MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Editura Universitară “Carol Davila “ Bucureşti 2007-2008 2008-2009

1

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

ADEVERINŢĂ
Cetăţean _______________________________________________________ din ____________________________________________________________ În perioada ___________________________ , a urmat şi absolvit ________ ani de studiu în profilul medicină, specialitatea medicină, conform planului de învăţământ şi programei analitice anexate.

3

4 .

MINISTERUL EDUCAŢIEI. P Nr.5 11 11 7 3 4 4 3 2 2 2 2 Discipline opţionale / Optional subjects 5 . hours S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ Nr. L. crt.5 5 - 7.5 2 - 5. Denumirea disciplinei Name of the discipline rst C Total ore/ No.5 5 11 5 5 3 4 4 3 6 Fiziologie / Physiology 48C 7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 8 Limbă engleză / English language 9 Educaţie fizică / Physical education 10 Activitate practică / Summer practice Anul II (anul universitar 2008/2009) / 2nd Year (academic year 2001/2002) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology Fiziologie / Physiology Bacteriologie / Microbiology Informatică medicală / Medical informatics Stiintele comportamentului uman/ Limbă engleză / English language Educaţie fizică / Physical education Activitate practică / Summer practice Neuroştiinţe / Neuroscience Medicină celulară şi moleculară / Cell and molecular medicine Biostatistică / Biostatistics Pedagogie / Pedagogy 65C 96C 96C 64C 16C 16C 14C 7C 4C 10C 128L 96L 96L 64L 32L 16L 64L 64L 60L 7L 10L 4L 5. credite No of credits Sem I Sem II Anul I (anul universitar 2007/2008) / 1 Year (academic year 2007/2008) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 5 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biofizică / Biophysics Biochimie / Biochemistry Genetică / Genetics Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology 64C 32C 96C 32C 48C 192L 48L 96L 48L 32L 32L 24L 64S 64L 60L 7.

Structura glandei mamare. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul. secundar. Clasificarea funcţională a articulaţiilor. Diviziuni de maturaţie. Articulaţiile coloanei vertebrale. vezicula amniotică. Segmentarea oului. Drenajul venos al glandei mamare. Palma. alantoida). Spermiogeneza. Topografia grupelor ganglionare axilare. Clasificarea articulaţiilor.ANATOMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 4 semestre (curs 128 ore. cordonul ombilical. Canalul inghinal. Derivatele foiţelor embrionare. Peretele anterolateral al abdomenului. Spermatogeneza. Istoric. Generalităţi de artrologie. Foliculul ovarian primar. Regiunea anterioară a cotului. Canalul carpian. Anexe embrionare (placenta. Articulaţiile trunchiului. Regiuni topografice. Reproducerea. (atric. Neurulaţia. vezicula vitelină. N. • • • • • 6 . Stratigrafia regiunii mamare. Fecundaţia. Anatomie radiologică şi secţională. Căile de drenaj limfatic. Ovogeneza. Tipuri de reproducere. Însămânţarea. sinoviale). Ciclul ovarian cu ciclu folicular şi ovogenetic. Articulaţiile membrului inferior. Poligonul de susţinere. Etapele embriogenezei. centrul de greutate. Ciclul endometrial. Sarcina gemelară şi multiplă. cartilaginoase. Dezvoltarea membrelor. Lacuna musculară şi vasculară. Vascularizaţia glandei mamare.2 ore/săptămână • • • • • • • • • • • Introducere. Caracteristicile generale ale gameţilor. Forţele care acţionează asupra corpului uman. Limfaticele sânului. Regiunea poplitee. Axul mişcării. Obiectul anatomiei. Spermia (noţiuni generale de structură şi funcţie). Pârgii osoase.fibroase. Axila. Gastrulaţia. Nidaţia. Decidualizarea mucoasei uterine Evoluţia în săptămâna a II-a Evoluţia în săptămâna a III-a Evoluţia în săptămâna VII – VIII. Trigonul femural. Celulele germinale primordiale Meioza. Articulaţii costovertebrale şi sternocostale Articulaţiile membrului superior. Ovulaţia.I. Secţiunea anatomică şi fiziologică. Conducerea mişcărilor în articulaţii. matur. lucrări practice 320 ore) CURSURI ANUL I Semestrul I – curs .

Microcirculaţie. • Regiunea brahială. Dentiţia definitvă. Pronefros. • Dezvoltarea cordului. Dezvoltarea ţesutului nodal. Dezvoltarea aparatului urinar. Malformaţii. Mezenteron. Dezvoltarea pancreasului. ANUL II • Semestrul I – curs 2 ore/săptămână Formarea cavităţilor seroase ale trunchiului.Omentul mare şi mic.caractere generale. Ansa ombilicală. Septarea cloacei. Dezvoltarea aparatului genital masculin. Numerotarea dinţilor. Dentiţia deciduală. metanefros.curs 2 ore / săptămână • Craniul – neuro şi viscerocraniul – arhitectura funcţională a craniului. Anomalii • Articulaţia temporo/mandibulară (alcătuire. Ectomezenhim. puncte antropometrice craniene. Anomalii. Structura şi funcţia muşchilor masticatori. Forţe de masticaţie. Malformaţii. biomecanică). Dezvoltarea aparatului digestiv. Malformaţii. Dezvoltarea hipofizei. derivate. Structură. Structura dinţilor. Dezvoltarea căilor urinare. Articularea şi oculzia dinţilor. Funcţiile peritoneului. Formarea diafragmei.Semestrul II . • Dezvoltarea craniului • Dezvoltarea feţei. Dezvoltarea ovarului şi a căilor genitale.Etapa indiferentă.Ligamente.parte pasivă. Proenteron. Anomalii. Metenteron. Structura generală a tubului digestiv. Periodonţiu. Dezvoltarea organelor genitale externe. Dinţi . Anomalii în dezvoltare. Anatomie secţională • Anatomie radiologică şi secţională. Dezvoltarea aparatului genital feminin. • Inervaţia cordului. • Faringele • Laringele • Dezvoltarea aparatului respirator. Pungi brahiale. Anomalii. Fascii de coalescenţă. • Regiuni topografice ale capului şi gâtului. • Aparatul masticator .Derivate. mezonefros. • • • • • • • • 7 . Arcuri branhiale. Vena portă. Dezvoltarea limbii. Anastomoze portocave viscerale şi parietale. Dezvoltarea ficatului şi a sistemului port. Dezvoltarea sistemului arterial al capului şi gâtului. • Anatomia tpografică a viscerelor toracice.Mezouri. Etapa indiferentă. Dezvoltarea organelor genitale externe. Dezvoltarea testiculului şi a căilor genitale masculine. anomalii. Peritoneul. Tesut nodal. • Vascularizaţia cordului. Structura şi rolul seroaselor.

Toracele osos. lombare.arhitectonică. • Arii de asociaţie. Anatomie radiologică. Plexuri vegetative abdomino-pelvine. humerus. LUCRĂRI PRACTICE ANUL I Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Axe şi planuri de orientare ale corpului.sensibilitatea exteroceptivă. rădăcina dorsală a nervului spinal. vestibulară. Regiuni topografice perineale – aplicaţii practice. • Vascularizaţia encefalului. clasificarea fibrelor nervoase. neîncapsulaţi). • Emisferele cerebrale: structura scoarţei cito. Lichidul cefalorahidian: formare. sensibilitatea de la nivelul capului şi gâtului. coastele. Sternul. scapulă. arii corticale receptoare. Vertebrele: vertebra tip. Coloana vertebrală în ansamblu. Anatomie radiologică. Anatomie radiologică şi secţională.extero (încapsulaţi.ruşinos intern. auditivă. vertebre de tranziţie. • Căi ascendente: clasificare (sistem lemniscal. durerea. N. • Structura retinei: calea vizuală. repere anatomice pentru puncţia rahidiană. • Hipotalamusul. arii vegetative. aplicaţii clinice. Claviculă. • Anatomie radiologică şi secţională. extrapiramidale).mielo. sensibilitatea proprioceptivă. • Formaţia reticulată. • Diencefalul: alcătuire generală. 8 . numărarea coastelor pe viu. dominanta emisferică. • Cerebelul: structură. funcţii. Anatomie pe viu: numărarea vertebrelor. somnul. Anatomia pe viu a peretelui toracic: linii de orientare reliefuri osoase şi musculare. Sindroame vasculare. Artera iliacă internă. • Arii corticale motorii: căi descendente (piramidale. interoceptivă. Semestrul II – curs 2 ore/săptămână • Receptori.• • • • • Spaţiul retroperitoneal – subperitoneal + preperitoneal. • Calea gustativă. • Sistemul limbic. conexiuni. talamusul. toracice. extralemniscal).angio. proprioceptori. Vertebre particulare. Sacrul şi coccisul. aplicaţii clinice. clasificare . vertebrele cervicale.

Mm. A. Vase. Secţiuni topografice la nivelul membrului superior. topografia spaţiului intercostal. tetragonul Grynfelt. COLOCVIU – osteologie.regiunii mijlocii a palmei. drenajul limfatic al glandei mamare. trapez. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. Disecţia palmei. Formarea şi ramurile plexului lombar. Disecţia muşchilor autohtoni ai spatelui. Anatomie pe viu: pelvimetrie internă şi externă.conţinutul canalului la bărbat şi la femeie. Lacuna musculară şi vascularădelimitare. nervi. Disecţia canalului inghinal . Coxal. scheletul mâinii. vase. mm. Disecţia axilei. mm.Radius. Spaţiile birondotricipital. levator scapulae. Schema lui Braus.muşchi.Arnold. vase. Anatomie pe viu. m. humero-birondo-tricipital. humero-rondo-tricipital: delimitare.pectoral mare. mm. Disecţia regiunii posterioare a antebraţului şi a mâinii . eminenţei tenare. Disecţia regiunii antero-laterale a antebraţului . Disecţia regiunii posterioare a braţului – muşchi. m. Disecţia ramurilor plexului brahial. Regiunea mamară: structura glandei mamare. pelvisul osos. . serratus anterior. Anatomie pe viu. Disecţia regiunii scapulare – muşchi. nervi. Disecţia muşchilor migraţi ai spatelui şi ai cefei – m. m. conţinut. Teci sinoviale digitocarpiene. Anatomie pe viu. conţinut. mănunchiuri vasculo-nervoase secundare. m. patela. Anatomie pe viu. latissimus dorsii. pentagonul Krause. Regiunile topografice ale palmei. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. Mm. m. vascularizaţie. teaca m. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal.mm. ulnă. nervi. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului inferior.drept abdominal.axilară. Anatomie pe viu. Femurul. Disecţia axilei. Disecţia regiunii nucale. scheletul piciorului. nervi. Tibie. punctele slabe ale peretelui posterior: trigonul Petit.eminenţei hipotenare.romboizi.pectoral mic.muşchi. Canalul carpian: delimitare şi conţinut. vase.muşchi. nervi. vase.profunzi ai cefei. vase. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului superior. Formarea plexului brahial. mm.dinţaţi posteriori.pereţii şi orificiile canalului inghinal.subclavicular. nervi. vase şi nervi. limfonodulii axilari. Disecţia peretelui antero-lateral al toracelui – m. Disecţia regiunii anterioare a braţului . inervaţie. Anatomie pe viu: repere anatomice pentru anestezia n. Venele superficiale ale membrului superior. Conţinutul axilei: mănunchiul vasculo-nervos principal.intercostali. Anatomie pe viu. Noţiuni elementare de disecţie.laţi ai abdomenului. Repere anatomice pentru puncţia intercostală. COLOCVIU – membrul superior Disecţia peretelui antero-lateral al abdomenului . fibula. Anatomie pe viu. şanţuri. mm. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. 9 . Pereţii axilei. vase şi nervi.

Trunchiul costo-cervical.femurală. a. ggl. N.laringeu recurent. Disecţia muşchiului platisima. N.faringiană ascendentă.muşchi. disecţia rr. Anatomie pe viu. Disecţia glandei tiroide. Fosa infratemporală: delimitare. • COLOCVIU CRANIU • Regiunile topografice ale gâtului.supraclaviculari.profunde ale plexului cervical. N. Disecţia v. Trigonul omo-clavicular. nervi. Oasele neuro.vertebrală. Fosa pterigo-palatină: delimitare.hipoglos. Disecţia m. Endobaza. Disecţia a.laringeu superior.suprascapulare. • Norma lateralis. comunicări. Disecţia regiunii dorsale a piciorului. trigonul submandibular. vase. Secţiuni topografice la nivelul membrului inferior.Disecţia mm. şi a. nervi.şi infrapiriform . conţinut. Disecţia mănunchiului vasculo-nervos al gâtului. Limfonodulii inghinali superficiali şi profunzi. trigonul Pirogoff. carotide externe în trigonul carotic. conţinut. Disecţia regiunii poplitee -topografie. trigonul Beclard.delimitare. Disecţia ansei hipoglosului. Formarea plexului cervical. Anatomie pe viu. A.safenă mică. accesor. Disecţia v. comunicări.Lama superficială a fasciei cervicale. Esofagul cervical. conţinut. 10 . Disecţia mm. Anatomie pe viu.tiroidiene superioare şi a n. • Disecţia trunchiului tireo-cervical. V. conţinut. a. Disecţia regiunii posterioare a gambei.jugulare externe. comunicări. • Norma frontalis. vase. Disecţia a.suprahioidieni.delimitare. Teaca vaselor femurale. Canalul adductorilor.sternocleidomastoidian. Trigonul omo-trapezian.infrahioidieni.linguale. rr. Trigonul femural. vase. Formarea plexului sacral. Disecţia regiunii fesiere . COLOCVIU RECAPITULATIV Anatomie radiologică şi secţională Semestrul II – 2 lucrări a 3 ore = 6 / săptămână • Craniul: prezentare generală. Disecţia mm. • Disecţia regiunii supraclaviculare: v. nervi.safenă mare. Disecţia simpaticului cervical. Spaţiul supra.scaleni.şi viscerocraniului • Exobaza. topografie.subclavii.muşchi. Canalul calcaneean: delimitare.femurală. conţinut Disecţia regiunii plantare . N.muşchi.delimitare. conţinut.suprascapulară. Disecţia regiunii antero-laterale a gambei . Glandele paratiroide. Mm. comunicări. V.muşchi.muşchi. Orbita: delimitare. v.prevertebrali. disecţia ramurilor superficiale ale acestuia. nervi.ischiadic. • Lama mijlocie a fasciei cervicale. Disecţia a. Fosele nazale: delimitare. Disecţia a. conţinut.frenic. A. comunicări. vase. Disecţia regiunii posterioare a coapsei .supraclaviculare ale plexului brahial. • Traheea cervicală.tiroidiene inferioare şi a n. • Disecţia a.toracică internă.Disecţia regiunii antero-mediale a coapsei. vase. conţinut. Fosa temporală: delimitare.

studiul reflexiei pericardului seros.Disecţia cordului: cavităţile inimii. ramuri. aria matităţii cardiace relative. proiecţia sinusurilor pleurale la peretele toracic. teritoriu de distribuţie • N. N. raporturi.pterigo. Ductul toracic. disecţia rr. Proiecţia cordului şi a pericardului la peretele toracic.trigemen: constituţie neuronală.v. Proiecţia orificiilor cordului. şi n.buccinator.alveolar inferior şi a n.azygos. raporturi. • N. ramuri. m. A. N. ligamentul pleural.auriculară posterioară. V. a. raporturi. Disecţia spaţiului laterofaringian • N.mandibular: constituţie neuronală. ramuri. Disecţia a.superficiale ale n. N. Ramurile crosei aortice. • Regiunile topografice ale feţei.occipitală. Structura peretelui toracic.alveolară inferioară.Facial.frenic în torace. ramuri. disecţia n. muşchilor. Secţionarea arcadei zigomatice. Disecţia ggl. aria matităţii cardiace absolute.lingual. • Limitele toracelui şi ale cavităţii toracice. pericardul fibros şi pericardul seros. • Disecţia pulmonului şi a elementelor pediculului pulmonar.cervical superior. venele cave. Împărţirea cavităţii toracice.jugulară internă. Structura pulmonului.masticatori şi a mănunchiului vasculo-nervos maseterin. secţionarea mandibulei. Mediastinul: subîmpărţire.mimicii. • Sistemul excitoconductor. teritoriu de distribuţie. • Disecţia mediastinului posterior. raporturi. proiecţia recesurilor pleurale pe peretele toracic. Focare de auscultaţie. V. Secţiuni longitudinale şi transversale pentru studiul endofaringelui.coarda timpanului. • Disecţia mediastinului mijlociu. • 11 . Disecţia elementelor spaţiului intercostal.oftalmic: constituţie neuronală. Sistemul vv.maxilare. • Vascularizaţia şi inervaţia pulmonului. Aorta toracică. scheletul fibros al inimii. Vascularizaţia şi inervaţia foselor nazale. Simpaticul toracic. A.carotide externe şi a ramurilor sale în loja parotidiană. Ggl. • Pleura. Disecţia pleurei. teritoriu de distribuţie.facial. şi v. disecţia a. N. N. • Regiunile pleuro-pulmonare.brahiocefalice. domul pleural.palatin. • Disecţia mm.vagi în torace.auriculo-temporal. Vasele temporale superficiale şi n. Disecţia n. Anatomie radiologică. Anatomie pe viu: proiecţia pulmonului la peretele toracic. • COLOCVIU – Cap şi gât. teritoriu de distribuţie. • Cord. Fosele nazale. trunchiul pulmonarelor. Proiecţia cordului la coloana vertebrală. Disecţia mm. configuraţie externă. raporturi. Timusul.maxilar: constituţie neuronală.glosofaringian. Traheea toracică. A. Nn. Esofagul toracic. • Disecţia mediastinului superior. vaselor şi nervilor capului şi gâtului.carotidă internă. Disecţia a.faciale. Disecţia a.vag. • Secţiuni topografice prin torace. • Disecţia vaselor mari de la baza inimii. laringelui.bucal.Disecţia glandei parotide. Vascularizaţia şi inervaţia cordului. conţinut.

raporturi. foramen bursae omentale şi foramen epiploicum (Winslow). Limitele abdomenului. Anatomie pe viu: proiecţia cardiei şi a pilorului. vascularizaţie. Stomacul: descriere. Anatomie radiologică. Esofagul abdominal: structură. Anatomie pe viu: proiecţia D1. D2. raporturi. raporturi. Căi de acces în bursa omentală.mezouri. ANUL II Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Peretele abdominal: structură. a marii şi micii curburi. Segmentaţia ficatului. raporturi. inervaţie. limfatice. Excursii peritoneale în plan sagital şi în plan transversal. canalul inghinal. inervaţie. spaţiul semilunar Traube. Ligamentele stomacului. vascularizaţie. drept abdominal. Proiecţia hiatusurilor şi a cupolelor diafragmatice. Ligamentele splinei. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. Anatomie pe viu: proiecţia splinei. inervaţie. proiecţia ombilicului. zona pancreatico-coledociană Chauffard. Duodenul: descriere . teaca m. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. limfatice. inervaţie. inervaţie. firidele parieto-colice. Bursa omentală: studiul bursei omentale şi a prelungirilor ei. vascularizaţie. inervaţie. limfatice. vascularizaţie. spaţiile supra. Pancreasul: descriere. vascularizaţie. vascularizaţie. Structură. Fosetele duodenale. raporturi. Anatomie pe viu: proiecţia căilor biliare. limfatice. hiatusuri. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. M. Ficatul: descriere. inervaţie. inervaţie. Ligamentele ficatului. Cavitatea peritoneală: împărţire. Anatomie pe viu: proiecţia ficatului la peretele abdomino-toracic. structură.• • COLOCVIU RECAPITULATIV – TORACE Anatomie radiologică şi secţională. structură. ligamente. Proiecţia feţei anterioare. structură. plexul celiac. Proiecţia papilei duodenale mari. vascularizaţie. limfatice. şanţuri. structură. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. punctul cistic. Căile biliare: descriere. limfatice. spaţiile mezenterico-colice. diafragma: structură. Splina: descriere. vascularizaţie. regiuni anatomo-topografice ale abdomenului. Regiunea celiacă: Disecţia trunchiului celiac şi a ramurilor sale. Formaţiuni peritoneale .şi inframezocolic. structură. structură. 12 . vascularizaţie. Anatomie radiologică. raporturi. Segmentaţia splinei. Disecţia pediculului hepatic. inervaţie Anatomie pe viu: proiecţia pancreasului. Peritoneul: împărţire. Anatomie radiologică. trigonul Labbé. D3 şi a unghiului duodeno-jejunal la peretele abdominal. omentul mare şi mic. raporturi.

vascularizaţie. inervaţie. inervaţie. Fosetele ovariene. Anatomie radiologică. Anatomie pe viu: proiecţia segmentelor şi flexurilor colice. flexura hepatică. raporturi. Disecţie. raporturi.cavă inferioară: formare.Intestinul mezenterial: descriere. limfatice. inervaţie. ramuri. raporturi. raporturi. Căile spermatice: descriere. raporturi. Uterul: descriere. Uretra masculină şi feminină: structură. Vagina: descriere. 13 . Disecţia ureterului. vascularizaţie.mezenterice inferioare. Anatomie radiologică. structură. Anatomie radiologică. limfatice. conţinut. raporturi . raporturi. Rectul : structură. limfatice. puncte dureroase ureterale. Ureterul: descriere. limfatice. COLOCVIU – etajul inframezocolic şi spaţiul retroperitoneal. vascularizaţie. structură. inervaţie. Spaţiul retroperitoneal: delimitare. disecţie. Disecţia pediculului renal. inervaţie. Ligamentele ovarului. inervaţie. vascularizaţie. Glandele suprarenale: structură. vascularizaţie. inervaţie. Anatomie radiologică. limfatice. Tuba uterină: descriere. limfatice. vascularizaţie. limfatice. vascularizaţie. Vulva: descriere. structură. limfatice. Vezica urinară: descriere. inervaţie. colon descendent. Disecţia scrotului. raporturi. disecţia venei mezenterice superioare.iliacă internă: traiect. Anatomie pe viu: proiecţia anselor jejunoileale. Anatomie pe viu: proiecţia ureterului. vascularizaţie. inervaţie. Disecţia v. inervaţie. A. Anatomie pe viu: proiecţia rinichiului. Anatomie pe viu: proiecţia uterului gravid la peretele abdominal. structură. Anatomie radiologică. Disecţie. vascularizaţie. raporturi. limfatice. Disecţia arterei mezenterice superioare şi a ramurilor sale. plexul mezenteric inferior.iliacă externă: traiect. a bazinetului şi a pediculului renal. raporturi. Testiculul: descriere. structură. raporturi. structură. Funiculul spermatic: alcătuire. sigmoid: structură. raporturi. Rinichiul: descriere. inervaţie. raporturi. structură. structură. Pelvimetrie externă şi internă. raporturi. raporturi. vascularizaţie. ramuri. puncte dureroase apendiculare. limfatice. Aorta abdominală: traiect. V. raporturi.Anatomie pe viu: proiecţia cecului şi a apendicelui. Segmentaţia rinichiului. structură. Disecţia arterei mezenterice inferioare şi a ramurilor sale. inervaţie. raporturi. vascularizaţie. Anatomie radiologică Colonul: descriere. Cecul şi apendicele vermiform: descriere. vascularizaţie. Mezocolonul transvers. raporturi. vascularizaţie. structură. limfatice. vascularizaţie. a unghiului ileo-cecal şi a mezenterului. Ovarul: descriere. limfatice. inervaţie. vascularizaţie. plexul hipogastric. Mezenterul: descriere.vascularizaţie. subîmpărţire. inervaţie.colon ascendent. împărţire. ramuri. limfatice. Fosetele cecale. A. structură. raporturi. inervaţie. raporturi. limfatice. Plexurile nervoase abdomino-pelvine: plexul mezenteric superior. Anatomie radiologică. inervaţie. flexura splenică. limfatice. Mijloace de susţinere şi suspensie. traiect. colon transvers.

inervaţie. COLOCVIU – aparatul genital. Anatomie radiologică şi secţională • • • • • • • • • • • • • • • • Semestrul II – 1 lucrare a 2 ore = 2 ore / săptămână Configuraţia externă a măduvei spinării. Diafragma urogenitală: muşchi. conexiuni Structura urechii externe. Vascularizaţia măduvei spinării. Grupele nucleare în coarnele medulare posterioare. Hipofiza: structură. Perineul posterior. vascularizaţie. disecţie. Penisul: descriere. Structura substanţei cenuşii a măduvei spinării. nervi. Ventriculul IV. vascularizaţie. trunchiul cerebral şi cerebelul. laterale şi anterioare. Coloanele nucleare ale trunchiului cerebral. Şanţuri. inervaţie. ventriculul III. comisurile albe anterioară şi posterioară. Repere anatomie pentru puncţia rahidiană. nervi. epitalamusul. laminaţia măduvei. Originile aparente ale nervilor cranieni. spaţiul perineal profund. Anatomie radiologică şi secţională 14 . Studiul măduvei spinării pe secţiuni. Ventriculii laterali: circulaţia LCR. Lichidul cefalo-rahidian. Corpul calos. Configuraţia externă a emisferelor cerebrale: feţele supero. Perineul anterior la bărbat. Subtalamusul. vase. Topografie vertebro medulară şi vertebroradiculară. Prostata: structură. fornixul. fosa ischiorectală. comunicările ventriculului IV. Configuraţia externă a trunchiului cerebral: feţele anterolaterală şi posterioară. Topografia substanţei albe medulare.laterală. limfatice. Nervul spinal. Reflexe vegetative medulare. Arcul reflex medular. Meningele spinale. ventriculul III. fascii. Studiul punţii şi mezencefalului pe secţiuni. fascii. Studiul bulbului rahidian pe secţiuni. sinusurile durei mater. Substanţa albă şi cenuşie a cerebelului. Hipofiza: structură.Vezicula seminală: structură. lobulaţia vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Perineul anterior la femeie. Nucleii bazali. Vascularizaţia encefalului. inervaţie. COLOCVIU –Măduva spinării. subîmpărţire. vase. medială şi bazală. lobi şi girusuri. Substanţa albă a trunchiului cerebral. structură. medii şi interne. limfatice. vascularizaţie. Capsula albă internă. raporturi. Meningele cerebrale. Spaţiul pelvi-subperitoneal: delimitare. Configuraţia externă a cerebelului. Substanţa albă a emisferelor cerebrale. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni transversale. Spaţiile perineale: spaţiul perineal superficial. Configuraţia externă a diencefalului. Subtalamusul. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni frontale. Diafragma pelvină: muşchi. conexiuni Configuraţia externă a diencefalului. raporturi. epitalamusul. conţinut.

Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe: o tentativă de cuantificare a potenţialului patogen a diferitelor tipuri de agenţi stressori. Curs 3 Boala (I). Corelaţii hormonale ale stressului. Dinamica asumării rolului de pacient. evaziune. Modalităţi de inserţie a stressului psihic în patogeneză. Trăsături de personalitate relaţionate cu boala şi sănătatea (imunogene. Demarcaţii între sănătate şi boală. contagiune informaţională. Algoritm de diagnostic diferenţial între nevroze. folosire neproductivă a bolii. Strategii de coping şi strategii defensive. Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii: atitudini faţă de diversele tulburări comportamentale. disimunogene). Corelaţii active (flight/flight) sau pasive (abandon) în cursul distressului. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Definiţii ale bolii. Încărcătura allostatică: sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman). tipuri variate de agenţi stressori. 15 . Particularităţi şi provocări în relaţia medic-pacient. psihoze şi tulburări de personalitate.PROGRAMA CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE DE PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII Anul I Durata cursului: 1 semestru. Psihologia sănătăţii şi psihologia clinică: asemănări şi diferenţe. Curs 2 Stress şi boală Stress: definiţie. Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătăţii şi bolii. Reprezentări cognitive ale bolii ( Leventhal) Statutul şi rolul pacientului (Parsons). din care 16 ore curs şi 16 ore LP PROGRAMA CURSULUI Curs 1 Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Sănătate şî boală. Reacţii tipice ale pacientului la boală: regresie. Dinamica instalării în situaţia de bolnav („krankenkarriere”). Modele teoretice ale stressului.

16 . Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Abordări moderne ale bolilor psihosomatice. relaxare. reumatici). Durerea psihogenă. Calitatea vieţii şi relaţia cu modificarea stilului de viaţă şi efectele medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Conceptualizarea bolii: modele (biomedical. Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie. psihoneuroalergologie. Diferite particularităţi în bolile psihosomatice cronice. Curs 5 Relaţia medic-pacient Comunicare: elemente verbale şi non-verbale. cauze ale durerii). Dependenţa psihologică de medicament: exemple. diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor. Curs 8 Psihoterapie (I) (partea a doua în anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman) Definiţii. Curs 6 Corelaţii psihologice ale durerii Aspecte generale ale durerii (tipuri de durere. Contribuţia factorilor psihologici în ulcer. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. calitatea vieţii Complianţa terapeutică: factori psihologici care o influenţează. astm. bio-psiho-social). dependenţa de medicamente. Curs 7 Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. varietatea efectelor Placebo. factori care influenţează apariţia efectului Placebo. Caracteristici clinico-psihologice ale durerii la diferite tipuri de bolnavi (cardiaci. Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului. Probleme de comunicare şi factori conjuncturali care perturbă relaţia medic-pacient. psihooncologie). cauze şi consecinţe. Boala cronică/incurabilă şi durerea. imagerie dirijată). psihologic. clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. cancer şi tuberculoză. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză. boli cardiovasculare. Elemente de ordin psihosocial specifice unei anamneze complete (psihosomatice). Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie. Rolul suportului social.Curs 4 Boala (II). efectul Placebo. Aspecte bioetice ale relaţiei medic-pacient.

Principii de conlucrare cu psihologul şi psihiatrul. Chestionarul de evaluare a tipului psihocomportamental A (chestionarul Jenkins). PROGRAMA LUCRĂRILOR PRACTICE LP1: Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Principalele metode de cercetare în psihologia medicală: observaţia. Exemple (teste psihologice globale de personalitate). Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice (Alexander.C. baze teoretice. Abordarea psihologică a depresiei şi a anxietăţii la nivelul reţelei de asistenţă medicală nepsihiatrică. indicaţii şi eficienţă). Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri. LP 4: Boala (II). baze teoretice. baze teoretice. 17 . scala Lindemann). LP2: Stress şi boală Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A. Chestionarele Carver şi Lumpkin. experimentul şi testele psihologice. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Algoritm de abordare psihosomatică a bolnavilor. Terapia cognitiv-comportamentală (definiţie. baze teoretice. Pavlov şi alţii). indicaţii şi eficienţă). indicaţii şi eficienţă). Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie. Psihanaliza (definiţie.Psihoterapia suportivă (caractere generale. indicaţii şi eficienţă). Evaluarea trăsăturilor imunogene de personalitate. Avantaje şi dezavantaje. Chestionare de evaluare a stressului perceput (scala Holmes-Rahe. Particularităţi ale pacienţilor cronici. Testul HAD. Chestionare de evaluare a vulnerabilităţii la stress (testul Columbia). Programe şi strategii antidistress.D). Terapii creative: art-terapia. LP 3: Boala (I). Specificul chestionarelor şi testelor proiective. particularităţi de aplicare în medicina de familie). Cannon. muzicoterapia (definiţie.

LP 7: Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. calitatea vieţii Exemple de non-complianţă terapeutică în anumite boli cronice (TBC. Comunicarea cu pacienţii dificili. LP 8: Psihoterapie (I) Comunicarea prin intermediul psihoterapiei (exemple). testul MMPI). Chestionarul SF-36 de evaluare a calităţii vieţii.LP 5: Relaţia medic-pacient Modalităti de prelevare a anamnezei. astm. Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală. 18 . Exemple de intervenţie psihologică pentru combaterea durerii. efectul Placebo. Exemple de folosire a efectului Placebo în cercetare şi terapie. Identificarea problemelor comportamentale (chestionarul Schmiescheck. LP 6: Corelaţii psihologice ale durerii Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii. Asemănări şi diferenţe cu dependenţa de drog. Scale de avaluare a durerii percepute. dependenţa de medicamente. HTA). Dependenţa psihologică de medicament. Modelul Lübeck de muzicoterapie (facultativ). Aplicaţii ale psihoterapiei suportive.

Măsurarea obiectivă a tăriei senzaţiilor. amplificarea şi înregistrarea biosemnalelor. Legea Weber-Fechner şi legea puterii. Fenomene de transport în soluţii. Sistemele cibernetice de comandă. problematica şi capitolele biofizicii. Sistemele biologice din punct de vedere termodinamic. Biofizica recepţiei auditive. Prelucrarea semnalelor în cibernetică. Efectele biologice ale radiaţiilor vizibile şi ultraviolete. Modul de gândire în cibernetică. Noţiuni de informatică biologică şi tehnică.BIOFIZICĂ MEDICALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 32 ore. • Elemente de biomecanică: Noţiuni de mecanică. Principiul II al termodinamicii şi semnificaţia lui în biologie. Electrozi. Tehnici fizice utilizate în explorarea biomedicală: Culegerea biosemnalelor. Informaţie şi entropie informaţională. Determinarea experimentală a proprietăţilor electrice ale macromoleculelor. Noţiuni de rezistenţăa materialelor. Efectele biologice ale ultrasunetelor. Noţiuni de biomecanică a fluidelor. Proprietăţile mecanice ale corpurilor • • • • • • • • • • • deformabile. Proprietăţile dioptrilor oculari. Elemente de optica biologică: Noţiuni de optică. Structura moleculară a apei în sistemele biologice. Noţiuni de biocibernetică: Definiţia şi capitolele ciberneticii. Noţiuni de fizică a sistemelor disperse. Noţiuni de bioexcitabilitate. aplicaţii în biologie. Elemente de radiobiologie: Dozimetria radiaţiilor ionizante. Mecanismul interacţiunii radiaţiilor ionizante cu materia vie. Biofizica moleculară a apei şi a soluţiilor apoase: Noţiuni de fizică moleculară a lichidelor. Modalităţi de codificare a proprietăţilor excitanţilor în procesul generării senzaţiei. Fluxuri şi forţe termodinamice. determinarea experimentală a masei. Bioelectrogeneza ţesuturilor şi organelor. Elemente de fonaţie. Relaţii doză-efect. Caracteristicile sunetului auzit. Mecanismul biofizic al contracţiei musculare. 19 . Sisteme de transmisie la distanţă a informaţiei. formei şi dimensiunii macromoleculelor. Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante. Principiul I al termodinamicii şi aplicaţiile în biologie. Fenomene de transport prin membrana celulară. Elemente de bioelectricitate şi bioexcitabilitate: Noţiuni de electrostatică şi electrocinetică. Elemente de bioacustică: Noţiuni de acustică. Efectele biologice ale unor factori mecanici. Mecanismele biofizice ale recepţiei vizuale. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici. Elemente de termodinamică: Definiţia termodinamicii. Imagistică medicală. Elemente de fotobiologie: Interacţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante cu substanţă. lucrări practice 48 ore) Curs • Definirea. Elemente de psihofizică: Definiţia psihofizicii. Efectele biologice ale excitabilităţii. Bioelectrogeneza celulară. Tehnici utilizate în studiul macromoleculelor: Structura fizică a macromolecule-lor. aplicaţii în biologie. Abstractizare şi modelare. traducători şi biosenzori. Manifestări mecanice ale contracţiei musculare. Bioluminescenţa. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. Structura moleculară a apei şi a soluţiilor apoase.

Determinarea vitezei de dezintegrare a unor nuclizi radioactivi. măsurarea volumului sangvin total. 20 . Determinarea concentraţiei unei soluţii cu ajutorul refractometrului. Determinarea convergenţei lentilelor. Efectuarea unei electrocardiograme şi analiza ei cu ajutorul calculatorului electronic. Determinarea vâscozităţi soluţiilor. determinarea dimensiunilor unor hematii. Înregistrarea unei audiograme. Elemente de bază privind lucrul în reţeaua de calculatoare. Studiul interfeţei analog-digitale. Studiul microscopului optic. Determinarea coeficientului de tensiune superficială al soluţiilor. Elemente de bază privind utilizarea calculatoarelor electronice. Studiul osciloscopului catodic. Trasarea curbei spectrofotometrice a unei soluţii. analiza Poisson a vitezei de dezintegrare nucleară a radionuclizilor. Studiul transportului pasiv pe baza măsurării conductivităţii soluţiilor. eficacitatea ecranelor. Sistemul de operare DOS.Lucrări practice – – – – – – – – – – – – – – – – Determinarea concentraţiei unei substanţe optic active cu ajutorul polarimetrului.

Burk. structura. hemoproteine). nucleotidelor şi acizilor nucleici. Proteinele plasmatice: fracţiuni obţinute prin electroforeză. 21 . Cinetica enzimatică: ecuaţiile Michaelis-Menten şi Lineweaver. Coenzime (vitamine hidrosolubile: structură şi funcţii). keratina. glicoproteine). C. tertiara si cuaternară). fibrinogen. lipidelor. bazelor azotate. lucrări practice 96 ore) Sem I. Apa şi echilibrul acido-bazic (importanţa apei. complexe multienzimatice). funcţii. cofactori enzimatici. constanta Michaelis. rolul şi caracteristicile lor (imunoglobuline. Studiul enzimelor: Clasificare şi denumire. peptidelor. Introducere asupra bazei moleculare a lumii vii (organizarea ierarhică a structurilor biologice). scăderea energiei de activare a reacţiilor catalizate. Descrierea biomoleculelor: clasificarea. Biochimie Generală Obiective Familiarizarea studenţilor cu structura principalelor clase de compuşi care intră în constituţia organismelor vii şi explicarea principiilor care stau la baza interacţiilor dintre biomolecule. Corelaţii enzime – patologie (enzime în ser. capacitatea catalitică. proprietăţile şi rolurile aminoacizilor. sisteme tampon).BIOCHIMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 96 ore. cu accent pe enzimologie şi principiile biologiei moleculare. proteinelor. Caracteristicile enzimelor şi mecanismul de acţiune (specificităţi diverse. elastina. rolul lor şi patologie. factori care influenţează viteza reacţiilor enzimatice. Reglarea activităţii enzimatice (alosterică şi covalentă). inhibitori. Vitamine liposolubile: structură. Structura primara şi tridimensională a proteinelor (secundara. glucidelor. Cursul cuprinde 4 capitole teoretice şi un modul practic: Partea teoretică: A. glicozaminoglicanii. izoenzime). B. Integrarea biomoleculelor în membrane şi matrix (colagenul. Corelaţii între conformaţia proteinelor. centrul activ.

D. Dezvoltarea bazelor biologiei moleculare: Structura primară (covalentă) şi conformaţia acizilor nucleici ADN şi ARN; Organizarea materialului genetic la procariote şi eucariote, arhitectura genomului eucariot; Biosinteza (replicarea) ADN, inhibitori ai replicării la procariote şi eucariote; Transcrierea şi reverstranscrierea, reglarea transcrierii genelor, prelucrări posttranscriere; Biosinteza proteinelor: codul genetic, etapele biosintezei, reglarea procesului, prelucrări posttraducere; Leziuni ale moleculelor de ADN şi mecanisme de reparare, mutaţii şi exprimarea fenotipică a acestora; Aspecte privind clonarea genelor in vivo şi in vitro, aplicaţii. Aplicaţii practice: Ilustrarea proprietăţilor biomoleculelor (glucide, lipide, acizi nucleici); Ilustrarea tehnicilor de separare şi dozare a proteinelor (electroforeză, cromatografie, spectrofotometrie, dializă); Ilustrarea tehnicilor de separare a acizilor nucleic (electroforeza); Măsurarea activităţii enzimatice (transaminaze, fosfataza alcalină, amilaza serică, acetilcolinesteraza); Determinarea parametrilor cinetici (KM, Vmax, inhibitori); pH, sisteme tampon, determinarea acidităţii sucului gastric. Sem. II Obiective Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege, din punct de vedere metabolic, mecanismele de transformare a energiei şi materiei în organismele vii. Sunt descrise căile metabolice care permit eliberarea de energie şi echivalenţi reducători, elemente care pot fi utilizate în căile de sinteză a glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Sunt prezentate câteva exemple de adaptare a proceselor metabolice intra- sau extracelulare, la condiţiile de mediu. Se pune accent pe cunoaşterea reacţiilor chimice care formează căile metabolice, localizarea celulară a acestora, stabilirea etapelor reglatoare şi a factorilor reglatori implicaţi. Conceptele teoretice sunt explicate în cadrul şedinţelor de laborator. Cursul cuprinde 6 capitole teoretice şi un modul practic: A. Bazele energetice ale metabolismului; Metabolismul oxidativ: noţiuni de termodinamică, energia liberă de reacţie, compusi macroergici: structură, roluri, interrelatii; Căile de biosinteză a ATP; Lanţul transportorilor de electroni mitocondrial si fosforilarea oxidativă, decuplanţi şi inhibitori ai LR; Lanţuri transportoare de electroni necuplate cu fosforilarea oxidativă, mecanismul de acţiune a citocromului P450;

22

B.

C.

D.

E. F.

Specii incomplet reduse ale oxigenului: producere şi efecte, aspecte patologice, mijloace de protecţie enzimatică şi neenzimatică. Metabolismul glucidelor: Digestia şi absorbţia glucidelor; Căile de metabolizare a glucozei: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, şuntul pentozo-fosfaţilor, calea acidului glucuronic, gluconeogeneza; Biosinteza şi degradarea glicogenului: importanţa proceselor, reglare; Metabolismul galactozei si fructozei; Aspecte patologice ale metabolismului glucidelor. Metabolismul lipidelor: Digestia, absorbtia şi transportul lipidelor în organism; Degradarea şi biosinteza acizilor grasi, importanţa proceselor, reglare, aspecte patologice; Degradarea şi biosinteza acilglicerolilor, importanţa proceselor, reglare; Metabolismul corpilor cetonici: reglarea cetogenezei, importanţa proceselor; Aspecte ale metabolismului glicerofosfolipidelor şi sfingolipidelor; Metabolismul colesterolului, aspecte patologice; Lipoproteinele plasmatice: caracterizare, roluri, metabolizare, dislipidemii; Eicosanoizii: metabolizare, roluri fiziologice, mecanism de acţiune. Metabolismul aminoacizilor, proteinelor şi hemoproteinelor. Starea dinamică a proteinelor. Bilanţuri azotate; Digestia proteinelor şi absorbţia aminoacizilor, fondul de aminoacizi, aminoacizi naturali; Dezaminarea aminoacizilor şi transportul amoniacului rezultat; Biosinteza şi eliminarea ureei, importanţă, reglare; Utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor; Metabolismul particular al aminoacizilor, patologii; Sinteza din aminoacizi a glutationului, creatininei, aminelor, rolul acestora; Structurile şi însuşirile porfinei, porfirinelor, protoporfirinei IX şi hemului; Biosinteza şi catabolismul hemului, reglare; Aspecte patologice ale metabolismului proteinelor, aminoacizilor şi hemoproteinelor. Metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice: Biosinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice; Catabolismul nucleotidelor, aspecte patologice. Hormoni: Clasificare; Mecanismul de acţiune al hormonilor hidrosolubili şi liposolubili; Receptori hormonali; Metabolismul catecolaminelor şi al hormonilor tiroidieni; Hormoni peptidici şi proteici; Hormoni implicaţi în reglarea calcemiei şi glicemiei; Hormoni steroizi; Implicarea hormonilor în metabolismul glucidic, lipidic, proteic.

23

BIOLOGIE CELULARĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 96 ore, lucrări practice 80 ore) Curs

• • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi istoricul biologiei celulare. Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote. Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei. Transport membranar. Semnalizare transmembranară. Joncţiuni intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii. Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii. Mitocondria. Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos. Aparatul Golgi. Ciclul secretor celular G. E. Palade. Matricea citoplasmatică. Citosolul. Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul. Cromatina (cromozomii). Matricea nucleară. Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară. Lucrări practice

• • • • • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare. Tipuri de microscoape optice. Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic. Colorarea şi coloranţii în microscopia optică. Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare, organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote. Principii de histochimie şi histoenzimologie. Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie în flux. Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru micro-scopul electronic de transmisie. Membrana celulară. Joncţiuni celulare. Organizarea ultrstructurală a celulei eucariote: organite nedelimitate de membrane. Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane. Analiza morfometrică a unei imagini microscopice. Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei. Nucleul: organizare ultrastructurală. Ciclul celular. Diviziunea celulară. Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman.

24

Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. lucrări practice 48 ore) Curs • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Obiectul şi istoricul histologiei. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Epiteliile glandulare. vagin. Hematia. Urechea. Intestinul subţire şi intestinul gros. curs 48 ore. Aparatul excretor. Fibrele nervoase. Ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac. neuroglia. trombocitul. polaritate. Aparatul reproducător feminin: uter.HISTOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru. 25 . Epiteliile de acoperire. Ficatul în căile biliare. sinapsa. Cooperare celulară în răspunsul imun. Pancreasul. Aparatul reproducător feminin: ovarul. Terminaţile nervoase receptoare din piele. măduva spinării. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Meningele şi plexurile coroide. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv. Ochiul. Pielea şi fanerele. Cavitatea bucală. Inima. Sistemul vascular sanguin. Glandele endocrine. Aparatul reproducător masculin. Placenta. trompe uterine. Matricea extracelulară. Organele limfatice. Neuronul. Tipuri de celule epiteliale. Celula epitelială: organizare generală. Mucoasa olfactivă. joncţiuni. Ţesutul muscular scheletic. Aparatul respirator. Istoricul învăţământului histologic în România. Nervul periferic. Leucocitele. Hematopoieza. Esofagul şi stomacul. ganglionul spinal şi vegetativ.

Organizarea ultrastructurală a aparatului respirator şi a aparatului excretor. Mucoasa olfactivă. fibrele nervoase. Ţesutul epitelial de acoperire. esofagul. Sistemul nervos: nervul periferic. Ultrastructura ţesuturilor musculare. Organizarea ultrastructurală a aparatului genital feminin şi a aparatului genital masculin. Cavitatea bucală. Glande endocrine. Neuronul. Varietăţile ţesutului conjunctiv. intestinul gros. Aparatul excretor. Stomacul. 26 . Inima şi sistemul vascular sanguin. Ultrastructura ţesuturilor epiteliale. măduva spinării. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv (microscopie optică). Aparatul genital masculin. intestinul subţire.Ochiul şi urechea.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Organizarea generală a unui ţesut. Organizarea ultrastructurală a glandelor endocrine şi a aparatului digestiv. Ultrastructura ţesutului nervos. neuroglia. Frotiul sanguin. Organe limfatice. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Pielea şi fanerele. Ultrastructura aparatului cardiovascular. Ultrastructura elementelor figurate sanguine şi a celulelor liniilor hematopoietice. ganglionul spinal şi ganglionul vegetativ. Meningele şi plexurile coroide. Identificarea elementelor figurate sanguine. Hematopoieza. Ţesutul epitelial glandular. Aparatul respirator. Principalele tipuri de ţesuturi. Ultrastructura celulelor şi fibrelor ţesutului conjunctiv. cardiac. Ficatul şi căile biliare. Ţesuturile musculare: scheletic. Pancreasul. Tehnici histologice de evidenţiere a ţesutului nervos. neted. Aparatul genital feminin.

perspective. roluri. – Conceptul de “Mediu Intern” cu compoziţie constantă (Claude Bernard. hipertonice. roluri. roluri în digestie. roluri. compoziţie. roluri digestive şi extradigestive. rolul mediaţiri NANC. reglare. intracelulară. principii de determinare. compoziţie.şi hipersecreţie gastrică. reglare. compoziţie. mecanismele “defensei autolitice” (semnificaţie clinică). scaun. – Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere. schimburile hidro-electrolitice între compartimentele hidrice. lucrări practice 128 ore) Curs • Introducere în fiziologie – Obiectul fiziologiei ca ştiinţă a logicii vieţii cu caracter integrativ. – Secreţia gastrică: mecanisme de producere şi compoziţie. hipertonice. rolul obser-vaţiei clinice. compoziţie. presiuni hidrostatice. izoionia. izo-. izo-. rolul plexurilor intramurale.FIZIOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (3 semestre. mecanisme generale de transport trans . – Secreţia mucoasei intestinului subţire: mecanisme secretoare. • Fiziologia tractului alimentar – Caractere generale ale funcţiilor secretoare şi motoare: condiţii optime de activitate pentru enzimele digestive. echilibrul aport/ eliminare. avantajele cuplării ultimei faze a digestiei cu începutul absorbţiei. coloid-osmotice. reglare. reglare. reglare. curs 144 ore. – Posibilităţile şi limitele homeostaziei. mecanisme nervoase de reglare. 27 . izotonia. pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge. investigare experimentală şi explorare funcţională clinică (importanţa testelor dinamice). principii de explorare funcţională. (importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina). – Metode moderne de cercetare şi explorare funcţională. cauze de dezechilibru: deshidratările hipo-. acizii biliari. – Fiziologia ca ştiinţă experimentală şi clinică: rolul experimentului. transcelulară: volume. rolul SNV “extrinsec”. • Homeostazia principalelor compartimente hidrice – Apa extracelulară. – Echilibrul hidric electrolitic şi osmotic: volemia constantă. – Secreţia salivară: mecanisme de producere şi compoziţie. sistemul endocrin difuz al tractului digestiv (sistemul APUD). reglare (factori coleretici şi anti-coleretici). funcţia motorie a musculaturii netede. modele naturale clinice de hipo. bila hepatică / bila veziculară (comparaţie). urină). reflexul mienteric. – Fiziologia românească: contribuţii.epitelial utilizate în absorbţie. – Secreţia în intestinul gros: mecanisme secretoare. osmotice. – Secreţia biliară: mecanisme de producere. icterul ca model de dereglare. 1865). subcompartimente. “Introducere în Studiul Medicinei Experimentale”. hiperhidratările hipo-. flora saprofită echilibrată. principii de explorare funcţională. Paris. rolul şi semnificaţia principalelor componente componente.

secreţie. – Termoreglarea: mecanisme de termodispersie şi termogeneză. rol fiziologic. forme circulante. definiţia “clasic㔺i revizuire actuală. Vitamina D ca hormon (I. motilitatea intestinului subţire. principii de determinare.secreţie. absorbţia vitaminelor. rol fiziologic. metab. Hormonii hipofizei anterioare: sinteză. Modele clinice de deficit şi exces funcţional al CSR. variaţii fiziologice. forme circulante. reglare. interacţiune cu receptorii. absorbţia monozaharidelor. – Reglarea endocrină a echilibrului fosfo-calcic. Principii de investigare. mecanisme generale de reglare. 28 . 24. reacţia de “alarmă” (W. traductorii neuro-endocrini. depăşirea limitelor homeostaziei. activare. interacţiune cu receptorii. hipotermia). – Echilibrul foame-saţietate şi comportamentul alimentar. celelalte sedii ale absorbţiei. Principii de investigare clinică. Corticosuprarenala (CSR). reglare. sinteză. Integrarea MSR în sistemul simpato-adrenal. Hipo. dihidroxicholecalciferolul). rolul termostatului hipotalamic. Tractul hipotalamo-hipofizar şi hipofiza posterioară. etape. Sexosteroizii CSR. rol fiziologic. secreţie. Rolul calcitoninei: sinteză. stocare (structura funcţională a osului). • Fiziologia metabolismului energetic. recţia de stress. bazal. reglare. Şcoala română de Endocrinologie. absorbţia aminoacizilor. mecanisme generale de sinteză. sinteză. Biosinteza generală a hormonilor. rol fiziologic. Componentele:aportul. excreţie. secreţie. Cannon). hormonii tiroidieni. principii de explorare funcţională. hipertermia exogenă.secreţie. disfuncţii motorii în etajul superior al tractului alimentar. Mineralocorticoizii. forme circulante. Lobul anterior al hipofizei: sistemul port (Gr. Medulosuprarenala (MSR). specializări morfo-funcţionale. Hormonii: clasificare. Definiţia echilibrului. bioritmurile. opioidele. oxitocina: sinteză.şi hiper tiroidismul.secreţie.secreţie. ADH. Orga-nizare morfo-funcţională. reglare. rol fiziologic. reglare. absorbţia acizilor graşi. forme circulante. interacţiune cu receptorii membranari şi intracelularei. consecinţele unei raţii alimentare neadecvate. forme circulante. absorbţia apei şi a electroliţilor. Catecholaminele: sinteză. secreţie. – Valoarea energetică a principiilor alimentare (raţia alimentară): criterii cantitative. reglare. amestec şi evacuare a stomacului. reglare. bilanţul energetic echilibrat – Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe. interacţiune cu receptorii. interacţiune cu receptorii. adaptarea şi aclimatizarea la valori extreme de temperatură ambiantă. Principii de investigare. termoreglarea la nou-născut. Glucocorticoizii: sinteză. rol fiziologic. rol fiziologic. Fiziologia glandelor endocrine – Introducere în fiziologia endocrină. Fielding). forme circulante. forme circulante. rol fiziologic. criterii calitative. Explorarea funcţională a eFC. mecanisme de transport pentru produşii finali de digestie. Modele clinice ale dezechibrului FC.(febra. interacţiune cu receptorii. excreţia. disfuncţii motorii intestinale şi biliare. – Funcţia motorie a tractului alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme. inactivare. – Glanda suprarenală.– Absorbţia: intestinul subţire ca sediu preferenţial. neuro-hormonii hipotalamici (releasing /inhibiting). mecanisme generale şi locale de reglare neuro-humorală. motilitatea căilor biliare. reglare. • V. forme circulante. avantaje şi precauţii în utilizarea terapeutică. – Fiziologia glandei tiroide. reglare. cheltuieli energetice variabile. interacţiune cu receptorii. Feocromocitomul. interacţiune cu receptorii. interacţiune cu receptorii. motilitatea intestinului gros.(eFC). limitele echilibrului. Modele experimentale şi clinice. secreţie. Popa şi U. funcţia de depozit. malabsorbţia. – Glanda hipofiză şi relaţiile hipotalamo-hipofizare. Rolul PTH: sinteză. formele circulante. Alţi hormoni MSR.

Glucagonul: sinteză. interacţiune cu receptorii. – Reglarea neuro-umorală a respiraţiei. Imunofiziologia. Structură funcţională. 29 . Estrogenii. • Aparatul cardio-vascular – Fiziologia inimii. Difuziunea alveolo-capilară. interacţiune cu receptorii. Derivaţiile bipolare şi unipolare. interacţiune cu receptorii. ciclul uterin şi menstrual. Hormonii indolici şi peptidici: sinteză. Factori ce le influenţează. • Sângele – Funcţiile sângelui-enumerare pe scurt. Explorare funcţională. Excitabilitatea. Parametrii echilibrului acido-bazic. sarcina şi funcţia endocrină a placentei. Rolul de “ceasornic” endocrin. Disfuncţii. Mecanica ventilaţiei. Transportul O2 şi CO2. Concluzii cu privire la homeostazia glicemică. Muşchiul cardiac. – Funcţia de transport a gazelor respiratorii. Bucla flux-volum. Mecanisme biologice. Fibrinoliza. sinteză. Mecanisme fizico-chimice. Ciclul cardiac. Insulina: istoricul descoperirii.– Pancreasul endocrin. Variaţii. Organizarea funcţională a insulelor Langerhans. Grupele sanguine. Reglarea Ph-ului intracelular. interacţiune cu receptorii. Automatismul. Transfuzia. coordonarea hipotalamo-hpofizară: importanţa secreţiei pulsatile de Gn -RH. Realizări româneşti în pinealogie. Structură funcţională Hormonii steroizi şi peptidici: sinteză. sex comportamental. – Dezordini acido-bazice. reglare. Manifestări periferice ale activităţii inimi. presiune osmotică).secreţie. reglare. – Sistemul excito-conductor al inimii. – Funcţia endocrină a gonadelor. – Testicolul. Reflexe respiratori. reglare. Raportul V/Q. Derivaţiile ortogonale (frank). Leucocitele. • Respiraţia – Ventilaţia pulmonară. Deficitul anionic. Derivaţiile standard. – Perfuzia pulmonară.secreţie. Inotropismul. rol fiziologic. Aplicaţii terapeutice ale sângelui. sex gonadal. forme circulante. rol fiziologic. sângele circulant şi stagnant. Hemostaza. comentarii. reglare. Hematocritul. – Ovarul. – Electrocardiograma. – Glanda pineală. Pubertatea şi andropauza. – Compoziţii şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui (culoare. Volume şi capacităţi pulmonare. – Funcţia de apărare nespecifică celulară. Explorare funcţională. Acidozele şi alcalozele. forme circulante. Vectorcardiografia. Particularităţi ale echili-brului acido-bazic în SNC. Pompa cardiacă. – Funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. ciclul ovarian. Mecanismele trecerii în rezervă şi ale mobilizării sângelui. Limfocitele. semnificaţie clinică. Complianţa. Osmoreglarea. Deficitul şi excesul de hormoni testiculari. forme circulante. simple şi complexe. rol fiziologic. – Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Eritrocitele. Distribuţia ventilaţiei. Fonocardiograma. progesteronul şi hormonii peptidici: sinteză. Volemia.secreţie. rol fiziologic. Alţi hormoni pancreatici (somatostatina. forme circulante.secreţie. reglare. Particularităţi. modele experimentale. deficitul şi excesul de insulină. Reglarea volemiei.secreţie. vâscozitate. – Factorii ce-l determină. sex fenotipic. Rolul chemoreceptorilor periferici şi centrali. menopauza. Scurtă prezentare a celor patru programe de diferenţiere sexuală: sex cromozomial. polipeptidul pancreatic). Variaţiile volemiei. rol fiziologic. Conductibilitatea. Variaţii fiziologice ale secreţiei: copilăria şi pubertatea. Explorare funcţională. densitate. Derivaţiile precordiale. interacţiune cu receptorii. – Funcţia de apărare specifică. forme circulante. Activitate ciclică la femeia adultă în afara sarcinii.

Mecanisme de economisire. – Fiziologia vederii. Metode de determinare.– ECG (II). Controlul motor automat. Transmiterea neuro-musculară. – Diureza. Reglare. Transmiterea neuro-neuronală şi neuro-musulară. Mecanismul de diluţie şi concentraţie. Excreţia cataboloţilor azotaţi. Factorii determinanţi. Marea şi mica circulaţie. Particularităţi regionale. Activităţi specifice omului.Sucul gastric: metode de recoltare. Acţiunea 30 . Echilibrul. – Controlul nervos al activităţii motorii somatice. – Performanţa cardiacă. Funcţia excretorie a salovei (excreţia iodului). în hipertrofii ale cavităţilor şi în tulburări de irigaţie coronariană. Factorii ce o determină. Secreţie. dozarea acidului clorhidric în sucul gastric. – Circulaţia venoasă. medii şi interne. • Excreţia renală – Funcţiile rinichiului. Proprietăţile neuronului. Circulaţia arterială. Căldura musculară. Termoreglarea. – Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Oboseala şi febra musculară. cerebrală. Ultrafiltrarea. Relaţii forţă-lungime. Reglarea funcţiei renale. – Endoscopia . Hipotalamusul. de conducere. Hemodinamica regională (coro-nariană. Controlul motor voluntar. Credinţa. sulfocianatului de potasiu. Unitatea motorie. – Activitatea nervoasă superioară veghea şi somnul. Mecanismul întoarcerii venoase. – Fiziologia auzului. Insuficienţa cardiacă. renală). Electrocardiograma în tulburările de ritm. Gustul. Activitatea clorhidropeptică a sucului gastric. Cultu-rismul. – Creativitatea. Tetanosul. Analiza unei electrocardiograme normale. Micţiunea. • Sistemul muscular – Muschiul striat scheletic.metodă de explorare a tubului digestiv. Reglajul tonusului şi al posturii. – Mecanisme de epurare renală. Mirosul. Presiunea venoasă centrală. hepatică. – Reglarea performanţei cardiace prin mecanisme intrinseci şi extrinseci. Parametrii sistolici şi diastolici ai performanţei. Relaţii forţă-viteză. Mecanismele formării urinii.N. – Sucul gastric: punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (acţiunea enzimatică asupra proteinelor). cutanată. – Memoria. – Microcirculaţia. Reabsorbţie. – Reglarea neuro-umorală a circulaţiei sângelui. – Saliva: metode de recoltare. Procesele funcţionale de la nivelul ochiului. fosforului. Lucrări practice – Compartimentele apei din organism. pulmonară. Feed-back-ul tubulo-glomerular. Integrarea funcţiilor cardinale. – Fiziologia tubului urinifer. Contracţiile izometrice şi izotonice. Conştiinţa. punerea în evidenţă a: calciului. – Hemodinamica. Principiul clearance. Reflexele condiţionate. Neurotransmiţătorii. • Fiziologia sistemului nervos şi a organelor de simţ – Fiziologia generală a S. Procesele funcţionale de la nivelul urechii externe. Exterocepţia. Invăţarea. Acţiunea amilazei salivare asupra amidonului. evidenţierea acidului clorhidric liber în sucul gastric. Secusa. Legile fizice care guvernează circulaţia. Dexterităţi motori.

Testul fragilităţii capilare. Legea inimii (Frank-Starling). Controlul umoral al motilităţii gastrointestinale (baia de organ). Rosenbach. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale. Rolul sărurilor biliare: a)emulsionarea lipidelor. Probe: Clinostatism. Influenţa ionilor şi a mediatorilor pe cordul de broască izolat pe canula Straub. Cardiografia directă. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Explorarea secreţiei de insulină prin: a) proba simplă a hiperglicemiei provocate. albastru de metilen. Numărătoarea de leucocite. Explorarea radiologică a hipofizei.parametri ai excitabilităţii neuro-musculare. Carotidograma. Explorarea rolului ADH în echilibrul hidric. Evidenţierea acidului lactic în sucul gastric. Grupele sanguine. Determinarea debitelor ventilatorii. b) proba hiperglicemiei provocate şi dozarea radioimunologică a insulinei (RIA) = insulinemie. Ortostatism. Dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în aerul expirat şi alveolar (aparatul Orsat). Formula leucocitară. Dozarea amilazei pancreatice în urină.metabolismul bazal. 31 . Proprietăţile sângelui. Manifestări ale ciclului cardiac. Explorarea radiologică a motilităţii tubului digestiv. Explorarea funcţiei respiratorii. Jugulograma. Explorarea funcţională şi morfologică a tiroidei: scintigrama tiroidiană. b) reobaza şi cronaxia . Dozarea hemoglobinei. Spinalizarea broaştei. Studiul hemoglobinei. Test presor la rece. Timpul de coagulare. Efectul temperaturii asupra frecvenţei cardiace. Numărătoarea de trombocite. Numărătoarea de hematii. Explorarea hemostazei. Punerea în evidenţă a centrilor de automatism pe cordul de broască. Explorarea efectului melanocitostimulator al excesului de ACTH la broască.– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – labfermentului asupra proterinelor din lapte. Timpul de sângerare. sistemul AOB. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . c) electromiograma în diagnosticul tetaniei şi al spasmofiliei. Hemoliza VSH. Efort. Weiss. Trousseau. ecografia tiroidiană. Determinarea hematocritului. VEMS. b)solubilizarea colesterolului. Explorarea funcţiei biliare. Sucul pancreatic: Metode de recoltare. Manifestări ale ciclului cardiac. Fonocardiograma EKG. Indici eritrocitari. Timpul Quick. Influenţa nervului vag asupra cordului de broască. Tensiunea arterială. iodocaptarea tiroidiană. Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuro-musculară: a) semnele clinice ale hiperexcitabilităţii neuro-musculare: Chwostek. Apexocardiograma. Timpii sistolici. Spectroscopia hemoglobinei. EKG de efort.reflexograma achileană. Determinarea volumelor pulmonare. Descoperirea şi studiul cordului de broască in situ. Reacţii de recunoaştere a pigmenţilor biliari: Gmelin. Capilaroscopia. Gazele respiratori. Cristalele Teichman. sistemul Rh. Teste de sarcină. Zgomotele cardiace. Explorarea motilităţii digestive.

Analiza arcului reflex. Proba de diluţie şi concentraţie. – Secusa şi tetanosul muşchiului striat. Seminar din sânge. – Studiul echilibrului acido-bazic. – Clearance de uree şi creatinină. – EEG. Proprietăţile fizice ale urinei. – Laba galvanoscopică. EMG. 32 . Dependenţa travaliului muşchiului scheletic de sarcina la care este supus.– Explorarea funcţiei renale. Explorarea analizatorului optic şi acustico-vestibular. Legile iradierii reflexelor medulare. Curba oboselii.

repararea prin mismatch. Kearns–Sayre/ epilepsia mioclonica) 5)Cromozomii -histone/nonhistone -structuri cromozomiale -hetero/eucromatina -ADN in cromozomi 33 . Leber/sd.expresivitate.furca de replicare -repararea ADN: repararea prin excizie.minisateliti. poligenie. polifenie/pleiotropie -codul genetic -structura genelor la eucariote -transmiterea (fluxul) informatiei genetice -reglarea expresiei genelor:pre/postranscriptionala.PROGRAMA ANALITICA Disciplina Genetica (32 orecurs 48 ore lp) I)Introducere/Istoricul si impactul genetcii in medicina II)Partea fundamentala:Bazele moleculare ale geneticii 1)Acizii nucleici: -nucleotizid-nucleotid-acizi nucleici -ex de boli ereditare in metabolismul purinelor si pirimidinelor: hiperuricemia (guta).microsateliti). Lesch-Nyhan 2) ADN-ul: -experimentul Griffith -componentele ADN-ului -clasificare ADN:repetitiv (secvente LINEs. nerepetitiv/izoforme -structuri(forme alternative ale ADN/izoformele) -replicarea (denaturare/renaturare).SINEs/sateliti.ex boala Xeroderma pigmentosum -ARN 3)Genele -notiuni generale -genele si mutatiile -proprietatiile genelor:specificitate.Sd.schema replicarii. translationala 4)Genetica mitocondriala -caracteristicile genomului mitocondrial -ereditatea matroclina -mutatii in genomul mitocondrial+ heteoplasmie+boli (sd.penetranta completa/incompleta. repararea doublestrand prin recombinarea omoloaga . replicarea la procariote/eucariote.

cartografierea ADN-ullui prin enzime de restrictie (exemple de enzime de restrictie. harti de restrictie). Immunoblotting (Western blot)pentru proteine). Nondisjuntii (definitie. Consecintele meiozei.-structura speciala a terminatiilor cromozomilor:Telomerele(structura generala. secventiere. tehnica Northernblot pentru ARN. variabilitate -distanta genetica intre 2 loci -elemente transpozabile -analiza prin markeri genetici -distributia genelor in populatie -gemelaritatea IV)Patologie -mutatiile:clasificare. replicarea telomerelor. Recombinarea genetica prin crossing-over.tipuri de gene implicate. Cromatina Y (corpusculul F) 34 . kariotiparea spectrala SKY III) Bazele teoretice ale geneticii: -fenotip/genotip -segregarea genotipurilor parentale -trasaturi mendeliene:legi. segregare -ereditatea monogenica -linkage. Profilul inactivarii cromozomului X). Formarea gametilor (Spermatogeneza/Ovogeneza) 2)Analiza cromozomilor sexuali la om : Inactivarea cromozomului X (Cromatina X. mecanisme). bloting (tehnica Southernblot pentru ADN.secventele bogate in G. metafaza. Schema inactivarii cromozomului X. determinarea pozitiei site-urilor de restrictie. recombinare. profaza. fragmente de restrictie.Ciclul celular:Meioza I/Meioza II (interfaza. RT-PCR. FISH. anafaza. mecanisme.mecanisme -dismorfologie si teratogeneza -genetica bolilor comune -boli monogenice -diagnostic prenatal V)Tehnici de investigatie genetica -consult si sfat genetic -genetica populatiilor -analiza ADN: PCR. efecte -genetica cancerului:definitia bolii canceroase. Fenomenul de crossing-over. cauze de nondisjunctie. microarray Programa Lucrari practice Disciplina Genetica 48 ore 1)Meioza. telofaza). Exceptii de la inactivare.activitatea telomerazei) -tehnici de evidentiere a cromozomilor: kariotipare.

sindromul de X-fragil). tetrasomii/ Poliploidii: triplodii. izocromozomi. himerele) 8)Metoda arborelui genealogic: Definitie. trasaturi. Fibroza cistica). Erediatea autozomal recesiva (criterii. sistemul Lewis. subgrupe A1 si A2). Aberatii structurale (deletii. trasaturi. Citogenetica moleculara (hibridizarea in situ) 4)Metode de bandare a cromozomilor: Bandarea G (conventionala/tehnica Leishman). Distributia independenta a doua caractere diferite. Boala hemolitica Rh a nou-nascutului). exemple clinice – Rahitism vitamino-D rezistent). sinteza si controlul expresiei hemoglobinelor. inversii. exemple clinice – Galactosemia. Bandarea Q. Segregarea trasaturilor Mendeliene. Structura cromozomilor. expresia diverselor tipuri de hemoglobina. Identificarea specifica a cromozomilor metafazici). Nomenclatura cromozomilor. Ereditatea autozomal dominanta (criterii. trasaturi. genotipuri/fenotipuri RH. Segregarea genotipurilor parentale (Ereditatea autozomal dominanta/recesiva. trisomii. exemple clinice – Hipertricoza pavilionului urechii). Erediatatea non-Mendeliana 6)Sisteme genetice erictrocitare: Hemoglobina (structura hemoglobinei. trasaturi. boli cu afectarea sintezei hemoglobinelor). trasaturi. Numarul cromozomilor. Sindromul Marfan). sistemul G6PD.3)Analiza citogenetica si tehnica alcatuirii cariotipului: Introducere. Sistemul grupelor sangvine ABO ( Antigene ABO. Metode de analiza a cromozomilor (Pregatirea cromozomilor metafazici. sistemul Duffy. Ereditatea mitocondriala (criterii. duplicatii. translocatii)/ Alte aberatii (mixoploidii) (mozaicurile. Bandarea R (revers G bandare/ bandarea R prin fluorescenta folosind Acridin Orange) Bandarea T. cromozomi inelari. ereditatea. Homocistinuria. exemple clinice – Distrofia musculara Duchenne. Bandarea NOR Bandarea DAPI 5)Transmiterea caracterelor normale sau patologice: Legile lui Mendel. ereditatea mitocondriala). fenotipul Bombay. boala hemolitica a nounascutului. sistemul PAE 7)Studiul aberatiilor cromozomiale: Aberatii numerice (Aneuploidii: monosomii. Sistemul RH ( antigenele Rh. Ereditatea transmisa recesiv de cromozomul X (criterii. trasaturi. structura lantului globinei. Ereditatea transmisa dominant de cromozomul X (criterii. ereditatea transmisa de cromozomul X. insertii. nulosomii. exemple clinice – sindromul Kearns-Sayre. Bandarea C. tetraploidii). neuropatia optica Leber) 35 . Simboluri si metoda de alcatuire a unui arbore genealogic. Ereditatea transmisa de cromozomul Y (criterii. boli cu afectarea structurii hemoglobinelor. exemple clinice – Boala Huntington.

Analiza singelui fetal.descriere YAC .9)Ancheta familiala si sfatul genetic: Indicatii pentru sfatul genetic.Northern blotting .SSCP (single strand conformation polymorphism) III) Clonarea ADN si vectori: .descriere cosmid .constructia unei banci de ADN genomic . Teorema Bayes. Screningul serului matern – bi/triplu test.transformarea (controlul genelor) in bacteri si drojdii IV) Hibridizarea ADN si ARN: . mutatiile.enzime de restrictie .principiu .descriere phagemid . Aplicatii ale analizei ADN in diagnosticul prenatal) 10)Studiul genetic al populatiilor umane: Legea Hardy-Weinberg.constructia unei banci de ADNc .clonarea moleculara .PCR .electroforeza acizilor nucleici .RAPD (random amplified polymorfic DNA) . selectia. a marimii genei. Diagnosticul prenatal al bolilor genetice (Amniocenteza.microarray V) Banci genomice: . migratia) Aplicatii ale legii lui Hardy-Weinberg (incarcarea genica. Screeningul genetic.descriere bacteriofag bacteriophage .Dot/Spot blotting .RT-PCR II)Tehnici de analiza a polimorfismului: . estimarea frecventelor mutatiilor.secventierea ADN . a frecventelor purtatorilor) 11)-16)Tehnici genetice: I) Analiza genelor prin tehnica de amplificare ADN: . Factori care perturba echilibrul Hardy-Weinberg (consangvinitatea. Informarea in cadrul sfatului genetic. Biopsia vilozitatilor coriale.AFLP (amplified fragment length polymorphism) . driftul genetic/ izolatele umane.discutii/avantaje 36 .Southern blotting . Procesul de desfasurare a sfatului genetic.descriere plasmid .DGGE (denaturing gel gradient electrophoresis) .RACE:amplificarea rapida a extremitatiilor ADNc .RFLPs (restriction fragment length polymorphism) .

Respiratie bacteriana. Bacteriologia componenta a microbiologiei medicale . invelisurile celulare. a patogeniei şi a modalitatilor de diagnostic de laborator. metalele grele şi sărurile acestora Substanţele oxidante. Scoala de microbiologie romaneasca. Cresterea. a rezistenţei la antibiotice si a posibilitatilor de terapie si profilaxie. Agenţii fizici: Căldura. Functia fiecarei structuri. Controlul sterilizarii prin caldura Frigul. pilii. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea caracteristicilor principalelor tipuri de bacterii implicate in patologia umană. Refrigerarea. multiplicarea si moartea bacteriilor. capsula. Notiuni de morfologie bacteriana. Coloranţii Subtante antimicrobiene: Definitie. Factorii care influenteaza cresterea bacteriilor. detergenţii Substanţe care denaturează proteinele:acizii. Obiectul. Liofilizarea Radiaţiile. dezinfectie. Taxonomie bacteriana. citoplasma. tipuri de antiseptice/dezinfectante Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice: fenolul şi derivaţii fenolici. Presiunea osmotică. Metabolismul bacterian. la modalităţile de producere a bolilor infecţioase. Actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor . sporii. Ultravioletele. efecte bacteriostatice. tipul 37 . Istoricul microbiologiei medicale. Căldura uscată. referitoare la substanţele antimicrobiene. Functia fiecarei structuri. Congelarea. forma si gruparea bacteriilor. Principalele genuri bacteriene implicate in patologia umana Fiziologie bacteriana. asepsie. Agenţii chimici Substante antiseptice. Dimensiunea. Structuri bacteriene facultative: cilii.MICROBIOLOGIE (BACTERIOLOGIE) 64 ore curs 64 ore lucrari practice Curs Semestrul I SCOPUL CURSULUI: Dobândirea noţiunilor de bază de bacteriologie si de imunologie. Ultrasunetele. bactericide Clasificarea substantelor antimicrobiene in functie de: originea substanţelor. substante dezinfectante. Radiaţiile ionizante. a epidemiologiei. metodele si scopul microbiologiei. Structuri bacteriene obligatorii: nucleul. Efectul bacteriostatic si bactericid Definitii sterilizare. Introducere in studiul microbiologiei medicale. Curba cresterii microbiene. Substanţe care inhibă enzimele:agenţii alchilanţi. Prezentare generala. Căldura umedă. Presiunea mecanică. bazele. alcoolii. Cultivarea bacteriilor. antisepsie.

rezistenţa prin modificări ale bacteriilor Rezistenţa la diferite tipuri de antimicrobiene: rezistenţa la β lactamine. Mecanisme. Toxina difterică. la tetraciclină etc. Hialuronidazele. Aplicatii. Flora microbiana normala a corpului uman. Mecanismele de acţiune ale substanţelor antimicrobiene: inhibarea sintezei peretelui celular. Exemplificare. inhibarea funcţiei membranei citoplasmice. Toxina eritrogenă streptococică. Toxinele Clostridium botulinum. Importanţa florei bacteriene normale Pielea Tractul digestiv Tractul respirator Tractul genito-urinar Factorii care determina patogenitatea bacteriilor. Elementele extracromozomiale. invazivitate si toxigeneza. Tipuri de rezistenta si definitii Rezistenţa cromozomială. Coagulaze.definire. Toxina tetanică. spectrul de acţiune. mucoasele. Transferul de material genetic şi recombinarea. Enterotoxina holerică. Antitoxine si anatoxine Endotoxine. Bariere fiziologice: pielea. Genotip si fenotip. Elemente transpozabile Relaţii microorganism-gazda. la glicopeptide. sistemul complement 38 . Definirea patogenitatii si virulentei. Ciclul litic si lizogen. Enterotoxina stafilococică. Apararea nespecifica :fagocitoza. tipuri Variabilitatea genetica bacteriană. Plasmidele . la macrolide. inhibiţia sintezei acizilor nucleici. Enzimele extracelulare: Colagenaze. Genetica bacteriana Ereditatea bacteriană. Etapele ale unei infectii bacteriene. Exotoxine.Rezistenţa extracromozomală Mecanisme ale rezistenţei la antibiotice: inactivarea enzimatică a antibioticelor. Strategii de combatere a emergentei rezistentei la antimicrobiene Genetica bacteriana – Bacteriofagul. structură chimică.la aminoglicozide. Bacterii saprofite/comensale. Hemolizinele şi leucocidinele. Cromozomul bacterian. Relatii fag-bacterie. patogene/parazitism. la fluorochinolone.tipuri si roluri Mutatiile la bacterii. Proteaze. Toxinele clostridiilor gangrenei gazoase. Substanţe antimicobacteriene.acţiunii. Rezistenţa naturală (nespecifica) a organismului uman. Streptokinaza. Rezistenţa bacteriilor la substanţele antimicrobiene. Structuri bacteriene implicate in patogenitatea speciilor/tulpinilor bacteriene. inhibiţia sintezei proteinelor. Multiplicare.

functii. Organele centrale si periferice. aplicatii Curs Semestrul al II-lea Genul Staphylococcus Caractere morfologice. Proprietăţi biochimice. Evolutie. Definitii. Definitie. Citokinele Antigenele. Patogenie. Imunitatea specifica dobandita in mod pasiv sau activ. Principiu. mecanism. origine. granulocitele. Anticorpogeneza Reactii antigen-anticorp. evidentiere. Imunitatea. exemple. Genul Streptococcus Caractere morfologice.structura si rol. Hipersensibilitatea. receptori imunitari. Imunitatea Diagnosticul de laborator. utilizare in diagnosticul de laborator. localizare. Profilaxie. Tratament. Diagnosticul de laborator. Epidemiologie. Raspunsul imun umoral . Sensibilitate la antibiotice. Sensibilitate la antibiotice. Profilaxie specifica.III) si celular (IV). exemple Organizarea sistemului imun. Caractere de cultură. Tipuri de hipersensibilitate cu mecanism umoral (I. Bolile post streptococice. Caractere de cultura. Caractere de cultură. Diagnosticul de laborator. tipuri. sistemul mononuclear fagocitar. Profilaxie Streptococcus pneumoniae Caractere morfologice. Structura antigenica Clasificarea streptococilor.Inflamatia. Caractere biochimice şi de metabolice.Tratament. 39 . Celulele implicate in raspunsul imun: limfocitele. Antigenicitate. Imunitatea. evolutie. Implicarea in producerea infectiilor nosocomiale. Factorii de virulenţă. Clasele de imunoglobuline.II. Anticorpii: structura. Cooperari celulare in raspunsul imun. Epidemiologie. Fazele procesului inflamator. tipuri si functii. Evolutia antigenelor in organism. imunogenicitate. Tratament. Tipizarea fagică. Patogenie. Toxine şi enzime. Structură antigenică Caractere biochimice Epidemiologie. Patogenie. Raspunsul imun celular. Structura antigenică.

Caractere de cultură. Profilaxie Genul Enterobacter. coli : enterotoxigen. Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Caractere de cultura. Structura antigenică Epidemiologie. Toxine şi enzime. enterohemoragic. Familia Enterobacteriaceae. difuzagregativ. Caractere morfologice. Caractere biochimice. Infecţii digestive . Imunitate Diagnosticul de laborator Tratament. Clasificare. Profilaxie. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Epidemiologie. Patogenie: Infecţia urinară.Tratament. Tribul Klebsielleae. Imunitatea Diagnosticul de laborator Tratament. Caractere biochimice şi de metabolism Neisseria meningitidis Caractere diferentiale. Neisseria gonorrhoeae Caractere diferenţiale. coli Diagnosticul de laborator Tratament. Patogenie. enteroagregativ. Meningita cu E. Patogenia gonoreei. Profilaxie. Structura antigenică Genul Escherichia Caractere morfologice. Genul Serratia: Generalitati 40 .Genul Enterococcus Caractere morfologice. enteropatogen. Caractere morfologice. Profilaxie specifica. Caractere de cultură. Generalitati. Caractere de cultură. Patogenia meningitei. Septicemii produse de E.Patotipuri E.Tratament. enteroinvaziv. Structura antigenica Caractere biochimice. Caractere biochimice. Profilaxie Genul Neisseria Generalitati. Coli. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Patogenie. Epidemiologie. Structura antigenică. Structura antigenică Epidemiologie. Structura antigenică Epidemiologie. Genul Klebsiella Caractere morfologice.

Caractere de cultură. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Diagnostic de laborator. Yersinia pseudotuberculosis. Patogenia pestei.Tratament. Tratament. Profilaxie Francisella tularensis Caractere morfologice. Epidemiologie. Clasificarea shigellelor Epidemiologie.Tribul Proteae: Genul Proteus. Caractere biochimice. Genul Morganella: Generalitati Genul Salmonella Caractere morfologice. Diagnostic de laborator Tratament 41 . Profilaxie specifica Genul Shigella Caractere morfologice. Structura antigenică. Tratament. Profilaxie Genul Providencia. Patogenie: Salmoneloze minore si majore. Tratament. Caractere biochimice. Yersinia enterocolitica. Structura antigenică. Caractere de cultura. Caractere morfologice. Caractere de cultură. Clasificarea salmonelelor Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Patogenie. Caractere biochimice. Patogenia dizenteriei bacteriene. . Profilaxie specifica Genul Yersinia Yersinia pestis Caractere morfologice. Structura antigenică. Toxine şi enzime. Caractere de cultură. Epidemiologie. Structura antigenică. Profilaxie. Caractere de cultura. Structura antigenica Epidemiologie Patogenie. Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator Tratament. Caractere de cultura. Caractere biochimice. Epidemiologie Patogenia tularemiei. Caractere morfologice.

generalitati Genul Aeromonas. Toxine şi enzime. Implicarea in producerea ulcerului gastroduodenal Diagnostic de laborator. Epidemiologie.jejuni şi C. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Patogenie. Caractere de cultura. Vibrio cholerae non O1. Patogenie. Tratament. Imunitate Epidemiologie. Caractere de cultura. Burkholderia mallei Alte bacterii Gram-negative nefermentative . Tratament. Profilaxie. Caractere biochimice. Structura antigenică. 42 . Tratament. Sensibilitatea la antibiotice. Structura antigenică. Structura antigenică. Imunitate Epidemiologie. Diagnostic de laborator Tratament Familia Vibrionaceae Genul Vibrio: Vibrio cholerae Caractere morfologice. Caractere de cultura. Epidemiologie Patogenie. Structura antigenică. Toxine şi enzime. Genul Plesiomonas –generalitati Familia Spirilaceae. Coli Caractere morfologice. Patogenie: implicarea in producerea infectiilor nosocomiale Diagnostic de laborator. C. Alte specii de pseudomonade . Epidemiologie. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Structura antigenică. Caractere de cultură. Profilaxie. Genul Pseudomonas si alte bacterii nefermentative Pseudomonas aeruginosa Caractere morfologice.generalitati Haemophilus influenzae Caractere morfologice. Caractere de cultura. Patogenia holerei. Genul Campylobacter. alţi vibrioni . Profilaxie. Toxine şi enzime. Caractere biochimice. Diagnostic de laborator. Genul Helicobacter.Genul Pasteurella Pasteurella multocida Caractere morfologice.Burkholderia pseudomallei. Profilaxie. Helicobacter pylori Caractere morfologice. Tratament. Diagnostic de laborator.

Diagnostic de laborator. Profilaxie Genul Bartonella .generalitati Genul Brucella Caractere morfologice. Structura antigenică. Patogenie. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Tratament. Profilaxie specifica. Diagnostic de laborator. Epidemiologie. Epidemiologie. Patogenie. Genul Acinetobacter Generalitati Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Caractere de cultura. Caractere biochimice. Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Caractere de cultura.Epidemiologie. Tratament. Structura antigenică. 43 .Implicarea in infectii nosocomiale Rezistenta la antibiotice Tratament. Bordetella parapertussis. Haemophilus aegyptius Haemophilus aprophilus. Caractere de cultura. Tratament. Toxine şi enzime. Haemophilus ducreyi. Structura antigenică. Bordetella bronchiseptica . Patogenia tusei convulsive. Patogenie.generalitati Genul Corynebacterium Corynebacterium diphteriae Caractere morfologice. Toxine şi enzime. Profilaxie specifica. Profilaxie Genul Legionella Caractere morfologice. Profilaxie. Haemophilus parainfluenzae – generalitati Genul Bordetella Bordetella pertussis Caractere morfologice. Caractere de cultura. Tratament. Patogenie. Caractere biochimice.

Toxine. Patogenia tetanosului. Patogenia botulismului. Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Profilaxie Clostridium tetani Epidemiologie. Tratament. Epidemiologie. Toxine şi enzime. Structura antigenică. Alte specii de Corynebacterium cu importanţă medicala-generalitati Genul Listeria.Epidemiologie. Profilaxie. Tratament. Profilaxie. Tratament. Patogenie. Listeria monocytogenes Caractere morfologice. Toxine. Caractere biochimice. diagnostic de laborator 44 . Diagnostic de laborator. Tratament. Caractere de cultură. Clostridium difficile – generalitati. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator. Patogenie. Profilaxie. Structura antigenică. Structura antigenică. Toxine şi enzime. Diagnostic de laborator. Clostridium botulinum Epidemiologie. Structura antigenică. Tratament. Epidemiologie. Patogenie. Caractere de cultura. Patogenia antraxului. Caractere de cultura. Tratament. Diagnostic de laborator. Genul Bacillus Bacillus anthracis Caractere morfologice. Toxine şi enzime. toxina. Profilaxie specifica Clostridiile gangrenei gazoase Specii. Epidemiologie. Profilaxie specifica. Caractere de cultura. Alte specii de Bacillus Genul Clostridium Caractere morfologice.

Caractere de cultură şi biochimice. Caractere biochimice. Tratament. Structura antigenică. Mycobacterium leprae . Rezistenta la antibiotice a micibacteriilor. Patogenie Diagnostic de laborator.Bacterii anaerobe nesporulate: Genul Bacteroides. Caractere biochimice. Caractere de cultura şi biochimice. Caractere de cultura. Structura antigenică. Genul Fusobacterium-generalitati Genul Mycobacterium Mycobacterium tuberculosis Caractere morfologice. Profilaxie Genul Borrelia Borrelia recurrentis Caractere morfologice. Caractere de cultura. Profilaxie specifica. Caractere de cultura. Micobacteriile necromogene. Structura antigenică. Particularităţi ale structurii chimice a micobacterilor legate de patogenitate. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Familia Spirochetaceae. Treponema pallidum Caractere morfologice.generalitati Genul Leptospira Caractere morfologice. Imunitate şi hipersensibilitate. Patogenia sifilisului. MDR TB. Alte micobacterii: Micobacteriile fotocromogene. Epidemiologie. Profilaxie. Diagnostic de laborator. Micobacterii cu creştere rapidă. Patogenia tubrculozei. Micobacteriile scotocromogene. Patogenie. Structura antigenică. Tratament. Epidemiologia si patogenia imbolnăvirilor cu micobacterii atipice. Patogenie. Cultivabilitate.generalitati Familia Actinomycetaceae. Caractere biochimice. Genul Treponema. Alte treponeme. Imunitatea in infectia cu Treponema pallidum Epidemiologie. 45 . Tratament. Diagnostic de laborator. Epidemiologie. Genul Nocardia Caractere morfologice. Diagnostic de laborator.

Genul Actinomyces Caractere morfologice. Profilaxie. Tratament. Caractere biochimice. Profilaxie Genul Chlamydia Caractere generale. Profilaxie Borrelia burgdorferi Caractere morfologice. Caractere biochimice. Caractere generale. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator. Profilaxie Familia Rickettsiaceae. Familia Mycoplasmataceae Caractere generale. Localizari. Profilaxie Infectii intraspitalicesti: Definitie. Patogenia febrei recurente. Familia Actinomycetaceae. Epidemiologie. Patogenie Fungi cu importanta medicala – agenti etiologici ai infectiilor localizate/sistemice Candida. Caractere culturale şi biochimice. Patogenia. Aspergillus Caractere morfologice.Epidemiologie. genitale. Caractere morfologice şi structură. Genul Nocardia Caractere morfologice. Acţiunea factorilor fizici şi chimici Structură antigenică. Epidemiologie. limfogranulomatoza veneriană (LGV). Imunitate. Patogenia bolii Lyme. Caractere de cultura. Patogenie. Riscul de infectie. Patogenie: infecţiile oculare. Tratament. Patogenie. Masuri de prevenire NOTA: RESPONSABILITATEA PLANIFICARII SAPTAMANALE SI A INCADRARII IN ORELE ALOCATE REVIN TITULARULUI DE CURS 46 . Bacterii implicate. Tratament. Caractere de cultură şi metabolice. infecţii pulmonare infecţiile la gravide. Caractere morfologice şi culturale Acţiunea factorilor fizici şi chimici. Infecţii urogenitale. Infecţii respiratorii. Mycoplasma la gravide şi la nou-născuţi. Caractere morfologice şi ciclul de dezvoltare Caractere de cultură. Structura antigenică Patogenie. Tipuri de infectii. Caractere de cultura. Epidemiologie. Infecţii la imunodeficienţi. Structură antigenică. Epidemiologie Profilaxie. Epidemiologie. Caractere de cultură. Cryptococcus.

interpretare. Utilizarea reactiilor Ag-Ac in diagnosticul infectiilor bacteriene.. coloratii. tesut subcutanat. Functionarea microscopului optic. Aglutinare directa. clasificare. Prelevate diverse: urina. interpretare. aplicatii. secretii otice. tract digestiv. metoda dilutiilor. Laboratorul de microbiologie – organizare. Metode automate de determinare a sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. Testarea sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. interpretare.Prezentare medii de cultura. Reactii de dubla difuzie. Tipuri de colonii/culturi. recunosterea microscopica a principalelor bacterii implicate in patologia umana. Demonstratii. NEB. Medii de cultura. Coloratia cu albastru de metilen. multitest. Tehnica examenului microscopic al frotiurilor colorate cu albastru de metilen. 47 . Tehnici elementare de lucru in laboratorul de microbiologie Diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene: schema generala. Diagnosticul imunologic. Demonstratii. functii. Imuno. hemsi latexaglutinare. calitative si cantitative. Diagnosticul bacteriologic. tract genital. aplicatii. Masuri de protectie a muncii in laboratorul de microbiologie. Prezentatre echipamente. Elementele descriptive ale frotiurilor realizate din prelevate clinice si culturi bacteriene. coloranti. Controlul sterilizarii. Prelevate din tractul respirator. Determinarea NEI. hemoliza. CMB. frotiuri. Clasificarea mediilor de cultura. Evidentierea carecterelor biochimice pe medii diferentiale. calitative si cantitative. Reactii Ag-Ac de precipitare in gel. inhibarea hem. Determinarea CMI. Tehnici uzuale de insamantare a mediilor de cultura Caractere de cultura ale bacteriilor. Lichidul cefalo-rahidian. coloratia Gram. Diagnosticul molecular al infectiilor bacteriene generalitati. transport si insamantare a principalelor prelevate clinice. Metoda difuzimetrica. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de cultura. Hemocultura. Reactii Ag-Ac de precipitare in mediu lichid.Semestrul I SCOP: cunoasterea tehnicilor de laborator in microbiologie utilizate in diagnosticul infectiilor bacteriene OBIECTIVE SPECIFICE : dobandirea de cunostinte si abilitati pentru lucrul in laborator. oftalmice Examenul microscopic al bacteriilor (1) – preparate proaspete. Gram.si latexaglutinarii. calitative si cantitative. Examenul microscopic al bacteriilor (2) – Coloratii (continuare). Imunodifuzia radiala simpla. Ziehl-Neelsen. co-aglutinare. Cerinte generale. Tehnici de recoltare. dobandirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene la om. E-test. Utilizarea mediilor cromogene. Supravegherea tratamentului cu antibiotice. aplicatii. Reactii antigen-anticorp: generalitati. Demonstratii. piele. Tehnica executiei frotiului din produse patologice si culturi. dispozitive si materiale din laborator. Reactii Ag-Ac de aglutinare. Coloratia Ziehl-Neelsen. biochimice si metabolice.si contraimunoforeza. producere de pigmenti. Metode de sterilizare si dezinfectie.

Radioimunoanaliza. Antigene si seruri imune utilizate in diagnostic.Reactii Ag-Ac de seroneutralizare in vivo si in vitro. imunoglobuline umane specifice. interpretare a reactiilor calitative. utilizari. Reactia de fixare a complementului. Vaccinuri. Toxinotipia toxinei botulinice. cantitative si semicantitative. principiu. Biopreparate utilizate in practica medicala. Teste de imunitate celulara. Demonstratii. Reactii imunoenzimatice (variante). Reactia ASLO. 48 . aplicatii. Reactia Bordet Wassermann. imunomodulatori. Reactii de imunofluorescenta. interpretare. reactii calitative si cantititive. IDR la tuberculina. Demonstratii. seruri imune utilizate in terapie. aplicatii Reactii Ag-Ac care utilizeaza componente marcate.

gonorrhoeae). F. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. interpretare. demonstratii. interpretare Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de streptococi (S. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Yersinia si Pasteurella.coli. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Implicarea in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. Diagnosticul de laborator al infectiilor urinare testarea sensibilitatii la antibiotice in infectiile urinare. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a micobacteriilor. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Haemophilus. Algoritmul de diagnostic. Coprocultura. Testarea sensbilitatii la antibiotice al streptococilor. demonstratii. Implicarea stafilococilor in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. Diagnosticul de laborator al infectiilr produse de bacterii din genurile Pseudomonas. Salmonella. 49 . demonstratii. Streptococcus pneumoniae.Lucrari practice Semestrul al II-lea Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de stafilococi. demonstratii. Utilizarea diagnosticului molecular in diagnosticul tuberculozei. demonstratii.meningitidis. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacterii din genul Corynebacterium. Algoritmul de diagnostic. interpretare. Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genul Mycobacterium. Acinetobacter. Aeromonas.Diagnosticul de laborator in bolile poststreptococice. Testul ELEK.Algoritmul de diagnostic. Streptococcus agalactiae.diagnosticul serologic. demonstrate. demonstratii. interpretare. Plesiomonas. Flavobacterium. streptococi grup C. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : E. Testarea sensibilitatii la antibiotice. demonstratii. interpretare. interpretare Diagnosticul de laboirator al infectiilor produse de Vibrio cholerae. Brucella. Diagnosticul direct. Bordetella. nterococcus). Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de cocii Gram negativi aerobi (N. Diagnosticul /de laborator in febra tifoida.pyogenes. Klebsiella. Algoritmul de diagnostic. Enterobacter. N. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : Shigella. G. Testarea sensbilitatii la antibiotice al stafilococilor. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Proteus. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Campylobacter si Helicobacter.

Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacili Gram pozitivi anaerobi din genul Clostridium. Toxinotipia. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Rickettsia. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de fungi. Algoritmul de diagnostic. infectii sistemice. Algoritmul de diagnostic. Chlamydia si Mycoplasma Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Legionella si de bacterii anaerobe nesporulate. demonstratii. Antifungigrama. demonstratii. Infectiilocalizate. demonstratii. demonstratii. NOTA: TEMATICA SAPTAMANALA A LUCRARILOR PRACTICE ESTE UNITARA IN CADRUL DISCIPLINEI. interpretare. LUCRARILE DE CONTROL OBLIGATORII SE STABILESC DE CATRE TITULARII DE CURS. LA DATA CONVENITA IN COMUN CU STUDENTII. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Treponema. Algoritmul de diagnostic. Leptospira si Borrelia. 50 . Algoritmul de diagnostic.Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genurile Listeria si Bacillus.

Transmiterea informaţiei. Raţionamente. Sisteme expert medicale. Formatarea unui volum de date. Codificări medicale. mausul. Aplicaţii de word processing. 51 . Ftp. Interfeţe grafice cu utilizatorul. Sisteme expert. scanerul. Sisteme de operare. informaţii. tastatura. chenarelor. Archie şi navigarea în World Wide Web. Elemente de teorie a probabilităţilor. schelete. Tipuri de date. Windows 3. coloanelor. Elemente de analiza datelor: clasificare. Calculatoare personale. cămpuri şi înregistrări. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Controlul paginării. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Introducerea şi selectarea datelor. Accesarea gazdelor Internet. Structura unui tabel. Startarea unui calculator personal. analiza factorială şi analiza discriminării. Comenzi DOS principale. cataloage şi fişiere pe discuri. • • • • • • • • • • procesorul. coduri şi teoria lui Shannon. Mesaje. discurile compacte. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows for Workgroups.INFORMATICĂ MEDICALĂ PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre. Educaţie computerizată. imprimantele.) Comunicaţii şi reţele de calculatoare. Realizarea de grafice şi diagrame. Aplicaţie: dosarul pacientului. Tabele şi baze de date. Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. curs 16 ore. Versiuni MS-DOS anterioare versiunii 6. Reţele neuronale. Coduri şi reprezentări ale datelor. paragrafelor. Foi de calcul şi aplicaţii de prelucrare. Documentare computerizată. Aplicaţii: arhivarea. Volume de date. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate. componente. Pregătirea unui document pentru trimitere prin fax. Folosirea tastelor funcţionale în Norton Commander. Utilizarea macrourilor. componente fizice: placa de bază. stilurilor şi machetelor. memoria. monitorul. Ordonarea/indexarea înregistrărilor. Teorema lui Bayes. Crearea unui raport. unităţile de discuri.1 şi resursele sale. Anali-zarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge. elemente de logică vagă. Alte sisteme de operare: UNIX. lucrări practice 56 ore) Curs • Calculatoare şi evoluţia lor. Fundamente ale Inteligenţei Artificiale şi aplicaţii în ştiinţele medicale. Alte programe utilitare. (Notă: Principalele aplicaţii statistice în medicină — exemplu: EpiInfo — sunt incluse în cadrul cursurilor opţionale de Biostatistică. Serviciile Email. Accesul în MEDLINE.

Accesul în MEDLINE. II. Sistemul de operare MS-DOS. Sistemul de operare MS-DOS. tabele. rapoarte şi etichete. Word (versiunea 6) for Windows. Comunicaţii. Comunicaţii. Baze de date. Servicii Internet. Documente hipertext şi pagini Web. Crearea şi modificarea unui tabel de date. Compatibilitate şi cărţi de calcul. Accesorii ale mediului Windows 3. II. Word (versiunea 6) for Windows. Reţele locale.1: Write. I. grafice statistică. III. IV. Informarea şi administrarea cataloagelor. Excel (versiunea 5). II. IV. Machete. Administrarea fişierelor. Baze de date. dischetă. III. Word (versiunea 6) for Windows. Funcţii încastrate şi grafică. III. Inserări. Formatarea. Reprezentări grafice. Comunicaţii. 52 . Word (versiunea 6) for Windows. Macrouri şi şabloane. Utilitarul Norton Commander. monitor. Reorganizarea şi interogarea unei baze de date. II. I. V. Comunicaţii. Excel (versiunea 5). Word (versiunea 6) for Windows. III. II. Baze de date. Extragerea informaţiilor statistice din tabele de date. Noţiuni generale despre sistemul de operare UNIX. Comunicaţii. V. Tastatură. Editarea. IV.1: Cardfile. Baze de date. Formule şi operaţii de copiere. I. Baze de date.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Familiarizarea cu calculatorul personal. Secţiuni şi tabulatoare. IV. Excel (versiunea 5). I. Multimedia. V. I. Accesorii ale mediului Windows 3. Excel (versiunea 5). Ordonări ale înregistrărilor.

descoperiri. Anatomie – sistemul nervos central – organele de simţ Fiziologie – aparatul cardio-vascular – aparatul digestiv – fiziologia sistemului nervos Histologie – ţesuturi – organe şi sisteme Microbiologie – coci patogeni – imunitate Biologie şi genetică – autoorganizare – adaptabilitate – sisteme genetice normale – modalităţi de transmitere ereditară a caracterelor Propedeutică – proteza Chimie organică – compuşi organici – hidrocarburi 53 . iniţiative româneşti. lucrări practice 128 ore) • Terminologia medicală: • Anatomie • • • • • • • • • • • • • – osteologie – miologie – viscere Biochimie Biofizică Propedeutică Chimie anorganică Botanică farmaceutică Lecţii de limbă. adaptate la specificul medi-cinei şi farmaciei: personalităţi reprezentative. cultură şi civilizaţie românească.LIMBI MODERNE PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ (4 semestre.

The Human Body Unit 2 Description: cell tissues. systems Unit 3 Position : Organs (heart. "BMJ". bones. the Tenses Sentence structure in a scientific text. Polite Requests Unit 2 Examination of the Patient Unit 3 Case histories Unit 4 Diseases Unit 5 Reading Scientific Papers Unit 6 Sugery and Causuality Unit 7 Recent Medical Articles Grammar: The Verb. înţelegere a vorbirii (ascultarea unor texte diferite: cursuri. respiration. "JAMA") Grammar and structures: The Noun. prezentări de caz. Doctor and Patient. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Unit 1 The Hippocratic oath. Synthetic structures. prezentarea unor teme de la conferinţe) 54 . vorbit (exprimarea fluentă şi coerentă mai ales prin eliminarea redundanţelor). metabolism. the Adjective Text organization Presentation skills Predarea limbii engleze se face pe baza celor 4 nivele ale limbii: citit (citire rapidă pentru identificarea şi selectarea ideilor principale). digestion. Paragraf writing Unit 1 Bedside Manner. scris (redactarea unui rezumat / articol coerent şi logic).PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ENGLEZĂ (4 semestre. muscule movement unit 5 Biochemistry and Biophysics Unit 6 Genetics Unit 7 Recent Medical Articles (from "The Lancet". dialog doctorpacient. the Article. lungs) Unit 4 Functions: Heartbeat.

îngrijirea dinţilor) ⇒ Propedeutică ⇒ Tehnică dentară – Pentru farmacie ⇒ Botanică (componentele medicinale. viruşi) – Histologie (celula şi funcţiile sale) • Probleme specifice specializării – Pentru medicină generală ⇒ Semiologia unor boli cu mare frecvenţă în perioada actuală ⇒ Medicina preventivă ale principalelor maladii ⇒ Patologie (generalităţi) – Pentru pediatrie ⇒ Boli specifice copilăriei ⇒ Îngrijirea copilului sănătos ⇒ Etica medicală în domeniul pediatriei – Pentru stomatologie ⇒ Anatomia şi patologia dentară (boli ale dinţilor. boli genetice. aparatul uro-genital. aparatul cardio-vascular. microbi. apărarea organismului uman) – Micriobiologie (probleme generale.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA FRANCEZĂ (4 semestre. tratament. lucrări practice 128 ore) • Cultură generală şi educaţie medicală – Biografii ale unor savanţi de renume. dezvoltarea chimiei româneşti) – Biofizică (optică. izomerii. utilizarea acestora în prevenirea şi tratarea bolilor) 55 . aparatul digestiv) – Biochimie (vitaminele. mecanică) – Fiziologie (codul genetic. importanţi pentru medicină – Texte literare cu profil medical – Texte de informare generală medicală • Probleme specifice profilului medical – Anatomie (aparatul locomotor.

topica – Verbele modale • Tratarea aprofundată a problemelor gramaticale specifice limbajului de specia-litate german: – Diateza pasivă (în special infinitivul pasiv) – Atributul dezvoltat – Propoziţia relativă – Propoziţia condiţională camuflată – Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) – Condiţionalul (Konjunktiv I) 56 . discutarea şi aplicarea acestora pe taxe medicale. in der Sprechstunde Die Medikamente Das Bult Robert Koch Die Kinderheilkunde Die Hausapotheke Physik und Chemie Die Zahnheilkunde Pharmakologie und pharmazeutische Industrie Vitamine Bronchialasthma Aus meinem Leben (Schliemann) Verlauf einiger Infektionskrankheiten Augenheilkunde Vom Umgang mit Kindern uns ihren Müttern Die Ärztliche Untersuchung Auf der Krankenstation Recapitulare şi aprofundare a problemelor gramaticale. exerciţii. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • Beim Artz. – Declinarea substantivului. formarea perfectului. a adjectivului – Verbe cu particula separabilă.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA GERMANĂ (4 semestre. pasivul (de mare impor-tanţă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) – Propoziţia secundară. a pronumelui personal.

8 8 9 2 2 2 1 2 2 32 32 33 57 . Dezvoltarea calităţilor fizice. alergarea. . I. Sem.aruncări.forme de săritură. I Sem. sportive TOTAL 32 2 2 4 4 8 3 2 3 5 8 2 2 2 5 9 ANUL II Sem. pregătire tactică). Învăţarea şi perfecţionarea 8 elementelor tehnice 5. Aplicarea tehnicii în condiţii de solicitare maximă creată de cadrul competiţional (pentru sporturile de echipă. Pregătire teoretică: noţiuni teoretice referitoare la exerciţiul fizic şi condiţia fizică. lucrări practice 128 ore) ANUL I – două semestre. 3 2. 8 6. 64 ore lucrări practice CONŢINUTUL PROGRAMELOR EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT NR.II II 1. Ţinuta corectă. 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre. DE ORE ANUL I Sem. noţiuni de regulament – arbitraj. exerciţii de compensare şi refacere 2 3. Probe de control.de bază şi 4 .EDUCAŢIE FIZICĂ PROGRAMA ANALITICĂ (4 semestre. teste de verificare a 1 pregătirii fizice. 2 7.Deprinderi motrice de bază: mersul.specifice ramurii de sport 4 4. componente dominante în pregătirea profesională a viitorului medic.

EVALUARE Precizăm că aprecierea studenţilor se face cu note în semestrele II şi IV. 4) Examen teoretic oral din noţiunile predate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică şi sport. Deoarece procesul de învăţământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplină îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcţie de condiţiile materiale. obiectivele generale propuse spre realizare au elemente comune ce sunt însă tratate diferenţiat în funcţie de specificul sportului respectiv şi anul de studii. Deşi conţinutul lecţiilor diferă de la o ramură sportivă la alta. 40%. centura abdominală. 2) 2 teste de verificare a pregătirii sportive bazate pe autodepăşire ………………aprox. Pentru realizarea refacerii şi recuperării medicale a studenţilor din echipele reprezentative a U.B. în cadrul Catedrei de Educaţie Fizică şi Sport s-a înfiinţat. cu recomandarea „Cultură Fizică Medicală”.CONŢINUTUL LECŢIILOR PRACTICE Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecţii practice săptămânale de 120 min. expunerea unor noţiuni teoretice şi evaluarea studenţilor . şi a celor din anul I şi II. începând cu anul 2006 – 2007. În volumul de timp efectuat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive. după un sistem complex de punctaj ce include : 1) 3 teste de pregătire fizică generală pentru braţe. conform următorului grafic de programare prezentat mai sus. 50%.F. în anii I şi II. disciplina de Cultură Fizică Medicală condusă de un cadru didactic cu specializarea Fiziokinetoterapie. detentă şi îndemânare…………………………. 10%.M. 58 . opţiunile studenţilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. 3) Îndeplinirea cerinţelor de participare la competiţii şi frecvenţă aprox. pe parcursul a patru semestre. Anexăm sistemul de evaluare a studenţilor în extenso.aprox. care sunt scutiţi medical.

Necesitatea abordării cercetării de marketing 3.2.2. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 4. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 4.1. Tipuri de pieţe.3 Planificarea si controlul activităţii de marketing în serviciile de sănătate 3.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA CURSURILOR DE MARKETING SI TEHNOLOGIE MEDICALA 1. 3. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 5.3. Conceptul de marketing. CERCETAREA DE MARKETING ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE 3. definirea noţiunii de marketing al sistemului de sănătate 1.4. Marketingul serviciului de sănătate. Conceptul de serviciu. 4.2.1.2. PIAŢA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 3.1. abordări în definirea serviciilor. Definirea serviciului de sănătate.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . clasificări 2. Elementele operaţionale ale marketingului sistemului de sănătate 2. Evoluţii conceptuale 1. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII – PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE 2. 2. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 4. Definire.3.1. Obiectivele cercetării de marketing 59 . PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 4. Structura pietei serviciilor de sănătate 3. Particularitatile pe piata serviciilor de sanatate.2.1..3. MARKETINGUL SISTEMELOR DE SĂNĂTATE 1.

Locul distribuţiei în mixul de marketing 7.2. Publicitatea – decizii importante 9.2. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 5. Mixul de promovare 8.1. Funcţiile cercetării de marketing 5.ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU DERMATOLOGIE. MARKETINGUL SOCIAL 8. Reclama 8. ORL SI OFTALMOLOGIE 60 . PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 5. COMUNICAREA ÎN MARKETINGUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 6. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 5.1.2. Canalele de distribuţie 8. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 5. Obiectivele comunicării 7. Definirea procesului de comunicare 6.1. Etapele realizării unei comunicări eficiente 6.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA DE IMAGISTICA 12.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU EXPORARI FUNCTIONALE 10.2. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 13. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANALIZE MEDICALE 11.3.4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 7.3.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU CHIRURGIE 14. Conţinutul şi rolul distribuţiei 7. PROMOVAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE.1. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 6. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ELECTROKINETOTERAPIE 15.

V.Udrea.Purcarea. V.Purcarea-Lasers and their applications-Ed.2008 61 . ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA SPECIALE FOLOSITE IN MEDICINA. M.Purcarea-Inregistrari magnetice digitale-Editura Universitara “ Carol Davila”.Th.Manea-Aparatura pentru radiologie si imagistica medicala-Ed.2003 5.Mediamira. 2007 7.Universitara “Carol Davila”.M.Ratiu-Marketingul serviciilor de ingrijire a sanatatii-Editura Universitara “Carol Davila”. Th.V. V. 2007 2.P.Tehnologie si aparatura medicala.Purcarea.16. 2000 3.Ratiu-Marketingul serviciilor-Editura ProUniversitaria.Purcarea. 2006 4.F. Bibliografie 1.M.Ed.Purcarea-Marketing strategic-Editura Millenium.Universitara“Carol Davila’2008 6.Popa.

.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA LUCRARILOR PRACTICE 1. 6. 8. 7. Laserii si robotii in practica medicala. Strategii de ajustare a preţului. Informaţiile de marketing în cercetarea pieţei serviciilor de sănătate. 5. Tehnologii si aparatura de imagistica medicala. Obiectivele marketingului sistemului de sănătate.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Estimarea cererii pieţei serviciilor de sănătate 4. Rezultatele aşteptate în procesul comunicării. Funcţiile si rolul marketingului 2. Organizarea activităţii de marketing şi alocarea resurselor în serviciile de sănătate 3. Aplicarea metodelor de promovare a serviciilor de sanatate-proiect de minigrup. Canalele de distributie pe piata serviciilor de sanatate. Strategii de stabilire a preţului. Platforma „George Emil Palade”-proiect de minigrup 62 ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful