MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Editura Universitară “Carol Davila “ Bucureşti 2007-2008 2008-2009

1

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

ADEVERINŢĂ
Cetăţean _______________________________________________________ din ____________________________________________________________ În perioada ___________________________ , a urmat şi absolvit ________ ani de studiu în profilul medicină, specialitatea medicină, conform planului de învăţământ şi programei analitice anexate.

3

4 .

MINISTERUL EDUCAŢIEI. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ Nr. L. crt. credite No of credits Sem I Sem II Anul I (anul universitar 2007/2008) / 1 Year (academic year 2007/2008) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 5 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biofizică / Biophysics Biochimie / Biochemistry Genetică / Genetics Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology 64C 32C 96C 32C 48C 192L 48L 96L 48L 32L 32L 24L 64S 64L 60L 7. hours S.5 2 - 5. Denumirea disciplinei Name of the discipline rst C Total ore/ No.5 5 11 5 5 3 4 4 3 6 Fiziologie / Physiology 48C 7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 8 Limbă engleză / English language 9 Educaţie fizică / Physical education 10 Activitate practică / Summer practice Anul II (anul universitar 2008/2009) / 2nd Year (academic year 2001/2002) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology Fiziologie / Physiology Bacteriologie / Microbiology Informatică medicală / Medical informatics Stiintele comportamentului uman/ Limbă engleză / English language Educaţie fizică / Physical education Activitate practică / Summer practice Neuroştiinţe / Neuroscience Medicină celulară şi moleculară / Cell and molecular medicine Biostatistică / Biostatistics Pedagogie / Pedagogy 65C 96C 96C 64C 16C 16C 14C 7C 4C 10C 128L 96L 96L 64L 32L 16L 64L 64L 60L 7L 10L 4L 5. P Nr.5 11 11 7 3 4 4 3 2 2 2 2 Discipline opţionale / Optional subjects 5 .5 5 - 7.

Tipuri de reproducere. Poligonul de susţinere. Generalităţi de artrologie. sinoviale). Ovogeneza. Articulaţiile membrului inferior. lucrări practice 320 ore) CURSURI ANUL I Semestrul I – curs . Obiectul anatomiei. Trigonul femural. Secţiunea anatomică şi fiziologică. Decidualizarea mucoasei uterine Evoluţia în săptămâna a II-a Evoluţia în săptămâna a III-a Evoluţia în săptămâna VII – VIII. (atric.I. vezicula amniotică. Axila. Etapele embriogenezei. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul. N. Forţele care acţionează asupra corpului uman. Clasificarea articulaţiilor. Topografia grupelor ganglionare axilare. Pârgii osoase.2 ore/săptămână • • • • • • • • • • • Introducere. Derivatele foiţelor embrionare. cartilaginoase. Lacuna musculară şi vasculară. centrul de greutate. Dezvoltarea membrelor. Segmentarea oului. Celulele germinale primordiale Meioza. Foliculul ovarian primar. Însămânţarea. Diviziuni de maturaţie. secundar. Regiunea anterioară a cotului. Canalul carpian. Regiuni topografice. Anatomie radiologică şi secţională. Neurulaţia. Ciclul endometrial. Fecundaţia. Nidaţia. alantoida).ANATOMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 4 semestre (curs 128 ore. Canalul inghinal. cordonul ombilical. Istoric. Ciclul ovarian cu ciclu folicular şi ovogenetic. Conducerea mişcărilor în articulaţii.fibroase. matur. • • • • • 6 . Structura glandei mamare. Articulaţiile coloanei vertebrale. Spermia (noţiuni generale de structură şi funcţie). Spermiogeneza. Sarcina gemelară şi multiplă. vezicula vitelină. Drenajul venos al glandei mamare. Anexe embrionare (placenta. Clasificarea funcţională a articulaţiilor. Ovulaţia. Căile de drenaj limfatic. Articulaţiile trunchiului. Spermatogeneza. Vascularizaţia glandei mamare. Stratigrafia regiunii mamare. Limfaticele sânului. Axul mişcării. Articulaţii costovertebrale şi sternocostale Articulaţiile membrului superior. Peretele anterolateral al abdomenului. Palma. Gastrulaţia. Reproducerea. Caracteristicile generale ale gameţilor. Regiunea poplitee.

Dezvoltarea aparatului urinar. • • • • • • • • 7 . • Regiunea brahială. Dezvoltarea ficatului şi a sistemului port. Dezvoltarea organelor genitale externe. metanefros. • Aparatul masticator .curs 2 ore / săptămână • Craniul – neuro şi viscerocraniul – arhitectura funcţională a craniului. Arcuri branhiale. Anastomoze portocave viscerale şi parietale.Semestrul II . • Vascularizaţia cordului. Dezvoltarea organelor genitale externe. Dinţi . Forţe de masticaţie. Dezvoltarea căilor urinare. puncte antropometrice craniene. Dezvoltarea aparatului genital feminin. Anomalii. Articularea şi oculzia dinţilor. ANUL II • Semestrul I – curs 2 ore/săptămână Formarea cavităţilor seroase ale trunchiului. Anomalii.caractere generale. Etapa indiferentă.Omentul mare şi mic. Tesut nodal. mezonefros. • Regiuni topografice ale capului şi gâtului. Numerotarea dinţilor. Anatomie secţională • Anatomie radiologică şi secţională.Etapa indiferentă.Derivate. Malformaţii. Metenteron. • Dezvoltarea craniului • Dezvoltarea feţei. Pungi brahiale. Dezvoltarea aparatului genital masculin. Structura şi funcţia muşchilor masticatori. Structura generală a tubului digestiv. Dezvoltarea hipofizei. Periodonţiu. Dentiţia deciduală. Pronefros. • Anatomia tpografică a viscerelor toracice. Malformaţii. Anomalii. Proenteron. Structura dinţilor. Peritoneul. Mezenteron. Dezvoltarea limbii. Fascii de coalescenţă. Formarea diafragmei. derivate. • Inervaţia cordului. Dezvoltarea ţesutului nodal. • Faringele • Laringele • Dezvoltarea aparatului respirator. Dezvoltarea testiculului şi a căilor genitale masculine. Dezvoltarea aparatului digestiv.Mezouri. Funcţiile peritoneului. Ectomezenhim.parte pasivă. anomalii. • Dezvoltarea cordului. Anomalii în dezvoltare.Ligamente. Structura şi rolul seroaselor. biomecanică). Ansa ombilicală. Dezvoltarea ovarului şi a căilor genitale. Vena portă. Septarea cloacei. Dezvoltarea pancreasului. Structură. Malformaţii. Anomalii • Articulaţia temporo/mandibulară (alcătuire. Dezvoltarea sistemului arterial al capului şi gâtului. Dentiţia definitvă. Microcirculaţie.

Anatomia pe viu a peretelui toracic: linii de orientare reliefuri osoase şi musculare. Sternul. 8 .• • • • • Spaţiul retroperitoneal – subperitoneal + preperitoneal. • Calea gustativă. durerea. scapulă. interoceptivă.ruşinos intern. funcţii. • Vascularizaţia encefalului. aplicaţii clinice. toracice.extero (încapsulaţi. • Emisferele cerebrale: structura scoarţei cito. clasificarea fibrelor nervoase. • Structura retinei: calea vizuală. arii vegetative. coastele. • Diencefalul: alcătuire generală. Vertebrele: vertebra tip. • Sistemul limbic. Regiuni topografice perineale – aplicaţii practice.mielo. extrapiramidale). extralemniscal). arii corticale receptoare. neîncapsulaţi). clasificare . conexiuni. aplicaţii clinice. Artera iliacă internă.sensibilitatea exteroceptivă. sensibilitatea de la nivelul capului şi gâtului. auditivă. Lichidul cefalorahidian: formare. Vertebre particulare. Semestrul II – curs 2 ore/săptămână • Receptori. vertebrele cervicale. dominanta emisferică. rădăcina dorsală a nervului spinal. lombare. somnul. • Căi ascendente: clasificare (sistem lemniscal. Plexuri vegetative abdomino-pelvine. Anatomie pe viu: numărarea vertebrelor. Sacrul şi coccisul. • Arii corticale motorii: căi descendente (piramidale. Anatomie radiologică. Sindroame vasculare. talamusul. Coloana vertebrală în ansamblu.arhitectonică. LUCRĂRI PRACTICE ANUL I Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Axe şi planuri de orientare ale corpului. • Formaţia reticulată. repere anatomice pentru puncţia rahidiană. • Hipotalamusul. proprioceptori. humerus. N. • Cerebelul: structură.angio. sensibilitatea proprioceptivă. Anatomie radiologică. Claviculă. vertebre de tranziţie. Toracele osos. • Arii de asociaţie. • Anatomie radiologică şi secţională. numărarea coastelor pe viu. Anatomie radiologică şi secţională. vestibulară.

conţinutul canalului la bărbat şi la femeie. teaca m. A.muşchi. Spaţiile birondotricipital. scheletul piciorului. conţinut. COLOCVIU – membrul superior Disecţia peretelui antero-lateral al abdomenului . Canalul carpian: delimitare şi conţinut. Disecţia regiunii posterioare a braţului – muşchi.subclavicular. Anatomie pe viu: pelvimetrie internă şi externă. Regiunea mamară: structura glandei mamare. Disecţia regiunii anterioare a braţului . Anatomie pe viu.romboizi.axilară. Coxal.regiunii mijlocii a palmei. inervaţie.profunzi ai cefei. şanţuri. m.muşchi. Conţinutul axilei: mănunchiul vasculo-nervos principal. nervi. Schema lui Braus. mm. Disecţia regiunii scapulare – muşchi. Disecţia peretelui antero-lateral al toracelui – m. vase.Radius.laţi ai abdomenului. Anatomie pe viu.muşchi. scheletul mâinii. vase. mm. Venele superficiale ale membrului superior. conţinut. Anatomie pe viu: repere anatomice pentru anestezia n. Anatomie pe viu. Disecţia ramurilor plexului brahial. Disecţia axilei. levator scapulae. Disecţia muşchilor autohtoni ai spatelui. pentagonul Krause. nervi. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. Disecţia regiunii posterioare a antebraţului şi a mâinii . vase şi nervi. fibula. COLOCVIU – osteologie. Secţiuni topografice la nivelul membrului superior. mm.pereţii şi orificiile canalului inghinal. punctele slabe ale peretelui posterior: trigonul Petit. nervi. Disecţia axilei.intercostali. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. drenajul limfatic al glandei mamare. humero-birondo-tricipital. Anatomie pe viu. tetragonul Grynfelt. m. Regiunile topografice ale palmei. m. vase. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului superior. patela. Disecţia muşchilor migraţi ai spatelui şi ai cefei – m. ulnă. 9 . limfonodulii axilari. pelvisul osos. Teci sinoviale digitocarpiene. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului inferior. nervi. Vase.pectoral mic. Anatomie pe viu. nervi. m. Anatomie pe viu. humero-rondo-tricipital: delimitare. topografia spaţiului intercostal. nervi.Arnold. mănunchiuri vasculo-nervoase secundare. Lacuna musculară şi vascularădelimitare. Mm. Femurul. eminenţei tenare.eminenţei hipotenare. Formarea plexului brahial. Disecţia canalului inghinal . Pereţii axilei. trapez. m. vascularizaţie. serratus anterior. Disecţia regiunii nucale. mm. mm.drept abdominal. Repere anatomice pentru puncţia intercostală. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. Noţiuni elementare de disecţie. . Anatomie pe viu.pectoral mare. Tibie. vase şi nervi. vase. Formarea şi ramurile plexului lombar.mm. Disecţia regiunii antero-laterale a antebraţului . Disecţia palmei. latissimus dorsii. Mm.dinţaţi posteriori. vase. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund.

ggl. Endobaza. nervi.tiroidiene inferioare şi a n. • Norma lateralis. Disecţia regiunii antero-laterale a gambei .suprascapulare. • Disecţia regiunii supraclaviculare: v. Disecţia a. • Disecţia trunchiului tireo-cervical.frenic. Disecţia regiunii dorsale a piciorului. comunicări. Canalul calcaneean: delimitare.şi infrapiriform .muşchi.jugulare externe.tiroidiene superioare şi a n.şi viscerocraniului • Exobaza. conţinut. nervi.muşchi. Anatomie pe viu.safenă mică. Disecţia a.Disecţia mm. N. Disecţia a.faringiană ascendentă. Disecţia m. Spaţiul supra.Disecţia regiunii antero-mediale a coapsei. • COLOCVIU CRANIU • Regiunile topografice ale gâtului. Canalul adductorilor. trigonul Pirogoff. v. V. Disecţia v. conţinut.delimitare. vase.laringeu recurent. Disecţia regiunii posterioare a coapsei . Anatomie pe viu.suprahioidieni. N. Secţiuni topografice la nivelul membrului inferior. conţinut. Trigonul femural. COLOCVIU RECAPITULATIV Anatomie radiologică şi secţională Semestrul II – 2 lucrări a 3 ore = 6 / săptămână • Craniul: prezentare generală. 10 . Disecţia muşchiului platisima.laringeu superior.ischiadic.linguale. şi a.safenă mare. conţinut. A.vertebrală. conţinut Disecţia regiunii plantare . trigonul Beclard. • Lama mijlocie a fasciei cervicale.suprascapulară. N. Disecţia v. • Traheea cervicală.scaleni. accesor.prevertebrali. trigonul submandibular. Disecţia regiunii fesiere . conţinut.delimitare. Disecţia regiunii posterioare a gambei.muşchi.muşchi. V. vase. Disecţia simpaticului cervical. Disecţia mănunchiului vasculo-nervos al gâtului. A. a. vase. Trunchiul costo-cervical. Limfonodulii inghinali superficiali şi profunzi.Lama superficială a fasciei cervicale. a. Formarea plexului sacral. Teaca vaselor femurale.femurală.infrahioidieni.profunde ale plexului cervical. comunicări. Fosa temporală: delimitare. vase. Disecţia a.delimitare. Glandele paratiroide. • Disecţia a. Trigonul omo-clavicular. Fosa infratemporală: delimitare. Trigonul omo-trapezian.toracică internă. • Norma frontalis. disecţia ramurilor superficiale ale acestuia. nervi. comunicări.femurală.supraclaviculari.hipoglos. Disecţia glandei tiroide. Disecţia mm. Esofagul cervical. Disecţia ansei hipoglosului.supraclaviculare ale plexului brahial. topografie. Oasele neuro. comunicări.sternocleidomastoidian. Fosa pterigo-palatină: delimitare. vase. Orbita: delimitare. Disecţia mm. carotide externe în trigonul carotic. conţinut. Disecţia regiunii poplitee -topografie. rr. comunicări. Mm. N. nervi.muşchi.subclavii. Formarea plexului cervical. Anatomie pe viu. Fosele nazale: delimitare. conţinut. disecţia rr.

Nn. Ductul toracic. şi n. trunchiul pulmonarelor. configuraţie externă. Disecţia a. venele cave. Anatomie pe viu: proiecţia pulmonului la peretele toracic.masticatori şi a mănunchiului vasculo-nervos maseterin. Disecţia n.carotidă internă. secţionarea mandibulei. V. ramuri. • Regiunile topografice ale feţei. Proiecţia orificiilor cordului. • Disecţia mediastinului posterior. pericardul fibros şi pericardul seros. • 11 . V. Împărţirea cavităţii toracice. • Disecţia pulmonului şi a elementelor pediculului pulmonar. A. • Disecţia vaselor mari de la baza inimii. • Pleura. Disecţia a.auriculară posterioară.v. Esofagul toracic. Vascularizaţia şi inervaţia foselor nazale. • COLOCVIU – Cap şi gât. disecţia rr. Simpaticul toracic. ligamentul pleural. Ramurile crosei aortice. studiul reflexiei pericardului seros. scheletul fibros al inimii. Sistemul vv. Traheea toracică. conţinut. N. muşchilor.glosofaringian. Disecţia spaţiului laterofaringian • N. Secţionarea arcadei zigomatice.oftalmic: constituţie neuronală.bucal.maxilare. ramuri. domul pleural. Disecţia mm. disecţia a.palatin. teritoriu de distribuţie. N. Mediastinul: subîmpărţire. disecţia n. Disecţia pleurei.facial. • Regiunile pleuro-pulmonare. aria matităţii cardiace absolute. Vasele temporale superficiale şi n. teritoriu de distribuţie. • Sistemul excitoconductor.vagi în torace. Anatomie radiologică. A.faciale.mandibular: constituţie neuronală.frenic în torace. Proiecţia cordului şi a pericardului la peretele toracic. • Limitele toracelui şi ale cavităţii toracice.Facial.brahiocefalice. Secţiuni longitudinale şi transversale pentru studiul endofaringelui.Disecţia glandei parotide.trigemen: constituţie neuronală. ramuri. • Cord. N. Structura peretelui toracic. raporturi. • Disecţia mm. Structura pulmonului. raporturi. laringelui.occipitală. aria matităţii cardiace relative. A. proiecţia sinusurilor pleurale la peretele toracic. m. N.jugulară internă. proiecţia recesurilor pleurale pe peretele toracic.Disecţia cordului: cavităţile inimii. raporturi. Disecţia a. Aorta toracică. vaselor şi nervilor capului şi gâtului. teritoriu de distribuţie.azygos. • Secţiuni topografice prin torace.vag.carotide externe şi a ramurilor sale în loja parotidiană.lingual. Ggl. Vascularizaţia şi inervaţia cordului.alveolară inferioară.pterigo. • Disecţia mediastinului superior. Disecţia elementelor spaţiului intercostal. Fosele nazale. a. teritoriu de distribuţie • N. Timusul.auriculo-temporal. ramuri.buccinator.alveolar inferior şi a n. N.maxilar: constituţie neuronală. raporturi. Proiecţia cordului la coloana vertebrală. • Vascularizaţia şi inervaţia pulmonului. Disecţia ggl.superficiale ale n. raporturi. şi v.coarda timpanului. • N.cervical superior. • Disecţia mediastinului mijlociu.mimicii. Focare de auscultaţie.

inervaţie.mezouri. limfatice. vascularizaţie. Esofagul abdominal: structură. inervaţie. structură. raporturi.şi inframezocolic. Căile biliare: descriere. Excursii peritoneale în plan sagital şi în plan transversal. punctul cistic. teaca m. Segmentaţia ficatului. Anatomie radiologică. Ligamentele ficatului. regiuni anatomo-topografice ale abdomenului. raporturi. vascularizaţie. Anatomie pe viu: proiecţia splinei. structură. Pancreasul: descriere. Stomacul: descriere. Bursa omentală: studiul bursei omentale şi a prelungirilor ei. Formaţiuni peritoneale . Proiecţia feţei anterioare. limfatice. inervaţie. trigonul Labbé. vascularizaţie. drept abdominal. plexul celiac. foramen bursae omentale şi foramen epiploicum (Winslow). M. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. Anatomie pe viu: proiecţia ficatului la peretele abdomino-toracic. Limitele abdomenului. raporturi. proiecţia ombilicului. Anatomie pe viu: proiecţia cardiei şi a pilorului. 12 . structură. structură.• • COLOCVIU RECAPITULATIV – TORACE Anatomie radiologică şi secţională. Ligamentele stomacului. ligamente. Segmentaţia splinei. raporturi. raporturi. diafragma: structură. Anatomie radiologică. spaţiile supra. Anatomie pe viu: proiecţia D1. vascularizaţie. raporturi. spaţiul semilunar Traube. Peritoneul: împărţire. Structură. zona pancreatico-coledociană Chauffard. inervaţie. inervaţie. Anatomie pe viu: proiecţia căilor biliare. Ligamentele splinei. Splina: descriere. Ficatul: descriere. vascularizaţie. şanţuri. inervaţie Anatomie pe viu: proiecţia pancreasului. vascularizaţie. D3 şi a unghiului duodeno-jejunal la peretele abdominal. inervaţie. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. firidele parieto-colice. canalul inghinal. structură. Proiecţia papilei duodenale mari. limfatice. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. vascularizaţie. D2. Căi de acces în bursa omentală. vascularizaţie. Fosetele duodenale. Cavitatea peritoneală: împărţire. limfatice. limfatice. structură. inervaţie. Anatomie radiologică. Proiecţia hiatusurilor şi a cupolelor diafragmatice. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. Disecţia pediculului hepatic. raporturi. inervaţie. Duodenul: descriere . omentul mare şi mic. limfatice. Regiunea celiacă: Disecţia trunchiului celiac şi a ramurilor sale. hiatusuri. a marii şi micii curburi. spaţiile mezenterico-colice. vascularizaţie. ANUL II Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Peretele abdominal: structură.

iliacă internă: traiect. limfatice. Ureterul: descriere. raporturi. structură. A. 13 . inervaţie. raporturi. Testiculul: descriere. inervaţie. puncte dureroase ureterale. Cecul şi apendicele vermiform: descriere. structură.mezenterice inferioare. Mijloace de susţinere şi suspensie. inervaţie. vascularizaţie. ramuri. raporturi. raporturi. traiect. vascularizaţie. vascularizaţie. Uretra masculină şi feminină: structură. a bazinetului şi a pediculului renal. vascularizaţie. vascularizaţie. disecţia venei mezenterice superioare. inervaţie. inervaţie.vascularizaţie. limfatice. vascularizaţie. flexura splenică. Glandele suprarenale: structură. raporturi. raporturi. împărţire. plexul hipogastric. Segmentaţia rinichiului. structură. inervaţie. vascularizaţie. Rectul : structură. vascularizaţie. Mezocolonul transvers.Intestinul mezenterial: descriere. limfatice. limfatice. inervaţie. limfatice. inervaţie. Disecţie. structură. Anatomie radiologică. Pelvimetrie externă şi internă. raporturi. raporturi. Anatomie pe viu: proiecţia anselor jejunoileale. inervaţie. vascularizaţie. Anatomie radiologică. inervaţie. Aorta abdominală: traiect. Anatomie radiologică. structură. Tuba uterină: descriere. flexura hepatică. V. raporturi. Plexurile nervoase abdomino-pelvine: plexul mezenteric superior. conţinut. a unghiului ileo-cecal şi a mezenterului. Căile spermatice: descriere. structură. structură. structură. colon transvers.cavă inferioară: formare. inervaţie. plexul mezenteric inferior. ramuri. Vagina: descriere. limfatice. sigmoid: structură. vascularizaţie. structură. raporturi. Ligamentele ovarului. limfatice. Disecţia ureterului. Anatomie radiologică Colonul: descriere. vascularizaţie. limfatice. limfatice. inervaţie. raporturi. disecţie. vascularizaţie. Disecţia scrotului. Anatomie pe viu: proiecţia rinichiului. inervaţie.iliacă externă: traiect. Funiculul spermatic: alcătuire. raporturi. puncte dureroase apendiculare. Anatomie radiologică. Rinichiul: descriere. limfatice. raporturi . COLOCVIU – etajul inframezocolic şi spaţiul retroperitoneal. Fosetele ovariene. inervaţie. ramuri. limfatice.colon ascendent. Mezenterul: descriere. colon descendent. Spaţiul retroperitoneal: delimitare.Anatomie pe viu: proiecţia cecului şi a apendicelui. Anatomie pe viu: proiecţia segmentelor şi flexurilor colice. limfatice. inervaţie. raporturi. Vezica urinară: descriere. vascularizaţie. Uterul: descriere. Disecţia arterei mezenterice superioare şi a ramurilor sale. limfatice. raporturi. vascularizaţie. Anatomie radiologică. Vulva: descriere. subîmpărţire. raporturi. limfatice. Disecţie. Anatomie radiologică. A. Ovarul: descriere. structură. inervaţie. Disecţia pediculului renal. Anatomie pe viu: proiecţia uterului gravid la peretele abdominal. raporturi. limfatice. Anatomie pe viu: proiecţia ureterului. vascularizaţie. Disecţia v. structură. Fosetele cecale. raporturi. raporturi. raporturi. Disecţia arterei mezenterice inferioare şi a ramurilor sale.

inervaţie. lobi şi girusuri. Grupele nucleare în coarnele medulare posterioare. Topografie vertebro medulară şi vertebroradiculară. Studiul bulbului rahidian pe secţiuni. inervaţie. COLOCVIU –Măduva spinării. Coloanele nucleare ale trunchiului cerebral. comunicările ventriculului IV. Spaţiile perineale: spaţiul perineal superficial. conexiuni Configuraţia externă a diencefalului. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni transversale. vase. Corpul calos. Prostata: structură. Topografia substanţei albe medulare. Capsula albă internă. sinusurile durei mater. Vascularizaţia măduvei spinării. Configuraţia externă a trunchiului cerebral: feţele anterolaterală şi posterioară. Ventriculul IV. Studiul punţii şi mezencefalului pe secţiuni. epitalamusul. Configuraţia externă a diencefalului. Anatomie radiologică şi secţională • • • • • • • • • • • • • • • • Semestrul II – 1 lucrare a 2 ore = 2 ore / săptămână Configuraţia externă a măduvei spinării. Lichidul cefalo-rahidian. nervi. medii şi interne. Perineul anterior la femeie. spaţiul perineal profund. Configuraţia externă a cerebelului. Meningele cerebrale. Perineul anterior la bărbat. fornixul. Reflexe vegetative medulare. Penisul: descriere. inervaţie. Nucleii bazali. limfatice. medială şi bazală. epitalamusul. Subtalamusul. Hipofiza: structură.Vezicula seminală: structură. vascularizaţie. raporturi. Subtalamusul. Arcul reflex medular. Vascularizaţia encefalului. Structura substanţei cenuşii a măduvei spinării. conexiuni Structura urechii externe. Studiul măduvei spinării pe secţiuni. fascii. vascularizaţie. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni frontale. limfatice. nervi. disecţie. Spaţiul pelvi-subperitoneal: delimitare. laterale şi anterioare. Substanţa albă şi cenuşie a cerebelului. conţinut. Diafragma pelvină: muşchi. vascularizaţie. Diafragma urogenitală: muşchi. Originile aparente ale nervilor cranieni.laterală. structură. trunchiul cerebral şi cerebelul. lobulaţia vermisului şi a emisferelor cerebeloase. comisurile albe anterioară şi posterioară. Configuraţia externă a emisferelor cerebrale: feţele supero. Substanţa albă a emisferelor cerebrale. subîmpărţire. Perineul posterior. ventriculul III. vase. Nervul spinal. Ventriculii laterali: circulaţia LCR. COLOCVIU – aparatul genital. Repere anatomie pentru puncţia rahidiană. laminaţia măduvei. fosa ischiorectală. Anatomie radiologică şi secţională 14 . Şanţuri. fascii. Hipofiza: structură. raporturi. Substanţa albă a trunchiului cerebral. Meningele spinale. ventriculul III.

Reacţii tipice ale pacientului la boală: regresie. Demarcaţii între sănătate şi boală. Corelaţii hormonale ale stressului. Curs 2 Stress şi boală Stress: definiţie. Corelaţii active (flight/flight) sau pasive (abandon) în cursul distressului. evaziune. Modele teoretice ale stressului. 15 . Trăsături de personalitate relaţionate cu boala şi sănătatea (imunogene. psihoze şi tulburări de personalitate. tipuri variate de agenţi stressori.PROGRAMA CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE DE PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII Anul I Durata cursului: 1 semestru. Algoritm de diagnostic diferenţial între nevroze. Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii: atitudini faţă de diversele tulburări comportamentale. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe: o tentativă de cuantificare a potenţialului patogen a diferitelor tipuri de agenţi stressori. Încărcătura allostatică: sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman). Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătăţii şi bolii. Dinamica asumării rolului de pacient. folosire neproductivă a bolii. din care 16 ore curs şi 16 ore LP PROGRAMA CURSULUI Curs 1 Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Sănătate şî boală. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Definiţii ale bolii. contagiune informaţională. Dinamica instalării în situaţia de bolnav („krankenkarriere”). Reprezentări cognitive ale bolii ( Leventhal) Statutul şi rolul pacientului (Parsons). Curs 3 Boala (I). Particularităţi şi provocări în relaţia medic-pacient. Strategii de coping şi strategii defensive. Modalităţi de inserţie a stressului psihic în patogeneză. Psihologia sănătăţii şi psihologia clinică: asemănări şi diferenţe. disimunogene).

Caracteristici clinico-psihologice ale durerii la diferite tipuri de bolnavi (cardiaci. Durerea psihogenă. Dependenţa psihologică de medicament: exemple. Elemente de ordin psihosocial specifice unei anamneze complete (psihosomatice). dependenţa de medicamente.Curs 4 Boala (II). cauze ale durerii). Abordări moderne ale bolilor psihosomatice. Rolul suportului social. calitatea vieţii Complianţa terapeutică: factori psihologici care o influenţează. psihoneuroalergologie. Curs 6 Corelaţii psihologice ale durerii Aspecte generale ale durerii (tipuri de durere. Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului. Calitatea vieţii şi relaţia cu modificarea stilului de viaţă şi efectele medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi. diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Conceptualizarea bolii: modele (biomedical. Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie. reumatici). cauze şi consecinţe. clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. bio-psiho-social). Diferite particularităţi în bolile psihosomatice cronice. imagerie dirijată). Contribuţia factorilor psihologici în ulcer. psihologic. Curs 5 Relaţia medic-pacient Comunicare: elemente verbale şi non-verbale. psihooncologie). Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie. Probleme de comunicare şi factori conjuncturali care perturbă relaţia medic-pacient. Boala cronică/incurabilă şi durerea. factori care influenţează apariţia efectului Placebo. astm. Aspecte sociale şi culturale ale bolii. varietatea efectelor Placebo. Curs 7 Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. boli cardiovasculare. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză. efectul Placebo. Curs 8 Psihoterapie (I) (partea a doua în anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman) Definiţii. cancer şi tuberculoză. 16 . relaxare. Aspecte bioetice ale relaţiei medic-pacient.

Avantaje şi dezavantaje.C. Principii de conlucrare cu psihologul şi psihiatrul. Psihanaliza (definiţie. baze teoretice. scala Lindemann). Evaluarea trăsăturilor imunogene de personalitate. Specificul chestionarelor şi testelor proiective. muzicoterapia (definiţie. Testul HAD. Exemple (teste psihologice globale de personalitate). 17 . LP 4: Boala (II). Pavlov şi alţii). Abordarea psihologică a depresiei şi a anxietăţii la nivelul reţelei de asistenţă medicală nepsihiatrică. baze teoretice. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Algoritm de abordare psihosomatică a bolnavilor. indicaţii şi eficienţă). Terapii creative: art-terapia. Chestionare de evaluare a stressului perceput (scala Holmes-Rahe. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri. Chestionarele Carver şi Lumpkin. Chestionarul de evaluare a tipului psihocomportamental A (chestionarul Jenkins).Psihoterapia suportivă (caractere generale. Cannon. Programe şi strategii antidistress.D). baze teoretice. indicaţii şi eficienţă). experimentul şi testele psihologice. particularităţi de aplicare în medicina de familie). LP 3: Boala (I). indicaţii şi eficienţă). LP2: Stress şi boală Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A. PROGRAMA LUCRĂRILOR PRACTICE LP1: Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Principalele metode de cercetare în psihologia medicală: observaţia. Particularităţi ale pacienţilor cronici. indicaţii şi eficienţă). Chestionare de evaluare a vulnerabilităţii la stress (testul Columbia). Terapia cognitiv-comportamentală (definiţie. Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie. baze teoretice. Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice (Alexander.

Exemple de folosire a efectului Placebo în cercetare şi terapie. 18 . efectul Placebo. LP 6: Corelaţii psihologice ale durerii Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii.LP 5: Relaţia medic-pacient Modalităti de prelevare a anamnezei. Dependenţa psihologică de medicament. Modelul Lübeck de muzicoterapie (facultativ). LP 7: Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. testul MMPI). Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală. dependenţa de medicamente. Identificarea problemelor comportamentale (chestionarul Schmiescheck. Scale de avaluare a durerii percepute. astm. LP 8: Psihoterapie (I) Comunicarea prin intermediul psihoterapiei (exemple). Comunicarea cu pacienţii dificili. calitatea vieţii Exemple de non-complianţă terapeutică în anumite boli cronice (TBC. Exemple de intervenţie psihologică pentru combaterea durerii. Aplicaţii ale psihoterapiei suportive. HTA). Chestionarul SF-36 de evaluare a calităţii vieţii. Asemănări şi diferenţe cu dependenţa de drog.

Noţiuni de bioexcitabilitate. Efectele biologice ale excitabilităţii. Elemente de fonaţie. Fenomene de transport prin membrana celulară. Structura moleculară a apei în sistemele biologice. 19 . Mecanismele biofizice ale recepţiei vizuale. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. Electrozi. determinarea experimentală a masei. Noţiuni de informatică biologică şi tehnică. Principiul I al termodinamicii şi aplicaţiile în biologie. Determinarea experimentală a proprietăţilor electrice ale macromoleculelor.BIOFIZICĂ MEDICALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 32 ore. traducători şi biosenzori. Bioelectrogeneza celulară. Noţiuni de rezistenţăa materialelor. Modul de gândire în cibernetică. Manifestări mecanice ale contracţiei musculare. Biofizica recepţiei auditive. Tehnici fizice utilizate în explorarea biomedicală: Culegerea biosemnalelor. Tehnici utilizate în studiul macromoleculelor: Structura fizică a macromolecule-lor. Sisteme de transmisie la distanţă a informaţiei. problematica şi capitolele biofizicii. Elemente de radiobiologie: Dozimetria radiaţiilor ionizante. Bioelectrogeneza ţesuturilor şi organelor. Bioluminescenţa. Măsurarea obiectivă a tăriei senzaţiilor. Modalităţi de codificare a proprietăţilor excitanţilor în procesul generării senzaţiei. Informaţie şi entropie informaţională. aplicaţii în biologie. Elemente de bioacustică: Noţiuni de acustică. Fluxuri şi forţe termodinamice. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici. Sistemele biologice din punct de vedere termodinamic. Caracteristicile sunetului auzit. amplificarea şi înregistrarea biosemnalelor. Mecanismul biofizic al contracţiei musculare. Noţiuni de fizică a sistemelor disperse. Principiul II al termodinamicii şi semnificaţia lui în biologie. Proprietăţile dioptrilor oculari. Relaţii doză-efect. Biofizica moleculară a apei şi a soluţiilor apoase: Noţiuni de fizică moleculară a lichidelor. Efectele biologice ale unor factori mecanici. Elemente de psihofizică: Definiţia psihofizicii. Elemente de termodinamică: Definiţia termodinamicii. Imagistică medicală. Abstractizare şi modelare. aplicaţii în biologie. Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante. formei şi dimensiunii macromoleculelor. Efectele biologice ale radiaţiilor vizibile şi ultraviolete. Legea Weber-Fechner şi legea puterii. Proprietăţile mecanice ale corpurilor • • • • • • • • • • • deformabile. lucrări practice 48 ore) Curs • Definirea. • Elemente de biomecanică: Noţiuni de mecanică. Fenomene de transport în soluţii. Mecanismul interacţiunii radiaţiilor ionizante cu materia vie. Noţiuni de biomecanică a fluidelor. Efectele biologice ale ultrasunetelor. Structura moleculară a apei şi a soluţiilor apoase. Sistemele cibernetice de comandă. Noţiuni de biocibernetică: Definiţia şi capitolele ciberneticii. Prelucrarea semnalelor în cibernetică. Elemente de fotobiologie: Interacţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante cu substanţă. Elemente de optica biologică: Noţiuni de optică. Elemente de bioelectricitate şi bioexcitabilitate: Noţiuni de electrostatică şi electrocinetică.

Studiul interfeţei analog-digitale. analiza Poisson a vitezei de dezintegrare nucleară a radionuclizilor. 20 . determinarea dimensiunilor unor hematii. Sistemul de operare DOS. Determinarea coeficientului de tensiune superficială al soluţiilor. Înregistrarea unei audiograme. Elemente de bază privind lucrul în reţeaua de calculatoare. Determinarea concentraţiei unei soluţii cu ajutorul refractometrului. Studiul transportului pasiv pe baza măsurării conductivităţii soluţiilor. Trasarea curbei spectrofotometrice a unei soluţii. Determinarea convergenţei lentilelor. Determinarea vitezei de dezintegrare a unor nuclizi radioactivi. Efectuarea unei electrocardiograme şi analiza ei cu ajutorul calculatorului electronic. Determinarea vâscozităţi soluţiilor. eficacitatea ecranelor. Elemente de bază privind utilizarea calculatoarelor electronice.Lucrări practice – – – – – – – – – – – – – – – – Determinarea concentraţiei unei substanţe optic active cu ajutorul polarimetrului. Studiul microscopului optic. Studiul osciloscopului catodic. măsurarea volumului sangvin total.

funcţii. Corelaţii între conformaţia proteinelor. glicozaminoglicanii. izoenzime). Structura primara şi tridimensională a proteinelor (secundara. proprietăţile şi rolurile aminoacizilor. elastina. hemoproteine). Coenzime (vitamine hidrosolubile: structură şi funcţii). centrul activ. factori care influenţează viteza reacţiilor enzimatice. Integrarea biomoleculelor în membrane şi matrix (colagenul. keratina. Descrierea biomoleculelor: clasificarea. Cursul cuprinde 4 capitole teoretice şi un modul practic: Partea teoretică: A. Proteinele plasmatice: fracţiuni obţinute prin electroforeză.BIOCHIMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 96 ore. Cinetica enzimatică: ecuaţiile Michaelis-Menten şi Lineweaver. B. Vitamine liposolubile: structură. structura. Apa şi echilibrul acido-bazic (importanţa apei. cu accent pe enzimologie şi principiile biologiei moleculare. sisteme tampon). Corelaţii enzime – patologie (enzime în ser. tertiara si cuaternară). Biochimie Generală Obiective Familiarizarea studenţilor cu structura principalelor clase de compuşi care intră în constituţia organismelor vii şi explicarea principiilor care stau la baza interacţiilor dintre biomolecule. glucidelor. nucleotidelor şi acizilor nucleici. bazelor azotate. capacitatea catalitică. rolul lor şi patologie. Studiul enzimelor: Clasificare şi denumire. C. scăderea energiei de activare a reacţiilor catalizate. Reglarea activităţii enzimatice (alosterică şi covalentă). glicoproteine). fibrinogen. complexe multienzimatice). Caracteristicile enzimelor şi mecanismul de acţiune (specificităţi diverse. rolul şi caracteristicile lor (imunoglobuline. proteinelor. lucrări practice 96 ore) Sem I. inhibitori. lipidelor. cofactori enzimatici. constanta Michaelis. peptidelor.Burk. 21 . Introducere asupra bazei moleculare a lumii vii (organizarea ierarhică a structurilor biologice).

D. Dezvoltarea bazelor biologiei moleculare: Structura primară (covalentă) şi conformaţia acizilor nucleici ADN şi ARN; Organizarea materialului genetic la procariote şi eucariote, arhitectura genomului eucariot; Biosinteza (replicarea) ADN, inhibitori ai replicării la procariote şi eucariote; Transcrierea şi reverstranscrierea, reglarea transcrierii genelor, prelucrări posttranscriere; Biosinteza proteinelor: codul genetic, etapele biosintezei, reglarea procesului, prelucrări posttraducere; Leziuni ale moleculelor de ADN şi mecanisme de reparare, mutaţii şi exprimarea fenotipică a acestora; Aspecte privind clonarea genelor in vivo şi in vitro, aplicaţii. Aplicaţii practice: Ilustrarea proprietăţilor biomoleculelor (glucide, lipide, acizi nucleici); Ilustrarea tehnicilor de separare şi dozare a proteinelor (electroforeză, cromatografie, spectrofotometrie, dializă); Ilustrarea tehnicilor de separare a acizilor nucleic (electroforeza); Măsurarea activităţii enzimatice (transaminaze, fosfataza alcalină, amilaza serică, acetilcolinesteraza); Determinarea parametrilor cinetici (KM, Vmax, inhibitori); pH, sisteme tampon, determinarea acidităţii sucului gastric. Sem. II Obiective Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege, din punct de vedere metabolic, mecanismele de transformare a energiei şi materiei în organismele vii. Sunt descrise căile metabolice care permit eliberarea de energie şi echivalenţi reducători, elemente care pot fi utilizate în căile de sinteză a glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Sunt prezentate câteva exemple de adaptare a proceselor metabolice intra- sau extracelulare, la condiţiile de mediu. Se pune accent pe cunoaşterea reacţiilor chimice care formează căile metabolice, localizarea celulară a acestora, stabilirea etapelor reglatoare şi a factorilor reglatori implicaţi. Conceptele teoretice sunt explicate în cadrul şedinţelor de laborator. Cursul cuprinde 6 capitole teoretice şi un modul practic: A. Bazele energetice ale metabolismului; Metabolismul oxidativ: noţiuni de termodinamică, energia liberă de reacţie, compusi macroergici: structură, roluri, interrelatii; Căile de biosinteză a ATP; Lanţul transportorilor de electroni mitocondrial si fosforilarea oxidativă, decuplanţi şi inhibitori ai LR; Lanţuri transportoare de electroni necuplate cu fosforilarea oxidativă, mecanismul de acţiune a citocromului P450;

22

B.

C.

D.

E. F.

Specii incomplet reduse ale oxigenului: producere şi efecte, aspecte patologice, mijloace de protecţie enzimatică şi neenzimatică. Metabolismul glucidelor: Digestia şi absorbţia glucidelor; Căile de metabolizare a glucozei: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, şuntul pentozo-fosfaţilor, calea acidului glucuronic, gluconeogeneza; Biosinteza şi degradarea glicogenului: importanţa proceselor, reglare; Metabolismul galactozei si fructozei; Aspecte patologice ale metabolismului glucidelor. Metabolismul lipidelor: Digestia, absorbtia şi transportul lipidelor în organism; Degradarea şi biosinteza acizilor grasi, importanţa proceselor, reglare, aspecte patologice; Degradarea şi biosinteza acilglicerolilor, importanţa proceselor, reglare; Metabolismul corpilor cetonici: reglarea cetogenezei, importanţa proceselor; Aspecte ale metabolismului glicerofosfolipidelor şi sfingolipidelor; Metabolismul colesterolului, aspecte patologice; Lipoproteinele plasmatice: caracterizare, roluri, metabolizare, dislipidemii; Eicosanoizii: metabolizare, roluri fiziologice, mecanism de acţiune. Metabolismul aminoacizilor, proteinelor şi hemoproteinelor. Starea dinamică a proteinelor. Bilanţuri azotate; Digestia proteinelor şi absorbţia aminoacizilor, fondul de aminoacizi, aminoacizi naturali; Dezaminarea aminoacizilor şi transportul amoniacului rezultat; Biosinteza şi eliminarea ureei, importanţă, reglare; Utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor; Metabolismul particular al aminoacizilor, patologii; Sinteza din aminoacizi a glutationului, creatininei, aminelor, rolul acestora; Structurile şi însuşirile porfinei, porfirinelor, protoporfirinei IX şi hemului; Biosinteza şi catabolismul hemului, reglare; Aspecte patologice ale metabolismului proteinelor, aminoacizilor şi hemoproteinelor. Metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice: Biosinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice; Catabolismul nucleotidelor, aspecte patologice. Hormoni: Clasificare; Mecanismul de acţiune al hormonilor hidrosolubili şi liposolubili; Receptori hormonali; Metabolismul catecolaminelor şi al hormonilor tiroidieni; Hormoni peptidici şi proteici; Hormoni implicaţi în reglarea calcemiei şi glicemiei; Hormoni steroizi; Implicarea hormonilor în metabolismul glucidic, lipidic, proteic.

23

BIOLOGIE CELULARĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 96 ore, lucrări practice 80 ore) Curs

• • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi istoricul biologiei celulare. Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote. Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei. Transport membranar. Semnalizare transmembranară. Joncţiuni intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii. Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii. Mitocondria. Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos. Aparatul Golgi. Ciclul secretor celular G. E. Palade. Matricea citoplasmatică. Citosolul. Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul. Cromatina (cromozomii). Matricea nucleară. Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară. Lucrări practice

• • • • • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare. Tipuri de microscoape optice. Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic. Colorarea şi coloranţii în microscopia optică. Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare, organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote. Principii de histochimie şi histoenzimologie. Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie în flux. Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru micro-scopul electronic de transmisie. Membrana celulară. Joncţiuni celulare. Organizarea ultrstructurală a celulei eucariote: organite nedelimitate de membrane. Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane. Analiza morfometrică a unei imagini microscopice. Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei. Nucleul: organizare ultrastructurală. Ciclul celular. Diviziunea celulară. Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman.

24

trombocitul. Tipuri de celule epiteliale. Cooperare celulară în răspunsul imun. Fibrele nervoase. Hematopoieza. polaritate. Meningele şi plexurile coroide. Ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac. Terminaţile nervoase receptoare din piele. Hematia. Pielea şi fanerele. Nervul periferic. Glandele endocrine. Pancreasul. Aparatul respirator. Aparatul reproducător feminin: ovarul. Urechea. Istoricul învăţământului histologic în România. joncţiuni. Leucocitele. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Organele limfatice. vagin. Cavitatea bucală. lucrări practice 48 ore) Curs • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Obiectul şi istoricul histologiei. Sistemul vascular sanguin. Ficatul în căile biliare. Esofagul şi stomacul. măduva spinării. neuroglia. Matricea extracelulară. Intestinul subţire şi intestinul gros. Ţesutul muscular scheletic. Neuronul. sinapsa. trompe uterine. Aparatul reproducător feminin: uter.HISTOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru. Aparatul excretor. ganglionul spinal şi vegetativ. Mucoasa olfactivă. 25 . Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv. Aparatul reproducător masculin. Ochiul. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. curs 48 ore. Epiteliile glandulare. Placenta. Epiteliile de acoperire. Inima. Celula epitelială: organizare generală.

Stomacul. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv (microscopie optică). Meningele şi plexurile coroide.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Organizarea generală a unui ţesut. Ţesutul epitelial de acoperire. Organizarea ultrastructurală a glandelor endocrine şi a aparatului digestiv. ganglionul spinal şi ganglionul vegetativ. Ultrastructura ţesuturilor musculare.Ochiul şi urechea. Hematopoieza. Sistemul nervos: nervul periferic. esofagul. Pancreasul. Ţesuturile musculare: scheletic. Aparatul genital feminin. fibrele nervoase. Inima şi sistemul vascular sanguin. Identificarea elementelor figurate sanguine. cardiac. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. neted. Mucoasa olfactivă. Organizarea ultrastructurală a aparatului genital feminin şi a aparatului genital masculin. Ultrastructura ţesuturilor epiteliale. Ultrastructura ţesutului nervos. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Tehnici histologice de evidenţiere a ţesutului nervos. Glande endocrine. Aparatul excretor. Ţesutul epitelial glandular. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Organe limfatice. Aparatul genital masculin. Ultrastructura celulelor şi fibrelor ţesutului conjunctiv. 26 . Principalele tipuri de ţesuturi. Ultrastructura elementelor figurate sanguine şi a celulelor liniilor hematopoietice. intestinul gros. Neuronul. măduva spinării. Ultrastructura aparatului cardiovascular. neuroglia. Pielea şi fanerele. Ficatul şi căile biliare. Organizarea ultrastructurală a aparatului respirator şi a aparatului excretor. intestinul subţire. Cavitatea bucală. Frotiul sanguin. Aparatul respirator.

reflexul mienteric. – Echilibrul hidric electrolitic şi osmotic: volemia constantă. compoziţie. roluri. compoziţie. (importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina). – Secreţia gastrică: mecanisme de producere şi compoziţie. principii de determinare. izo-. icterul ca model de dereglare. hipertonice. “Introducere în Studiul Medicinei Experimentale”. hiperhidratările hipo-. 27 . roluri. mecanisme generale de transport trans .FIZIOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (3 semestre. – Secreţia mucoasei intestinului subţire: mecanisme secretoare. flora saprofită echilibrată. transcelulară: volume. rolul şi semnificaţia principalelor componente componente. reglare. – Posibilităţile şi limitele homeostaziei. schimburile hidro-electrolitice între compartimentele hidrice. bila hepatică / bila veziculară (comparaţie). acizii biliari. avantajele cuplării ultimei faze a digestiei cu începutul absorbţiei. reglare. urină). – Metode moderne de cercetare şi explorare funcţională. izo-. presiuni hidrostatice. hipertonice. roluri. mecanismele “defensei autolitice” (semnificaţie clinică). reglare. osmotice. – Conceptul de “Mediu Intern” cu compoziţie constantă (Claude Bernard. 1865). lucrări practice 128 ore) Curs • Introducere în fiziologie – Obiectul fiziologiei ca ştiinţă a logicii vieţii cu caracter integrativ. – Fiziologia ca ştiinţă experimentală şi clinică: rolul experimentului. investigare experimentală şi explorare funcţională clinică (importanţa testelor dinamice). roluri în digestie. mecanisme nervoase de reglare.şi hipersecreţie gastrică. – Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere. perspective. izoionia. coloid-osmotice. compoziţie.epitelial utilizate în absorbţie. principii de explorare funcţională. principii de explorare funcţională. reglare. subcompartimente. roluri digestive şi extradigestive. – Fiziologia românească: contribuţii. • Homeostazia principalelor compartimente hidrice – Apa extracelulară. rolul mediaţiri NANC. pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge. curs 144 ore. sistemul endocrin difuz al tractului digestiv (sistemul APUD). rolul obser-vaţiei clinice. echilibrul aport/ eliminare. intracelulară. rolul SNV “extrinsec”. reglare. rolul plexurilor intramurale. reglare (factori coleretici şi anti-coleretici). – Secreţia biliară: mecanisme de producere. – Secreţia în intestinul gros: mecanisme secretoare. cauze de dezechilibru: deshidratările hipo-. Paris. – Secreţia salivară: mecanisme de producere şi compoziţie. scaun. • Fiziologia tractului alimentar – Caractere generale ale funcţiilor secretoare şi motoare: condiţii optime de activitate pentru enzimele digestive. modele naturale clinice de hipo. izotonia. compoziţie. funcţia motorie a musculaturii netede.

forme circulante. secreţie. Feocromocitomul. interacţiune cu receptorii.secreţie. secreţie. Hipo.secreţie. definiţia “clasic㔺i revizuire actuală. Şcoala română de Endocrinologie. forme circulante. forme circulante. rol fiziologic. – Reglarea endocrină a echilibrului fosfo-calcic. dihidroxicholecalciferolul). absorbţia vitaminelor. Biosinteza generală a hormonilor. motilitatea intestinului subţire. excreţia. hormonii tiroidieni. stocare (structura funcţională a osului). formele circulante.– Absorbţia: intestinul subţire ca sediu preferenţial. forme circulante. interacţiune cu receptorii membranari şi intracelularei. inactivare.şi hiper tiroidismul. ADH. Corticosuprarenala (CSR). Rolul calcitoninei: sinteză. Explorarea funcţională a eFC. – Termoreglarea: mecanisme de termodispersie şi termogeneză. Mineralocorticoizii. rol fiziologic. excreţie. Rolul PTH: sinteză. Lobul anterior al hipofizei: sistemul port (Gr. Fielding). absorbţia monozaharidelor. bazal. – Glanda hipofiză şi relaţiile hipotalamo-hipofizare.secreţie. neuro-hormonii hipotalamici (releasing /inhibiting). reglare. motilitatea căilor biliare. 24. recţia de stress. malabsorbţia. Alţi hormoni MSR.secreţie. • V. depăşirea limitelor homeostaziei. adaptarea şi aclimatizarea la valori extreme de temperatură ambiantă. rol fiziologic. mecanisme generale de reglare. Catecholaminele: sinteză. – Fiziologia glandei tiroide. funcţia de depozit. rol fiziologic. Definiţia echilibrului. bilanţul energetic echilibrat – Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe. cheltuieli energetice variabile. sinteză. Modele experimentale şi clinice. forme circulante. rolul termostatului hipotalamic. limitele echilibrului. termoreglarea la nou-născut. Fiziologia glandelor endocrine – Introducere în fiziologia endocrină. opioidele. principii de explorare funcţională. celelalte sedii ale absorbţiei. reglare. disfuncţii motorii intestinale şi biliare.(febra. rol fiziologic. activare. interacţiune cu receptorii. Tractul hipotalamo-hipofizar şi hipofiza posterioară. – Valoarea energetică a principiilor alimentare (raţia alimentară): criterii cantitative. Popa şi U. hipertermia exogenă. secreţie. Sexosteroizii CSR. Hormonii: clasificare. interacţiune cu receptorii.(eFC). Glucocorticoizii: sinteză. Cannon). reacţia de “alarmă” (W. absorbţia aminoacizilor. rol fiziologic. sinteză. metab. • Fiziologia metabolismului energetic. forme circulante. mecanisme de transport pentru produşii finali de digestie. – Funcţia motorie a tractului alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme. 28 . Vitamina D ca hormon (I. traductorii neuro-endocrini. Principii de investigare. Componentele:aportul. rol fiziologic. Medulosuprarenala (MSR). reglare. Principii de investigare clinică. reglare. Principii de investigare. rol fiziologic. specializări morfo-funcţionale. – Echilibrul foame-saţietate şi comportamentul alimentar. forme circulante. mecanisme generale şi locale de reglare neuro-humorală. interacţiune cu receptorii. mecanisme generale de sinteză. Modele clinice ale dezechibrului FC. Orga-nizare morfo-funcţională. amestec şi evacuare a stomacului. avantaje şi precauţii în utilizarea terapeutică. etape. reglare. hipotermia). variaţii fiziologice. reglare. Hormonii hipofizei anterioare: sinteză. Modele clinice de deficit şi exces funcţional al CSR. reglare. interacţiune cu receptorii. bioritmurile.secreţie. interacţiune cu receptorii. motilitatea intestinului gros. Integrarea MSR în sistemul simpato-adrenal. disfuncţii motorii în etajul superior al tractului alimentar. absorbţia acizilor graşi. interacţiune cu receptorii. secreţie. reglare. interacţiune cu receptorii. consecinţele unei raţii alimentare neadecvate. absorbţia apei şi a electroliţilor. oxitocina: sinteză. reglare. forme circulante. criterii calitative. principii de determinare. – Glanda suprarenală.

Scurtă prezentare a celor patru programe de diferenţiere sexuală: sex cromozomial.secreţie. Structură funcţională.secreţie. Explorare funcţională. Pubertatea şi andropauza. Volemia. – Glanda pineală. Structură funcţională Hormonii steroizi şi peptidici: sinteză. Variaţii fiziologice ale secreţiei: copilăria şi pubertatea. – Electrocardiograma. modele experimentale. interacţiune cu receptorii. simple şi complexe. Derivaţiile precordiale. – Funcţia de apărare specifică. Mecanismele trecerii în rezervă şi ale mobilizării sângelui. interacţiune cu receptorii. coordonarea hipotalamo-hpofizară: importanţa secreţiei pulsatile de Gn -RH. Mecanisme fizico-chimice. sex gonadal. sex fenotipic. Realizări româneşti în pinealogie. rol fiziologic. 29 . Explorare funcţională. Raportul V/Q. Hematocritul. Distribuţia ventilaţiei. – Testicolul. ciclul uterin şi menstrual.secreţie. Reglarea volemiei. Insulina: istoricul descoperirii. Fonocardiograma. interacţiune cu receptorii. – Funcţia endocrină a gonadelor. – Factorii ce-l determină. forme circulante. Pompa cardiacă. forme circulante. progesteronul şi hormonii peptidici: sinteză. Excitabilitatea. Deficitul şi excesul de hormoni testiculari. forme circulante. Mecanisme biologice. Difuziunea alveolo-capilară. reglare. – Compoziţii şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui (culoare. – Funcţia de apărare nespecifică celulară. Alţi hormoni pancreatici (somatostatina. Automatismul. – Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Variaţii. Aplicaţii terapeutice ale sângelui. Mecanica ventilaţiei. Volume şi capacităţi pulmonare.secreţie. Imunofiziologia. sângele circulant şi stagnant. densitate. polipeptidul pancreatic). Rolul chemoreceptorilor periferici şi centrali. comentarii. rol fiziologic. forme circulante. Vectorcardiografia. Derivaţiile standard. Complianţa. Transfuzia. Eritrocitele. – Funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. sex comportamental. Transportul O2 şi CO2. Inotropismul. Osmoreglarea. forme circulante. Factori ce le influenţează. Derivaţiile bipolare şi unipolare. Reglarea Ph-ului intracelular. reglare. Grupele sanguine. Bucla flux-volum.secreţie. Acidozele şi alcalozele. Variaţiile volemiei. • Respiraţia – Ventilaţia pulmonară. sarcina şi funcţia endocrină a placentei. reglare. Derivaţiile ortogonale (frank).– Pancreasul endocrin. Organizarea funcţională a insulelor Langerhans. ciclul ovarian. Conductibilitatea. rol fiziologic. deficitul şi excesul de insulină. Deficitul anionic. vâscozitate. Limfocitele. semnificaţie clinică. Manifestări periferice ale activităţii inimi. • Sângele – Funcţiile sângelui-enumerare pe scurt. Explorare funcţională. – Funcţia de transport a gazelor respiratorii. – Ovarul. Particularităţi ale echili-brului acido-bazic în SNC. menopauza. Muşchiul cardiac. interacţiune cu receptorii. Rolul de “ceasornic” endocrin. – Reglarea neuro-umorală a respiraţiei. • Aparatul cardio-vascular – Fiziologia inimii. Reflexe respiratori. – Perfuzia pulmonară. Hemostaza. presiune osmotică). reglare. – Sistemul excito-conductor al inimii. Particularităţi. Glucagonul: sinteză. – Dezordini acido-bazice. sinteză. rol fiziologic. Leucocitele. rol fiziologic. interacţiune cu receptorii. Disfuncţii. Ciclul cardiac. reglare. Parametrii echilibrului acido-bazic. Hormonii indolici şi peptidici: sinteză. Estrogenii. Concluzii cu privire la homeostazia glicemică. Activitate ciclică la femeia adultă în afara sarcinii. Fibrinoliza.

Căldura musculară. – Activitatea nervoasă superioară veghea şi somnul. Excreţia cataboloţilor azotaţi. cutanată. Electrocardiograma în tulburările de ritm. • Excreţia renală – Funcţiile rinichiului. Acţiunea amilazei salivare asupra amidonului. Presiunea venoasă centrală.– ECG (II). Gustul. Unitatea motorie. Contracţiile izometrice şi izotonice. – Reglarea performanţei cardiace prin mecanisme intrinseci şi extrinseci. Circulaţia arterială. – Reglarea neuro-umorală a circulaţiei sângelui. – Performanţa cardiacă. Insuficienţa cardiacă. Mecanisme de economisire. Termoreglarea. Controlul motor voluntar. Principiul clearance. Feed-back-ul tubulo-glomerular. Invăţarea. Micţiunea. dozarea acidului clorhidric în sucul gastric. fosforului. Dexterităţi motori. Cultu-rismul. Lucrări practice – Compartimentele apei din organism. Conştiinţa. Neurotransmiţătorii. pulmonară.Sucul gastric: metode de recoltare. Mecanismul întoarcerii venoase. Acţiunea 30 . Secreţie. • Fiziologia sistemului nervos şi a organelor de simţ – Fiziologia generală a S.metodă de explorare a tubului digestiv. Procesele funcţionale de la nivelul ochiului. – Fiziologia sistemului nervos vegetativ. – Diureza. – Memoria. în hipertrofii ale cavităţilor şi în tulburări de irigaţie coronariană. Activitatea clorhidropeptică a sucului gastric. Parametrii sistolici şi diastolici ai performanţei. punerea în evidenţă a: calciului. Marea şi mica circulaţie. Relaţii forţă-lungime. – Fiziologia tubului urinifer. – Endoscopia . Factorii ce o determină. Echilibrul. Procesele funcţionale de la nivelul urechii externe. – Microcirculaţia. – Fiziologia auzului. Reglajul tonusului şi al posturii. – Creativitatea. Reabsorbţie. Proprietăţile neuronului. Reflexele condiţionate. Oboseala şi febra musculară. Particularităţi regionale. Funcţia excretorie a salovei (excreţia iodului). – Fiziologia vederii. Legile fizice care guvernează circulaţia. Reglare. Metode de determinare. – Hemodinamica. Mecanismul de diluţie şi concentraţie. Integrarea funcţiilor cardinale. de conducere. Factorii determinanţi. Mirosul. Transmiterea neuro-neuronală şi neuro-musulară. sulfocianatului de potasiu. – Circulaţia venoasă. – Sucul gastric: punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (acţiunea enzimatică asupra proteinelor). Controlul motor automat. medii şi interne. Tetanosul. – Controlul nervos al activităţii motorii somatice. Reglarea funcţiei renale. – Saliva: metode de recoltare. hepatică. cerebrală. Relaţii forţă-viteză. Hemodinamica regională (coro-nariană. Hipotalamusul. evidenţierea acidului clorhidric liber în sucul gastric. • Sistemul muscular – Muschiul striat scheletic. Analiza unei electrocardiograme normale. Credinţa. Activităţi specifice omului. Transmiterea neuro-musculară.N. Secusa. Exterocepţia. – Mecanisme de epurare renală. renală). Ultrafiltrarea. Mecanismele formării urinii.

Proprietăţile sângelui. Efort. 31 . Weiss.reflexograma achileană. Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuro-musculară: a) semnele clinice ale hiperexcitabilităţii neuro-musculare: Chwostek. sistemul Rh. Explorarea efectului melanocitostimulator al excesului de ACTH la broască. iodocaptarea tiroidiană. Explorarea hemostazei. Tensiunea arterială. Descoperirea şi studiul cordului de broască in situ. Punerea în evidenţă a centrilor de automatism pe cordul de broască. Jugulograma. Timpii sistolici. b) reobaza şi cronaxia . Zgomotele cardiace. Explorarea radiologică a hipofizei. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Apexocardiograma. Gazele respiratori. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Indici eritrocitari. Determinarea debitelor ventilatorii. Teste de sarcină. Dozarea amilazei pancreatice în urină. Timpul de sângerare. Explorarea radiologică a motilităţii tubului digestiv. Efectul temperaturii asupra frecvenţei cardiace. b)solubilizarea colesterolului. Studiul hemoglobinei. Manifestări ale ciclului cardiac. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale. Cardiografia directă. Cristalele Teichman. Rosenbach. sistemul AOB. Hemoliza VSH. Determinarea volumelor pulmonare. Fonocardiograma EKG. Rolul sărurilor biliare: a)emulsionarea lipidelor. Manifestări ale ciclului cardiac. VEMS. Controlul umoral al motilităţii gastrointestinale (baia de organ). Determinarea hematocritului. Explorarea funcţiei biliare. Grupele sanguine. Sucul pancreatic: Metode de recoltare. Spinalizarea broaştei. ecografia tiroidiană. Numărătoarea de hematii. albastru de metilen. Dozarea hemoglobinei. Timpul Quick. Numărătoarea de trombocite. Ortostatism. b) proba hiperglicemiei provocate şi dozarea radioimunologică a insulinei (RIA) = insulinemie.– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – labfermentului asupra proterinelor din lapte. Numărătoarea de leucocite. Timpul de coagulare. Testul fragilităţii capilare. Explorarea rolului ADH în echilibrul hidric. Evidenţierea acidului lactic în sucul gastric. Explorarea motilităţii digestive. Dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în aerul expirat şi alveolar (aparatul Orsat). Carotidograma. EKG de efort. Test presor la rece. Explorarea funcţională şi morfologică a tiroidei: scintigrama tiroidiană. Reacţii de recunoaştere a pigmenţilor biliari: Gmelin. c) electromiograma în diagnosticul tetaniei şi al spasmofiliei. Explorarea funcţiei respiratorii. Formula leucocitară.parametri ai excitabilităţii neuro-musculare. Influenţa ionilor şi a mediatorilor pe cordul de broască izolat pe canula Straub. Explorarea secreţiei de insulină prin: a) proba simplă a hiperglicemiei provocate. Spectroscopia hemoglobinei. Legea inimii (Frank-Starling). Trousseau. Probe: Clinostatism.metabolismul bazal. Capilaroscopia. Influenţa nervului vag asupra cordului de broască.

– Studiul echilibrului acido-bazic. 32 . – EEG.– Explorarea funcţiei renale. EMG. – Laba galvanoscopică. Proba de diluţie şi concentraţie. Proprietăţile fizice ale urinei. – Secusa şi tetanosul muşchiului striat. Analiza arcului reflex. – Clearance de uree şi creatinină. Explorarea analizatorului optic şi acustico-vestibular. Curba oboselii. Legile iradierii reflexelor medulare. Dependenţa travaliului muşchiului scheletic de sarcina la care este supus. Seminar din sânge.

PROGRAMA ANALITICA Disciplina Genetica (32 orecurs 48 ore lp) I)Introducere/Istoricul si impactul genetcii in medicina II)Partea fundamentala:Bazele moleculare ale geneticii 1)Acizii nucleici: -nucleotizid-nucleotid-acizi nucleici -ex de boli ereditare in metabolismul purinelor si pirimidinelor: hiperuricemia (guta). polifenie/pleiotropie -codul genetic -structura genelor la eucariote -transmiterea (fluxul) informatiei genetice -reglarea expresiei genelor:pre/postranscriptionala. translationala 4)Genetica mitocondriala -caracteristicile genomului mitocondrial -ereditatea matroclina -mutatii in genomul mitocondrial+ heteoplasmie+boli (sd.SINEs/sateliti.microsateliti). repararea doublestrand prin recombinarea omoloaga .furca de replicare -repararea ADN: repararea prin excizie.schema replicarii.minisateliti.repararea prin mismatch.Sd. replicarea la procariote/eucariote. Leber/sd.expresivitate. nerepetitiv/izoforme -structuri(forme alternative ale ADN/izoformele) -replicarea (denaturare/renaturare).ex boala Xeroderma pigmentosum -ARN 3)Genele -notiuni generale -genele si mutatiile -proprietatiile genelor:specificitate. Lesch-Nyhan 2) ADN-ul: -experimentul Griffith -componentele ADN-ului -clasificare ADN:repetitiv (secvente LINEs.penetranta completa/incompleta. Kearns–Sayre/ epilepsia mioclonica) 5)Cromozomii -histone/nonhistone -structuri cromozomiale -hetero/eucromatina -ADN in cromozomi 33 . poligenie.

fragmente de restrictie. efecte -genetica cancerului:definitia bolii canceroase.mecanisme -dismorfologie si teratogeneza -genetica bolilor comune -boli monogenice -diagnostic prenatal V)Tehnici de investigatie genetica -consult si sfat genetic -genetica populatiilor -analiza ADN: PCR. determinarea pozitiei site-urilor de restrictie. Schema inactivarii cromozomului X. profaza. Fenomenul de crossing-over.activitatea telomerazei) -tehnici de evidentiere a cromozomilor: kariotipare. kariotiparea spectrala SKY III) Bazele teoretice ale geneticii: -fenotip/genotip -segregarea genotipurilor parentale -trasaturi mendeliene:legi. Nondisjuntii (definitie. microarray Programa Lucrari practice Disciplina Genetica 48 ore 1)Meioza. cauze de nondisjunctie. segregare -ereditatea monogenica -linkage. Consecintele meiozei. mecanisme. Profilul inactivarii cromozomului X).Ciclul celular:Meioza I/Meioza II (interfaza. secventiere. RT-PCR.tipuri de gene implicate. variabilitate -distanta genetica intre 2 loci -elemente transpozabile -analiza prin markeri genetici -distributia genelor in populatie -gemelaritatea IV)Patologie -mutatiile:clasificare. bloting (tehnica Southernblot pentru ADN. Formarea gametilor (Spermatogeneza/Ovogeneza) 2)Analiza cromozomilor sexuali la om : Inactivarea cromozomului X (Cromatina X. Exceptii de la inactivare. tehnica Northernblot pentru ARN. cartografierea ADN-ullui prin enzime de restrictie (exemple de enzime de restrictie. Cromatina Y (corpusculul F) 34 . Immunoblotting (Western blot)pentru proteine). harti de restrictie). recombinare. Recombinarea genetica prin crossing-over. mecanisme). FISH. telofaza).secventele bogate in G. metafaza.-structura speciala a terminatiilor cromozomilor:Telomerele(structura generala. replicarea telomerelor. anafaza.

trasaturi. Bandarea Q. trasaturi. Boala hemolitica Rh a nou-nascutului). Bandarea NOR Bandarea DAPI 5)Transmiterea caracterelor normale sau patologice: Legile lui Mendel. tetrasomii/ Poliploidii: triplodii. exemple clinice – sindromul Kearns-Sayre. Bandarea R (revers G bandare/ bandarea R prin fluorescenta folosind Acridin Orange) Bandarea T. Nomenclatura cromozomilor. insertii. sistemul Duffy. trasaturi. exemple clinice – Distrofia musculara Duchenne. translocatii)/ Alte aberatii (mixoploidii) (mozaicurile. sistemul Lewis. fenotipul Bombay. exemple clinice – Rahitism vitamino-D rezistent). ereditatea transmisa de cromozomul X. trasaturi. exemple clinice – Hipertricoza pavilionului urechii). himerele) 8)Metoda arborelui genealogic: Definitie. subgrupe A1 si A2). Sindromul Marfan). boli cu afectarea structurii hemoglobinelor. Distributia independenta a doua caractere diferite. Simboluri si metoda de alcatuire a unui arbore genealogic. sistemul PAE 7)Studiul aberatiilor cromozomiale: Aberatii numerice (Aneuploidii: monosomii. Metode de analiza a cromozomilor (Pregatirea cromozomilor metafazici. Fibroza cistica). ereditatea mitocondriala). Ereditatea transmisa recesiv de cromozomul X (criterii. Ereditatea transmisa de cromozomul Y (criterii. Ereditatea transmisa dominant de cromozomul X (criterii. exemple clinice – Galactosemia. genotipuri/fenotipuri RH. boli cu afectarea sintezei hemoglobinelor). Ereditatea mitocondriala (criterii. neuropatia optica Leber) 35 . izocromozomi. Homocistinuria. trisomii. sinteza si controlul expresiei hemoglobinelor.3)Analiza citogenetica si tehnica alcatuirii cariotipului: Introducere. exemple clinice – Boala Huntington. Structura cromozomilor. Erediatea autozomal recesiva (criterii. Bandarea C. trasaturi. Erediatatea non-Mendeliana 6)Sisteme genetice erictrocitare: Hemoglobina (structura hemoglobinei. Aberatii structurale (deletii. trasaturi. Ereditatea autozomal dominanta (criterii. ereditatea. sindromul de X-fragil). Citogenetica moleculara (hibridizarea in situ) 4)Metode de bandare a cromozomilor: Bandarea G (conventionala/tehnica Leishman). Numarul cromozomilor. cromozomi inelari. Segregarea trasaturilor Mendeliene. boala hemolitica a nounascutului. duplicatii. Identificarea specifica a cromozomilor metafazici). tetraploidii). structura lantului globinei. nulosomii. Sistemul grupelor sangvine ABO ( Antigene ABO. Sistemul RH ( antigenele Rh. expresia diverselor tipuri de hemoglobina. Segregarea genotipurilor parentale (Ereditatea autozomal dominanta/recesiva. inversii. sistemul G6PD.

Procesul de desfasurare a sfatului genetic.DGGE (denaturing gel gradient electrophoresis) .RT-PCR II)Tehnici de analiza a polimorfismului: .RFLPs (restriction fragment length polymorphism) .Dot/Spot blotting . Aplicatii ale analizei ADN in diagnosticul prenatal) 10)Studiul genetic al populatiilor umane: Legea Hardy-Weinberg. driftul genetic/ izolatele umane.descriere plasmid .descriere cosmid .9)Ancheta familiala si sfatul genetic: Indicatii pentru sfatul genetic.principiu . selectia. Informarea in cadrul sfatului genetic. Screeningul genetic. Factori care perturba echilibrul Hardy-Weinberg (consangvinitatea.secventierea ADN . estimarea frecventelor mutatiilor. Biopsia vilozitatilor coriale.Northern blotting . Screningul serului matern – bi/triplu test.enzime de restrictie .AFLP (amplified fragment length polymorphism) . a frecventelor purtatorilor) 11)-16)Tehnici genetice: I) Analiza genelor prin tehnica de amplificare ADN: .clonarea moleculara .RAPD (random amplified polymorfic DNA) . a marimii genei.constructia unei banci de ADNc .transformarea (controlul genelor) in bacteri si drojdii IV) Hibridizarea ADN si ARN: .descriere bacteriofag bacteriophage . mutatiile.RACE:amplificarea rapida a extremitatiilor ADNc . migratia) Aplicatii ale legii lui Hardy-Weinberg (incarcarea genica.electroforeza acizilor nucleici .constructia unei banci de ADN genomic . Teorema Bayes.Southern blotting .discutii/avantaje 36 .SSCP (single strand conformation polymorphism) III) Clonarea ADN si vectori: .descriere phagemid .microarray V) Banci genomice: . Diagnosticul prenatal al bolilor genetice (Amniocenteza. Analiza singelui fetal.descriere YAC .PCR .

Efectul bacteriostatic si bactericid Definitii sterilizare. Structuri bacteriene obligatorii: nucleul. tipul 37 . substante dezinfectante. detergenţii Substanţe care denaturează proteinele:acizii. Factorii care influenteaza cresterea bacteriilor. Controlul sterilizarii prin caldura Frigul. Cultivarea bacteriilor. dezinfectie. Substanţe care inhibă enzimele:agenţii alchilanţi. Notiuni de morfologie bacteriana. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea caracteristicilor principalelor tipuri de bacterii implicate in patologia umană. Ultrasunetele. forma si gruparea bacteriilor. Liofilizarea Radiaţiile. bactericide Clasificarea substantelor antimicrobiene in functie de: originea substanţelor. Prezentare generala. Congelarea. tipuri de antiseptice/dezinfectante Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice: fenolul şi derivaţii fenolici. citoplasma. metodele si scopul microbiologiei. capsula. Scoala de microbiologie romaneasca. Actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor . Presiunea osmotică. asepsie. referitoare la substanţele antimicrobiene. Functia fiecarei structuri. la modalităţile de producere a bolilor infecţioase. Taxonomie bacteriana. Bacteriologia componenta a microbiologiei medicale . Ultravioletele. antisepsie. Functia fiecarei structuri. Refrigerarea. Presiunea mecanică. Principalele genuri bacteriene implicate in patologia umana Fiziologie bacteriana. Cresterea. Căldura umedă. alcoolii. Coloranţii Subtante antimicrobiene: Definitie. a epidemiologiei. metalele grele şi sărurile acestora Substanţele oxidante. Obiectul. Căldura uscată.MICROBIOLOGIE (BACTERIOLOGIE) 64 ore curs 64 ore lucrari practice Curs Semestrul I SCOPUL CURSULUI: Dobândirea noţiunilor de bază de bacteriologie si de imunologie. Dimensiunea. Radiaţiile ionizante. a patogeniei şi a modalitatilor de diagnostic de laborator. Structuri bacteriene facultative: cilii. Metabolismul bacterian. multiplicarea si moartea bacteriilor. Respiratie bacteriana. Istoricul microbiologiei medicale. sporii. Agenţii chimici Substante antiseptice. a rezistenţei la antibiotice si a posibilitatilor de terapie si profilaxie. Agenţii fizici: Căldura. Curba cresterii microbiene. Introducere in studiul microbiologiei medicale. bazele. pilii. efecte bacteriostatice. invelisurile celulare.

Plasmidele . Enzimele extracelulare: Colagenaze. Hemolizinele şi leucocidinele. invazivitate si toxigeneza. la tetraciclină etc. Elemente transpozabile Relaţii microorganism-gazda. Mecanismele de acţiune ale substanţelor antimicrobiene: inhibarea sintezei peretelui celular. inhibiţia sintezei proteinelor. Exemplificare. Genetica bacteriana Ereditatea bacteriană. Toxinele Clostridium botulinum. Toxina tetanică. Etapele ale unei infectii bacteriene. rezistenţa prin modificări ale bacteriilor Rezistenţa la diferite tipuri de antimicrobiene: rezistenţa la β lactamine. tipuri Variabilitatea genetica bacteriană. Relatii fag-bacterie. Multiplicare. Cromozomul bacterian. Bariere fiziologice: pielea. mucoasele. Structuri bacteriene implicate in patogenitatea speciilor/tulpinilor bacteriene. Rezistenţa naturală (nespecifica) a organismului uman. Aplicatii. Mecanisme. inhibarea funcţiei membranei citoplasmice. Genotip si fenotip. Flora microbiana normala a corpului uman. inhibiţia sintezei acizilor nucleici. spectrul de acţiune. Toxina difterică. patogene/parazitism. Elementele extracromozomiale.Rezistenţa extracromozomală Mecanisme ale rezistenţei la antibiotice: inactivarea enzimatică a antibioticelor.tipuri si roluri Mutatiile la bacterii. sistemul complement 38 . Exotoxine. structură chimică. Enterotoxina holerică. Rezistenţa bacteriilor la substanţele antimicrobiene. Apararea nespecifica :fagocitoza. Transferul de material genetic şi recombinarea.definire. la glicopeptide. la macrolide. Bacterii saprofite/comensale. Proteaze. Toxinele clostridiilor gangrenei gazoase. Tipuri de rezistenta si definitii Rezistenţa cromozomială.la aminoglicozide. Definirea patogenitatii si virulentei. Ciclul litic si lizogen.acţiunii. Importanţa florei bacteriene normale Pielea Tractul digestiv Tractul respirator Tractul genito-urinar Factorii care determina patogenitatea bacteriilor. la fluorochinolone. Strategii de combatere a emergentei rezistentei la antimicrobiene Genetica bacteriana – Bacteriofagul. Coagulaze. Antitoxine si anatoxine Endotoxine. Toxina eritrogenă streptococică. Substanţe antimicobacteriene. Hialuronidazele. Enterotoxina stafilococică. Streptokinaza.

Evolutie. exemple Organizarea sistemului imun. Patogenie. mecanism. Anticorpogeneza Reactii antigen-anticorp. Evolutia antigenelor in organism. Celulele implicate in raspunsul imun: limfocitele. functii. Profilaxie specifica. Tratament. Sensibilitate la antibiotice. Diagnosticul de laborator. Imunitatea Diagnosticul de laborator. Implicarea in producerea infectiilor nosocomiale. localizare. Raspunsul imun celular. Definitie. Raspunsul imun umoral . aplicatii Curs Semestrul al II-lea Genul Staphylococcus Caractere morfologice. Cooperari celulare in raspunsul imun. imunogenicitate.II. Caractere biochimice şi de metabolice. Caractere de cultură. Principiu. Structură antigenică Caractere biochimice Epidemiologie. Antigenicitate. Bolile post streptococice. tipuri. granulocitele. Patogenie. Imunitatea. Hipersensibilitatea. exemple.Inflamatia. Anticorpii: structura.III) si celular (IV). Patogenie. Tipuri de hipersensibilitate cu mecanism umoral (I. Genul Streptococcus Caractere morfologice. 39 . Sensibilitate la antibiotice. Profilaxie. evolutie. tipuri si functii. Clasele de imunoglobuline. evidentiere. Epidemiologie. Diagnosticul de laborator. Toxine şi enzime. Profilaxie Streptococcus pneumoniae Caractere morfologice. Organele centrale si periferice. origine. Tipizarea fagică. Imunitatea. utilizare in diagnosticul de laborator. Tratament. Factorii de virulenţă.structura si rol. Fazele procesului inflamator. receptori imunitari. Structura antigenică. Imunitatea specifica dobandita in mod pasiv sau activ. Definitii. Proprietăţi biochimice. sistemul mononuclear fagocitar. Caractere de cultura. Structura antigenica Clasificarea streptococilor. Epidemiologie.Tratament. Citokinele Antigenele. Caractere de cultură.

Genul Enterococcus Caractere morfologice. Imunitatea Diagnosticul de laborator Tratament. coli : enterotoxigen. Septicemii produse de E. Caractere biochimice. Structura antigenică. Imunitate Diagnosticul de laborator Tratament. Patogenie. enterohemoragic. Patogenie: Infecţia urinară. Neisseria gonorrhoeae Caractere diferenţiale. Patogenie. Coli. Caractere de cultură. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Structura antigenică Epidemiologie. Toxine şi enzime. difuzagregativ. Familia Enterobacteriaceae. Caractere biochimice şi de metabolism Neisseria meningitidis Caractere diferentiale.Tratament. enteroinvaziv. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Infecţii digestive . Clasificare. Epidemiologie. Profilaxie. Caractere de cultură. enteropatogen. Patogenia gonoreei. Structura antigenică Genul Escherichia Caractere morfologice. Structura antigenică Epidemiologie. coli Diagnosticul de laborator Tratament. Tribul Klebsielleae. Profilaxie Genul Enterobacter. enteroagregativ.Tratament. Profilaxie Genul Neisseria Generalitati. Patogenia meningitei. Meningita cu E.Patotipuri E. Genul Klebsiella Caractere morfologice. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Structura antigenică Epidemiologie. Caractere de cultura. Structura antigenica Caractere biochimice. Profilaxie. Caractere de cultură. Caractere morfologice. Genul Serratia: Generalitati 40 . Epidemiologie. Generalitati. Profilaxie specifica. Caractere morfologice.

Diagnostic de laborator. Caractere morfologice. Caractere morfologice. Profilaxie specifica Genul Yersinia Yersinia pestis Caractere morfologice. Clasificarea shigellelor Epidemiologie. Tratament. Epidemiologie. Tratament. Clasificarea salmonelelor Epidemiologie. Caractere de cultură. Caractere biochimice. . Structura antigenică. Epidemiologie Patogenia tularemiei. Caractere biochimice. Patogenia dizenteriei bacteriene. Caractere de cultură. Caractere de cultura. Caractere biochimice. Toxine şi enzime. Caractere de cultura.Tratament. Profilaxie specifica Genul Shigella Caractere morfologice. Tratament.Tribul Proteae: Genul Proteus. Structura antigenică. Profilaxie Genul Providencia. Structura antigenică. Patogenie: Salmoneloze minore si majore. Structura antigenică. Patogenia pestei. Yersinia pseudotuberculosis. Epidemiologie. Diagnostic de laborator Tratament 41 . Diagnostic de laborator. Patogenie. Caractere de cultură. Diagnostic de laborator Tratament. Caractere de cultura. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Genul Morganella: Generalitati Genul Salmonella Caractere morfologice. Profilaxie. Profilaxie Francisella tularensis Caractere morfologice. Caractere biochimice. Yersinia enterocolitica. Caractere biochimice. Diagnostic de laborator. Structura antigenica Epidemiologie Patogenie.

Structura antigenică. Patogenie: implicarea in producerea infectiilor nosocomiale Diagnostic de laborator. Imunitate Epidemiologie. Epidemiologie. Profilaxie. Sensibilitatea la antibiotice. Toxine şi enzime. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Structura antigenică. Caractere de cultura. Epidemiologie. Structura antigenică. Tratament. Structura antigenică.generalitati Genul Aeromonas. Caractere biochimice. C.generalitati Haemophilus influenzae Caractere morfologice. Imunitate Epidemiologie. Coli Caractere morfologice. Implicarea in producerea ulcerului gastroduodenal Diagnostic de laborator. Profilaxie. Helicobacter pylori Caractere morfologice. Caractere de cultura.jejuni şi C. Profilaxie. Toxine şi enzime. Patogenie. Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator Tratament Familia Vibrionaceae Genul Vibrio: Vibrio cholerae Caractere morfologice. Structura antigenică. Tratament.Genul Pasteurella Pasteurella multocida Caractere morfologice.Burkholderia pseudomallei. Patogenia holerei. Profilaxie. Caractere de cultura. Caractere de cultura. 42 . Toxine şi enzime. Genul Campylobacter. Caractere de cultură. Caractere biochimice. Burkholderia mallei Alte bacterii Gram-negative nefermentative . Genul Pseudomonas si alte bacterii nefermentative Pseudomonas aeruginosa Caractere morfologice. Epidemiologie Patogenie. alţi vibrioni . Caractere biochimice. Caractere de cultura. Vibrio cholerae non O1. Genul Helicobacter. Patogenie. Tratament. Tratament. Diagnostic de laborator. Genul Plesiomonas –generalitati Familia Spirilaceae. Alte specii de pseudomonade .

Implicarea in infectii nosocomiale Rezistenta la antibiotice Tratament. Diagnostic de laborator. Patogenie. Structura antigenică. Patogenie. Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Profilaxie specifica. Profilaxie Genul Bartonella . Patogenia tusei convulsive. Profilaxie. Tratament.generalitati Genul Brucella Caractere morfologice. Epidemiologie. Haemophilus parainfluenzae – generalitati Genul Bordetella Bordetella pertussis Caractere morfologice. Haemophilus ducreyi. Tratament. Bordetella parapertussis. Profilaxie Genul Legionella Caractere morfologice. Tratament. Tratament. Toxine şi enzime. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Toxine şi enzime. Structura antigenică. Epidemiologie. Caractere biochimice. Caractere de cultura.Epidemiologie. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Diagnostic de laborator. Caractere de cultura.generalitati Genul Corynebacterium Corynebacterium diphteriae Caractere morfologice. Genul Acinetobacter Generalitati Epidemiologie. Structura antigenică. Haemophilus aegyptius Haemophilus aprophilus. Profilaxie specifica. 43 . Patogenie. Epidemiologie. Patogenie. Bordetella bronchiseptica .

Diagnostic de laborator. Alte specii de Corynebacterium cu importanţă medicala-generalitati Genul Listeria. Profilaxie specifica. Patogenia antraxului. Tratament. toxina. Profilaxie. Tratament. Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator. Toxine şi enzime. Epidemiologie. Caractere de cultură. Diagnostic de laborator. Patogenie. Caractere morfologice. Patogenia tetanosului. Clostridium difficile – generalitati. Caractere biochimice. Profilaxie.Epidemiologie. Profilaxie specifica Clostridiile gangrenei gazoase Specii. Structura antigenică. Structura antigenică. Caractere biochimice. Toxine. Epidemiologie. diagnostic de laborator 44 . Patogenie. Tratament. Caractere de cultura. Toxine şi enzime. Clostridium botulinum Epidemiologie. Alte specii de Bacillus Genul Clostridium Caractere morfologice. Tratament. Listeria monocytogenes Caractere morfologice. Caractere de cultura. Caractere biochimice. Profilaxie Clostridium tetani Epidemiologie. Toxine. Epidemiologie. Toxine şi enzime. Caractere de cultura. Profilaxie. Structura antigenică. Patogenia botulismului. Tratament. Genul Bacillus Bacillus anthracis Caractere morfologice. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Patogenie. Caractere biochimice. Tratament. Diagnostic de laborator.

Caractere biochimice.generalitati Genul Leptospira Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Profilaxie specifica. Caractere de cultura. Caractere de cultura şi biochimice. Micobacterii cu creştere rapidă. Genul Treponema. Tratament. Diagnostic de laborator. Treponema pallidum Caractere morfologice. Structura antigenică. Micobacteriile scotocromogene. Patogenia tubrculozei. Structura antigenică. Genul Actinomyces Caractere morfologice.generalitati Familia Actinomycetaceae. Micobacteriile necromogene. Epidemiologia si patogenia imbolnăvirilor cu micobacterii atipice. MDR TB. Alte treponeme. Patogenie. Caractere de cultura. Rezistenta la antibiotice a micibacteriilor. Tratament. Patogenia sifilisului. Familia Spirochetaceae. Profilaxie Genul Borrelia Borrelia recurrentis Caractere morfologice. Profilaxie. Patogenie Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Alte micobacterii: Micobacteriile fotocromogene. 45 . Epidemiologie. Caractere biochimice. Cultivabilitate. Imunitate şi hipersensibilitate. Caractere de cultura. Epidemiologie. Mycobacterium leprae . Genul Nocardia Caractere morfologice. Imunitatea in infectia cu Treponema pallidum Epidemiologie. Caractere biochimice. Diagnostic de laborator. Structura antigenică.Bacterii anaerobe nesporulate: Genul Bacteroides. Caractere de cultură şi biochimice. Caractere biochimice. Genul Fusobacterium-generalitati Genul Mycobacterium Mycobacterium tuberculosis Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Tratament. Particularităţi ale structurii chimice a micobacterilor legate de patogenitate. Patogenie.

Profilaxie. Bacterii implicate. Infecţii la imunodeficienţi. Localizari. genitale. Epidemiologie. Aspergillus Caractere morfologice. Epidemiologie Profilaxie. Masuri de prevenire NOTA: RESPONSABILITATEA PLANIFICARII SAPTAMANALE SI A INCADRARII IN ORELE ALOCATE REVIN TITULARULUI DE CURS 46 . Infecţii respiratorii. Patogenia febrei recurente. Epidemiologie. Familia Actinomycetaceae. Tipuri de infectii. Profilaxie Infectii intraspitalicesti: Definitie. Infecţii urogenitale. Caractere biochimice. Mycoplasma la gravide şi la nou-născuţi. Caractere de cultura. Caractere biochimice. Tratament. Structura antigenică Patogenie. Imunitate. Acţiunea factorilor fizici şi chimici Structură antigenică. Structură antigenică. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Patogenie Fungi cu importanta medicala – agenti etiologici ai infectiilor localizate/sistemice Candida. Patogenie. Caractere morfologice şi structură. Caractere de cultură şi metabolice. Epidemiologie. Profilaxie Familia Rickettsiaceae.Epidemiologie. Patogenie. Profilaxie Genul Chlamydia Caractere generale. limfogranulomatoza veneriană (LGV). Caractere generale. Diagnostic de laborator. Patogenie: infecţiile oculare. Tratament. Riscul de infectie. Genul Nocardia Caractere morfologice. Structura antigenică. Caractere morfologice şi ciclul de dezvoltare Caractere de cultură. Diagnostic de laborator. Caractere morfologice şi culturale Acţiunea factorilor fizici şi chimici. Tratament. Caractere culturale şi biochimice. Patogenia. Caractere de cultură. Cryptococcus. Epidemiologie. Caractere de cultura. Profilaxie Borrelia burgdorferi Caractere morfologice. Patogenia bolii Lyme. Familia Mycoplasmataceae Caractere generale. infecţii pulmonare infecţiile la gravide.

Lichidul cefalo-rahidian. Coloratia cu albastru de metilen. recunosterea microscopica a principalelor bacterii implicate in patologia umana. interpretare. 47 . Demonstratii.Semestrul I SCOP: cunoasterea tehnicilor de laborator in microbiologie utilizate in diagnosticul infectiilor bacteriene OBIECTIVE SPECIFICE : dobandirea de cunostinte si abilitati pentru lucrul in laborator. Prelevate din tractul respirator. hemsi latexaglutinare. Imunodifuzia radiala simpla. coloratia Gram. Testarea sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. frotiuri. Utilizarea reactiilor Ag-Ac in diagnosticul infectiilor bacteriene. Clasificarea mediilor de cultura. calitative si cantitative. Utilizarea mediilor cromogene. aplicatii.Prezentare medii de cultura. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de cultura. Masuri de protectie a muncii in laboratorul de microbiologie. Metode de sterilizare si dezinfectie. dispozitive si materiale din laborator. Gram. Medii de cultura. Determinarea NEI. Diagnosticul molecular al infectiilor bacteriene generalitati. NEB. Diagnosticul bacteriologic. dobandirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene la om. metoda dilutiilor. Demonstratii. hemoliza. E-test. interpretare. Controlul sterilizarii. Prelevate diverse: urina. secretii otice. Reactii Ag-Ac de precipitare in mediu lichid. tract genital. Tehnici uzuale de insamantare a mediilor de cultura Caractere de cultura ale bacteriilor.si contraimunoforeza. coloratii. piele. Reactii de dubla difuzie. transport si insamantare a principalelor prelevate clinice. Prezentatre echipamente. Tipuri de colonii/culturi. aplicatii. Ziehl-Neelsen. functii. Coloratia Ziehl-Neelsen. Aglutinare directa. Metode automate de determinare a sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. Tehnici de recoltare. multitest.si latexaglutinarii. Determinarea CMI. interpretare. Metoda difuzimetrica. co-aglutinare. producere de pigmenti. biochimice si metabolice. Imuno. Diagnosticul imunologic. tesut subcutanat. Hemocultura. clasificare. tract digestiv. oftalmice Examenul microscopic al bacteriilor (1) – preparate proaspete. CMB. Cerinte generale. Supravegherea tratamentului cu antibiotice. inhibarea hem. Evidentierea carecterelor biochimice pe medii diferentiale. Functionarea microscopului optic. aplicatii. Reactii antigen-anticorp: generalitati. coloranti. Tehnica executiei frotiului din produse patologice si culturi. Examenul microscopic al bacteriilor (2) – Coloratii (continuare). Tehnici elementare de lucru in laboratorul de microbiologie Diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene: schema generala. calitative si cantitative. Elementele descriptive ale frotiurilor realizate din prelevate clinice si culturi bacteriene. Reactii Ag-Ac de aglutinare. Reactii Ag-Ac de precipitare in gel. Laboratorul de microbiologie – organizare. Demonstratii. Tehnica examenului microscopic al frotiurilor colorate cu albastru de metilen. calitative si cantitative..

Antigene si seruri imune utilizate in diagnostic. 48 . Reactii imunoenzimatice (variante). Reactia ASLO. aplicatii. Reactia Bordet Wassermann. imunomodulatori. cantitative si semicantitative. Biopreparate utilizate in practica medicala. aplicatii Reactii Ag-Ac care utilizeaza componente marcate. interpretare a reactiilor calitative. IDR la tuberculina. Teste de imunitate celulara. seruri imune utilizate in terapie. reactii calitative si cantititive. interpretare. principiu. imunoglobuline umane specifice. Demonstratii. utilizari. Reactia de fixare a complementului. Demonstratii.Reactii Ag-Ac de seroneutralizare in vivo si in vitro. Radioimunoanaliza. Vaccinuri. Reactii de imunofluorescenta. Toxinotipia toxinei botulinice.

demonstratii.coli. Algoritmul de diagnostic.Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. Streptococcus pneumoniae. Diagnosticul /de laborator in febra tifoida. interpretare. Diagnosticul direct. N. Coprocultura. demonstrate. Streptococcus agalactiae. nterococcus).diagnosticul serologic. Salmonella. Diagnosticul de laborator al infectiilor urinare testarea sensibilitatii la antibiotice in infectiile urinare. Proteus. demonstratii. Implicarea stafilococilor in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Aeromonas. Algoritmul de diagnostic. Utilizarea diagnosticului molecular in diagnosticul tuberculozei. Klebsiella. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Brucella. Implicarea in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genul Mycobacterium. demonstratii.Lucrari practice Semestrul al II-lea Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de stafilococi. interpretare Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de streptococi (S. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Yersinia si Pasteurella. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacterii din genul Corynebacterium. G. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de cocii Gram negativi aerobi (N. F. Testarea sensibilitatii la antibiotice. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Campylobacter si Helicobacter. Acinetobacter. Diagnosticul de laborator al infectiilr produse de bacterii din genurile Pseudomonas. Plesiomonas.pyogenes. streptococi grup C. Testarea sensbilitatii la antibiotice al streptococilor. interpretare Diagnosticul de laboirator al infectiilor produse de Vibrio cholerae. Algoritmul de diagnostic. interpretare. demonstratii. Testul ELEK. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Bordetella. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : E. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : Shigella. gonorrhoeae). Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Haemophilus. 49 . interpretare. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a micobacteriilor. Enterobacter. Testarea sensbilitatii la antibiotice al stafilococilor.Diagnosticul de laborator in bolile poststreptococice. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Flavobacterium. demonstratii.meningitidis. interpretare.

Leptospira si Borrelia. LUCRARILE DE CONTROL OBLIGATORII SE STABILESC DE CATRE TITULARII DE CURS. Infectiilocalizate. Algoritmul de diagnostic. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Treponema. demonstratii. Chlamydia si Mycoplasma Algoritmul de diagnostic. Toxinotipia. interpretare. demonstratii. Antifungigrama.Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genurile Listeria si Bacillus. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Legionella si de bacterii anaerobe nesporulate. NOTA: TEMATICA SAPTAMANALA A LUCRARILOR PRACTICE ESTE UNITARA IN CADRUL DISCIPLINEI. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacili Gram pozitivi anaerobi din genul Clostridium. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. infectii sistemice. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Rickettsia. LA DATA CONVENITA IN COMUN CU STUDENTII. Algoritmul de diagnostic. 50 . Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de fungi.

analiza factorială şi analiza discriminării. Codificări medicale. Elemente de teorie a probabilităţilor.1 şi resursele sale. Ordonarea/indexarea înregistrărilor. Documentare computerizată. Windows 3. Anali-zarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Sisteme de operare. Archie şi navigarea în World Wide Web. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows for Workgroups. discurile compacte. Interfeţe grafice cu utilizatorul. Sisteme expert. Elemente de analiza datelor: clasificare. componente. cataloage şi fişiere pe discuri. 51 . Folosirea tastelor funcţionale în Norton Commander. Versiuni MS-DOS anterioare versiunii 6. coduri şi teoria lui Shannon.) Comunicaţii şi reţele de calculatoare. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate.INFORMATICĂ MEDICALĂ PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre. Crearea unui raport. Coduri şi reprezentări ale datelor. stilurilor şi machetelor. cămpuri şi înregistrări. scanerul. Utilizarea macrourilor. • • • • • • • • • • procesorul. componente fizice: placa de bază. Ftp. Comenzi DOS principale. Calculatoare personale. paragrafelor. Tipuri de date. Realizarea de grafice şi diagrame. Accesarea gazdelor Internet. Reţele neuronale. chenarelor. Aplicaţie: dosarul pacientului. Educaţie computerizată. Volume de date. imprimantele. elemente de logică vagă. Multimedia. Serviciile Email. mausul. Teorema lui Bayes. monitorul. schelete. coloanelor. curs 16 ore. lucrări practice 56 ore) Curs • Calculatoare şi evoluţia lor. Controlul paginării. Alte programe utilitare. Aplicaţii: arhivarea. unităţile de discuri. Accesul în MEDLINE. tastatura. Raţionamente. Formatarea unui volum de date. Aplicaţii de word processing. Sisteme expert medicale. memoria. informaţii. Startarea unui calculator personal. Introducerea şi selectarea datelor. (Notă: Principalele aplicaţii statistice în medicină — exemplu: EpiInfo — sunt incluse în cadrul cursurilor opţionale de Biostatistică. Transmiterea informaţiei. Fundamente ale Inteligenţei Artificiale şi aplicaţii în ştiinţele medicale. Tabele şi baze de date. Mesaje. Structura unui tabel. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Alte sisteme de operare: UNIX. Foi de calcul şi aplicaţii de prelucrare. Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. Pregătirea unui document pentru trimitere prin fax.

III. Informarea şi administrarea cataloagelor. Secţiuni şi tabulatoare. I. Word (versiunea 6) for Windows. Machete. II. Inserări. V. Excel (versiunea 5). Utilitarul Norton Commander. Accesorii ale mediului Windows 3. Baze de date. Macrouri şi şabloane. Excel (versiunea 5). II. Administrarea fişierelor. rapoarte şi etichete. Comunicaţii. Documente hipertext şi pagini Web.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Familiarizarea cu calculatorul personal. IV. I. Ordonări ale înregistrărilor. Sistemul de operare MS-DOS. Crearea şi modificarea unui tabel de date. II. III.1: Cardfile.1: Write. dischetă. grafice statistică. Funcţii încastrate şi grafică. V. Accesorii ale mediului Windows 3. Baze de date. Reorganizarea şi interogarea unei baze de date. Comunicaţii. III. II. Reprezentări grafice. Excel (versiunea 5). tabele. I. Compatibilitate şi cărţi de calcul. 52 . Comunicaţii. Editarea. monitor. Baze de date. Reţele locale. Baze de date. Accesul în MEDLINE. Word (versiunea 6) for Windows. Formule şi operaţii de copiere. Word (versiunea 6) for Windows. Sistemul de operare MS-DOS. V. Comunicaţii. Word (versiunea 6) for Windows. IV. Baze de date. Tastatură. Word (versiunea 6) for Windows. I. IV. Extragerea informaţiilor statistice din tabele de date. I. Multimedia. Comunicaţii. Excel (versiunea 5). Servicii Internet. III. Noţiuni generale despre sistemul de operare UNIX. IV. II. Formatarea.

lucrări practice 128 ore) • Terminologia medicală: • Anatomie • • • • • • • • • • • • • – osteologie – miologie – viscere Biochimie Biofizică Propedeutică Chimie anorganică Botanică farmaceutică Lecţii de limbă. descoperiri. cultură şi civilizaţie românească. adaptate la specificul medi-cinei şi farmaciei: personalităţi reprezentative. iniţiative româneşti. Anatomie – sistemul nervos central – organele de simţ Fiziologie – aparatul cardio-vascular – aparatul digestiv – fiziologia sistemului nervos Histologie – ţesuturi – organe şi sisteme Microbiologie – coci patogeni – imunitate Biologie şi genetică – autoorganizare – adaptabilitate – sisteme genetice normale – modalităţi de transmitere ereditară a caracterelor Propedeutică – proteza Chimie organică – compuşi organici – hidrocarburi 53 .LIMBI MODERNE PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ (4 semestre.

metabolism. scris (redactarea unui rezumat / articol coerent şi logic). Polite Requests Unit 2 Examination of the Patient Unit 3 Case histories Unit 4 Diseases Unit 5 Reading Scientific Papers Unit 6 Sugery and Causuality Unit 7 Recent Medical Articles Grammar: The Verb. systems Unit 3 Position : Organs (heart. prezentări de caz. vorbit (exprimarea fluentă şi coerentă mai ales prin eliminarea redundanţelor). dialog doctorpacient. the Adjective Text organization Presentation skills Predarea limbii engleze se face pe baza celor 4 nivele ale limbii: citit (citire rapidă pentru identificarea şi selectarea ideilor principale). prezentarea unor teme de la conferinţe) 54 . muscule movement unit 5 Biochemistry and Biophysics Unit 6 Genetics Unit 7 Recent Medical Articles (from "The Lancet". bones. the Article. înţelegere a vorbirii (ascultarea unor texte diferite: cursuri. lungs) Unit 4 Functions: Heartbeat. digestion.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ENGLEZĂ (4 semestre. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Unit 1 The Hippocratic oath. Doctor and Patient. "JAMA") Grammar and structures: The Noun. "BMJ". the Tenses Sentence structure in a scientific text. Paragraf writing Unit 1 Bedside Manner. The Human Body Unit 2 Description: cell tissues. Synthetic structures. respiration.

aparatul cardio-vascular. importanţi pentru medicină – Texte literare cu profil medical – Texte de informare generală medicală • Probleme specifice profilului medical – Anatomie (aparatul locomotor. apărarea organismului uman) – Micriobiologie (probleme generale. boli genetice. viruşi) – Histologie (celula şi funcţiile sale) • Probleme specifice specializării – Pentru medicină generală ⇒ Semiologia unor boli cu mare frecvenţă în perioada actuală ⇒ Medicina preventivă ale principalelor maladii ⇒ Patologie (generalităţi) – Pentru pediatrie ⇒ Boli specifice copilăriei ⇒ Îngrijirea copilului sănătos ⇒ Etica medicală în domeniul pediatriei – Pentru stomatologie ⇒ Anatomia şi patologia dentară (boli ale dinţilor. utilizarea acestora în prevenirea şi tratarea bolilor) 55 . izomerii.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA FRANCEZĂ (4 semestre. tratament. microbi. îngrijirea dinţilor) ⇒ Propedeutică ⇒ Tehnică dentară – Pentru farmacie ⇒ Botanică (componentele medicinale. aparatul uro-genital. aparatul digestiv) – Biochimie (vitaminele. lucrări practice 128 ore) • Cultură generală şi educaţie medicală – Biografii ale unor savanţi de renume. dezvoltarea chimiei româneşti) – Biofizică (optică. mecanică) – Fiziologie (codul genetic.

topica – Verbele modale • Tratarea aprofundată a problemelor gramaticale specifice limbajului de specia-litate german: – Diateza pasivă (în special infinitivul pasiv) – Atributul dezvoltat – Propoziţia relativă – Propoziţia condiţională camuflată – Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) – Condiţionalul (Konjunktiv I) 56 . in der Sprechstunde Die Medikamente Das Bult Robert Koch Die Kinderheilkunde Die Hausapotheke Physik und Chemie Die Zahnheilkunde Pharmakologie und pharmazeutische Industrie Vitamine Bronchialasthma Aus meinem Leben (Schliemann) Verlauf einiger Infektionskrankheiten Augenheilkunde Vom Umgang mit Kindern uns ihren Müttern Die Ärztliche Untersuchung Auf der Krankenstation Recapitulare şi aprofundare a problemelor gramaticale. formarea perfectului.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA GERMANĂ (4 semestre. – Declinarea substantivului. a pronumelui personal. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • Beim Artz. pasivul (de mare impor-tanţă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) – Propoziţia secundară. a adjectivului – Verbe cu particula separabilă. exerciţii. discutarea şi aplicarea acestora pe taxe medicale.

de bază şi 4 . Probe de control.specifice ramurii de sport 4 4. pregătire tactică). componente dominante în pregătirea profesională a viitorului medic. 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre. Învăţarea şi perfecţionarea 8 elementelor tehnice 5. Dezvoltarea calităţilor fizice. Aplicarea tehnicii în condiţii de solicitare maximă creată de cadrul competiţional (pentru sporturile de echipă. DE ORE ANUL I Sem.Deprinderi motrice de bază: mersul. 8 6. alergarea. exerciţii de compensare şi refacere 2 3.EDUCAŢIE FIZICĂ PROGRAMA ANALITICĂ (4 semestre.aruncări. Sem.forme de săritură. teste de verificare a 1 pregătirii fizice. lucrări practice 128 ore) ANUL I – două semestre. I Sem. Pregătire teoretică: noţiuni teoretice referitoare la exerciţiul fizic şi condiţia fizică. 2 7. 64 ore lucrări practice CONŢINUTUL PROGRAMELOR EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT NR. Ţinuta corectă. 8 8 9 2 2 2 1 2 2 32 32 33 57 .II II 1. 3 2. noţiuni de regulament – arbitraj. . sportive TOTAL 32 2 2 4 4 8 3 2 3 5 8 2 2 2 5 9 ANUL II Sem. I.

aprox. disciplina de Cultură Fizică Medicală condusă de un cadru didactic cu specializarea Fiziokinetoterapie. opţiunile studenţilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. detentă şi îndemânare…………………………. obiectivele generale propuse spre realizare au elemente comune ce sunt însă tratate diferenţiat în funcţie de specificul sportului respectiv şi anul de studii. 3) Îndeplinirea cerinţelor de participare la competiţii şi frecvenţă aprox. 50%. centura abdominală. după un sistem complex de punctaj ce include : 1) 3 teste de pregătire fizică generală pentru braţe. 58 . Pentru realizarea refacerii şi recuperării medicale a studenţilor din echipele reprezentative a U. expunerea unor noţiuni teoretice şi evaluarea studenţilor . 40%.F. 10%. 4) Examen teoretic oral din noţiunile predate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică şi sport. Deşi conţinutul lecţiilor diferă de la o ramură sportivă la alta. şi a celor din anul I şi II.M.B. În volumul de timp efectuat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive. conform următorului grafic de programare prezentat mai sus. Anexăm sistemul de evaluare a studenţilor în extenso. pe parcursul a patru semestre. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenţilor se face cu note în semestrele II şi IV. Deoarece procesul de învăţământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplină îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcţie de condiţiile materiale. 2) 2 teste de verificare a pregătirii sportive bazate pe autodepăşire ………………aprox. începând cu anul 2006 – 2007. în anii I şi II.CONŢINUTUL LECŢIILOR PRACTICE Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecţii practice săptămânale de 120 min. cu recomandarea „Cultură Fizică Medicală”. în cadrul Catedrei de Educaţie Fizică şi Sport s-a înfiinţat. care sunt scutiţi medical.

Tipuri de pieţe.3. Conceptul de marketing.1.3..2. 4.2. Evoluţii conceptuale 1. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 5. Conceptul de serviciu. clasificări 2. MARKETINGUL SISTEMELOR DE SĂNĂTATE 1. CERCETAREA DE MARKETING ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE 3. Necesitatea abordării cercetării de marketing 3.1. Particularitatile pe piata serviciilor de sanatate.3 Planificarea si controlul activităţii de marketing în serviciile de sănătate 3.1. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII – PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE 2.2. definirea noţiunii de marketing al sistemului de sănătate 1. Obiectivele cercetării de marketing 59 .CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA CURSURILOR DE MARKETING SI TEHNOLOGIE MEDICALA 1. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 4. Elementele operaţionale ale marketingului sistemului de sănătate 2. Marketingul serviciului de sănătate.3. 3.2.1.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Structura pietei serviciilor de sănătate 3. 2.1. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 4. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 4. Definirea serviciului de sănătate.2. Definire. PIAŢA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 3. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 4.4. abordări în definirea serviciilor.

Publicitatea – decizii importante 9.3.3. Canalele de distribuţie 8. Definirea procesului de comunicare 6.3. MARKETINGUL SOCIAL 8.ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU DERMATOLOGIE.1. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU CHIRURGIE 14. Mixul de promovare 8. PROMOVAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE. Conţinutul şi rolul distribuţiei 7. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 5.2. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU EXPORARI FUNCTIONALE 10.1. ORL SI OFTALMOLOGIE 60 . Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 5. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 13. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ELECTROKINETOTERAPIE 15. Locul distribuţiei în mixul de marketing 7. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANALIZE MEDICALE 11. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 5.1. Etapele realizării unei comunicări eficiente 6. Funcţiile cercetării de marketing 5. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 6.4.1. POLITICA DE DISTRIBUŢIE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 7.3.2.2. Obiectivele comunicării 7. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 5.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA DE IMAGISTICA 12.2.3. COMUNICAREA ÎN MARKETINGUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 6. Reclama 8.

V. 2000 3. V.V.M. Th. M.2008 61 .Purcarea.Th. 2006 4.Purcarea-Lasers and their applications-Ed.16. V. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA SPECIALE FOLOSITE IN MEDICINA.Ed.Purcarea.Tehnologie si aparatura medicala.Universitara “Carol Davila”.2003 5.Popa.Ratiu-Marketingul serviciilor de ingrijire a sanatatii-Editura Universitara “Carol Davila”.M.Manea-Aparatura pentru radiologie si imagistica medicala-Ed.Udrea.Purcarea-Marketing strategic-Editura Millenium.Purcarea-Inregistrari magnetice digitale-Editura Universitara “ Carol Davila”. Bibliografie 1. 2007 7.Mediamira.Purcarea.Ratiu-Marketingul serviciilor-Editura ProUniversitaria. 2007 2.P.Universitara“Carol Davila’2008 6.F.

. 7. Rezultatele aşteptate în procesul comunicării. Platforma „George Emil Palade”-proiect de minigrup 62 . Laserii si robotii in practica medicala. Canalele de distributie pe piata serviciilor de sanatate. 8. Informaţiile de marketing în cercetarea pieţei serviciilor de sănătate.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA LUCRARILOR PRACTICE 1. Organizarea activităţii de marketing şi alocarea resurselor în serviciile de sănătate 3. 5. Strategii de ajustare a preţului. Aplicarea metodelor de promovare a serviciilor de sanatate-proiect de minigrup.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Strategii de stabilire a preţului. Tehnologii si aparatura de imagistica medicala. Obiectivele marketingului sistemului de sănătate. 6. Funcţiile si rolul marketingului 2. Estimarea cererii pieţei serviciilor de sănătate 4..