal. rădăcina dorsală a nervului spinal.ruşinos intern. Anatomie radiologică şi secţională. Claviculă. • Sistemul limbic. • Arii corticale motorii: căi descendente (piramidale.sensibilitatea exteroceptivă. Vertebre particulare. aplicaţii clinice. Artera iliacă internă. Sindroame vasculare. aplicaţii clinice. lombare. • Calea gustativă. interoceptivă. vestibulară. Anatomie radiologică. vertebre de tranziţie. • Emisferele cerebrale: structura scoarţei cito. scapulă. auditivă. repere anatomice pentru puncţia rahidiană. numărarea coastelor pe viu. durerea. somnul. Regiuni topografice perineale – aplicaţii practice. dominanta emisferică.extero (încapsulaţi.• • • • • Spaţiul retroperitoneal – subperitoneal + preperitoneal. Sternul. arii corticale receptoare. arii vegetative. coastele. clasificare . Semestrul II – curs 2 ore/săptămână • Receptori. • Anatomie radiologică şi secţională. • Vascularizaţia encefalului. extralemniscal). 8 . LUCRĂRI PRACTICE ANUL I Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Axe şi planuri de orientare ale corpului.mielo. • Hipotalamusul. vertebrele cervicale. sensibilitatea proprioceptivă. sensibilitatea de la nivelul capului şi gâtului. • Cerebelul: structură. N. Plexuri vegetative abdomino-pelvine. • Structura retinei: calea vizuală. toracice. • Arii de asociaţie. Anatomie radiologică. Vertebrele: vertebra tip. Coloana vertebrală în ansamblu. • Formaţia reticulată. • Diencefalul: alcătuire generală. humerus. funcţii. conexiuni. Toracele osos.

Arnold. vase şi nervi. Coxal. Disecţia peretelui antero-lateral al toracelui – m. nervi. mm. teaca m. Disecţia palmei. A. mm. Lacuna musculară şi vascularădelimitare. Schema lui Braus.dinţaţi posteriori.laţi ai abdomenului. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. 9 . Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului superior. m. Vase. mm. Mm. Anatomie pe viu. Repere anatomice pentru puncţia intercostală. levator scapulae. Anatomie pe viu: repere anatomice pentru anestezia n.regiunii mijlocii a palmei. Secţiuni topografice la nivelul membrului superior. Disecţia axilei. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. Anatomie pe viu. limfonodulii axilari. Disecţia canalului inghinal . conţinut. Venele superficiale ale membrului superior. Canalul carpian: delimitare şi conţinut. eminenţei tenare. vase şi nervi. trapez. Spaţiile birondotricipital.pereţii şi orificiile canalului inghinal.eminenţei hipotenare. Anatomie pe viu. Mm.mm. latissimus dorsii. Disecţia ramurilor plexului brahial. COLOCVIU – membrul superior Disecţia peretelui antero-lateral al abdomenului . Femurul.muşchi. fibula. nervi. Anatomie pe viu: pelvimetrie internă şi externă. . m.pectoral mare. conţinut. COLOCVIU – osteologie. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. Teci sinoviale digitocarpiene. mm. Anatomie pe viu. Anatomie pe viu. Anatomie pe viu. vascularizaţie. Regiunea mamară: structura glandei mamare. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului inferior. punctele slabe ale peretelui posterior: trigonul Petit. Disecţia regiunii anterioare a braţului . serratus anterior. vase. scheletul mâinii. patela.drept abdominal. Disecţia regiunii posterioare a antebraţului şi a mâinii . m. vase.profunzi ai cefei.conţinutul canalului la bărbat şi la femeie. Disecţia muşchilor autohtoni ai spatelui. Conţinutul axilei: mănunchiul vasculo-nervos principal. drenajul limfatic al glandei mamare.Radius. Disecţia regiunii antero-laterale a antebraţului .intercostali. mănunchiuri vasculo-nervoase secundare.axilară. humero-rondo-tricipital: delimitare. nervi. Disecţia muşchilor migraţi ai spatelui şi ai cefei – m. vase.romboizi. humero-birondo-tricipital. nervi. mm. Disecţia axilei. inervaţie. m. nervi.muşchi. Disecţia regiunii scapulare – muşchi. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. topografia spaţiului intercostal. Regiunile topografice ale palmei. Disecţia regiunii posterioare a braţului – muşchi.subclavicular. vase. vase. Tibie. Formarea plexului brahial. Noţiuni elementare de disecţie. tetragonul Grynfelt.pectoral mic. m. pentagonul Krause. Anatomie pe viu.muşchi. Pereţii axilei. ulnă. nervi. scheletul piciorului. Formarea şi ramurile plexului lombar. şanţuri. Disecţia regiunii nucale. pelvisul osos.

ischiadic. nervi.suprahioidieni.toracică internă. Anatomie pe viu. V.suprascapulare. 10 .femurală. Disecţia regiunii dorsale a piciorului. conţinut. Fosa temporală: delimitare. Disecţia regiunii posterioare a gambei. conţinut Disecţia regiunii plantare . vase. N. comunicări.laringeu recurent.femurală. Disecţia mănunchiului vasculo-nervos al gâtului. Formarea plexului cervical. comunicări.şi infrapiriform . trigonul Beclard.tiroidiene inferioare şi a n.delimitare. Formarea plexului sacral. rr.muşchi. Trunchiul costo-cervical. Secţiuni topografice la nivelul membrului inferior. Disecţia m. topografie.prevertebrali.laringeu superior. • Norma frontalis. Disecţia a. Disecţia muşchiului platisima. Fosa pterigo-palatină: delimitare. Teaca vaselor femurale. ggl. Trigonul femural. Disecţia regiunii fesiere . • COLOCVIU CRANIU • Regiunile topografice ale gâtului. Mm. COLOCVIU RECAPITULATIV Anatomie radiologică şi secţională Semestrul II – 2 lucrări a 3 ore = 6 / săptămână • Craniul: prezentare generală. Canalul adductorilor. nervi. comunicări.jugulare externe.supraclaviculare ale plexului brahial. Disecţia regiunii posterioare a coapsei . Oasele neuro. Anatomie pe viu.linguale. Disecţia regiunii poplitee -topografie. disecţia rr. Fosele nazale: delimitare. Canalul calcaneean: delimitare.sternocleidomastoidian. Disecţia v. Disecţia a. Spaţiul supra. carotide externe în trigonul carotic. Disecţia glandei tiroide.frenic.Lama superficială a fasciei cervicale. trigonul Pirogoff. Esofagul cervical. a. N. vase. Glandele paratiroide. Disecţia v. Fosa infratemporală: delimitare. • Disecţia a. Disecţia ansei hipoglosului. Disecţia mm. disecţia ramurilor superficiale ale acestuia.scaleni. vase. conţinut. • Disecţia trunchiului tireo-cervical.safenă mare.muşchi. Orbita: delimitare. N. vase. vase. Limfonodulii inghinali superficiali şi profunzi. accesor.muşchi. Disecţia mm. a. conţinut. şi a. Endobaza.suprascapulară. comunicări. conţinut.supraclaviculari.safenă mică.delimitare.subclavii.infrahioidieni.profunde ale plexului cervical. nervi.muşchi. conţinut.tiroidiene superioare şi a n. Anatomie pe viu.vertebrală. • Lama mijlocie a fasciei cervicale. comunicări. Disecţia a.muşchi. Trigonul omo-trapezian. Disecţia a. v. • Traheea cervicală. • Norma lateralis.delimitare.hipoglos.Disecţia regiunii antero-mediale a coapsei. Disecţia simpaticului cervical. N. V. A. nervi. • Disecţia regiunii supraclaviculare: v.şi viscerocraniului • Exobaza.faringiană ascendentă. Disecţia regiunii antero-laterale a gambei . conţinut. trigonul submandibular. A. conţinut.Disecţia mm. Trigonul omo-clavicular.

raporturi.buccinator. Timusul. vaselor şi nervilor capului şi gâtului. şi v.Facial. Disecţia a. disecţia a. Nn.frenic în torace. raporturi. Secţiuni longitudinale şi transversale pentru studiul endofaringelui. Esofagul toracic. Sistemul vv. N.occipitală. trunchiul pulmonarelor. Secţionarea arcadei zigomatice. • Disecţia mm. Vascularizaţia şi inervaţia foselor nazale. conţinut. • Regiunile pleuro-pulmonare.carotide externe şi a ramurilor sale în loja parotidiană. venele cave. • Disecţia mediastinului posterior. aria matităţii cardiace absolute. teritoriu de distribuţie.glosofaringian. V. pericardul fibros şi pericardul seros. ligamentul pleural. V. • Disecţia pulmonului şi a elementelor pediculului pulmonar. Anatomie pe viu: proiecţia pulmonului la peretele toracic. Ggl. proiecţia sinusurilor pleurale la peretele toracic. raporturi.coarda timpanului. a. Structura pulmonului. Disecţia n.bucal. teritoriu de distribuţie. Ramurile crosei aortice. N.mimicii.palatin. N. • 11 .mandibular: constituţie neuronală. Traheea toracică.lingual.vag. ramuri. • Pleura. secţionarea mandibulei. raporturi. Vasele temporale superficiale şi n. şi n.masticatori şi a mănunchiului vasculo-nervos maseterin. • Cord. ramuri.v. Disecţia elementelor spaţiului intercostal. muşchilor. Disecţia spaţiului laterofaringian • N. • Disecţia mediastinului mijlociu.jugulară internă. studiul reflexiei pericardului seros. aria matităţii cardiace relative.faciale. • COLOCVIU – Cap şi gât. domul pleural. • N. • Sistemul excitoconductor.oftalmic: constituţie neuronală.auriculo-temporal. Mediastinul: subîmpărţire.trigemen: constituţie neuronală. Fosele nazale. Împărţirea cavităţii toracice.Disecţia cordului: cavităţile inimii.alveolar inferior şi a n. disecţia rr.Disecţia glandei parotide.alveolară inferioară.facial. N. scheletul fibros al inimii. teritoriu de distribuţie. teritoriu de distribuţie • N. • Vascularizaţia şi inervaţia pulmonului.cervical superior. Structura peretelui toracic. A. laringelui. Anatomie radiologică. Aorta toracică.maxilar: constituţie neuronală. Disecţia ggl.carotidă internă. m. • Disecţia mediastinului superior.maxilare.brahiocefalice. • Disecţia vaselor mari de la baza inimii. • Regiunile topografice ale feţei. Disecţia pleurei. ramuri. N. • Secţiuni topografice prin torace.pterigo. A. Simpaticul toracic. Focare de auscultaţie. proiecţia recesurilor pleurale pe peretele toracic. Disecţia mm. raporturi.auriculară posterioară.azygos. ramuri. A. Ductul toracic. Disecţia a. disecţia n. Vascularizaţia şi inervaţia cordului.superficiale ale n.vagi în torace. Proiecţia cordului şi a pericardului la peretele toracic. Proiecţia orificiilor cordului. Proiecţia cordului la coloana vertebrală. • Limitele toracelui şi ale cavităţii toracice. Disecţia a. configuraţie externă.

vascularizaţie. Disecţia pediculului hepatic. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. Anatomie pe viu: proiecţia ficatului la peretele abdomino-toracic. inervaţie. structură. Duodenul: descriere . regiuni anatomo-topografice ale abdomenului. inervaţie. Ficatul: descriere. foramen bursae omentale şi foramen epiploicum (Winslow). vascularizaţie. vascularizaţie. limfatice. inervaţie. D2. Anatomie pe viu: proiecţia splinei. proiecţia ombilicului. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. teaca m. vascularizaţie. Regiunea celiacă: Disecţia trunchiului celiac şi a ramurilor sale. Limitele abdomenului. inervaţie. Ligamentele splinei. Anatomie pe viu: proiecţia D1. spaţiile supra. Cavitatea peritoneală: împărţire. hiatusuri. structură. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. raporturi. Căile biliare: descriere. inervaţie Anatomie pe viu: proiecţia pancreasului. structură. Segmentaţia ficatului. Anatomie pe viu: proiecţia căilor biliare. raporturi.mezouri. limfatice. drept abdominal. Esofagul abdominal: structură. inervaţie. vascularizaţie. trigonul Labbé. raporturi. Excursii peritoneale în plan sagital şi în plan transversal. inervaţie. a marii şi micii curburi.• • COLOCVIU RECAPITULATIV – TORACE Anatomie radiologică şi secţională.şi inframezocolic. Anatomie pe viu: proiecţia cardiei şi a pilorului. punctul cistic. firidele parieto-colice. vascularizaţie. limfatice. Fosetele duodenale. 12 . spaţiul semilunar Traube. Proiecţia feţei anterioare. plexul celiac. Formaţiuni peritoneale . proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. Pancreasul: descriere. diafragma: structură. raporturi. raporturi. raporturi. structură. D3 şi a unghiului duodeno-jejunal la peretele abdominal. limfatice. Stomacul: descriere. inervaţie. raporturi. Anatomie radiologică. Ligamentele ficatului. ANUL II Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Peretele abdominal: structură. zona pancreatico-coledociană Chauffard. Structură. şanţuri. limfatice. structură. vascularizaţie. Ligamentele stomacului. Anatomie radiologică. Proiecţia hiatusurilor şi a cupolelor diafragmatice. Splina: descriere. omentul mare şi mic. limfatice. vascularizaţie. M. Segmentaţia splinei. ligamente. inervaţie. canalul inghinal. Bursa omentală: studiul bursei omentale şi a prelungirilor ei. Peritoneul: împărţire. Proiecţia papilei duodenale mari. Căi de acces în bursa omentală. spaţiile mezenterico-colice. vascularizaţie. structură. Anatomie radiologică.

raporturi.mezenterice inferioare. vascularizaţie. 13 . Uterul: descriere. raporturi. raporturi. împărţire. limfatice. Cecul şi apendicele vermiform: descriere. vascularizaţie. vascularizaţie. ramuri. limfatice. A. limfatice. disecţie. raporturi. A. conţinut. raporturi. inervaţie. Disecţie. raporturi. raporturi. raporturi. structură. plexul mezenteric inferior. structură. Mezocolonul transvers. Mijloace de susţinere şi suspensie. colon descendent. vascularizaţie. inervaţie. vascularizaţie. flexura hepatică. Anatomie pe viu: proiecţia anselor jejunoileale. Ovarul: descriere. limfatice. raporturi.Anatomie pe viu: proiecţia cecului şi a apendicelui. puncte dureroase ureterale. Ureterul: descriere. limfatice. traiect. ramuri. raporturi. Ligamentele ovarului. Disecţia ureterului. V. inervaţie. structură. limfatice. plexul hipogastric. inervaţie. raporturi. Anatomie radiologică. inervaţie. Testiculul: descriere. inervaţie. COLOCVIU – etajul inframezocolic şi spaţiul retroperitoneal. vascularizaţie. vascularizaţie. a unghiului ileo-cecal şi a mezenterului. Disecţia v. raporturi. limfatice. structură. puncte dureroase apendiculare. Funiculul spermatic: alcătuire. limfatice. Anatomie pe viu: proiecţia uterului gravid la peretele abdominal. Fosetele cecale. inervaţie. Segmentaţia rinichiului. Vulva: descriere. Anatomie radiologică. structură. inervaţie. Tuba uterină: descriere. inervaţie. Anatomie radiologică. structură.Intestinul mezenterial: descriere. limfatice.vascularizaţie.iliacă internă: traiect. Uretra masculină şi feminină: structură. raporturi. raporturi. limfatice. limfatice. Vagina: descriere. Spaţiul retroperitoneal: delimitare. limfatice. Disecţia arterei mezenterice superioare şi a ramurilor sale. sigmoid: structură. inervaţie. inervaţie. structură. inervaţie. structură. disecţia venei mezenterice superioare. Aorta abdominală: traiect. structură. Anatomie radiologică. inervaţie. Anatomie pe viu: proiecţia rinichiului. colon transvers. vascularizaţie. Anatomie radiologică Colonul: descriere. structură. limfatice.cavă inferioară: formare. Pelvimetrie externă şi internă. raporturi. ramuri. Disecţia arterei mezenterice inferioare şi a ramurilor sale. inervaţie. Anatomie pe viu: proiecţia segmentelor şi flexurilor colice. Căile spermatice: descriere. raporturi.colon ascendent. limfatice. Fosetele ovariene. Disecţia pediculului renal. vascularizaţie. vascularizaţie. raporturi. inervaţie. subîmpărţire. Mezenterul: descriere. vascularizaţie. raporturi. Rinichiul: descriere. Anatomie radiologică. Vezica urinară: descriere. inervaţie. a bazinetului şi a pediculului renal. Glandele suprarenale: structură. raporturi . vascularizaţie.iliacă externă: traiect. Disecţie. Plexurile nervoase abdomino-pelvine: plexul mezenteric superior. structură. Anatomie radiologică. vascularizaţie. raporturi. Anatomie pe viu: proiecţia ureterului. limfatice. flexura splenică. Disecţia scrotului. vascularizaţie. Rectul : structură. vascularizaţie.

subîmpărţire. lobulaţia vermisului şi a emisferelor cerebeloase. nervi. vascularizaţie. Substanţa albă a emisferelor cerebrale. Substanţa albă şi cenuşie a cerebelului.Vezicula seminală: structură. Spaţiul pelvi-subperitoneal: delimitare. raporturi. Subtalamusul. Vascularizaţia encefalului. Prostata: structură. Topografia substanţei albe medulare. Hipofiza: structură. Ventriculul IV. Şanţuri. vase. Capsula albă internă. COLOCVIU – aparatul genital. medială şi bazală. Grupele nucleare în coarnele medulare posterioare. Spaţiile perineale: spaţiul perineal superficial. Perineul anterior la femeie. Perineul anterior la bărbat. Arcul reflex medular. raporturi. fosa ischiorectală. Diafragma pelvină: muşchi. trunchiul cerebral şi cerebelul. Corpul calos. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni transversale. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni frontale. laminaţia măduvei. Topografie vertebro medulară şi vertebroradiculară. Ventriculii laterali: circulaţia LCR. Substanţa albă a trunchiului cerebral. Structura substanţei cenuşii a măduvei spinării. inervaţie. Configuraţia externă a emisferelor cerebrale: feţele supero. inervaţie. Studiul bulbului rahidian pe secţiuni. fascii. ventriculul III. Configuraţia externă a trunchiului cerebral: feţele anterolaterală şi posterioară. comisurile albe anterioară şi posterioară. Diafragma urogenitală: muşchi. spaţiul perineal profund. fascii. Studiul măduvei spinării pe secţiuni. vascularizaţie. Reflexe vegetative medulare. limfatice. Anatomie radiologică şi secţională 14 . lobi şi girusuri. Configuraţia externă a diencefalului. Meningele spinale. vascularizaţie. vase. conexiuni Structura urechii externe. inervaţie. Coloanele nucleare ale trunchiului cerebral. Meningele cerebrale. Anatomie radiologică şi secţională • • • • • • • • • • • • • • • • Semestrul II – 1 lucrare a 2 ore = 2 ore / săptămână Configuraţia externă a măduvei spinării. conexiuni Configuraţia externă a diencefalului. Repere anatomie pentru puncţia rahidiană. Hipofiza: structură. disecţie. medii şi interne. Vascularizaţia măduvei spinării. Configuraţia externă a cerebelului. COLOCVIU –Măduva spinării. Originile aparente ale nervilor cranieni. comunicările ventriculului IV. epitalamusul. Penisul: descriere. Lichidul cefalo-rahidian. laterale şi anterioare. ventriculul III. Perineul posterior. Nucleii bazali. Studiul punţii şi mezencefalului pe secţiuni.laterală. Subtalamusul. limfatice. structură. conţinut. fornixul. Nervul spinal. epitalamusul. sinusurile durei mater. nervi.

Dinamica asumării rolului de pacient. folosire neproductivă a bolii. 15 .PROGRAMA CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE DE PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII Anul I Durata cursului: 1 semestru. Modele teoretice ale stressului. disimunogene). Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătăţii şi bolii. Reprezentări cognitive ale bolii ( Leventhal) Statutul şi rolul pacientului (Parsons). Încărcătura allostatică: sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman). Demarcaţii între sănătate şi boală. psihoze şi tulburări de personalitate. Particularităţi şi provocări în relaţia medic-pacient. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Definiţii ale bolii. tipuri variate de agenţi stressori. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe: o tentativă de cuantificare a potenţialului patogen a diferitelor tipuri de agenţi stressori. Algoritm de diagnostic diferenţial între nevroze. Trăsături de personalitate relaţionate cu boala şi sănătatea (imunogene. din care 16 ore curs şi 16 ore LP PROGRAMA CURSULUI Curs 1 Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Sănătate şî boală. Corelaţii hormonale ale stressului. Curs 2 Stress şi boală Stress: definiţie. Reacţii tipice ale pacientului la boală: regresie. Psihologia sănătăţii şi psihologia clinică: asemănări şi diferenţe. evaziune. Dinamica instalării în situaţia de bolnav („krankenkarriere”). Curs 3 Boala (I). Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii: atitudini faţă de diversele tulburări comportamentale. Strategii de coping şi strategii defensive. Corelaţii active (flight/flight) sau pasive (abandon) în cursul distressului. Modalităţi de inserţie a stressului psihic în patogeneză. contagiune informaţională.

reumatici). calitatea vieţii Complianţa terapeutică: factori psihologici care o influenţează. diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor. factori care influenţează apariţia efectului Placebo. relaxare.Curs 4 Boala (II). Curs 5 Relaţia medic-pacient Comunicare: elemente verbale şi non-verbale. psihooncologie). boli cardiovasculare. cauze ale durerii). imagerie dirijată). dependenţa de medicamente. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. psihologic. Curs 6 Corelaţii psihologice ale durerii Aspecte generale ale durerii (tipuri de durere. cauze şi consecinţe. Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului. psihoneuroalergologie. Aspecte sociale şi culturale ale bolii. efectul Placebo. Durerea psihogenă. cancer şi tuberculoză. bio-psiho-social). Boala cronică/incurabilă şi durerea. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză. 16 . Contribuţia factorilor psihologici în ulcer. Aspecte bioetice ale relaţiei medic-pacient. Abordări moderne ale bolilor psihosomatice. Dependenţa psihologică de medicament: exemple. Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie. Rolul suportului social. Curs 8 Psihoterapie (I) (partea a doua în anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman) Definiţii. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Conceptualizarea bolii: modele (biomedical. Diferite particularităţi în bolile psihosomatice cronice. clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie. Calitatea vieţii şi relaţia cu modificarea stilului de viaţă şi efectele medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi. astm. varietatea efectelor Placebo. Elemente de ordin psihosocial specifice unei anamneze complete (psihosomatice). Probleme de comunicare şi factori conjuncturali care perturbă relaţia medic-pacient. Caracteristici clinico-psihologice ale durerii la diferite tipuri de bolnavi (cardiaci. Curs 7 Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică.

Avantaje şi dezavantaje. Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie. PROGRAMA LUCRĂRILOR PRACTICE LP1: Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Principalele metode de cercetare în psihologia medicală: observaţia. experimentul şi testele psihologice. baze teoretice. LP 4: Boala (II).C. Pavlov şi alţii).Psihoterapia suportivă (caractere generale. Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice (Alexander. Chestionare de evaluare a stressului perceput (scala Holmes-Rahe. Chestionarul de evaluare a tipului psihocomportamental A (chestionarul Jenkins). indicaţii şi eficienţă). Programe şi strategii antidistress. LP 3: Boala (I). scala Lindemann). baze teoretice. Specificul chestionarelor şi testelor proiective. indicaţii şi eficienţă). Testul HAD. Principii de conlucrare cu psihologul şi psihiatrul. Terapii creative: art-terapia. Abordarea psihologică a depresiei şi a anxietăţii la nivelul reţelei de asistenţă medicală nepsihiatrică. indicaţii şi eficienţă). baze teoretice. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri. 17 . LP2: Stress şi boală Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A. Exemple (teste psihologice globale de personalitate). Psihanaliza (definiţie. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Algoritm de abordare psihosomatică a bolnavilor. Terapia cognitiv-comportamentală (definiţie. baze teoretice.D). Evaluarea trăsăturilor imunogene de personalitate. Chestionare de evaluare a vulnerabilităţii la stress (testul Columbia). particularităţi de aplicare în medicina de familie). muzicoterapia (definiţie. Particularităţi ale pacienţilor cronici. indicaţii şi eficienţă). Chestionarele Carver şi Lumpkin. Cannon.

Asemănări şi diferenţe cu dependenţa de drog. Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală. LP 6: Corelaţii psihologice ale durerii Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii. Exemple de intervenţie psihologică pentru combaterea durerii. HTA). Comunicarea cu pacienţii dificili. Identificarea problemelor comportamentale (chestionarul Schmiescheck. Modelul Lübeck de muzicoterapie (facultativ). LP 7: Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. astm. LP 8: Psihoterapie (I) Comunicarea prin intermediul psihoterapiei (exemple). efectul Placebo. Exemple de folosire a efectului Placebo în cercetare şi terapie. calitatea vieţii Exemple de non-complianţă terapeutică în anumite boli cronice (TBC. 18 . testul MMPI). Chestionarul SF-36 de evaluare a calităţii vieţii. Aplicaţii ale psihoterapiei suportive.LP 5: Relaţia medic-pacient Modalităti de prelevare a anamnezei. Scale de avaluare a durerii percepute. Dependenţa psihologică de medicament. dependenţa de medicamente.

Noţiuni de informatică biologică şi tehnică.BIOFIZICĂ MEDICALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 32 ore. Mecanismul interacţiunii radiaţiilor ionizante cu materia vie. Abstractizare şi modelare. Elemente de psihofizică: Definiţia psihofizicii. formei şi dimensiunii macromoleculelor. Mecanismul biofizic al contracţiei musculare. Bioelectrogeneza ţesuturilor şi organelor. Noţiuni de biomecanică a fluidelor. Structura moleculară a apei şi a soluţiilor apoase. Efectele biologice ale excitabilităţii. aplicaţii în biologie. Modul de gândire în cibernetică. Bioluminescenţa. Tehnici utilizate în studiul macromoleculelor: Structura fizică a macromolecule-lor. Proprietăţile dioptrilor oculari. Caracteristicile sunetului auzit. Noţiuni de rezistenţăa materialelor. Structura moleculară a apei în sistemele biologice. Efectele biologice ale ultrasunetelor. Principiul II al termodinamicii şi semnificaţia lui în biologie. amplificarea şi înregistrarea biosemnalelor. lucrări practice 48 ore) Curs • Definirea. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici. Elemente de bioelectricitate şi bioexcitabilitate: Noţiuni de electrostatică şi electrocinetică. 19 . Informaţie şi entropie informaţională. Fluxuri şi forţe termodinamice. Elemente de termodinamică: Definiţia termodinamicii. Biofizica recepţiei auditive. Biofizica moleculară a apei şi a soluţiilor apoase: Noţiuni de fizică moleculară a lichidelor. Prelucrarea semnalelor în cibernetică. aplicaţii în biologie. Modalităţi de codificare a proprietăţilor excitanţilor în procesul generării senzaţiei. Elemente de optica biologică: Noţiuni de optică. Fenomene de transport prin membrana celulară. Tehnici fizice utilizate în explorarea biomedicală: Culegerea biosemnalelor. Fenomene de transport în soluţii. Noţiuni de bioexcitabilitate. • Elemente de biomecanică: Noţiuni de mecanică. Măsurarea obiectivă a tăriei senzaţiilor. Principiul I al termodinamicii şi aplicaţiile în biologie. Legea Weber-Fechner şi legea puterii. Electrozi. Elemente de bioacustică: Noţiuni de acustică. Noţiuni de biocibernetică: Definiţia şi capitolele ciberneticii. Elemente de fonaţie. Determinarea experimentală a proprietăţilor electrice ale macromoleculelor. traducători şi biosenzori. problematica şi capitolele biofizicii. Sisteme de transmisie la distanţă a informaţiei. Relaţii doză-efect. Mecanismele biofizice ale recepţiei vizuale. Sistemele biologice din punct de vedere termodinamic. Manifestări mecanice ale contracţiei musculare. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. Efectele biologice ale radiaţiilor vizibile şi ultraviolete. Efectele biologice ale unor factori mecanici. Noţiuni de fizică a sistemelor disperse. Imagistică medicală. Elemente de radiobiologie: Dozimetria radiaţiilor ionizante. Elemente de fotobiologie: Interacţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante cu substanţă. Proprietăţile mecanice ale corpurilor • • • • • • • • • • • deformabile. Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante. Sistemele cibernetice de comandă. determinarea experimentală a masei. Bioelectrogeneza celulară.

Studiul interfeţei analog-digitale. analiza Poisson a vitezei de dezintegrare nucleară a radionuclizilor. Sistemul de operare DOS. Studiul microscopului optic.Lucrări practice – – – – – – – – – – – – – – – – Determinarea concentraţiei unei substanţe optic active cu ajutorul polarimetrului. Determinarea vitezei de dezintegrare a unor nuclizi radioactivi. Studiul transportului pasiv pe baza măsurării conductivităţii soluţiilor. Determinarea coeficientului de tensiune superficială al soluţiilor. Efectuarea unei electrocardiograme şi analiza ei cu ajutorul calculatorului electronic. Elemente de bază privind lucrul în reţeaua de calculatoare. Înregistrarea unei audiograme. Studiul osciloscopului catodic. măsurarea volumului sangvin total. Elemente de bază privind utilizarea calculatoarelor electronice. Determinarea convergenţei lentilelor. Determinarea concentraţiei unei soluţii cu ajutorul refractometrului. eficacitatea ecranelor. Trasarea curbei spectrofotometrice a unei soluţii. 20 . determinarea dimensiunilor unor hematii. Determinarea vâscozităţi soluţiilor.

B. capacitatea catalitică. izoenzime). 21 . bazelor azotate. peptidelor. elastina. Introducere asupra bazei moleculare a lumii vii (organizarea ierarhică a structurilor biologice). centrul activ. Integrarea biomoleculelor în membrane şi matrix (colagenul. Proteinele plasmatice: fracţiuni obţinute prin electroforeză. cu accent pe enzimologie şi principiile biologiei moleculare. nucleotidelor şi acizilor nucleici. proteinelor. complexe multienzimatice).BIOCHIMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 96 ore. inhibitori. Studiul enzimelor: Clasificare şi denumire. funcţii. keratina. rolul şi caracteristicile lor (imunoglobuline. lipidelor. Biochimie Generală Obiective Familiarizarea studenţilor cu structura principalelor clase de compuşi care intră în constituţia organismelor vii şi explicarea principiilor care stau la baza interacţiilor dintre biomolecule. Reglarea activităţii enzimatice (alosterică şi covalentă). tertiara si cuaternară). rolul lor şi patologie.Burk. Cursul cuprinde 4 capitole teoretice şi un modul practic: Partea teoretică: A. Structura primara şi tridimensională a proteinelor (secundara. lucrări practice 96 ore) Sem I. cofactori enzimatici. Corelaţii enzime – patologie (enzime în ser. structura. Corelaţii între conformaţia proteinelor. Vitamine liposolubile: structură. Caracteristicile enzimelor şi mecanismul de acţiune (specificităţi diverse. fibrinogen. Coenzime (vitamine hidrosolubile: structură şi funcţii). Cinetica enzimatică: ecuaţiile Michaelis-Menten şi Lineweaver. hemoproteine). Apa şi echilibrul acido-bazic (importanţa apei. proprietăţile şi rolurile aminoacizilor. C. constanta Michaelis. glucidelor. scăderea energiei de activare a reacţiilor catalizate. sisteme tampon). glicozaminoglicanii. factori care influenţează viteza reacţiilor enzimatice. glicoproteine). Descrierea biomoleculelor: clasificarea.

D. Dezvoltarea bazelor biologiei moleculare: Structura primară (covalentă) şi conformaţia acizilor nucleici ADN şi ARN; Organizarea materialului genetic la procariote şi eucariote, arhitectura genomului eucariot; Biosinteza (replicarea) ADN, inhibitori ai replicării la procariote şi eucariote; Transcrierea şi reverstranscrierea, reglarea transcrierii genelor, prelucrări posttranscriere; Biosinteza proteinelor: codul genetic, etapele biosintezei, reglarea procesului, prelucrări posttraducere; Leziuni ale moleculelor de ADN şi mecanisme de reparare, mutaţii şi exprimarea fenotipică a acestora; Aspecte privind clonarea genelor in vivo şi in vitro, aplicaţii. Aplicaţii practice: Ilustrarea proprietăţilor biomoleculelor (glucide, lipide, acizi nucleici); Ilustrarea tehnicilor de separare şi dozare a proteinelor (electroforeză, cromatografie, spectrofotometrie, dializă); Ilustrarea tehnicilor de separare a acizilor nucleic (electroforeza); Măsurarea activităţii enzimatice (transaminaze, fosfataza alcalină, amilaza serică, acetilcolinesteraza); Determinarea parametrilor cinetici (KM, Vmax, inhibitori); pH, sisteme tampon, determinarea acidităţii sucului gastric. Sem. II Obiective Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege, din punct de vedere metabolic, mecanismele de transformare a energiei şi materiei în organismele vii. Sunt descrise căile metabolice care permit eliberarea de energie şi echivalenţi reducători, elemente care pot fi utilizate în căile de sinteză a glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Sunt prezentate câteva exemple de adaptare a proceselor metabolice intra- sau extracelulare, la condiţiile de mediu. Se pune accent pe cunoaşterea reacţiilor chimice care formează căile metabolice, localizarea celulară a acestora, stabilirea etapelor reglatoare şi a factorilor reglatori implicaţi. Conceptele teoretice sunt explicate în cadrul şedinţelor de laborator. Cursul cuprinde 6 capitole teoretice şi un modul practic: A. Bazele energetice ale metabolismului; Metabolismul oxidativ: noţiuni de termodinamică, energia liberă de reacţie, compusi macroergici: structură, roluri, interrelatii; Căile de biosinteză a ATP; Lanţul transportorilor de electroni mitocondrial si fosforilarea oxidativă, decuplanţi şi inhibitori ai LR; Lanţuri transportoare de electroni necuplate cu fosforilarea oxidativă, mecanismul de acţiune a citocromului P450;

22

B.

C.

D.

E. F.

Specii incomplet reduse ale oxigenului: producere şi efecte, aspecte patologice, mijloace de protecţie enzimatică şi neenzimatică. Metabolismul glucidelor: Digestia şi absorbţia glucidelor; Căile de metabolizare a glucozei: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, şuntul pentozo-fosfaţilor, calea acidului glucuronic, gluconeogeneza; Biosinteza şi degradarea glicogenului: importanţa proceselor, reglare; Metabolismul galactozei si fructozei; Aspecte patologice ale metabolismului glucidelor. Metabolismul lipidelor: Digestia, absorbtia şi transportul lipidelor în organism; Degradarea şi biosinteza acizilor grasi, importanţa proceselor, reglare, aspecte patologice; Degradarea şi biosinteza acilglicerolilor, importanţa proceselor, reglare; Metabolismul corpilor cetonici: reglarea cetogenezei, importanţa proceselor; Aspecte ale metabolismului glicerofosfolipidelor şi sfingolipidelor; Metabolismul colesterolului, aspecte patologice; Lipoproteinele plasmatice: caracterizare, roluri, metabolizare, dislipidemii; Eicosanoizii: metabolizare, roluri fiziologice, mecanism de acţiune. Metabolismul aminoacizilor, proteinelor şi hemoproteinelor. Starea dinamică a proteinelor. Bilanţuri azotate; Digestia proteinelor şi absorbţia aminoacizilor, fondul de aminoacizi, aminoacizi naturali; Dezaminarea aminoacizilor şi transportul amoniacului rezultat; Biosinteza şi eliminarea ureei, importanţă, reglare; Utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor; Metabolismul particular al aminoacizilor, patologii; Sinteza din aminoacizi a glutationului, creatininei, aminelor, rolul acestora; Structurile şi însuşirile porfinei, porfirinelor, protoporfirinei IX şi hemului; Biosinteza şi catabolismul hemului, reglare; Aspecte patologice ale metabolismului proteinelor, aminoacizilor şi hemoproteinelor. Metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice: Biosinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice; Catabolismul nucleotidelor, aspecte patologice. Hormoni: Clasificare; Mecanismul de acţiune al hormonilor hidrosolubili şi liposolubili; Receptori hormonali; Metabolismul catecolaminelor şi al hormonilor tiroidieni; Hormoni peptidici şi proteici; Hormoni implicaţi în reglarea calcemiei şi glicemiei; Hormoni steroizi; Implicarea hormonilor în metabolismul glucidic, lipidic, proteic.

23

BIOLOGIE CELULARĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 96 ore, lucrări practice 80 ore) Curs

• • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi istoricul biologiei celulare. Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote. Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei. Transport membranar. Semnalizare transmembranară. Joncţiuni intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii. Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii. Mitocondria. Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos. Aparatul Golgi. Ciclul secretor celular G. E. Palade. Matricea citoplasmatică. Citosolul. Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul. Cromatina (cromozomii). Matricea nucleară. Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară. Lucrări practice

• • • • • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare. Tipuri de microscoape optice. Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic. Colorarea şi coloranţii în microscopia optică. Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare, organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote. Principii de histochimie şi histoenzimologie. Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie în flux. Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru micro-scopul electronic de transmisie. Membrana celulară. Joncţiuni celulare. Organizarea ultrstructurală a celulei eucariote: organite nedelimitate de membrane. Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane. Analiza morfometrică a unei imagini microscopice. Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei. Nucleul: organizare ultrastructurală. Ciclul celular. Diviziunea celulară. Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman.

24

Epiteliile glandulare. trompe uterine. Pielea şi fanerele. polaritate. Aparatul respirator. lucrări practice 48 ore) Curs • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Obiectul şi istoricul histologiei. Aparatul reproducător feminin: uter. 25 . Ţesutul muscular scheletic.HISTOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru. vagin. Hematopoieza. Ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac. Leucocitele. Varietăţile ţesutului conjunctiv. curs 48 ore. Inima. Tipuri de celule epiteliale. ganglionul spinal şi vegetativ. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv. Urechea. Sistemul vascular sanguin. sinapsa. joncţiuni. Intestinul subţire şi intestinul gros. Cavitatea bucală. trombocitul. Mucoasa olfactivă. Matricea extracelulară. Ochiul. Pancreasul. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Terminaţile nervoase receptoare din piele. Hematia. măduva spinării. Fibrele nervoase. Placenta. Ficatul în căile biliare. Istoricul învăţământului histologic în România. Cooperare celulară în răspunsul imun. Nervul periferic. Glandele endocrine. Neuronul. Aparatul reproducător feminin: ovarul. Celula epitelială: organizare generală. neuroglia. Meningele şi plexurile coroide. Aparatul reproducător masculin. Epiteliile de acoperire. Esofagul şi stomacul. Aparatul excretor. Organele limfatice.

neuroglia. Organe limfatice. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv (microscopie optică). Glande endocrine. Ultrastructura elementelor figurate sanguine şi a celulelor liniilor hematopoietice. Frotiul sanguin. Organizarea ultrastructurală a aparatului respirator şi a aparatului excretor. măduva spinării. Ficatul şi căile biliare. neted. Ultrastructura aparatului cardiovascular. Inima şi sistemul vascular sanguin. Stomacul. Ultrastructura ţesuturilor epiteliale. Ultrastructura ţesuturilor musculare. Tehnici histologice de evidenţiere a ţesutului nervos. Hematopoieza. Ultrastructura celulelor şi fibrelor ţesutului conjunctiv. Aparatul respirator. Sistemul nervos: nervul periferic. cardiac. Meningele şi plexurile coroide. Ultrastructura ţesutului nervos. Neuronul. intestinul subţire. esofagul. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Pancreasul.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Organizarea generală a unui ţesut. fibrele nervoase. Mucoasa olfactivă. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală.Ochiul şi urechea. Ţesuturile musculare: scheletic. Organizarea ultrastructurală a aparatului genital feminin şi a aparatului genital masculin. Ţesutul epitelial glandular. intestinul gros. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Aparatul genital masculin. ganglionul spinal şi ganglionul vegetativ. Identificarea elementelor figurate sanguine. Organizarea ultrastructurală a glandelor endocrine şi a aparatului digestiv. Principalele tipuri de ţesuturi. Cavitatea bucală. 26 . Pielea şi fanerele. Ţesutul epitelial de acoperire. Aparatul excretor. Aparatul genital feminin.

şi hipersecreţie gastrică. – Echilibrul hidric electrolitic şi osmotic: volemia constantă. echilibrul aport/ eliminare. • Homeostazia principalelor compartimente hidrice – Apa extracelulară. rolul SNV “extrinsec”. flora saprofită echilibrată. roluri. reflexul mienteric. hipertonice. transcelulară: volume. – Conceptul de “Mediu Intern” cu compoziţie constantă (Claude Bernard. roluri. rolul şi semnificaţia principalelor componente componente. roluri digestive şi extradigestive. izoionia. mecanismele “defensei autolitice” (semnificaţie clinică). osmotice. avantajele cuplării ultimei faze a digestiei cu începutul absorbţiei. 1865). – Secreţia biliară: mecanisme de producere. rolul obser-vaţiei clinice. principii de explorare funcţională. perspective. roluri în digestie. roluri. principii de determinare. izo-. curs 144 ore. investigare experimentală şi explorare funcţională clinică (importanţa testelor dinamice). reglare. intracelulară. presiuni hidrostatice. izo-. funcţia motorie a musculaturii netede. hipertonice. scaun. reglare. izotonia. – Secreţia gastrică: mecanisme de producere şi compoziţie. bila hepatică / bila veziculară (comparaţie). principii de explorare funcţională. mecanisme nervoase de reglare. compoziţie. subcompartimente. urină). – Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere. compoziţie. (importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina). – Secreţia în intestinul gros: mecanisme secretoare. reglare. reglare. rolul plexurilor intramurale. icterul ca model de dereglare. sistemul endocrin difuz al tractului digestiv (sistemul APUD). “Introducere în Studiul Medicinei Experimentale”. reglare. rolul mediaţiri NANC. – Metode moderne de cercetare şi explorare funcţională. reglare (factori coleretici şi anti-coleretici). lucrări practice 128 ore) Curs • Introducere în fiziologie – Obiectul fiziologiei ca ştiinţă a logicii vieţii cu caracter integrativ. pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge. – Fiziologia românească: contribuţii. compoziţie. cauze de dezechilibru: deshidratările hipo-. hiperhidratările hipo-. schimburile hidro-electrolitice între compartimentele hidrice. • Fiziologia tractului alimentar – Caractere generale ale funcţiilor secretoare şi motoare: condiţii optime de activitate pentru enzimele digestive. – Secreţia mucoasei intestinului subţire: mecanisme secretoare. acizii biliari. compoziţie. mecanisme generale de transport trans . Paris. 27 . modele naturale clinice de hipo.epitelial utilizate în absorbţie.FIZIOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (3 semestre. – Secreţia salivară: mecanisme de producere şi compoziţie. – Fiziologia ca ştiinţă experimentală şi clinică: rolul experimentului. – Posibilităţile şi limitele homeostaziei. coloid-osmotice.

variaţii fiziologice. rol fiziologic. Hipo. reacţia de “alarmă” (W. • Fiziologia metabolismului energetic. reglare. secreţie. – Termoreglarea: mecanisme de termodispersie şi termogeneză. – Glanda suprarenală. – Reglarea endocrină a echilibrului fosfo-calcic. – Echilibrul foame-saţietate şi comportamentul alimentar. disfuncţii motorii în etajul superior al tractului alimentar. metab.(febra. interacţiune cu receptorii. Feocromocitomul.şi hiper tiroidismul. Hormonii: clasificare. forme circulante. rol fiziologic. definiţia “clasic㔺i revizuire actuală. reglare. Fiziologia glandelor endocrine – Introducere în fiziologia endocrină. malabsorbţia. bilanţul energetic echilibrat – Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe. reglare. secreţie. motilitatea intestinului subţire. stocare (structura funcţională a osului). reglare. interacţiune cu receptorii. Vitamina D ca hormon (I. absorbţia acizilor graşi. forme circulante. Şcoala română de Endocrinologie. principii de determinare. Corticosuprarenala (CSR). Alţi hormoni MSR.– Absorbţia: intestinul subţire ca sediu preferenţial. • V. interacţiune cu receptorii. Tractul hipotalamo-hipofizar şi hipofiza posterioară. reglare. rol fiziologic. Explorarea funcţională a eFC. mecanisme generale de sinteză. opioidele. reglare. forme circulante. specializări morfo-funcţionale. secreţie. Principii de investigare. interacţiune cu receptorii. Glucocorticoizii: sinteză. avantaje şi precauţii în utilizarea terapeutică. disfuncţii motorii intestinale şi biliare. mecanisme generale de reglare. motilitatea căilor biliare. 24. Principii de investigare clinică. – Valoarea energetică a principiilor alimentare (raţia alimentară): criterii cantitative. Integrarea MSR în sistemul simpato-adrenal. excreţie. – Glanda hipofiză şi relaţiile hipotalamo-hipofizare. reglare. Modele experimentale şi clinice. motilitatea intestinului gros. reglare. absorbţia apei şi a electroliţilor. absorbţia vitaminelor.secreţie. depăşirea limitelor homeostaziei. interacţiune cu receptorii membranari şi intracelularei. Orga-nizare morfo-funcţională. Definiţia echilibrului. rol fiziologic. mecanisme de transport pentru produşii finali de digestie. hipertermia exogenă. Modele clinice de deficit şi exces funcţional al CSR. hipotermia). mecanisme generale şi locale de reglare neuro-humorală. principii de explorare funcţională. cheltuieli energetice variabile. funcţia de depozit. limitele echilibrului. rolul termostatului hipotalamic. rol fiziologic. Popa şi U. Modele clinice ale dezechibrului FC. forme circulante. inactivare. rol fiziologic. Catecholaminele: sinteză. absorbţia aminoacizilor. traductorii neuro-endocrini. bioritmurile. Mineralocorticoizii. – Fiziologia glandei tiroide. hormonii tiroidieni. neuro-hormonii hipotalamici (releasing /inhibiting). celelalte sedii ale absorbţiei. dihidroxicholecalciferolul). consecinţele unei raţii alimentare neadecvate. Principii de investigare. bazal. forme circulante.secreţie. sinteză. termoreglarea la nou-născut. reglare. formele circulante. adaptarea şi aclimatizarea la valori extreme de temperatură ambiantă.secreţie. etape. excreţia. absorbţia monozaharidelor. ADH. rol fiziologic. Sexosteroizii CSR. criterii calitative. secreţie. Medulosuprarenala (MSR). Biosinteza generală a hormonilor. interacţiune cu receptorii. Lobul anterior al hipofizei: sistemul port (Gr. sinteză. interacţiune cu receptorii. 28 . forme circulante.secreţie. – Funcţia motorie a tractului alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme. Rolul PTH: sinteză. interacţiune cu receptorii. Hormonii hipofizei anterioare: sinteză. Fielding). forme circulante. interacţiune cu receptorii. activare.(eFC). oxitocina: sinteză. Componentele:aportul. forme circulante.secreţie. recţia de stress. Cannon). amestec şi evacuare a stomacului. rol fiziologic. Rolul calcitoninei: sinteză.

– Reglarea neuro-umorală a respiraţiei. Volume şi capacităţi pulmonare. Pubertatea şi andropauza. Mecanisme biologice. Muşchiul cardiac. Osmoreglarea. Derivaţiile ortogonale (frank). Concluzii cu privire la homeostazia glicemică. Realizări româneşti în pinealogie. ciclul uterin şi menstrual. sinteză. Mecanica ventilaţiei. Bucla flux-volum. forme circulante. Alţi hormoni pancreatici (somatostatina. – Funcţia de apărare specifică. Imunofiziologia. Leucocitele. sarcina şi funcţia endocrină a placentei. forme circulante. Excitabilitatea. rol fiziologic. Mecanisme fizico-chimice. Automatismul. Volemia. interacţiune cu receptorii. Eritrocitele. semnificaţie clinică. Complianţa. Hematocritul. rol fiziologic.secreţie. Scurtă prezentare a celor patru programe de diferenţiere sexuală: sex cromozomial.secreţie. reglare.– Pancreasul endocrin. reglare. Reglarea volemiei. Derivaţiile precordiale. – Dezordini acido-bazice. sex fenotipic. Raportul V/Q. Variaţii. Hormonii indolici şi peptidici: sinteză. reglare. Glucagonul: sinteză. – Sistemul excito-conductor al inimii. Transportul O2 şi CO2. Factori ce le influenţează. Transfuzia. – Electrocardiograma. – Funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. comentarii. interacţiune cu receptorii. coordonarea hipotalamo-hpofizară: importanţa secreţiei pulsatile de Gn -RH. Ciclul cardiac. Manifestări periferice ale activităţii inimi. Fibrinoliza. Reflexe respiratori. Distribuţia ventilaţiei. forme circulante. reglare. Activitate ciclică la femeia adultă în afara sarcinii. Rolul chemoreceptorilor periferici şi centrali. – Factorii ce-l determină. interacţiune cu receptorii. • Sângele – Funcţiile sângelui-enumerare pe scurt. interacţiune cu receptorii.secreţie.secreţie. menopauza. sex comportamental. 29 . • Aparatul cardio-vascular – Fiziologia inimii. Limfocitele. – Funcţia de apărare nespecifică celulară. reglare. Variaţiile volemiei. Conductibilitatea. • Respiraţia – Ventilaţia pulmonară. Aplicaţii terapeutice ale sângelui. progesteronul şi hormonii peptidici: sinteză. Particularităţi. Organizarea funcţională a insulelor Langerhans. sex gonadal. Pompa cardiacă. Deficitul anionic. Derivaţiile standard. Difuziunea alveolo-capilară. ciclul ovarian. forme circulante. Disfuncţii. vâscozitate. Acidozele şi alcalozele. Estrogenii. – Funcţia de transport a gazelor respiratorii. Explorare funcţională. – Testicolul. – Compoziţii şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui (culoare. simple şi complexe. rol fiziologic. Derivaţiile bipolare şi unipolare.secreţie. interacţiune cu receptorii. Insulina: istoricul descoperirii. presiune osmotică). Explorare funcţională. – Perfuzia pulmonară. sângele circulant şi stagnant. Deficitul şi excesul de hormoni testiculari. – Ovarul. Grupele sanguine. Structură funcţională Hormonii steroizi şi peptidici: sinteză. Particularităţi ale echili-brului acido-bazic în SNC. densitate. rol fiziologic. – Glanda pineală. Fonocardiograma. – Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Reglarea Ph-ului intracelular. Mecanismele trecerii în rezervă şi ale mobilizării sângelui. Structură funcţională. forme circulante. Hemostaza. Vectorcardiografia. deficitul şi excesul de insulină. Parametrii echilibrului acido-bazic. polipeptidul pancreatic). rol fiziologic. Variaţii fiziologice ale secreţiei: copilăria şi pubertatea. Explorare funcţională. Rolul de “ceasornic” endocrin. Inotropismul. – Funcţia endocrină a gonadelor. modele experimentale.

Factorii ce o determină. – Fiziologia vederii. sulfocianatului de potasiu. • Sistemul muscular – Muschiul striat scheletic. fosforului. – Saliva: metode de recoltare. Particularităţi regionale. de conducere. hepatică. Electrocardiograma în tulburările de ritm. Presiunea venoasă centrală. – Fiziologia tubului urinifer. medii şi interne. cerebrală. – Activitatea nervoasă superioară veghea şi somnul. Procesele funcţionale de la nivelul ochiului. renală). – Diureza. Lucrări practice – Compartimentele apei din organism. – Circulaţia venoasă. – Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Neurotransmiţătorii. – Sucul gastric: punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (acţiunea enzimatică asupra proteinelor). Funcţia excretorie a salovei (excreţia iodului). evidenţierea acidului clorhidric liber în sucul gastric. cutanată. Ultrafiltrarea. Gustul. Mecanisme de economisire. Exterocepţia. Mecanismul întoarcerii venoase. Mirosul. • Excreţia renală – Funcţiile rinichiului. Credinţa. – Controlul nervos al activităţii motorii somatice. Conştiinţa. Echilibrul. Reglarea funcţiei renale. dozarea acidului clorhidric în sucul gastric. Principiul clearance. Excreţia cataboloţilor azotaţi. Legile fizice care guvernează circulaţia.– ECG (II). Unitatea motorie. punerea în evidenţă a: calciului. – Endoscopia . Insuficienţa cardiacă. Factorii determinanţi. Oboseala şi febra musculară. Activităţi specifice omului. Transmiterea neuro-musculară. Mecanismul de diluţie şi concentraţie. – Reglarea neuro-umorală a circulaţiei sângelui. Dexterităţi motori. Controlul motor voluntar.metodă de explorare a tubului digestiv. Relaţii forţă-viteză. Secusa. Acţiunea amilazei salivare asupra amidonului. – Fiziologia auzului. – Microcirculaţia. Cultu-rismul. Marea şi mica circulaţie. • Fiziologia sistemului nervos şi a organelor de simţ – Fiziologia generală a S. Contracţiile izometrice şi izotonice. Integrarea funcţiilor cardinale. Activitatea clorhidropeptică a sucului gastric. Secreţie. Micţiunea. – Hemodinamica. Termoreglarea. – Performanţa cardiacă. Metode de determinare. Analiza unei electrocardiograme normale. pulmonară. Mecanismele formării urinii. Acţiunea 30 . Hipotalamusul. Reabsorbţie. Relaţii forţă-lungime. Reglare. – Mecanisme de epurare renală. Controlul motor automat. Feed-back-ul tubulo-glomerular. – Creativitatea.Sucul gastric: metode de recoltare. Circulaţia arterială. – Reglarea performanţei cardiace prin mecanisme intrinseci şi extrinseci. Proprietăţile neuronului. Reflexele condiţionate. Reglajul tonusului şi al posturii. Parametrii sistolici şi diastolici ai performanţei. Invăţarea. Hemodinamica regională (coro-nariană. în hipertrofii ale cavităţilor şi în tulburări de irigaţie coronariană. Căldura musculară. Procesele funcţionale de la nivelul urechii externe. Tetanosul. Transmiterea neuro-neuronală şi neuro-musulară. – Memoria.N.

Explorarea funcţională şi morfologică a tiroidei: scintigrama tiroidiană. Legea inimii (Frank-Starling). Spectroscopia hemoglobinei. Cardiografia directă. Controlul umoral al motilităţii gastrointestinale (baia de organ). Timpul de coagulare. Proprietăţile sângelui. Descoperirea şi studiul cordului de broască in situ. Explorarea funcţiei respiratorii. Testul fragilităţii capilare. albastru de metilen.reflexograma achileană. b) reobaza şi cronaxia . Explorarea funcţiei biliare. sistemul Rh. Evidenţierea acidului lactic în sucul gastric.parametri ai excitabilităţii neuro-musculare. Jugulograma. 31 . Weiss. Explorarea radiologică a motilităţii tubului digestiv. Spinalizarea broaştei. b) proba hiperglicemiei provocate şi dozarea radioimunologică a insulinei (RIA) = insulinemie. Influenţa ionilor şi a mediatorilor pe cordul de broască izolat pe canula Straub. Formula leucocitară. iodocaptarea tiroidiană. Efectul temperaturii asupra frecvenţei cardiace. Determinarea debitelor ventilatorii. Probe: Clinostatism. Explorarea secreţiei de insulină prin: a) proba simplă a hiperglicemiei provocate. Explorarea hemostazei. Zgomotele cardiace. Numărătoarea de hematii. Explorarea radiologică a hipofizei. Carotidograma. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Efort. Trousseau. Manifestări ale ciclului cardiac. Determinarea hematocritului. EKG de efort. Timpul Quick. Dozarea hemoglobinei. Capilaroscopia. Indici eritrocitari. Studiul hemoglobinei. VEMS. Grupele sanguine. Ortostatism. Sucul pancreatic: Metode de recoltare. Teste de sarcină. Influenţa nervului vag asupra cordului de broască. sistemul AOB. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale. Apexocardiograma. Tensiunea arterială. Dozarea amilazei pancreatice în urină. ecografia tiroidiană. Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuro-musculară: a) semnele clinice ale hiperexcitabilităţii neuro-musculare: Chwostek. Explorarea motilităţii digestive. b)solubilizarea colesterolului. Hemoliza VSH. Dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în aerul expirat şi alveolar (aparatul Orsat). Cristalele Teichman.metabolismul bazal. Fonocardiograma EKG. Reacţii de recunoaştere a pigmenţilor biliari: Gmelin. Rolul sărurilor biliare: a)emulsionarea lipidelor. Numărătoarea de leucocite. c) electromiograma în diagnosticul tetaniei şi al spasmofiliei. Explorarea rolului ADH în echilibrul hidric. Determinarea volumelor pulmonare. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Manifestări ale ciclului cardiac. Rosenbach. Gazele respiratori. Timpii sistolici. Numărătoarea de trombocite. Explorarea efectului melanocitostimulator al excesului de ACTH la broască. Punerea în evidenţă a centrilor de automatism pe cordul de broască. Test presor la rece. Timpul de sângerare.– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – labfermentului asupra proterinelor din lapte.

EMG. – EEG.– Explorarea funcţiei renale. Proba de diluţie şi concentraţie. Legile iradierii reflexelor medulare. – Studiul echilibrului acido-bazic. Explorarea analizatorului optic şi acustico-vestibular. – Clearance de uree şi creatinină. Proprietăţile fizice ale urinei. – Secusa şi tetanosul muşchiului striat. Seminar din sânge. Dependenţa travaliului muşchiului scheletic de sarcina la care este supus. Curba oboselii. 32 . – Laba galvanoscopică. Analiza arcului reflex.

furca de replicare -repararea ADN: repararea prin excizie. Leber/sd. Lesch-Nyhan 2) ADN-ul: -experimentul Griffith -componentele ADN-ului -clasificare ADN:repetitiv (secvente LINEs. Kearns–Sayre/ epilepsia mioclonica) 5)Cromozomii -histone/nonhistone -structuri cromozomiale -hetero/eucromatina -ADN in cromozomi 33 .microsateliti).repararea prin mismatch. replicarea la procariote/eucariote.ex boala Xeroderma pigmentosum -ARN 3)Genele -notiuni generale -genele si mutatiile -proprietatiile genelor:specificitate.minisateliti. nerepetitiv/izoforme -structuri(forme alternative ale ADN/izoformele) -replicarea (denaturare/renaturare).PROGRAMA ANALITICA Disciplina Genetica (32 orecurs 48 ore lp) I)Introducere/Istoricul si impactul genetcii in medicina II)Partea fundamentala:Bazele moleculare ale geneticii 1)Acizii nucleici: -nucleotizid-nucleotid-acizi nucleici -ex de boli ereditare in metabolismul purinelor si pirimidinelor: hiperuricemia (guta). poligenie.penetranta completa/incompleta. translationala 4)Genetica mitocondriala -caracteristicile genomului mitocondrial -ereditatea matroclina -mutatii in genomul mitocondrial+ heteoplasmie+boli (sd. repararea doublestrand prin recombinarea omoloaga .expresivitate. polifenie/pleiotropie -codul genetic -structura genelor la eucariote -transmiterea (fluxul) informatiei genetice -reglarea expresiei genelor:pre/postranscriptionala.schema replicarii.Sd.SINEs/sateliti.

cartografierea ADN-ullui prin enzime de restrictie (exemple de enzime de restrictie. mecanisme. variabilitate -distanta genetica intre 2 loci -elemente transpozabile -analiza prin markeri genetici -distributia genelor in populatie -gemelaritatea IV)Patologie -mutatiile:clasificare. secventiere. segregare -ereditatea monogenica -linkage.activitatea telomerazei) -tehnici de evidentiere a cromozomilor: kariotipare. kariotiparea spectrala SKY III) Bazele teoretice ale geneticii: -fenotip/genotip -segregarea genotipurilor parentale -trasaturi mendeliene:legi. Recombinarea genetica prin crossing-over.-structura speciala a terminatiilor cromozomilor:Telomerele(structura generala.Ciclul celular:Meioza I/Meioza II (interfaza. Exceptii de la inactivare. microarray Programa Lucrari practice Disciplina Genetica 48 ore 1)Meioza. FISH. metafaza. cauze de nondisjunctie. efecte -genetica cancerului:definitia bolii canceroase. Profilul inactivarii cromozomului X). Consecintele meiozei. profaza. harti de restrictie). telofaza). determinarea pozitiei site-urilor de restrictie.mecanisme -dismorfologie si teratogeneza -genetica bolilor comune -boli monogenice -diagnostic prenatal V)Tehnici de investigatie genetica -consult si sfat genetic -genetica populatiilor -analiza ADN: PCR. replicarea telomerelor. Formarea gametilor (Spermatogeneza/Ovogeneza) 2)Analiza cromozomilor sexuali la om : Inactivarea cromozomului X (Cromatina X. anafaza. fragmente de restrictie. Immunoblotting (Western blot)pentru proteine). Cromatina Y (corpusculul F) 34 . Schema inactivarii cromozomului X. RT-PCR.secventele bogate in G. bloting (tehnica Southernblot pentru ADN. recombinare. mecanisme). tehnica Northernblot pentru ARN. Fenomenul de crossing-over.tipuri de gene implicate. Nondisjuntii (definitie.

sistemul Lewis. boli cu afectarea structurii hemoglobinelor. translocatii)/ Alte aberatii (mixoploidii) (mozaicurile. trasaturi. himerele) 8)Metoda arborelui genealogic: Definitie. Bandarea Q. exemple clinice – Galactosemia. sistemul G6PD. Bandarea R (revers G bandare/ bandarea R prin fluorescenta folosind Acridin Orange) Bandarea T. Numarul cromozomilor. structura lantului globinei. Ereditatea mitocondriala (criterii. Structura cromozomilor. sindromul de X-fragil). exemple clinice – Rahitism vitamino-D rezistent). ereditatea mitocondriala). Metode de analiza a cromozomilor (Pregatirea cromozomilor metafazici. sinteza si controlul expresiei hemoglobinelor. exemple clinice – Hipertricoza pavilionului urechii). Segregarea trasaturilor Mendeliene. Ereditatea autozomal dominanta (criterii. tetrasomii/ Poliploidii: triplodii. Identificarea specifica a cromozomilor metafazici). ereditatea transmisa de cromozomul X. Nomenclatura cromozomilor. fenotipul Bombay. sistemul PAE 7)Studiul aberatiilor cromozomiale: Aberatii numerice (Aneuploidii: monosomii. trasaturi. boli cu afectarea sintezei hemoglobinelor). Segregarea genotipurilor parentale (Ereditatea autozomal dominanta/recesiva.3)Analiza citogenetica si tehnica alcatuirii cariotipului: Introducere. insertii. Bandarea C. neuropatia optica Leber) 35 . expresia diverselor tipuri de hemoglobina. Sistemul grupelor sangvine ABO ( Antigene ABO. Ereditatea transmisa recesiv de cromozomul X (criterii. trasaturi. nulosomii. Ereditatea transmisa de cromozomul Y (criterii. Erediatatea non-Mendeliana 6)Sisteme genetice erictrocitare: Hemoglobina (structura hemoglobinei. Homocistinuria. Boala hemolitica Rh a nou-nascutului). Fibroza cistica). subgrupe A1 si A2). izocromozomi. tetraploidii). Ereditatea transmisa dominant de cromozomul X (criterii. Erediatea autozomal recesiva (criterii. Simboluri si metoda de alcatuire a unui arbore genealogic. trasaturi. sistemul Duffy. Citogenetica moleculara (hibridizarea in situ) 4)Metode de bandare a cromozomilor: Bandarea G (conventionala/tehnica Leishman). Bandarea NOR Bandarea DAPI 5)Transmiterea caracterelor normale sau patologice: Legile lui Mendel. Aberatii structurale (deletii. trisomii. trasaturi. exemple clinice – sindromul Kearns-Sayre. boala hemolitica a nounascutului. Distributia independenta a doua caractere diferite. cromozomi inelari. inversii. exemple clinice – Boala Huntington. genotipuri/fenotipuri RH. Sistemul RH ( antigenele Rh. ereditatea. exemple clinice – Distrofia musculara Duchenne. Sindromul Marfan). duplicatii. trasaturi.

Analiza singelui fetal. a frecventelor purtatorilor) 11)-16)Tehnici genetice: I) Analiza genelor prin tehnica de amplificare ADN: . Biopsia vilozitatilor coriale. mutatiile.Northern blotting .RACE:amplificarea rapida a extremitatiilor ADNc . Informarea in cadrul sfatului genetic.descriere bacteriofag bacteriophage . Diagnosticul prenatal al bolilor genetice (Amniocenteza.enzime de restrictie .PCR . Screningul serului matern – bi/triplu test.constructia unei banci de ADN genomic . a marimii genei.secventierea ADN .descriere YAC .discutii/avantaje 36 .RT-PCR II)Tehnici de analiza a polimorfismului: . Teorema Bayes.SSCP (single strand conformation polymorphism) III) Clonarea ADN si vectori: .principiu .descriere plasmid . estimarea frecventelor mutatiilor. Procesul de desfasurare a sfatului genetic.transformarea (controlul genelor) in bacteri si drojdii IV) Hibridizarea ADN si ARN: . Screeningul genetic. Factori care perturba echilibrul Hardy-Weinberg (consangvinitatea.microarray V) Banci genomice: .descriere phagemid . selectia.clonarea moleculara .Southern blotting .descriere cosmid .constructia unei banci de ADNc .AFLP (amplified fragment length polymorphism) .RFLPs (restriction fragment length polymorphism) .RAPD (random amplified polymorfic DNA) .electroforeza acizilor nucleici .Dot/Spot blotting . Aplicatii ale analizei ADN in diagnosticul prenatal) 10)Studiul genetic al populatiilor umane: Legea Hardy-Weinberg.9)Ancheta familiala si sfatul genetic: Indicatii pentru sfatul genetic. driftul genetic/ izolatele umane. migratia) Aplicatii ale legii lui Hardy-Weinberg (incarcarea genica.DGGE (denaturing gel gradient electrophoresis) .

Functia fiecarei structuri. Structuri bacteriene facultative: cilii. metalele grele şi sărurile acestora Substanţele oxidante. pilii. Bacteriologia componenta a microbiologiei medicale . Metabolismul bacterian. Coloranţii Subtante antimicrobiene: Definitie. dezinfectie. citoplasma. a rezistenţei la antibiotice si a posibilitatilor de terapie si profilaxie. Prezentare generala. Congelarea. Istoricul microbiologiei medicale. Refrigerarea. detergenţii Substanţe care denaturează proteinele:acizii. asepsie. metodele si scopul microbiologiei. bactericide Clasificarea substantelor antimicrobiene in functie de: originea substanţelor. a patogeniei şi a modalitatilor de diagnostic de laborator. referitoare la substanţele antimicrobiene. Agenţii fizici: Căldura. Cresterea. tipul 37 . sporii. Actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor . Factorii care influenteaza cresterea bacteriilor. Functia fiecarei structuri. Agenţii chimici Substante antiseptice. Radiaţiile ionizante. Căldura umedă. a epidemiologiei. Obiectul. la modalităţile de producere a bolilor infecţioase. Liofilizarea Radiaţiile. Taxonomie bacteriana. Efectul bacteriostatic si bactericid Definitii sterilizare. Căldura uscată. invelisurile celulare. bazele. efecte bacteriostatice. Cultivarea bacteriilor. Scoala de microbiologie romaneasca. substante dezinfectante. Introducere in studiul microbiologiei medicale. Respiratie bacteriana.MICROBIOLOGIE (BACTERIOLOGIE) 64 ore curs 64 ore lucrari practice Curs Semestrul I SCOPUL CURSULUI: Dobândirea noţiunilor de bază de bacteriologie si de imunologie. Structuri bacteriene obligatorii: nucleul. tipuri de antiseptice/dezinfectante Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice: fenolul şi derivaţii fenolici. Dimensiunea. capsula. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea caracteristicilor principalelor tipuri de bacterii implicate in patologia umană. Ultravioletele. multiplicarea si moartea bacteriilor. Substanţe care inhibă enzimele:agenţii alchilanţi. Presiunea mecanică. forma si gruparea bacteriilor. Controlul sterilizarii prin caldura Frigul. Presiunea osmotică. Curba cresterii microbiene. alcoolii. antisepsie. Notiuni de morfologie bacteriana. Principalele genuri bacteriene implicate in patologia umana Fiziologie bacteriana. Ultrasunetele.

Tipuri de rezistenta si definitii Rezistenţa cromozomială. la glicopeptide. inhibiţia sintezei acizilor nucleici. Transferul de material genetic şi recombinarea. Multiplicare. Definirea patogenitatii si virulentei. Toxina difterică. spectrul de acţiune. Exotoxine.definire. Toxina tetanică. Cromozomul bacterian. sistemul complement 38 . Apararea nespecifica :fagocitoza. Coagulaze. Aplicatii. structură chimică. la macrolide. Rezistenţa bacteriilor la substanţele antimicrobiene. Hialuronidazele. Toxina eritrogenă streptococică. rezistenţa prin modificări ale bacteriilor Rezistenţa la diferite tipuri de antimicrobiene: rezistenţa la β lactamine. mucoasele. Toxinele clostridiilor gangrenei gazoase. invazivitate si toxigeneza. Proteaze. Enzimele extracelulare: Colagenaze. tipuri Variabilitatea genetica bacteriană. Rezistenţa naturală (nespecifica) a organismului uman. Plasmidele . la tetraciclină etc. Relatii fag-bacterie.la aminoglicozide. Substanţe antimicobacteriene. Exemplificare. Elementele extracromozomiale. Bacterii saprofite/comensale. Elemente transpozabile Relaţii microorganism-gazda. Importanţa florei bacteriene normale Pielea Tractul digestiv Tractul respirator Tractul genito-urinar Factorii care determina patogenitatea bacteriilor. Genetica bacteriana Ereditatea bacteriană. Enterotoxina holerică. Antitoxine si anatoxine Endotoxine. Strategii de combatere a emergentei rezistentei la antimicrobiene Genetica bacteriana – Bacteriofagul. Genotip si fenotip.Rezistenţa extracromozomală Mecanisme ale rezistenţei la antibiotice: inactivarea enzimatică a antibioticelor. patogene/parazitism. Streptokinaza. la fluorochinolone. Etapele ale unei infectii bacteriene.tipuri si roluri Mutatiile la bacterii. inhibarea funcţiei membranei citoplasmice. inhibiţia sintezei proteinelor. Mecanismele de acţiune ale substanţelor antimicrobiene: inhibarea sintezei peretelui celular. Hemolizinele şi leucocidinele. Toxinele Clostridium botulinum. Enterotoxina stafilococică. Ciclul litic si lizogen. Bariere fiziologice: pielea. Flora microbiana normala a corpului uman.acţiunii. Structuri bacteriene implicate in patogenitatea speciilor/tulpinilor bacteriene. Mecanisme.

Raspunsul imun celular. Imunitatea. Caractere biochimice şi de metabolice. Patogenie. Proprietăţi biochimice.Tratament. Raspunsul imun umoral . Caractere de cultura. Hipersensibilitatea. tipuri. Structura antigenica Clasificarea streptococilor. Organele centrale si periferice. Implicarea in producerea infectiilor nosocomiale. Imunitatea specifica dobandita in mod pasiv sau activ. Bolile post streptococice. Sensibilitate la antibiotice. aplicatii Curs Semestrul al II-lea Genul Staphylococcus Caractere morfologice. Anticorpii: structura. Caractere de cultură. evolutie. exemple Organizarea sistemului imun.II. 39 .structura si rol. Structură antigenică Caractere biochimice Epidemiologie. Imunitatea. Structura antigenică. granulocitele. localizare. Tipizarea fagică. functii. Principiu. mecanism. Genul Streptococcus Caractere morfologice. Tratament. receptori imunitari. Profilaxie. Celulele implicate in raspunsul imun: limfocitele. Diagnosticul de laborator. Toxine şi enzime. Epidemiologie. Definitii. imunogenicitate. Fazele procesului inflamator. Tipuri de hipersensibilitate cu mecanism umoral (I. Imunitatea Diagnosticul de laborator. Sensibilitate la antibiotice. utilizare in diagnosticul de laborator. Epidemiologie. Tratament. Profilaxie Streptococcus pneumoniae Caractere morfologice. origine. Definitie. Caractere de cultură.III) si celular (IV). Clasele de imunoglobuline. evidentiere. sistemul mononuclear fagocitar. Patogenie. Evolutie. exemple. Anticorpogeneza Reactii antigen-anticorp.Inflamatia. Evolutia antigenelor in organism. Profilaxie specifica. Diagnosticul de laborator. Citokinele Antigenele. tipuri si functii. Patogenie. Cooperari celulare in raspunsul imun. Antigenicitate. Factorii de virulenţă.

Caractere biochimice. Toxine şi enzime. Genul Klebsiella Caractere morfologice. Structura antigenica Caractere biochimice. Caractere de cultura. coli : enterotoxigen. Clasificare. Structura antigenică Genul Escherichia Caractere morfologice. Caractere biochimice. Epidemiologie. Patogenie. Caractere de cultură. Familia Enterobacteriaceae. coli Diagnosticul de laborator Tratament. Caractere de cultură. Caractere morfologice. Structura antigenică Epidemiologie. Infecţii digestive . Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Genul Serratia: Generalitati 40 . Patogenie: Infecţia urinară. Coli. Profilaxie specifica. difuzagregativ. Profilaxie Genul Neisseria Generalitati. Tribul Klebsielleae. Patogenia gonoreei. Profilaxie.Tratament. Patogenia meningitei. Meningita cu E. Caractere de cultură. Caractere biochimice şi de metabolism Neisseria meningitidis Caractere diferentiale. Caractere biochimice. Structura antigenică Epidemiologie.Tratament. Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Generalitati. enterohemoragic. Imunitate Diagnosticul de laborator Tratament. Caractere de cultura. Patogenie. Neisseria gonorrhoeae Caractere diferenţiale. Epidemiologie. Structura antigenică.Patotipuri E. Septicemii produse de E.Genul Enterococcus Caractere morfologice. Imunitatea Diagnosticul de laborator Tratament. Profilaxie Genul Enterobacter. enteroinvaziv. Profilaxie. enteroagregativ. enteropatogen. Caractere morfologice. Structura antigenică Epidemiologie.

Caractere de cultura. Structura antigenică. Profilaxie specifica Genul Yersinia Yersinia pestis Caractere morfologice. Structura antigenica Epidemiologie Patogenie. Structura antigenică. Patogenia pestei. Patogenie: Salmoneloze minore si majore. Profilaxie specifica Genul Shigella Caractere morfologice. Caractere de cultură. Patogenia dizenteriei bacteriene. Toxine şi enzime. Yersinia pseudotuberculosis. Profilaxie Genul Providencia.Tribul Proteae: Genul Proteus. Caractere biochimice. . Caractere biochimice. Yersinia enterocolitica. Caractere biochimice. Caractere morfologice. Caractere de cultura. Profilaxie Francisella tularensis Caractere morfologice. Tratament. Clasificarea salmonelelor Epidemiologie. Caractere morfologice. Caractere de cultură. Diagnostic de laborator Tratament 41 . Profilaxie. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator. Caractere de cultură.Tratament. Epidemiologie Patogenia tularemiei. Diagnostic de laborator Tratament. Caractere biochimice. Tratament. Epidemiologie. Caractere de cultura. Patogenie. Clasificarea shigellelor Epidemiologie. Caractere biochimice. Tratament. Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Genul Morganella: Generalitati Genul Salmonella Caractere morfologice. Structura antigenică. Structura antigenică.

Diagnostic de laborator Tratament Familia Vibrionaceae Genul Vibrio: Vibrio cholerae Caractere morfologice. Caractere de cultură.generalitati Genul Aeromonas. Patogenie. Genul Helicobacter.Burkholderia pseudomallei. Coli Caractere morfologice. Imunitate Epidemiologie. Helicobacter pylori Caractere morfologice. Genul Plesiomonas –generalitati Familia Spirilaceae. Diagnostic de laborator. Patogenie: implicarea in producerea infectiilor nosocomiale Diagnostic de laborator. 42 . Caractere biochimice.generalitati Haemophilus influenzae Caractere morfologice. Caractere de cultura. Toxine şi enzime. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Sensibilitatea la antibiotice. Epidemiologie Patogenie. Tratament. Caractere de cultura. Profilaxie. Caractere biochimice. Profilaxie. Genul Campylobacter. alţi vibrioni . Tratament. Structura antigenică. Alte specii de pseudomonade .jejuni şi C. Burkholderia mallei Alte bacterii Gram-negative nefermentative . Structura antigenică. Profilaxie. Epidemiologie. Epidemiologie. Tratament. Caractere biochimice. Imunitate Epidemiologie. Tratament. Vibrio cholerae non O1. Structura antigenică. Implicarea in producerea ulcerului gastroduodenal Diagnostic de laborator. Genul Pseudomonas si alte bacterii nefermentative Pseudomonas aeruginosa Caractere morfologice. Caractere de cultura.Genul Pasteurella Pasteurella multocida Caractere morfologice. Profilaxie. Patogenia holerei. Caractere biochimice. Caractere de cultura. C. Toxine şi enzime. Toxine şi enzime. Caractere de cultura. Structura antigenică. Patogenie. Caractere biochimice.

Caractere de cultura. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Bordetella parapertussis. Epidemiologie.Epidemiologie. Haemophilus parainfluenzae – generalitati Genul Bordetella Bordetella pertussis Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Patogenie. Tratament. Patogenie. Haemophilus aegyptius Haemophilus aprophilus. Tratament.Implicarea in infectii nosocomiale Rezistenta la antibiotice Tratament. Tratament. Caractere biochimice. Structura antigenică. Structura antigenică. Caractere biochimice. Epidemiologie. Profilaxie Genul Legionella Caractere morfologice. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Toxine şi enzime. Diagnostic de laborator. Patogenie. 43 . Epidemiologie. Patogenia tusei convulsive. Tratament. Haemophilus ducreyi. Profilaxie specifica. Caractere biochimice. Profilaxie. Caractere de cultura.generalitati Genul Brucella Caractere morfologice.generalitati Genul Corynebacterium Corynebacterium diphteriae Caractere morfologice. Patogenie. Genul Acinetobacter Generalitati Epidemiologie. Profilaxie specifica. Profilaxie Genul Bartonella . Caractere de cultura. Structura antigenică. Bordetella bronchiseptica . Toxine şi enzime.

Tratament. Patogenia botulismului. Profilaxie Clostridium tetani Epidemiologie. Profilaxie specifica Clostridiile gangrenei gazoase Specii. Patogenie. Toxine şi enzime. Tratament. Epidemiologie. Patogenie. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator. Caractere de cultura. Epidemiologie. Toxine şi enzime. Tratament. Structura antigenică. Structura antigenică. Toxine şi enzime. Patogenia tetanosului. Diagnostic de laborator. Profilaxie. Patogenia antraxului. Caractere morfologice.Epidemiologie. Profilaxie. Caractere biochimice. Profilaxie specifica. Listeria monocytogenes Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. toxina. Diagnostic de laborator. diagnostic de laborator 44 . Diagnostic de laborator. Toxine. Caractere de cultură. Caractere biochimice. Alte specii de Corynebacterium cu importanţă medicala-generalitati Genul Listeria. Tratament. Structura antigenică. Profilaxie. Genul Bacillus Bacillus anthracis Caractere morfologice. Tratament. Toxine. Caractere biochimice. Alte specii de Bacillus Genul Clostridium Caractere morfologice. Structura antigenică. Caractere biochimice. Tratament. Clostridium difficile – generalitati. Caractere de cultura. Clostridium botulinum Epidemiologie. Patogenie. Epidemiologie.

Profilaxie specifica. Particularităţi ale structurii chimice a micobacterilor legate de patogenitate.generalitati Familia Actinomycetaceae. Familia Spirochetaceae. Epidemiologia si patogenia imbolnăvirilor cu micobacterii atipice. Micobacteriile scotocromogene. Patogenie Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Treponema pallidum Caractere morfologice. Epidemiologie. Genul Nocardia Caractere morfologice. Caractere biochimice. Alte treponeme. Diagnostic de laborator. Structura antigenică. MDR TB.Bacterii anaerobe nesporulate: Genul Bacteroides. Genul Fusobacterium-generalitati Genul Mycobacterium Mycobacterium tuberculosis Caractere morfologice. Patogenie. Patogenia sifilisului. Imunitatea in infectia cu Treponema pallidum Epidemiologie. Imunitate şi hipersensibilitate. Genul Treponema. Caractere de cultura. Caractere biochimice. Profilaxie Genul Borrelia Borrelia recurrentis Caractere morfologice.generalitati Genul Leptospira Caractere morfologice. Rezistenta la antibiotice a micibacteriilor. Cultivabilitate. Tratament. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator. Caractere de cultură şi biochimice. Diagnostic de laborator. Alte micobacterii: Micobacteriile fotocromogene. Micobacterii cu creştere rapidă. Patogenia tubrculozei. Caractere biochimice. Tratament. Caractere de cultura şi biochimice. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Mycobacterium leprae . 45 . Patogenie. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Profilaxie. Epidemiologie. Micobacteriile necromogene. Tratament. Structura antigenică. Caractere de cultura.

Masuri de prevenire NOTA: RESPONSABILITATEA PLANIFICARII SAPTAMANALE SI A INCADRARII IN ORELE ALOCATE REVIN TITULARULUI DE CURS 46 . Tratament. Caractere de cultură şi metabolice. Structura antigenică. Caractere morfologice şi ciclul de dezvoltare Caractere de cultură. Profilaxie Familia Rickettsiaceae. Profilaxie Infectii intraspitalicesti: Definitie. Cryptococcus. Patogenia. genitale. Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Mycoplasma la gravide şi la nou-născuţi. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Bacterii implicate. Structură antigenică. Patogenia febrei recurente. Caractere morfologice şi culturale Acţiunea factorilor fizici şi chimici. Genul Nocardia Caractere morfologice. Caractere de cultura. Profilaxie Genul Chlamydia Caractere generale. Profilaxie. Tipuri de infectii. Tratament. Familia Actinomycetaceae. Familia Mycoplasmataceae Caractere generale. Patogenie: infecţiile oculare. Profilaxie Borrelia burgdorferi Caractere morfologice. Imunitate. Infecţii urogenitale. Acţiunea factorilor fizici şi chimici Structură antigenică. Diagnostic de laborator. Riscul de infectie. Caractere morfologice şi structură. Epidemiologie Profilaxie. Localizari. Tratament. limfogranulomatoza veneriană (LGV). Patogenie Fungi cu importanta medicala – agenti etiologici ai infectiilor localizate/sistemice Candida. Caractere de cultură. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Aspergillus Caractere morfologice. Patogenie. Caractere culturale şi biochimice. Epidemiologie.Epidemiologie. Patogenia bolii Lyme. Epidemiologie. infecţii pulmonare infecţiile la gravide. Infecţii la imunodeficienţi. Structura antigenică Patogenie. Caractere biochimice. Caractere generale. Patogenie. Epidemiologie. Infecţii respiratorii.

Tehnica executiei frotiului din produse patologice si culturi. tesut subcutanat. tract genital. Determinarea NEI. aplicatii. Reactii de dubla difuzie. Coloratia Ziehl-Neelsen. hemoliza. Laboratorul de microbiologie – organizare. Prelevate din tractul respirator. Metode automate de determinare a sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. dobandirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene la om. Metode de sterilizare si dezinfectie. Imunodifuzia radiala simpla. inhibarea hem. E-test. calitative si cantitative. Lichidul cefalo-rahidian. 47 . Elementele descriptive ale frotiurilor realizate din prelevate clinice si culturi bacteriene. CMB. interpretare.Semestrul I SCOP: cunoasterea tehnicilor de laborator in microbiologie utilizate in diagnosticul infectiilor bacteriene OBIECTIVE SPECIFICE : dobandirea de cunostinte si abilitati pentru lucrul in laborator. secretii otice.si latexaglutinarii. Tipuri de colonii/culturi. coloranti. Demonstratii. Tehnica examenului microscopic al frotiurilor colorate cu albastru de metilen. Diagnosticul molecular al infectiilor bacteriene generalitati. biochimice si metabolice. Determinarea CMI. dispozitive si materiale din laborator. Imuno. Examenul microscopic al bacteriilor (2) – Coloratii (continuare). Prelevate diverse: urina.. Diagnosticul bacteriologic. Demonstratii. transport si insamantare a principalelor prelevate clinice. functii. Diagnosticul imunologic. Controlul sterilizarii. oftalmice Examenul microscopic al bacteriilor (1) – preparate proaspete. Reactii Ag-Ac de precipitare in mediu lichid. recunosterea microscopica a principalelor bacterii implicate in patologia umana. Demonstratii. Coloratia cu albastru de metilen. Medii de cultura. metoda dilutiilor.Prezentare medii de cultura. aplicatii. Testarea sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. Tehnici uzuale de insamantare a mediilor de cultura Caractere de cultura ale bacteriilor. coloratia Gram. coloratii.si contraimunoforeza. calitative si cantitative. hemsi latexaglutinare. Prezentatre echipamente. Cerinte generale. multitest. Functionarea microscopului optic. Evidentierea carecterelor biochimice pe medii diferentiale. Gram. interpretare. co-aglutinare. Clasificarea mediilor de cultura. Metoda difuzimetrica. piele. calitative si cantitative. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de cultura. NEB. aplicatii. Ziehl-Neelsen. tract digestiv. Aglutinare directa. producere de pigmenti. Utilizarea reactiilor Ag-Ac in diagnosticul infectiilor bacteriene. clasificare. Masuri de protectie a muncii in laboratorul de microbiologie. Tehnici elementare de lucru in laboratorul de microbiologie Diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene: schema generala. Hemocultura. Reactii Ag-Ac de precipitare in gel. Reactii Ag-Ac de aglutinare. interpretare. Reactii antigen-anticorp: generalitati. frotiuri. Utilizarea mediilor cromogene. Supravegherea tratamentului cu antibiotice. Tehnici de recoltare.

Teste de imunitate celulara. Antigene si seruri imune utilizate in diagnostic. interpretare a reactiilor calitative. 48 . Toxinotipia toxinei botulinice. Radioimunoanaliza. utilizari. Biopreparate utilizate in practica medicala. Reactia ASLO. Reactia Bordet Wassermann. Reactia de fixare a complementului.Reactii Ag-Ac de seroneutralizare in vivo si in vitro. Reactii imunoenzimatice (variante). aplicatii. aplicatii Reactii Ag-Ac care utilizeaza componente marcate. reactii calitative si cantititive. cantitative si semicantitative. Demonstratii. Reactii de imunofluorescenta. interpretare. principiu. Vaccinuri. IDR la tuberculina. imunomodulatori. imunoglobuline umane specifice. Demonstratii. seruri imune utilizate in terapie.

Algoritmul de diagnostic.coli. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. F. Proteus. N. demonstrate. Enterobacter. demonstratii. Flavobacterium. Testarea sensibilitatii la antibiotice. interpretare. Bordetella. demonstratii. Brucella.Diagnosticul de laborator in bolile poststreptococice. Testarea sensbilitatii la antibiotice al streptococilor. demonstratii.pyogenes. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : Shigella. interpretare. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacterii din genul Corynebacterium. nterococcus). Aeromonas. Acinetobacter. Testarea sensbilitatii la antibiotice al stafilococilor. interpretare. interpretare Diagnosticul de laboirator al infectiilor produse de Vibrio cholerae. gonorrhoeae). Implicarea stafilococilor in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. G. Algoritmul de diagnostic. Streptococcus pneumoniae. Coprocultura. Implicarea in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale.diagnosticul serologic. demonstratii. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Yersinia si Pasteurella. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Haemophilus. Algoritmul de diagnostic.meningitidis. Plesiomonas. Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genul Mycobacterium. Diagnosticul de laborator al infectiilr produse de bacterii din genurile Pseudomonas.Lucrari practice Semestrul al II-lea Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de stafilococi. streptococi grup C. Diagnosticul /de laborator in febra tifoida. Algoritmul de diagnostic. Utilizarea diagnosticului molecular in diagnosticul tuberculozei. demonstratii. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul direct. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a micobacteriilor. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de cocii Gram negativi aerobi (N. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Campylobacter si Helicobacter. 49 . demonstratii. Streptococcus agalactiae. Salmonella. Diagnosticul de laborator al infectiilor urinare testarea sensibilitatii la antibiotice in infectiile urinare. demonstratii. Testul ELEK. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. interpretare. demonstratii. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : E. demonstratii. Klebsiella. interpretare Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de streptococi (S.

demonstratii. Chlamydia si Mycoplasma Algoritmul de diagnostic. 50 . LA DATA CONVENITA IN COMUN CU STUDENTII. Infectiilocalizate. demonstratii. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Legionella si de bacterii anaerobe nesporulate. demonstratii. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Rickettsia. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacili Gram pozitivi anaerobi din genul Clostridium.Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genurile Listeria si Bacillus. infectii sistemice. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Treponema. interpretare. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de fungi. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. LUCRARILE DE CONTROL OBLIGATORII SE STABILESC DE CATRE TITULARII DE CURS. Antifungigrama. Algoritmul de diagnostic. Leptospira si Borrelia. Toxinotipia. NOTA: TEMATICA SAPTAMANALA A LUCRARILOR PRACTICE ESTE UNITARA IN CADRUL DISCIPLINEI.

(Notă: Principalele aplicaţii statistice în medicină — exemplu: EpiInfo — sunt incluse în cadrul cursurilor opţionale de Biostatistică.INFORMATICĂ MEDICALĂ PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre. Interfeţe grafice cu utilizatorul. cămpuri şi înregistrări. Pregătirea unui document pentru trimitere prin fax. Tabele şi baze de date. Aplicaţie: dosarul pacientului. chenarelor. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows for Workgroups. mausul. paragrafelor. Multimedia. Documentare computerizată. Realizarea de grafice şi diagrame. Controlul paginării. Elemente de analiza datelor: clasificare. Foi de calcul şi aplicaţii de prelucrare. Aplicaţii: arhivarea.1 şi resursele sale. Alte sisteme de operare: UNIX. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate. Codificări medicale. Raţionamente. Utilizarea macrourilor. 51 . Tipuri de date. cataloage şi fişiere pe discuri. schelete. Ordonarea/indexarea înregistrărilor. imprimantele. curs 16 ore. Startarea unui calculator personal. Reţele neuronale. Sisteme de operare. Folosirea tastelor funcţionale în Norton Commander. Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. tastatura. Calculatoare personale. Transmiterea informaţiei. scanerul. coloanelor. monitorul. Alte programe utilitare. • • • • • • • • • • procesorul. discurile compacte. elemente de logică vagă. Coduri şi reprezentări ale datelor. Versiuni MS-DOS anterioare versiunii 6. Anali-zarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge. Archie şi navigarea în World Wide Web. Introducerea şi selectarea datelor.) Comunicaţii şi reţele de calculatoare. Accesul în MEDLINE. informaţii. Windows 3. memoria. coduri şi teoria lui Shannon. componente. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Structura unui tabel. Formatarea unui volum de date. Elemente de teorie a probabilităţilor. Aplicaţii de word processing. analiza factorială şi analiza discriminării. Volume de date. lucrări practice 56 ore) Curs • Calculatoare şi evoluţia lor. unităţile de discuri. Sisteme expert. Mesaje. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Comenzi DOS principale. stilurilor şi machetelor. Accesarea gazdelor Internet. componente fizice: placa de bază. Crearea unui raport. Serviciile Email. Teorema lui Bayes. Sisteme expert medicale. Educaţie computerizată. Fundamente ale Inteligenţei Artificiale şi aplicaţii în ştiinţele medicale. Ftp.

tabele. Servicii Internet.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Familiarizarea cu calculatorul personal. IV. Reorganizarea şi interogarea unei baze de date. Macrouri şi şabloane. Formule şi operaţii de copiere. Ordonări ale înregistrărilor. II. Word (versiunea 6) for Windows. IV. Sistemul de operare MS-DOS. III. monitor. Baze de date. I. Extragerea informaţiilor statistice din tabele de date. Noţiuni generale despre sistemul de operare UNIX. Utilitarul Norton Commander. II. 52 . Sistemul de operare MS-DOS. dischetă. Excel (versiunea 5). Baze de date. Comunicaţii. III. III. Word (versiunea 6) for Windows. Inserări. Word (versiunea 6) for Windows. Crearea şi modificarea unui tabel de date. Secţiuni şi tabulatoare. Documente hipertext şi pagini Web. IV. Multimedia. Excel (versiunea 5). II. Administrarea fişierelor. Comunicaţii. Reţele locale. Editarea. Comunicaţii. grafice statistică. IV.1: Write.1: Cardfile. I. Accesorii ale mediului Windows 3. Excel (versiunea 5). I. Baze de date. Accesul în MEDLINE. rapoarte şi etichete. Reprezentări grafice. II. II. I. III. Formatarea. Accesorii ale mediului Windows 3. Baze de date. Word (versiunea 6) for Windows. Informarea şi administrarea cataloagelor. Word (versiunea 6) for Windows. Funcţii încastrate şi grafică. V. V. Machete. Compatibilitate şi cărţi de calcul. Tastatură. I. Baze de date. Excel (versiunea 5). Comunicaţii. Comunicaţii. V.

lucrări practice 128 ore) • Terminologia medicală: • Anatomie • • • • • • • • • • • • • – osteologie – miologie – viscere Biochimie Biofizică Propedeutică Chimie anorganică Botanică farmaceutică Lecţii de limbă. Anatomie – sistemul nervos central – organele de simţ Fiziologie – aparatul cardio-vascular – aparatul digestiv – fiziologia sistemului nervos Histologie – ţesuturi – organe şi sisteme Microbiologie – coci patogeni – imunitate Biologie şi genetică – autoorganizare – adaptabilitate – sisteme genetice normale – modalităţi de transmitere ereditară a caracterelor Propedeutică – proteza Chimie organică – compuşi organici – hidrocarburi 53 .LIMBI MODERNE PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ (4 semestre. adaptate la specificul medi-cinei şi farmaciei: personalităţi reprezentative. descoperiri. iniţiative româneşti. cultură şi civilizaţie românească.

The Human Body Unit 2 Description: cell tissues. digestion. Doctor and Patient. Paragraf writing Unit 1 Bedside Manner. "JAMA") Grammar and structures: The Noun. systems Unit 3 Position : Organs (heart. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Unit 1 The Hippocratic oath. the Article. Polite Requests Unit 2 Examination of the Patient Unit 3 Case histories Unit 4 Diseases Unit 5 Reading Scientific Papers Unit 6 Sugery and Causuality Unit 7 Recent Medical Articles Grammar: The Verb. Synthetic structures. respiration. dialog doctorpacient. metabolism. înţelegere a vorbirii (ascultarea unor texte diferite: cursuri. the Adjective Text organization Presentation skills Predarea limbii engleze se face pe baza celor 4 nivele ale limbii: citit (citire rapidă pentru identificarea şi selectarea ideilor principale). bones. muscule movement unit 5 Biochemistry and Biophysics Unit 6 Genetics Unit 7 Recent Medical Articles (from "The Lancet". the Tenses Sentence structure in a scientific text. scris (redactarea unui rezumat / articol coerent şi logic). vorbit (exprimarea fluentă şi coerentă mai ales prin eliminarea redundanţelor).PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ENGLEZĂ (4 semestre. "BMJ". prezentarea unor teme de la conferinţe) 54 . lungs) Unit 4 Functions: Heartbeat. prezentări de caz.

dezvoltarea chimiei româneşti) – Biofizică (optică. aparatul uro-genital. aparatul cardio-vascular. mecanică) – Fiziologie (codul genetic. izomerii. apărarea organismului uman) – Micriobiologie (probleme generale. viruşi) – Histologie (celula şi funcţiile sale) • Probleme specifice specializării – Pentru medicină generală ⇒ Semiologia unor boli cu mare frecvenţă în perioada actuală ⇒ Medicina preventivă ale principalelor maladii ⇒ Patologie (generalităţi) – Pentru pediatrie ⇒ Boli specifice copilăriei ⇒ Îngrijirea copilului sănătos ⇒ Etica medicală în domeniul pediatriei – Pentru stomatologie ⇒ Anatomia şi patologia dentară (boli ale dinţilor. utilizarea acestora în prevenirea şi tratarea bolilor) 55 .PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA FRANCEZĂ (4 semestre. boli genetice. microbi. aparatul digestiv) – Biochimie (vitaminele. lucrări practice 128 ore) • Cultură generală şi educaţie medicală – Biografii ale unor savanţi de renume. tratament. îngrijirea dinţilor) ⇒ Propedeutică ⇒ Tehnică dentară – Pentru farmacie ⇒ Botanică (componentele medicinale. importanţi pentru medicină – Texte literare cu profil medical – Texte de informare generală medicală • Probleme specifice profilului medical – Anatomie (aparatul locomotor.

exerciţii.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA GERMANĂ (4 semestre. – Declinarea substantivului. a pronumelui personal. discutarea şi aplicarea acestora pe taxe medicale. a adjectivului – Verbe cu particula separabilă. in der Sprechstunde Die Medikamente Das Bult Robert Koch Die Kinderheilkunde Die Hausapotheke Physik und Chemie Die Zahnheilkunde Pharmakologie und pharmazeutische Industrie Vitamine Bronchialasthma Aus meinem Leben (Schliemann) Verlauf einiger Infektionskrankheiten Augenheilkunde Vom Umgang mit Kindern uns ihren Müttern Die Ärztliche Untersuchung Auf der Krankenstation Recapitulare şi aprofundare a problemelor gramaticale. topica – Verbele modale • Tratarea aprofundată a problemelor gramaticale specifice limbajului de specia-litate german: – Diateza pasivă (în special infinitivul pasiv) – Atributul dezvoltat – Propoziţia relativă – Propoziţia condiţională camuflată – Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) – Condiţionalul (Konjunktiv I) 56 . lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • Beim Artz. formarea perfectului. pasivul (de mare impor-tanţă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) – Propoziţia secundară.

Probe de control. Învăţarea şi perfecţionarea 8 elementelor tehnice 5. sportive TOTAL 32 2 2 4 4 8 3 2 3 5 8 2 2 2 5 9 ANUL II Sem. I Sem. 64 ore lucrări practice CONŢINUTUL PROGRAMELOR EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT NR. DE ORE ANUL I Sem. Aplicarea tehnicii în condiţii de solicitare maximă creată de cadrul competiţional (pentru sporturile de echipă. 8 8 9 2 2 2 1 2 2 32 32 33 57 . Dezvoltarea calităţilor fizice. Pregătire teoretică: noţiuni teoretice referitoare la exerciţiul fizic şi condiţia fizică. 8 6. pregătire tactică).aruncări. Sem. 3 2. noţiuni de regulament – arbitraj. Ţinuta corectă.forme de săritură. componente dominante în pregătirea profesională a viitorului medic.specifice ramurii de sport 4 4. 2 7. alergarea.Deprinderi motrice de bază: mersul. I. exerciţii de compensare şi refacere 2 3. . lucrări practice 128 ore) ANUL I – două semestre.de bază şi 4 .II II 1.EDUCAŢIE FIZICĂ PROGRAMA ANALITICĂ (4 semestre. teste de verificare a 1 pregătirii fizice. 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre.

Deşi conţinutul lecţiilor diferă de la o ramură sportivă la alta. opţiunile studenţilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. în anii I şi II. detentă şi îndemânare…………………………. obiectivele generale propuse spre realizare au elemente comune ce sunt însă tratate diferenţiat în funcţie de specificul sportului respectiv şi anul de studii. care sunt scutiţi medical. începând cu anul 2006 – 2007.F. în cadrul Catedrei de Educaţie Fizică şi Sport s-a înfiinţat. 40%. 50%. conform următorului grafic de programare prezentat mai sus. 2) 2 teste de verificare a pregătirii sportive bazate pe autodepăşire ………………aprox. după un sistem complex de punctaj ce include : 1) 3 teste de pregătire fizică generală pentru braţe.B. Pentru realizarea refacerii şi recuperării medicale a studenţilor din echipele reprezentative a U. expunerea unor noţiuni teoretice şi evaluarea studenţilor . centura abdominală. 3) Îndeplinirea cerinţelor de participare la competiţii şi frecvenţă aprox.aprox. 4) Examen teoretic oral din noţiunile predate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică şi sport.M. pe parcursul a patru semestre.CONŢINUTUL LECŢIILOR PRACTICE Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecţii practice săptămânale de 120 min. 10%. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenţilor se face cu note în semestrele II şi IV. cu recomandarea „Cultură Fizică Medicală”. Deoarece procesul de învăţământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplină îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcţie de condiţiile materiale. Anexăm sistemul de evaluare a studenţilor în extenso. şi a celor din anul I şi II. În volumul de timp efectuat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive. 58 . disciplina de Cultură Fizică Medicală condusă de un cadru didactic cu specializarea Fiziokinetoterapie.

2.1.1. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 4. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII – PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE 2. PIAŢA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 3. Conceptul de serviciu.2. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 4. Necesitatea abordării cercetării de marketing 3.3. CERCETAREA DE MARKETING ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE 3. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 5.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA CURSURILOR DE MARKETING SI TEHNOLOGIE MEDICALA 1. 4. definirea noţiunii de marketing al sistemului de sănătate 1. 2. Elementele operaţionale ale marketingului sistemului de sănătate 2.3. Marketingul serviciului de sănătate. Definire. Structura pietei serviciilor de sănătate 3.2. clasificări 2.3. Definirea serviciului de sănătate. abordări în definirea serviciilor.3 Planificarea si controlul activităţii de marketing în serviciile de sănătate 3. MARKETINGUL SISTEMELOR DE SĂNĂTATE 1.1. Conceptul de marketing. Tipuri de pieţe. Evoluţii conceptuale 1.. 3.1. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 4.2.4.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Obiectivele cercetării de marketing 59 .2.1. Particularitatile pe piata serviciilor de sanatate. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 4.

ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ELECTROKINETOTERAPIE 15. POLITICA DE DISTRIBUŢIE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 7.1. Publicitatea – decizii importante 9.3.2. Reclama 8.ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU DERMATOLOGIE. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 5. Conţinutul şi rolul distribuţiei 7. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANALIZE MEDICALE 11.3. Mixul de promovare 8.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 13. COMUNICAREA ÎN MARKETINGUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 6. Funcţiile cercetării de marketing 5. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA DE IMAGISTICA 12.1.1.4. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 6. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU CHIRURGIE 14. MARKETINGUL SOCIAL 8. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 5.3. Locul distribuţiei în mixul de marketing 7.3. Obiectivele comunicării 7.2. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 5.2. PROMOVAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE. Definirea procesului de comunicare 6. Canalele de distribuţie 8. ORL SI OFTALMOLOGIE 60 . Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 5. Etapele realizării unei comunicări eficiente 6.2.1.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU EXPORARI FUNCTIONALE 10.

Ratiu-Marketingul serviciilor-Editura ProUniversitaria. V.M.Purcarea-Lasers and their applications-Ed.Tehnologie si aparatura medicala.Mediamira.P.Th. V.M.Ed.Purcarea-Inregistrari magnetice digitale-Editura Universitara “ Carol Davila”. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA SPECIALE FOLOSITE IN MEDICINA. 2007 2.2003 5.16.Ratiu-Marketingul serviciilor de ingrijire a sanatatii-Editura Universitara “Carol Davila”. 2006 4.Udrea.Manea-Aparatura pentru radiologie si imagistica medicala-Ed.Purcarea.Popa.Purcarea. M.V. 2000 3. 2007 7.Universitara “Carol Davila”.Purcarea-Marketing strategic-Editura Millenium.Purcarea. Bibliografie 1. Th.V.Universitara“Carol Davila’2008 6.F.2008 61 .

8. Obiectivele marketingului sistemului de sănătate. Tehnologii si aparatura de imagistica medicala.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA LUCRARILOR PRACTICE 1. Strategii de stabilire a preţului. 7. Strategii de ajustare a preţului. Canalele de distributie pe piata serviciilor de sanatate.. 6. Rezultatele aşteptate în procesul comunicării. Aplicarea metodelor de promovare a serviciilor de sanatate-proiect de minigrup. Platforma „George Emil Palade”-proiect de minigrup 62 . Estimarea cererii pieţei serviciilor de sănătate 4. 5. Funcţiile si rolul marketingului 2.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Organizarea activităţii de marketing şi alocarea resurselor în serviciile de sănătate 3. Laserii si robotii in practica medicala. Informaţiile de marketing în cercetarea pieţei serviciilor de sănătate..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful