MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Editura Universitară “Carol Davila “ Bucureşti 2007-2008 2008-2009

1

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

ADEVERINŢĂ
Cetăţean _______________________________________________________ din ____________________________________________________________ În perioada ___________________________ , a urmat şi absolvit ________ ani de studiu în profilul medicină, specialitatea medicină, conform planului de învăţământ şi programei analitice anexate.

3

4 .

5 5 - 7. credite No of credits Sem I Sem II Anul I (anul universitar 2007/2008) / 1 Year (academic year 2007/2008) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 5 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biofizică / Biophysics Biochimie / Biochemistry Genetică / Genetics Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology 64C 32C 96C 32C 48C 192L 48L 96L 48L 32L 32L 24L 64S 64L 60L 7. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ Nr.5 2 - 5.MINISTERUL EDUCAŢIEI. Denumirea disciplinei Name of the discipline rst C Total ore/ No. L. crt. hours S.5 11 11 7 3 4 4 3 2 2 2 2 Discipline opţionale / Optional subjects 5 .5 5 11 5 5 3 4 4 3 6 Fiziologie / Physiology 48C 7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 8 Limbă engleză / English language 9 Educaţie fizică / Physical education 10 Activitate practică / Summer practice Anul II (anul universitar 2008/2009) / 2nd Year (academic year 2001/2002) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology Fiziologie / Physiology Bacteriologie / Microbiology Informatică medicală / Medical informatics Stiintele comportamentului uman/ Limbă engleză / English language Educaţie fizică / Physical education Activitate practică / Summer practice Neuroştiinţe / Neuroscience Medicină celulară şi moleculară / Cell and molecular medicine Biostatistică / Biostatistics Pedagogie / Pedagogy 65C 96C 96C 64C 16C 16C 14C 7C 4C 10C 128L 96L 96L 64L 32L 16L 64L 64L 60L 7L 10L 4L 5. P Nr.

Poligonul de susţinere. Drenajul venos al glandei mamare. • • • • • 6 . Sarcina gemelară şi multiplă. Istoric. Anexe embrionare (placenta. Axila. centrul de greutate. Dezvoltarea membrelor. Peretele anterolateral al abdomenului. Foliculul ovarian primar. Topografia grupelor ganglionare axilare. Ciclul ovarian cu ciclu folicular şi ovogenetic. Generalităţi de artrologie. Vascularizaţia glandei mamare. Articulaţii costovertebrale şi sternocostale Articulaţiile membrului superior. vezicula amniotică. Însămânţarea. Derivatele foiţelor embrionare. Decidualizarea mucoasei uterine Evoluţia în săptămâna a II-a Evoluţia în săptămâna a III-a Evoluţia în săptămâna VII – VIII. Tipuri de reproducere. Nidaţia. Obiectul anatomiei. Conducerea mişcărilor în articulaţii. Spermiogeneza. Secţiunea anatomică şi fiziologică.I. alantoida). Reproducerea. (atric. Spermatogeneza. Gastrulaţia. Articulaţiile membrului inferior. Structura glandei mamare. Ciclul endometrial.ANATOMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 4 semestre (curs 128 ore. Regiunea poplitee. Segmentarea oului. Diviziuni de maturaţie. Stratigrafia regiunii mamare. vezicula vitelină. sinoviale). N. Ovogeneza. Caracteristicile generale ale gameţilor. Căile de drenaj limfatic. Articulaţiile coloanei vertebrale. Regiuni topografice. cartilaginoase. Clasificarea funcţională a articulaţiilor. Ovulaţia. Forţele care acţionează asupra corpului uman. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul.fibroase. Trigonul femural. Lacuna musculară şi vasculară. Pârgii osoase. Clasificarea articulaţiilor. Articulaţiile trunchiului. Canalul carpian. Spermia (noţiuni generale de structură şi funcţie). secundar. matur.2 ore/săptămână • • • • • • • • • • • Introducere. Etapele embriogenezei. lucrări practice 320 ore) CURSURI ANUL I Semestrul I – curs . Axul mişcării. Fecundaţia. Limfaticele sânului. Canalul inghinal. Celulele germinale primordiale Meioza. Anatomie radiologică şi secţională. Neurulaţia. cordonul ombilical. Palma. Regiunea anterioară a cotului.

Dezvoltarea aparatului digestiv. Pronefros. Anomalii. ANUL II • Semestrul I – curs 2 ore/săptămână Formarea cavităţilor seroase ale trunchiului. Dezvoltarea hipofizei. Proenteron.Ligamente. Dezvoltarea sistemului arterial al capului şi gâtului.curs 2 ore / săptămână • Craniul – neuro şi viscerocraniul – arhitectura funcţională a craniului. • Regiunea brahială. Structura generală a tubului digestiv. Anastomoze portocave viscerale şi parietale. Malformaţii. Malformaţii.Semestrul II . Dezvoltarea căilor urinare. Forţe de masticaţie. metanefros. Pungi brahiale. Dezvoltarea ficatului şi a sistemului port. • Inervaţia cordului. Dezvoltarea aparatului genital feminin. Ectomezenhim. Structura şi rolul seroaselor. Dinţi .Derivate. Dezvoltarea pancreasului. Anomalii în dezvoltare. Anomalii.Omentul mare şi mic. Articularea şi oculzia dinţilor. • Aparatul masticator . Dezvoltarea aparatului genital masculin. Dentiţia definitvă. Malformaţii. Dezvoltarea ovarului şi a căilor genitale. • Anatomia tpografică a viscerelor toracice.Mezouri.Etapa indiferentă. Structură. • Dezvoltarea cordului. Microcirculaţie. Dezvoltarea testiculului şi a căilor genitale masculine. Vena portă.parte pasivă. Metenteron. Funcţiile peritoneului. • Faringele • Laringele • Dezvoltarea aparatului respirator. Periodonţiu. Mezenteron. Dezvoltarea aparatului urinar. • Regiuni topografice ale capului şi gâtului. Dezvoltarea organelor genitale externe. Anomalii • Articulaţia temporo/mandibulară (alcătuire. Structura şi funcţia muşchilor masticatori. Septarea cloacei. Numerotarea dinţilor. Anatomie secţională • Anatomie radiologică şi secţională. Dezvoltarea ţesutului nodal. biomecanică). puncte antropometrice craniene. Arcuri branhiale. • • • • • • • • 7 . anomalii. Structura dinţilor. Dezvoltarea limbii. Ansa ombilicală. Formarea diafragmei.caractere generale. Peritoneul. Tesut nodal. Dezvoltarea organelor genitale externe. mezonefros. derivate. Fascii de coalescenţă. • Vascularizaţia cordului. Anomalii. Dentiţia deciduală. • Dezvoltarea craniului • Dezvoltarea feţei. Etapa indiferentă.

vertebrele cervicale. sensibilitatea proprioceptivă. funcţii. • Calea gustativă.extero (încapsulaţi. sensibilitatea de la nivelul capului şi gâtului. • Hipotalamusul. Anatomie radiologică.ruşinos intern. coastele. N. aplicaţii clinice. interoceptivă. arii corticale receptoare. • Structura retinei: calea vizuală. lombare. repere anatomice pentru puncţia rahidiană. numărarea coastelor pe viu. • Sistemul limbic. somnul. Anatomie radiologică şi secţională. Sternul. Anatomia pe viu a peretelui toracic: linii de orientare reliefuri osoase şi musculare.sensibilitatea exteroceptivă. vertebre de tranziţie. toracice. scapulă. Semestrul II – curs 2 ore/săptămână • Receptori. Anatomie radiologică. • Emisferele cerebrale: structura scoarţei cito. Vertebre particulare.angio. Lichidul cefalorahidian: formare. Toracele osos. arii vegetative. humerus. extralemniscal). • Diencefalul: alcătuire generală. dominanta emisferică. • Căi ascendente: clasificare (sistem lemniscal. conexiuni. Coloana vertebrală în ansamblu. aplicaţii clinice. LUCRĂRI PRACTICE ANUL I Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Axe şi planuri de orientare ale corpului.• • • • • Spaţiul retroperitoneal – subperitoneal + preperitoneal. clasificarea fibrelor nervoase. Vertebrele: vertebra tip. 8 . Sindroame vasculare. rădăcina dorsală a nervului spinal. extrapiramidale). neîncapsulaţi). • Anatomie radiologică şi secţională. Artera iliacă internă. Plexuri vegetative abdomino-pelvine. Sacrul şi coccisul. durerea. Claviculă. vestibulară.arhitectonică. proprioceptori.mielo. Anatomie pe viu: numărarea vertebrelor. • Arii corticale motorii: căi descendente (piramidale. • Vascularizaţia encefalului. • Cerebelul: structură. auditivă. Regiuni topografice perineale – aplicaţii practice. talamusul. • Arii de asociaţie. • Formaţia reticulată. clasificare .

intercostali. vase.muşchi.dinţaţi posteriori. COLOCVIU – osteologie. scheletul mâinii. Disecţia canalului inghinal . Disecţia ramurilor plexului brahial. m. inervaţie. Tibie. Disecţia regiunii posterioare a antebraţului şi a mâinii . Lacuna musculară şi vascularădelimitare. Anatomie pe viu. nervi. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului superior. şanţuri. limfonodulii axilari. Mm. Secţiuni topografice la nivelul membrului superior. teaca m. humero-birondo-tricipital.profunzi ai cefei.axilară. vase.pectoral mare. m. vascularizaţie. topografia spaţiului intercostal. Formarea plexului brahial. A. trapez. Venele superficiale ale membrului superior. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. Disecţia axilei.mm.Radius. m. Noţiuni elementare de disecţie. humero-rondo-tricipital: delimitare. mm. m. Disecţia muşchilor migraţi ai spatelui şi ai cefei – m. Anatomie pe viu: repere anatomice pentru anestezia n. Vase. Disecţia regiunii posterioare a braţului – muşchi. drenajul limfatic al glandei mamare. Mm. Regiunile topografice ale palmei. nervi.conţinutul canalului la bărbat şi la femeie. Disecţia muşchilor autohtoni ai spatelui. vase şi nervi. Anatomie pe viu. Anatomie pe viu.eminenţei hipotenare. punctele slabe ale peretelui posterior: trigonul Petit. Canalul carpian: delimitare şi conţinut. pentagonul Krause.pereţii şi orificiile canalului inghinal. mm. Repere anatomice pentru puncţia intercostală. nervi. Anatomie pe viu. nervi.laţi ai abdomenului.regiunii mijlocii a palmei. Disecţia peretelui antero-lateral al toracelui – m. mm. mm. Regiunea mamară: structura glandei mamare. Femurul. Anatomie pe viu. mănunchiuri vasculo-nervoase secundare. pelvisul osos.subclavicular. Teci sinoviale digitocarpiene. Anatomie pe viu. vase. Disecţia regiunii antero-laterale a antebraţului . nervi. Disecţia axilei. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului inferior. Pereţii axilei. Disecţia regiunii nucale. Schema lui Braus. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. COLOCVIU – membrul superior Disecţia peretelui antero-lateral al abdomenului . mm.Arnold. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal.muşchi. Disecţia regiunii anterioare a braţului . 9 . Disecţia regiunii scapulare – muşchi. vase. Coxal.drept abdominal. m. serratus anterior. Conţinutul axilei: mănunchiul vasculo-nervos principal. nervi. eminenţei tenare. Formarea şi ramurile plexului lombar. latissimus dorsii. ulnă.muşchi. scheletul piciorului. levator scapulae. Spaţiile birondotricipital. Disecţia palmei. conţinut. conţinut.pectoral mic. vase şi nervi. .romboizi. patela. vase. Anatomie pe viu: pelvimetrie internă şi externă. tetragonul Grynfelt. fibula. Anatomie pe viu. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund.

a. comunicări.infrahioidieni. rr.prevertebrali. Endobaza.Disecţia regiunii antero-mediale a coapsei.sternocleidomastoidian. • Disecţia regiunii supraclaviculare: v.jugulare externe. Disecţia mm. Trigonul femural. Trigonul omo-clavicular.femurală. • Disecţia trunchiului tireo-cervical.linguale.Lama superficială a fasciei cervicale. Disecţia regiunii fesiere .laringeu recurent.safenă mică. Disecţia regiunii posterioare a coapsei .suprahioidieni. Anatomie pe viu. carotide externe în trigonul carotic.scaleni. Disecţia v. Fosa temporală: delimitare.şi viscerocraniului • Exobaza.supraclaviculare ale plexului brahial. Trigonul omo-trapezian. Disecţia regiunii antero-laterale a gambei . Canalul calcaneean: delimitare. A. N. trigonul submandibular. topografie. A.Disecţia mm. Fosa pterigo-palatină: delimitare. Fosa infratemporală: delimitare. Disecţia glandei tiroide. conţinut.subclavii. Disecţia regiunii dorsale a piciorului.delimitare. Limfonodulii inghinali superficiali şi profunzi. nervi. trigonul Beclard. trigonul Pirogoff. Esofagul cervical. disecţia ramurilor superficiale ale acestuia. vase.suprascapulară. Disecţia v. a. Anatomie pe viu. N. conţinut. V. Trunchiul costo-cervical.delimitare.delimitare. Disecţia a. conţinut.supraclaviculari. conţinut.safenă mare. Disecţia simpaticului cervical. vase.toracică internă. Disecţia muşchiului platisima.şi infrapiriform .faringiană ascendentă. v. Formarea plexului sacral. disecţia rr. • Traheea cervicală. nervi. conţinut. nervi. Anatomie pe viu.muşchi. conţinut.frenic. vase.vertebrală. Disecţia regiunii posterioare a gambei. conţinut. 10 . N. conţinut Disecţia regiunii plantare . Canalul adductorilor.hipoglos. comunicări. Formarea plexului cervical.muşchi. Mm.ischiadic.tiroidiene inferioare şi a n. comunicări. vase. nervi. Disecţia mm. Oasele neuro. Spaţiul supra. • Norma lateralis. vase. V.laringeu superior.muşchi. • Norma frontalis. Disecţia mănunchiului vasculo-nervos al gâtului. COLOCVIU RECAPITULATIV Anatomie radiologică şi secţională Semestrul II – 2 lucrări a 3 ore = 6 / săptămână • Craniul: prezentare generală.muşchi. • Lama mijlocie a fasciei cervicale. N. Orbita: delimitare. Disecţia a.femurală. şi a. Disecţia m. Fosele nazale: delimitare. Disecţia regiunii poplitee -topografie. • Disecţia a. • COLOCVIU CRANIU • Regiunile topografice ale gâtului. Secţiuni topografice la nivelul membrului inferior. Glandele paratiroide.tiroidiene superioare şi a n. Disecţia a. Disecţia ansei hipoglosului. comunicări. comunicări. Disecţia a.profunde ale plexului cervical. ggl.suprascapulare. Teaca vaselor femurale.muşchi. accesor.

carotide externe şi a ramurilor sale în loja parotidiană. N. ligamentul pleural. proiecţia sinusurilor pleurale la peretele toracic. Structura pulmonului. • Secţiuni topografice prin torace. raporturi. teritoriu de distribuţie.glosofaringian. Ramurile crosei aortice.occipitală. Timusul. A.mandibular: constituţie neuronală. raporturi. • Disecţia mm. studiul reflexiei pericardului seros. Simpaticul toracic. Disecţia pleurei. Disecţia elementelor spaţiului intercostal. • Disecţia mediastinului superior. N.buccinator. • N. Vasele temporale superficiale şi n. • Regiunile topografice ale feţei.Facial. m.v.bucal. muşchilor. ramuri. N. configuraţie externă.coarda timpanului.alveolară inferioară. laringelui.Disecţia glandei parotide. aria matităţii cardiace absolute. Proiecţia orificiilor cordului. • Limitele toracelui şi ale cavităţii toracice. teritoriu de distribuţie. raporturi. • Disecţia mediastinului mijlociu.superficiale ale n. • Pleura.oftalmic: constituţie neuronală. Disecţia a.mimicii. teritoriu de distribuţie.auriculară posterioară. Structura peretelui toracic. Aorta toracică. domul pleural. Traheea toracică. disecţia n. disecţia a. raporturi. şi n.azygos. Fosele nazale. Vascularizaţia şi inervaţia cordului.alveolar inferior şi a n. N.carotidă internă. aria matităţii cardiace relative.vagi în torace. Proiecţia cordului şi a pericardului la peretele toracic.auriculo-temporal.maxilare. Ggl. A.frenic în torace. pericardul fibros şi pericardul seros. • Cord. Anatomie pe viu: proiecţia pulmonului la peretele toracic. ramuri. trunchiul pulmonarelor.brahiocefalice. Mediastinul: subîmpărţire. Vascularizaţia şi inervaţia foselor nazale. • Regiunile pleuro-pulmonare. Împărţirea cavităţii toracice.lingual. disecţia rr. scheletul fibros al inimii. a. ramuri. proiecţia recesurilor pleurale pe peretele toracic. conţinut.faciale. Disecţia spaţiului laterofaringian • N. Proiecţia cordului la coloana vertebrală.vag. Disecţia a. secţionarea mandibulei.Disecţia cordului: cavităţile inimii.masticatori şi a mănunchiului vasculo-nervos maseterin. • Disecţia vaselor mari de la baza inimii.trigemen: constituţie neuronală.facial. vaselor şi nervilor capului şi gâtului. Nn. V. • Disecţia mediastinului posterior. V. • Sistemul excitoconductor. Disecţia a. Disecţia ggl.jugulară internă. N. Focare de auscultaţie.palatin.cervical superior. Ductul toracic. raporturi. Secţiuni longitudinale şi transversale pentru studiul endofaringelui. teritoriu de distribuţie • N. • Vascularizaţia şi inervaţia pulmonului. Disecţia n. ramuri. • 11 . Disecţia mm. A. • COLOCVIU – Cap şi gât. Secţionarea arcadei zigomatice.maxilar: constituţie neuronală. Anatomie radiologică. şi v. Sistemul vv. venele cave.pterigo. Esofagul toracic. • Disecţia pulmonului şi a elementelor pediculului pulmonar.

limfatice. inervaţie. inervaţie Anatomie pe viu: proiecţia pancreasului. D3 şi a unghiului duodeno-jejunal la peretele abdominal. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. spaţiul semilunar Traube. raporturi. a marii şi micii curburi. vascularizaţie. vascularizaţie. vascularizaţie. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. Anatomie pe viu: proiecţia splinei. limfatice. Pancreasul: descriere. structură. Anatomie pe viu: proiecţia cardiei şi a pilorului. structură. Limitele abdomenului.mezouri. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. Ligamentele stomacului. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. inervaţie. raporturi. Căile biliare: descriere. proiecţia ombilicului. regiuni anatomo-topografice ale abdomenului. ligamente. vascularizaţie. raporturi. punctul cistic. inervaţie. raporturi. spaţiile supra. vascularizaţie. foramen bursae omentale şi foramen epiploicum (Winslow). limfatice. Esofagul abdominal: structură. teaca m. inervaţie. Structură. 12 . Segmentaţia splinei. D2. diafragma: structură. inervaţie. structură. raporturi. canalul inghinal. trigonul Labbé.• • COLOCVIU RECAPITULATIV – TORACE Anatomie radiologică şi secţională. Anatomie pe viu: proiecţia căilor biliare. structură. Regiunea celiacă: Disecţia trunchiului celiac şi a ramurilor sale. Excursii peritoneale în plan sagital şi în plan transversal. Splina: descriere. şanţuri. structură. Anatomie radiologică. Disecţia pediculului hepatic. raporturi. vascularizaţie. raporturi. Anatomie radiologică. Ligamentele ficatului. Cavitatea peritoneală: împărţire. zona pancreatico-coledociană Chauffard. Anatomie pe viu: proiecţia ficatului la peretele abdomino-toracic. plexul celiac. limfatice. limfatice. Anatomie radiologică. Proiecţia hiatusurilor şi a cupolelor diafragmatice. Proiecţia feţei anterioare. Căi de acces în bursa omentală. vascularizaţie. omentul mare şi mic. Proiecţia papilei duodenale mari. Peritoneul: împărţire. M. structură. hiatusuri. Anatomie pe viu: proiecţia D1. drept abdominal. Formaţiuni peritoneale . Bursa omentală: studiul bursei omentale şi a prelungirilor ei. Stomacul: descriere. vascularizaţie. limfatice. Ficatul: descriere. spaţiile mezenterico-colice. vascularizaţie. Fosetele duodenale.şi inframezocolic. inervaţie. inervaţie. ANUL II Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Peretele abdominal: structură. firidele parieto-colice. Ligamentele splinei. inervaţie. Segmentaţia ficatului. Duodenul: descriere .

vascularizaţie. Glandele suprarenale: structură. vascularizaţie. limfatice. Anatomie radiologică.vascularizaţie. inervaţie. structură. a unghiului ileo-cecal şi a mezenterului. Tuba uterină: descriere. ramuri. Anatomie radiologică. raporturi. limfatice. Ligamentele ovarului. structură. flexura hepatică. Vulva: descriere. Căile spermatice: descriere. raporturi. limfatice. inervaţie. Anatomie radiologică. structură. Disecţia v. limfatice. raporturi. limfatice.Anatomie pe viu: proiecţia cecului şi a apendicelui. Disecţia ureterului. Anatomie pe viu: proiecţia uterului gravid la peretele abdominal. raporturi. raporturi . vascularizaţie. limfatice. Vezica urinară: descriere. plexul mezenteric inferior. structură. traiect. Ovarul: descriere. raporturi. 13 . inervaţie. Spaţiul retroperitoneal: delimitare. inervaţie. colon descendent. Rectul : structură. raporturi. structură. Fosetele cecale.mezenterice inferioare. raporturi. raporturi. raporturi. Anatomie radiologică. Disecţie. vascularizaţie. A. Cecul şi apendicele vermiform: descriere. vascularizaţie. limfatice. vascularizaţie. limfatice. flexura splenică. raporturi. vascularizaţie. a bazinetului şi a pediculului renal. Aorta abdominală: traiect. vascularizaţie. limfatice. Disecţia pediculului renal. structură. disecţie. V. sigmoid: structură. Disecţia arterei mezenterice superioare şi a ramurilor sale. Disecţie. inervaţie. A. colon transvers. limfatice. Rinichiul: descriere. Uretra masculină şi feminină: structură. inervaţie. Testiculul: descriere. Funiculul spermatic: alcătuire. raporturi. Anatomie pe viu: proiecţia rinichiului.iliacă externă: traiect. structură. Disecţia arterei mezenterice inferioare şi a ramurilor sale. structură. inervaţie. Fosetele ovariene.iliacă internă: traiect. structură. conţinut. structură. Mezenterul: descriere. raporturi. Anatomie pe viu: proiecţia anselor jejunoileale. disecţia venei mezenterice superioare. Ureterul: descriere. vascularizaţie.colon ascendent. Anatomie pe viu: proiecţia ureterului. Mezocolonul transvers. inervaţie. subîmpărţire. raporturi. Mijloace de susţinere şi suspensie. împărţire.Intestinul mezenterial: descriere. limfatice. ramuri. limfatice. limfatice. vascularizaţie. vascularizaţie. limfatice. raporturi.cavă inferioară: formare. Plexurile nervoase abdomino-pelvine: plexul mezenteric superior. Anatomie radiologică Colonul: descriere. raporturi. raporturi. vascularizaţie. plexul hipogastric. inervaţie. Pelvimetrie externă şi internă. raporturi. puncte dureroase apendiculare. inervaţie. Anatomie radiologică. inervaţie. puncte dureroase ureterale. Vagina: descriere. raporturi. COLOCVIU – etajul inframezocolic şi spaţiul retroperitoneal. limfatice. Anatomie radiologică. structură. inervaţie. Segmentaţia rinichiului. raporturi. ramuri. vascularizaţie. inervaţie. vascularizaţie. Disecţia scrotului. vascularizaţie. inervaţie. inervaţie. Anatomie pe viu: proiecţia segmentelor şi flexurilor colice. inervaţie. Uterul: descriere.

fascii. Subtalamusul. Arcul reflex medular. limfatice. Studiul bulbului rahidian pe secţiuni. vascularizaţie. vase. Perineul posterior. Corpul calos. Substanţa albă a trunchiului cerebral. Originile aparente ale nervilor cranieni. limfatice. Vascularizaţia encefalului. Configuraţia externă a cerebelului. Hipofiza: structură. COLOCVIU –Măduva spinării. Grupele nucleare în coarnele medulare posterioare. medială şi bazală. ventriculul III. Substanţa albă şi cenuşie a cerebelului. Studiul punţii şi mezencefalului pe secţiuni. Substanţa albă a emisferelor cerebrale. raporturi. Nervul spinal. vascularizaţie. Nucleii bazali. Capsula albă internă. nervi. subîmpărţire. vase. lobulaţia vermisului şi a emisferelor cerebeloase. inervaţie. Perineul anterior la bărbat. Hipofiza: structură. inervaţie. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni transversale. spaţiul perineal profund. Ventriculii laterali: circulaţia LCR. nervi.laterală. Anatomie radiologică şi secţională • • • • • • • • • • • • • • • • Semestrul II – 1 lucrare a 2 ore = 2 ore / săptămână Configuraţia externă a măduvei spinării. Meningele cerebrale. Şanţuri. comunicările ventriculului IV. sinusurile durei mater. Reflexe vegetative medulare. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni frontale. Spaţiile perineale: spaţiul perineal superficial. Configuraţia externă a diencefalului. conexiuni Configuraţia externă a diencefalului. Diafragma urogenitală: muşchi. vascularizaţie. comisurile albe anterioară şi posterioară. structură. epitalamusul. Structura substanţei cenuşii a măduvei spinării.Vezicula seminală: structură. laminaţia măduvei. Studiul măduvei spinării pe secţiuni. COLOCVIU – aparatul genital. trunchiul cerebral şi cerebelul. Anatomie radiologică şi secţională 14 . Penisul: descriere. Perineul anterior la femeie. Lichidul cefalo-rahidian. lobi şi girusuri. Topografie vertebro medulară şi vertebroradiculară. Configuraţia externă a trunchiului cerebral: feţele anterolaterală şi posterioară. conexiuni Structura urechii externe. laterale şi anterioare. Spaţiul pelvi-subperitoneal: delimitare. fornixul. Topografia substanţei albe medulare. fosa ischiorectală. Configuraţia externă a emisferelor cerebrale: feţele supero. Meningele spinale. raporturi. conţinut. Subtalamusul. epitalamusul. inervaţie. ventriculul III. Coloanele nucleare ale trunchiului cerebral. disecţie. fascii. Vascularizaţia măduvei spinării. Prostata: structură. Diafragma pelvină: muşchi. Repere anatomie pentru puncţia rahidiană. Ventriculul IV. medii şi interne.

Dinamica instalării în situaţia de bolnav („krankenkarriere”). Corelaţii active (flight/flight) sau pasive (abandon) în cursul distressului.PROGRAMA CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE DE PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII Anul I Durata cursului: 1 semestru. Curs 3 Boala (I). Încărcătura allostatică: sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman). Reacţii tipice ale pacientului la boală: regresie. psihoze şi tulburări de personalitate. Psihologia sănătăţii şi psihologia clinică: asemănări şi diferenţe. Algoritm de diagnostic diferenţial între nevroze. Strategii de coping şi strategii defensive. Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii: atitudini faţă de diversele tulburări comportamentale. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Definiţii ale bolii. Reprezentări cognitive ale bolii ( Leventhal) Statutul şi rolul pacientului (Parsons). Dinamica asumării rolului de pacient. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe: o tentativă de cuantificare a potenţialului patogen a diferitelor tipuri de agenţi stressori. disimunogene). evaziune. folosire neproductivă a bolii. contagiune informaţională. Demarcaţii între sănătate şi boală. Corelaţii hormonale ale stressului. 15 . Trăsături de personalitate relaţionate cu boala şi sănătatea (imunogene. tipuri variate de agenţi stressori. Modalităţi de inserţie a stressului psihic în patogeneză. Particularităţi şi provocări în relaţia medic-pacient. Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătăţii şi bolii. din care 16 ore curs şi 16 ore LP PROGRAMA CURSULUI Curs 1 Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Sănătate şî boală. Curs 2 Stress şi boală Stress: definiţie. Modele teoretice ale stressului.

Curs 7 Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. cauze şi consecinţe. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. 16 . bio-psiho-social). Abordări moderne ale bolilor psihosomatice. imagerie dirijată). Durerea psihogenă. cancer şi tuberculoză. psihoneuroalergologie. Probleme de comunicare şi factori conjuncturali care perturbă relaţia medic-pacient. Caracteristici clinico-psihologice ale durerii la diferite tipuri de bolnavi (cardiaci. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Conceptualizarea bolii: modele (biomedical. efectul Placebo. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză. Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie. diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor. Boala cronică/incurabilă şi durerea.Curs 4 Boala (II). relaxare. Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Contribuţia factorilor psihologici în ulcer. Elemente de ordin psihosocial specifice unei anamneze complete (psihosomatice). reumatici). clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. cauze ale durerii). dependenţa de medicamente. Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie. Aspecte bioetice ale relaţiei medic-pacient. Curs 8 Psihoterapie (I) (partea a doua în anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman) Definiţii. Diferite particularităţi în bolile psihosomatice cronice. astm. Curs 6 Corelaţii psihologice ale durerii Aspecte generale ale durerii (tipuri de durere. boli cardiovasculare. Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului. Calitatea vieţii şi relaţia cu modificarea stilului de viaţă şi efectele medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi. varietatea efectelor Placebo. Rolul suportului social. factori care influenţează apariţia efectului Placebo. Dependenţa psihologică de medicament: exemple. Curs 5 Relaţia medic-pacient Comunicare: elemente verbale şi non-verbale. calitatea vieţii Complianţa terapeutică: factori psihologici care o influenţează. psihooncologie). psihologic.

baze teoretice.C. Exemple (teste psihologice globale de personalitate). Particularităţi ale pacienţilor cronici. Principii de conlucrare cu psihologul şi psihiatrul.D). scala Lindemann). indicaţii şi eficienţă). Chestionare de evaluare a vulnerabilităţii la stress (testul Columbia). Chestionarul de evaluare a tipului psihocomportamental A (chestionarul Jenkins). indicaţii şi eficienţă). LP 3: Boala (I). Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri. Terapia cognitiv-comportamentală (definiţie. baze teoretice. Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice (Alexander. Cannon. Psihanaliza (definiţie. Pavlov şi alţii). Terapii creative: art-terapia. Abordarea psihologică a depresiei şi a anxietăţii la nivelul reţelei de asistenţă medicală nepsihiatrică. experimentul şi testele psihologice. Testul HAD. Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie. muzicoterapia (definiţie. baze teoretice. indicaţii şi eficienţă). 17 . Chestionarele Carver şi Lumpkin. PROGRAMA LUCRĂRILOR PRACTICE LP1: Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Principalele metode de cercetare în psihologia medicală: observaţia. Evaluarea trăsăturilor imunogene de personalitate.Psihoterapia suportivă (caractere generale. Programe şi strategii antidistress. LP2: Stress şi boală Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A. indicaţii şi eficienţă). Chestionare de evaluare a stressului perceput (scala Holmes-Rahe. Avantaje şi dezavantaje. particularităţi de aplicare în medicina de familie). LP 4: Boala (II). Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Algoritm de abordare psihosomatică a bolnavilor. baze teoretice. Specificul chestionarelor şi testelor proiective.

testul MMPI). dependenţa de medicamente. efectul Placebo. LP 7: Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică.LP 5: Relaţia medic-pacient Modalităti de prelevare a anamnezei. Exemple de folosire a efectului Placebo în cercetare şi terapie. LP 8: Psihoterapie (I) Comunicarea prin intermediul psihoterapiei (exemple). Scale de avaluare a durerii percepute. Asemănări şi diferenţe cu dependenţa de drog. 18 . Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală. Dependenţa psihologică de medicament. Modelul Lübeck de muzicoterapie (facultativ). astm. Comunicarea cu pacienţii dificili. calitatea vieţii Exemple de non-complianţă terapeutică în anumite boli cronice (TBC. Aplicaţii ale psihoterapiei suportive. HTA). LP 6: Corelaţii psihologice ale durerii Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii. Chestionarul SF-36 de evaluare a calităţii vieţii. Exemple de intervenţie psihologică pentru combaterea durerii. Identificarea problemelor comportamentale (chestionarul Schmiescheck.

Proprietăţile mecanice ale corpurilor • • • • • • • • • • • deformabile. Imagistică medicală. Efectele biologice ale excitabilităţii. Structura moleculară a apei în sistemele biologice. Abstractizare şi modelare. Noţiuni de fizică a sistemelor disperse. Biofizica moleculară a apei şi a soluţiilor apoase: Noţiuni de fizică moleculară a lichidelor. Noţiuni de informatică biologică şi tehnică. • Elemente de biomecanică: Noţiuni de mecanică. Mecanismele biofizice ale recepţiei vizuale. Bioelectrogeneza ţesuturilor şi organelor. Măsurarea obiectivă a tăriei senzaţiilor. Elemente de termodinamică: Definiţia termodinamicii. 19 . Efectele biologice ale radiaţiilor vizibile şi ultraviolete. Proprietăţile dioptrilor oculari. Principiul II al termodinamicii şi semnificaţia lui în biologie. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. Noţiuni de rezistenţăa materialelor. aplicaţii în biologie. Prelucrarea semnalelor în cibernetică. Legea Weber-Fechner şi legea puterii. Tehnici fizice utilizate în explorarea biomedicală: Culegerea biosemnalelor. Bioelectrogeneza celulară. problematica şi capitolele biofizicii.BIOFIZICĂ MEDICALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 32 ore. lucrări practice 48 ore) Curs • Definirea. Mecanismul biofizic al contracţiei musculare. Elemente de fonaţie. Noţiuni de biomecanică a fluidelor. Relaţii doză-efect. Elemente de bioacustică: Noţiuni de acustică. Elemente de psihofizică: Definiţia psihofizicii. amplificarea şi înregistrarea biosemnalelor. Manifestări mecanice ale contracţiei musculare. Fenomene de transport prin membrana celulară. Caracteristicile sunetului auzit. Biofizica recepţiei auditive. Electrozi. determinarea experimentală a masei. Bioluminescenţa. Tehnici utilizate în studiul macromoleculelor: Structura fizică a macromolecule-lor. Elemente de fotobiologie: Interacţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante cu substanţă. Noţiuni de biocibernetică: Definiţia şi capitolele ciberneticii. Elemente de optica biologică: Noţiuni de optică. Informaţie şi entropie informaţională. Fluxuri şi forţe termodinamice. Modul de gândire în cibernetică. Sistemele biologice din punct de vedere termodinamic. Structura moleculară a apei şi a soluţiilor apoase. formei şi dimensiunii macromoleculelor. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici. Elemente de radiobiologie: Dozimetria radiaţiilor ionizante. Noţiuni de bioexcitabilitate. Efectele biologice ale unor factori mecanici. Sistemele cibernetice de comandă. aplicaţii în biologie. Sisteme de transmisie la distanţă a informaţiei. Mecanismul interacţiunii radiaţiilor ionizante cu materia vie. Elemente de bioelectricitate şi bioexcitabilitate: Noţiuni de electrostatică şi electrocinetică. Principiul I al termodinamicii şi aplicaţiile în biologie. traducători şi biosenzori. Determinarea experimentală a proprietăţilor electrice ale macromoleculelor. Efectele biologice ale ultrasunetelor. Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante. Fenomene de transport în soluţii. Modalităţi de codificare a proprietăţilor excitanţilor în procesul generării senzaţiei.

Studiul osciloscopului catodic. eficacitatea ecranelor. Studiul transportului pasiv pe baza măsurării conductivităţii soluţiilor. Efectuarea unei electrocardiograme şi analiza ei cu ajutorul calculatorului electronic. determinarea dimensiunilor unor hematii. Înregistrarea unei audiograme. Sistemul de operare DOS. Elemente de bază privind utilizarea calculatoarelor electronice. Determinarea vâscozităţi soluţiilor. Studiul microscopului optic. Determinarea coeficientului de tensiune superficială al soluţiilor. Elemente de bază privind lucrul în reţeaua de calculatoare. Determinarea concentraţiei unei soluţii cu ajutorul refractometrului. Determinarea vitezei de dezintegrare a unor nuclizi radioactivi. analiza Poisson a vitezei de dezintegrare nucleară a radionuclizilor. Trasarea curbei spectrofotometrice a unei soluţii. Studiul interfeţei analog-digitale. măsurarea volumului sangvin total.Lucrări practice – – – – – – – – – – – – – – – – Determinarea concentraţiei unei substanţe optic active cu ajutorul polarimetrului. 20 . Determinarea convergenţei lentilelor.

cu accent pe enzimologie şi principiile biologiei moleculare. inhibitori. capacitatea catalitică. elastina. Corelaţii enzime – patologie (enzime în ser. keratina. structura. Apa şi echilibrul acido-bazic (importanţa apei. hemoproteine). glicozaminoglicanii. rolul şi caracteristicile lor (imunoglobuline. proprietăţile şi rolurile aminoacizilor. tertiara si cuaternară). sisteme tampon). Studiul enzimelor: Clasificare şi denumire. Vitamine liposolubile: structură. izoenzime). Caracteristicile enzimelor şi mecanismul de acţiune (specificităţi diverse. lucrări practice 96 ore) Sem I. Reglarea activităţii enzimatice (alosterică şi covalentă). Introducere asupra bazei moleculare a lumii vii (organizarea ierarhică a structurilor biologice). 21 . peptidelor. constanta Michaelis. Cinetica enzimatică: ecuaţiile Michaelis-Menten şi Lineweaver. Corelaţii între conformaţia proteinelor. glicoproteine).Burk. bazelor azotate. lipidelor. factori care influenţează viteza reacţiilor enzimatice. complexe multienzimatice). Integrarea biomoleculelor în membrane şi matrix (colagenul. B.BIOCHIMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 96 ore. Structura primara şi tridimensională a proteinelor (secundara. centrul activ. scăderea energiei de activare a reacţiilor catalizate. nucleotidelor şi acizilor nucleici. glucidelor. Cursul cuprinde 4 capitole teoretice şi un modul practic: Partea teoretică: A. Coenzime (vitamine hidrosolubile: structură şi funcţii). C. Descrierea biomoleculelor: clasificarea. Biochimie Generală Obiective Familiarizarea studenţilor cu structura principalelor clase de compuşi care intră în constituţia organismelor vii şi explicarea principiilor care stau la baza interacţiilor dintre biomolecule. rolul lor şi patologie. Proteinele plasmatice: fracţiuni obţinute prin electroforeză. fibrinogen. funcţii. cofactori enzimatici. proteinelor.

D. Dezvoltarea bazelor biologiei moleculare: Structura primară (covalentă) şi conformaţia acizilor nucleici ADN şi ARN; Organizarea materialului genetic la procariote şi eucariote, arhitectura genomului eucariot; Biosinteza (replicarea) ADN, inhibitori ai replicării la procariote şi eucariote; Transcrierea şi reverstranscrierea, reglarea transcrierii genelor, prelucrări posttranscriere; Biosinteza proteinelor: codul genetic, etapele biosintezei, reglarea procesului, prelucrări posttraducere; Leziuni ale moleculelor de ADN şi mecanisme de reparare, mutaţii şi exprimarea fenotipică a acestora; Aspecte privind clonarea genelor in vivo şi in vitro, aplicaţii. Aplicaţii practice: Ilustrarea proprietăţilor biomoleculelor (glucide, lipide, acizi nucleici); Ilustrarea tehnicilor de separare şi dozare a proteinelor (electroforeză, cromatografie, spectrofotometrie, dializă); Ilustrarea tehnicilor de separare a acizilor nucleic (electroforeza); Măsurarea activităţii enzimatice (transaminaze, fosfataza alcalină, amilaza serică, acetilcolinesteraza); Determinarea parametrilor cinetici (KM, Vmax, inhibitori); pH, sisteme tampon, determinarea acidităţii sucului gastric. Sem. II Obiective Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege, din punct de vedere metabolic, mecanismele de transformare a energiei şi materiei în organismele vii. Sunt descrise căile metabolice care permit eliberarea de energie şi echivalenţi reducători, elemente care pot fi utilizate în căile de sinteză a glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Sunt prezentate câteva exemple de adaptare a proceselor metabolice intra- sau extracelulare, la condiţiile de mediu. Se pune accent pe cunoaşterea reacţiilor chimice care formează căile metabolice, localizarea celulară a acestora, stabilirea etapelor reglatoare şi a factorilor reglatori implicaţi. Conceptele teoretice sunt explicate în cadrul şedinţelor de laborator. Cursul cuprinde 6 capitole teoretice şi un modul practic: A. Bazele energetice ale metabolismului; Metabolismul oxidativ: noţiuni de termodinamică, energia liberă de reacţie, compusi macroergici: structură, roluri, interrelatii; Căile de biosinteză a ATP; Lanţul transportorilor de electroni mitocondrial si fosforilarea oxidativă, decuplanţi şi inhibitori ai LR; Lanţuri transportoare de electroni necuplate cu fosforilarea oxidativă, mecanismul de acţiune a citocromului P450;

22

B.

C.

D.

E. F.

Specii incomplet reduse ale oxigenului: producere şi efecte, aspecte patologice, mijloace de protecţie enzimatică şi neenzimatică. Metabolismul glucidelor: Digestia şi absorbţia glucidelor; Căile de metabolizare a glucozei: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, şuntul pentozo-fosfaţilor, calea acidului glucuronic, gluconeogeneza; Biosinteza şi degradarea glicogenului: importanţa proceselor, reglare; Metabolismul galactozei si fructozei; Aspecte patologice ale metabolismului glucidelor. Metabolismul lipidelor: Digestia, absorbtia şi transportul lipidelor în organism; Degradarea şi biosinteza acizilor grasi, importanţa proceselor, reglare, aspecte patologice; Degradarea şi biosinteza acilglicerolilor, importanţa proceselor, reglare; Metabolismul corpilor cetonici: reglarea cetogenezei, importanţa proceselor; Aspecte ale metabolismului glicerofosfolipidelor şi sfingolipidelor; Metabolismul colesterolului, aspecte patologice; Lipoproteinele plasmatice: caracterizare, roluri, metabolizare, dislipidemii; Eicosanoizii: metabolizare, roluri fiziologice, mecanism de acţiune. Metabolismul aminoacizilor, proteinelor şi hemoproteinelor. Starea dinamică a proteinelor. Bilanţuri azotate; Digestia proteinelor şi absorbţia aminoacizilor, fondul de aminoacizi, aminoacizi naturali; Dezaminarea aminoacizilor şi transportul amoniacului rezultat; Biosinteza şi eliminarea ureei, importanţă, reglare; Utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor; Metabolismul particular al aminoacizilor, patologii; Sinteza din aminoacizi a glutationului, creatininei, aminelor, rolul acestora; Structurile şi însuşirile porfinei, porfirinelor, protoporfirinei IX şi hemului; Biosinteza şi catabolismul hemului, reglare; Aspecte patologice ale metabolismului proteinelor, aminoacizilor şi hemoproteinelor. Metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice: Biosinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice; Catabolismul nucleotidelor, aspecte patologice. Hormoni: Clasificare; Mecanismul de acţiune al hormonilor hidrosolubili şi liposolubili; Receptori hormonali; Metabolismul catecolaminelor şi al hormonilor tiroidieni; Hormoni peptidici şi proteici; Hormoni implicaţi în reglarea calcemiei şi glicemiei; Hormoni steroizi; Implicarea hormonilor în metabolismul glucidic, lipidic, proteic.

23

BIOLOGIE CELULARĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 96 ore, lucrări practice 80 ore) Curs

• • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi istoricul biologiei celulare. Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote. Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei. Transport membranar. Semnalizare transmembranară. Joncţiuni intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii. Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii. Mitocondria. Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos. Aparatul Golgi. Ciclul secretor celular G. E. Palade. Matricea citoplasmatică. Citosolul. Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul. Cromatina (cromozomii). Matricea nucleară. Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară. Lucrări practice

• • • • • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare. Tipuri de microscoape optice. Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic. Colorarea şi coloranţii în microscopia optică. Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare, organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote. Principii de histochimie şi histoenzimologie. Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie în flux. Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru micro-scopul electronic de transmisie. Membrana celulară. Joncţiuni celulare. Organizarea ultrstructurală a celulei eucariote: organite nedelimitate de membrane. Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane. Analiza morfometrică a unei imagini microscopice. Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei. Nucleul: organizare ultrastructurală. Ciclul celular. Diviziunea celulară. Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman.

24

Cooperare celulară în răspunsul imun. lucrări practice 48 ore) Curs • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Obiectul şi istoricul histologiei. vagin. joncţiuni. Pancreasul. Urechea. neuroglia. Tipuri de celule epiteliale. Epiteliile de acoperire. 25 . sinapsa. Meningele şi plexurile coroide. Epiteliile glandulare. Ochiul. Esofagul şi stomacul. Pielea şi fanerele. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Mucoasa olfactivă.HISTOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru. trompe uterine. Sistemul vascular sanguin. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Ţesutul muscular scheletic. Leucocitele. Aparatul excretor. Hematia. Aparatul respirator. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Aparatul reproducător masculin. Glandele endocrine. Terminaţile nervoase receptoare din piele. Ficatul în căile biliare. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv. Cavitatea bucală. trombocitul. Istoricul învăţământului histologic în România. ganglionul spinal şi vegetativ. Fibrele nervoase. polaritate. Hematopoieza. Matricea extracelulară. Nervul periferic. Inima. măduva spinării. curs 48 ore. Aparatul reproducător feminin: ovarul. Ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac. Placenta. Intestinul subţire şi intestinul gros. Celula epitelială: organizare generală. Neuronul. Organele limfatice. Aparatul reproducător feminin: uter.

Ultrastructura ţesutului nervos. intestinul subţire. Ultrastructura elementelor figurate sanguine şi a celulelor liniilor hematopoietice. intestinul gros. neted. Sistemul nervos: nervul periferic. măduva spinării. Ultrastructura celulelor şi fibrelor ţesutului conjunctiv. Stomacul. Organizarea ultrastructurală a glandelor endocrine şi a aparatului digestiv. Glande endocrine.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Organizarea generală a unui ţesut. Aparatul respirator. Frotiul sanguin. Cavitatea bucală. Aparatul genital masculin. cardiac. Organizarea ultrastructurală a aparatului respirator şi a aparatului excretor. Aparatul genital feminin. Ultrastructura aparatului cardiovascular. fibrele nervoase. Tehnici histologice de evidenţiere a ţesutului nervos. Identificarea elementelor figurate sanguine. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Principalele tipuri de ţesuturi. Ultrastructura ţesuturilor epiteliale. Organizarea ultrastructurală a aparatului genital feminin şi a aparatului genital masculin. Ţesuturile musculare: scheletic. Ultrastructura ţesuturilor musculare. Ficatul şi căile biliare. ganglionul spinal şi ganglionul vegetativ. 26 . esofagul. Ţesutul epitelial de acoperire. neuroglia. Meningele şi plexurile coroide. Pielea şi fanerele. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv (microscopie optică). Mucoasa olfactivă. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Pancreasul. Hematopoieza. Aparatul excretor. Organe limfatice. Inima şi sistemul vascular sanguin. Neuronul. Ţesutul epitelial glandular.Ochiul şi urechea.

reflexul mienteric. urină). modele naturale clinice de hipo. – Secreţia salivară: mecanisme de producere şi compoziţie. bila hepatică / bila veziculară (comparaţie). principii de determinare. coloid-osmotice. (importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina). reglare (factori coleretici şi anti-coleretici). curs 144 ore.şi hipersecreţie gastrică. izotonia.epitelial utilizate în absorbţie. – Secreţia în intestinul gros: mecanisme secretoare. hipertonice. izo-. reglare. – Secreţia mucoasei intestinului subţire: mecanisme secretoare. mecanisme generale de transport trans . pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge. compoziţie. principii de explorare funcţională. roluri. – Posibilităţile şi limitele homeostaziei. izoionia. icterul ca model de dereglare. izo-. roluri digestive şi extradigestive. rolul obser-vaţiei clinice. perspective. subcompartimente. – Metode moderne de cercetare şi explorare funcţională. “Introducere în Studiul Medicinei Experimentale”. transcelulară: volume. compoziţie. echilibrul aport/ eliminare. Paris. – Secreţia biliară: mecanisme de producere. reglare. roluri. rolul şi semnificaţia principalelor componente componente. reglare. acizii biliari. – Fiziologia ca ştiinţă experimentală şi clinică: rolul experimentului. intracelulară. scaun. sistemul endocrin difuz al tractului digestiv (sistemul APUD). rolul mediaţiri NANC. compoziţie. avantajele cuplării ultimei faze a digestiei cu începutul absorbţiei. – Conceptul de “Mediu Intern” cu compoziţie constantă (Claude Bernard. cauze de dezechilibru: deshidratările hipo-. roluri în digestie. • Fiziologia tractului alimentar – Caractere generale ale funcţiilor secretoare şi motoare: condiţii optime de activitate pentru enzimele digestive. 27 . funcţia motorie a musculaturii netede. – Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere. principii de explorare funcţională. rolul SNV “extrinsec”. rolul plexurilor intramurale. reglare. – Fiziologia românească: contribuţii. mecanismele “defensei autolitice” (semnificaţie clinică). roluri. investigare experimentală şi explorare funcţională clinică (importanţa testelor dinamice). lucrări practice 128 ore) Curs • Introducere în fiziologie – Obiectul fiziologiei ca ştiinţă a logicii vieţii cu caracter integrativ. schimburile hidro-electrolitice între compartimentele hidrice. hipertonice. compoziţie. presiuni hidrostatice. reglare. – Secreţia gastrică: mecanisme de producere şi compoziţie. – Echilibrul hidric electrolitic şi osmotic: volemia constantă. • Homeostazia principalelor compartimente hidrice – Apa extracelulară. flora saprofită echilibrată. hiperhidratările hipo-.FIZIOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (3 semestre. mecanisme nervoase de reglare. osmotice. 1865).

motilitatea căilor biliare. Modele experimentale şi clinice. amestec şi evacuare a stomacului. forme circulante. celelalte sedii ale absorbţiei. Rolul PTH: sinteză. Biosinteza generală a hormonilor. forme circulante.secreţie. Orga-nizare morfo-funcţională. forme circulante. Principii de investigare clinică. stocare (structura funcţională a osului). – Fiziologia glandei tiroide. reglare. forme circulante. forme circulante. avantaje şi precauţii în utilizarea terapeutică. reglare. oxitocina: sinteză. Catecholaminele: sinteză. bilanţul energetic echilibrat – Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe. hipertermia exogenă. absorbţia acizilor graşi. principii de determinare. Corticosuprarenala (CSR). motilitatea intestinului subţire. interacţiune cu receptorii. reacţia de “alarmă” (W. limitele echilibrului. Popa şi U. Medulosuprarenala (MSR). bioritmurile. 24. absorbţia aminoacizilor. Cannon). Definiţia echilibrului. Principii de investigare. forme circulante. rol fiziologic. secreţie. termoreglarea la nou-născut. reglare.secreţie. Componentele:aportul. variaţii fiziologice. etape.– Absorbţia: intestinul subţire ca sediu preferenţial.secreţie.(febra. Şcoala română de Endocrinologie. interacţiune cu receptorii. Lobul anterior al hipofizei: sistemul port (Gr. mecanisme generale de sinteză.secreţie. – Funcţia motorie a tractului alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme. traductorii neuro-endocrini. interacţiune cu receptorii. sinteză. Alţi hormoni MSR. rol fiziologic. reglare. hormonii tiroidieni. Hormonii: clasificare. – Glanda suprarenală. reglare. neuro-hormonii hipotalamici (releasing /inhibiting). rol fiziologic. recţia de stress.(eFC). forme circulante. bazal. 28 . motilitatea intestinului gros.şi hiper tiroidismul. cheltuieli energetice variabile. rol fiziologic. hipotermia).secreţie. rolul termostatului hipotalamic. definiţia “clasic㔺i revizuire actuală. sinteză. opioidele. Fielding). interacţiune cu receptorii. reglare. specializări morfo-funcţionale. – Glanda hipofiză şi relaţiile hipotalamo-hipofizare. excreţie. Mineralocorticoizii. criterii calitative. absorbţia vitaminelor. mecanisme generale şi locale de reglare neuro-humorală. absorbţia monozaharidelor. malabsorbţia. interacţiune cu receptorii. forme circulante. Fiziologia glandelor endocrine – Introducere în fiziologia endocrină. Modele clinice de deficit şi exces funcţional al CSR. secreţie. Hormonii hipofizei anterioare: sinteză. mecanisme generale de reglare. Hipo. metab. – Echilibrul foame-saţietate şi comportamentul alimentar. Sexosteroizii CSR. Principii de investigare. interacţiune cu receptorii. excreţia. activare. Tractul hipotalamo-hipofizar şi hipofiza posterioară. rol fiziologic. inactivare. secreţie. Rolul calcitoninei: sinteză. dihidroxicholecalciferolul). adaptarea şi aclimatizarea la valori extreme de temperatură ambiantă. reglare. rol fiziologic. mecanisme de transport pentru produşii finali de digestie. consecinţele unei raţii alimentare neadecvate. – Termoreglarea: mecanisme de termodispersie şi termogeneză. absorbţia apei şi a electroliţilor. depăşirea limitelor homeostaziei. interacţiune cu receptorii. Feocromocitomul. reglare. – Reglarea endocrină a echilibrului fosfo-calcic. formele circulante. interacţiune cu receptorii. – Valoarea energetică a principiilor alimentare (raţia alimentară): criterii cantitative. rol fiziologic. Modele clinice ale dezechibrului FC. interacţiune cu receptorii membranari şi intracelularei. principii de explorare funcţională. disfuncţii motorii intestinale şi biliare. reglare. • Fiziologia metabolismului energetic. ADH. Glucocorticoizii: sinteză. rol fiziologic. Integrarea MSR în sistemul simpato-adrenal. Explorarea funcţională a eFC. • V. Vitamina D ca hormon (I. disfuncţii motorii în etajul superior al tractului alimentar. secreţie. funcţia de depozit.

sarcina şi funcţia endocrină a placentei. interacţiune cu receptorii. Structură funcţională. Excitabilitatea. ciclul ovarian. – Funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. Organizarea funcţională a insulelor Langerhans. Transfuzia. reglare. Estrogenii. Volemia. Hematocritul. Explorare funcţională. rol fiziologic. interacţiune cu receptorii. Hemostaza. reglare. forme circulante. Variaţii fiziologice ale secreţiei: copilăria şi pubertatea. Vectorcardiografia. Derivaţiile standard. reglare. Particularităţi. – Perfuzia pulmonară. – Funcţia de apărare specifică. sinteză. – Glanda pineală. – Reglarea neuro-umorală a respiraţiei. Particularităţi ale echili-brului acido-bazic în SNC. Muşchiul cardiac. Reflexe respiratori. Mecanisme biologice. Aplicaţii terapeutice ale sângelui. simple şi complexe.secreţie. Mecanica ventilaţiei. comentarii. – Ovarul. – Funcţia endocrină a gonadelor. 29 . Distribuţia ventilaţiei. Alţi hormoni pancreatici (somatostatina. Structură funcţională Hormonii steroizi şi peptidici: sinteză.secreţie. Automatismul. Derivaţiile ortogonale (frank). interacţiune cu receptorii. • Respiraţia – Ventilaţia pulmonară. rol fiziologic. vâscozitate. Parametrii echilibrului acido-bazic.secreţie. Activitate ciclică la femeia adultă în afara sarcinii. Rolul chemoreceptorilor periferici şi centrali. Fonocardiograma. Scurtă prezentare a celor patru programe de diferenţiere sexuală: sex cromozomial. rol fiziologic. Glucagonul: sinteză. – Testicolul. – Dezordini acido-bazice. ciclul uterin şi menstrual. Transportul O2 şi CO2. Disfuncţii. Volume şi capacităţi pulmonare. sex comportamental. Factori ce le influenţează. presiune osmotică). – Electrocardiograma. • Sângele – Funcţiile sângelui-enumerare pe scurt. – Sistemul excito-conductor al inimii. sex fenotipic. Reglarea volemiei. Osmoreglarea. Fibrinoliza. polipeptidul pancreatic). Deficitul şi excesul de hormoni testiculari. sex gonadal. sângele circulant şi stagnant. Insulina: istoricul descoperirii. rol fiziologic. Hormonii indolici şi peptidici: sinteză. forme circulante. semnificaţie clinică. Raportul V/Q. Imunofiziologia. Manifestări periferice ale activităţii inimi. Explorare funcţională. Realizări româneşti în pinealogie. progesteronul şi hormonii peptidici: sinteză. – Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Explorare funcţională. Grupele sanguine. interacţiune cu receptorii. menopauza. Inotropismul. Pubertatea şi andropauza. Ciclul cardiac. interacţiune cu receptorii. Mecanismele trecerii în rezervă şi ale mobilizării sângelui. Pompa cardiacă. Concluzii cu privire la homeostazia glicemică.secreţie. modele experimentale. Leucocitele. Eritrocitele. Bucla flux-volum. • Aparatul cardio-vascular – Fiziologia inimii. deficitul şi excesul de insulină. Mecanisme fizico-chimice. Complianţa. Acidozele şi alcalozele. coordonarea hipotalamo-hpofizară: importanţa secreţiei pulsatile de Gn -RH. Conductibilitatea. Reglarea Ph-ului intracelular. Difuziunea alveolo-capilară. Derivaţiile bipolare şi unipolare. – Compoziţii şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui (culoare.– Pancreasul endocrin. forme circulante. Derivaţiile precordiale. – Funcţia de apărare nespecifică celulară. Rolul de “ceasornic” endocrin. forme circulante. Variaţiile volemiei.secreţie. – Factorii ce-l determină. rol fiziologic. reglare. Deficitul anionic. – Funcţia de transport a gazelor respiratorii. densitate. forme circulante. reglare. Limfocitele. Variaţii.

Feed-back-ul tubulo-glomerular. evidenţierea acidului clorhidric liber în sucul gastric. Reglajul tonusului şi al posturii. Reglare. Acţiunea amilazei salivare asupra amidonului. sulfocianatului de potasiu. Particularităţi regionale. Echilibrul. – Diureza. – Performanţa cardiacă. Acţiunea 30 . Controlul motor voluntar. – Reglarea neuro-umorală a circulaţiei sângelui. Secreţie. medii şi interne.– ECG (II). Presiunea venoasă centrală. Micţiunea. Mirosul. Tetanosul.metodă de explorare a tubului digestiv. Legile fizice care guvernează circulaţia. Activităţi specifice omului. • Fiziologia sistemului nervos şi a organelor de simţ – Fiziologia generală a S. Principiul clearance. – Endoscopia . Mecanisme de economisire. – Microcirculaţia. – Sucul gastric: punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (acţiunea enzimatică asupra proteinelor). Gustul. – Controlul nervos al activităţii motorii somatice. Factorii determinanţi. – Saliva: metode de recoltare. – Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Exterocepţia. Excreţia cataboloţilor azotaţi. – Fiziologia auzului. – Creativitatea. Procesele funcţionale de la nivelul urechii externe. Oboseala şi febra musculară. Circulaţia arterială. cutanată.Sucul gastric: metode de recoltare. Credinţa. – Activitatea nervoasă superioară veghea şi somnul. Controlul motor automat. Hemodinamica regională (coro-nariană. Căldura musculară. Parametrii sistolici şi diastolici ai performanţei. Reflexele condiţionate. – Fiziologia vederii. fosforului. Contracţiile izometrice şi izotonice. Reabsorbţie. Relaţii forţă-lungime. Electrocardiograma în tulburările de ritm. Insuficienţa cardiacă. Cultu-rismul. – Reglarea performanţei cardiace prin mecanisme intrinseci şi extrinseci. renală). – Fiziologia tubului urinifer. Factorii ce o determină. hepatică. Procesele funcţionale de la nivelul ochiului.N. Neurotransmiţătorii. Ultrafiltrarea. Analiza unei electrocardiograme normale. – Circulaţia venoasă. Metode de determinare. Integrarea funcţiilor cardinale. Invăţarea. Mecanismul de diluţie şi concentraţie. Lucrări practice – Compartimentele apei din organism. • Excreţia renală – Funcţiile rinichiului. cerebrală. – Hemodinamica. punerea în evidenţă a: calciului. Transmiterea neuro-neuronală şi neuro-musulară. Mecanismele formării urinii. Funcţia excretorie a salovei (excreţia iodului). Proprietăţile neuronului. Marea şi mica circulaţie. Relaţii forţă-viteză. Secusa. Transmiterea neuro-musculară. – Mecanisme de epurare renală. • Sistemul muscular – Muschiul striat scheletic. Dexterităţi motori. Mecanismul întoarcerii venoase. pulmonară. Unitatea motorie. Hipotalamusul. de conducere. Reglarea funcţiei renale. Activitatea clorhidropeptică a sucului gastric. în hipertrofii ale cavităţilor şi în tulburări de irigaţie coronariană. Conştiinţa. Termoreglarea. dozarea acidului clorhidric în sucul gastric. – Memoria.

Rolul sărurilor biliare: a)emulsionarea lipidelor. Numărătoarea de hematii. Timpul de sângerare. Explorarea rolului ADH în echilibrul hidric.reflexograma achileană. Tensiunea arterială. Jugulograma. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Evidenţierea acidului lactic în sucul gastric. Grupele sanguine. Teste de sarcină. Trousseau. Zgomotele cardiace. Weiss. Influenţa nervului vag asupra cordului de broască.– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – labfermentului asupra proterinelor din lapte. Controlul umoral al motilităţii gastrointestinale (baia de organ). Descoperirea şi studiul cordului de broască in situ. c) electromiograma în diagnosticul tetaniei şi al spasmofiliei. sistemul AOB. Ortostatism. Timpul Quick. Efectul temperaturii asupra frecvenţei cardiace. Efort. Capilaroscopia. Explorarea secreţiei de insulină prin: a) proba simplă a hiperglicemiei provocate. sistemul Rh. Numărătoarea de leucocite. Sucul pancreatic: Metode de recoltare. Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuro-musculară: a) semnele clinice ale hiperexcitabilităţii neuro-musculare: Chwostek. ecografia tiroidiană. EKG de efort. Manifestări ale ciclului cardiac. iodocaptarea tiroidiană. b) proba hiperglicemiei provocate şi dozarea radioimunologică a insulinei (RIA) = insulinemie.metabolismul bazal. Reacţii de recunoaştere a pigmenţilor biliari: Gmelin. b)solubilizarea colesterolului. Determinarea hematocritului. Explorarea funcţiei biliare. Rosenbach. Timpul de coagulare. Timpii sistolici. Indici eritrocitari. Dozarea amilazei pancreatice în urină. Explorarea radiologică a motilităţii tubului digestiv. Punerea în evidenţă a centrilor de automatism pe cordul de broască. Fonocardiograma EKG. 31 . Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în aerul expirat şi alveolar (aparatul Orsat). Apexocardiograma. Probe: Clinostatism. VEMS. Explorarea funcţională şi morfologică a tiroidei: scintigrama tiroidiană. Cardiografia directă. Manifestări ale ciclului cardiac. Spinalizarea broaştei. Explorarea funcţiei respiratorii. Determinarea debitelor ventilatorii. Testul fragilităţii capilare. Proprietăţile sângelui. Influenţa ionilor şi a mediatorilor pe cordul de broască izolat pe canula Straub. Legea inimii (Frank-Starling). Gazele respiratori. Spectroscopia hemoglobinei. Determinarea volumelor pulmonare. Formula leucocitară. Studiul hemoglobinei. b) reobaza şi cronaxia . Hemoliza VSH. Explorarea radiologică a hipofizei. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale.parametri ai excitabilităţii neuro-musculare. Explorarea motilităţii digestive. Cristalele Teichman. Dozarea hemoglobinei. Carotidograma. Numărătoarea de trombocite. Test presor la rece. albastru de metilen. Explorarea hemostazei. Explorarea efectului melanocitostimulator al excesului de ACTH la broască.

– Secusa şi tetanosul muşchiului striat. EMG.– Explorarea funcţiei renale. Curba oboselii. Explorarea analizatorului optic şi acustico-vestibular. Legile iradierii reflexelor medulare. – EEG. 32 . Dependenţa travaliului muşchiului scheletic de sarcina la care este supus. – Clearance de uree şi creatinină. Seminar din sânge. Proba de diluţie şi concentraţie. Proprietăţile fizice ale urinei. – Studiul echilibrului acido-bazic. – Laba galvanoscopică. Analiza arcului reflex.

polifenie/pleiotropie -codul genetic -structura genelor la eucariote -transmiterea (fluxul) informatiei genetice -reglarea expresiei genelor:pre/postranscriptionala.PROGRAMA ANALITICA Disciplina Genetica (32 orecurs 48 ore lp) I)Introducere/Istoricul si impactul genetcii in medicina II)Partea fundamentala:Bazele moleculare ale geneticii 1)Acizii nucleici: -nucleotizid-nucleotid-acizi nucleici -ex de boli ereditare in metabolismul purinelor si pirimidinelor: hiperuricemia (guta).Sd. poligenie. nerepetitiv/izoforme -structuri(forme alternative ale ADN/izoformele) -replicarea (denaturare/renaturare).penetranta completa/incompleta. Lesch-Nyhan 2) ADN-ul: -experimentul Griffith -componentele ADN-ului -clasificare ADN:repetitiv (secvente LINEs. replicarea la procariote/eucariote.SINEs/sateliti. Kearns–Sayre/ epilepsia mioclonica) 5)Cromozomii -histone/nonhistone -structuri cromozomiale -hetero/eucromatina -ADN in cromozomi 33 . Leber/sd.furca de replicare -repararea ADN: repararea prin excizie.schema replicarii.ex boala Xeroderma pigmentosum -ARN 3)Genele -notiuni generale -genele si mutatiile -proprietatiile genelor:specificitate.repararea prin mismatch.expresivitate.microsateliti). translationala 4)Genetica mitocondriala -caracteristicile genomului mitocondrial -ereditatea matroclina -mutatii in genomul mitocondrial+ heteoplasmie+boli (sd. repararea doublestrand prin recombinarea omoloaga .minisateliti.

replicarea telomerelor. Cromatina Y (corpusculul F) 34 . Consecintele meiozei. cauze de nondisjunctie. mecanisme. Exceptii de la inactivare. segregare -ereditatea monogenica -linkage. Recombinarea genetica prin crossing-over. harti de restrictie). cartografierea ADN-ullui prin enzime de restrictie (exemple de enzime de restrictie. Nondisjuntii (definitie. Profilul inactivarii cromozomului X). RT-PCR.Ciclul celular:Meioza I/Meioza II (interfaza. secventiere.mecanisme -dismorfologie si teratogeneza -genetica bolilor comune -boli monogenice -diagnostic prenatal V)Tehnici de investigatie genetica -consult si sfat genetic -genetica populatiilor -analiza ADN: PCR. anafaza. recombinare. mecanisme). metafaza. Schema inactivarii cromozomului X. Formarea gametilor (Spermatogeneza/Ovogeneza) 2)Analiza cromozomilor sexuali la om : Inactivarea cromozomului X (Cromatina X.-structura speciala a terminatiilor cromozomilor:Telomerele(structura generala. Immunoblotting (Western blot)pentru proteine). efecte -genetica cancerului:definitia bolii canceroase. fragmente de restrictie. kariotiparea spectrala SKY III) Bazele teoretice ale geneticii: -fenotip/genotip -segregarea genotipurilor parentale -trasaturi mendeliene:legi. telofaza). profaza. FISH.activitatea telomerazei) -tehnici de evidentiere a cromozomilor: kariotipare. Fenomenul de crossing-over. tehnica Northernblot pentru ARN. bloting (tehnica Southernblot pentru ADN. determinarea pozitiei site-urilor de restrictie. microarray Programa Lucrari practice Disciplina Genetica 48 ore 1)Meioza.tipuri de gene implicate.secventele bogate in G. variabilitate -distanta genetica intre 2 loci -elemente transpozabile -analiza prin markeri genetici -distributia genelor in populatie -gemelaritatea IV)Patologie -mutatiile:clasificare.

Fibroza cistica). Distributia independenta a doua caractere diferite. Sistemul grupelor sangvine ABO ( Antigene ABO. trisomii. Aberatii structurale (deletii. inversii. sistemul Duffy. boala hemolitica a nounascutului. Numarul cromozomilor. Homocistinuria. Bandarea C. genotipuri/fenotipuri RH. Bandarea R (revers G bandare/ bandarea R prin fluorescenta folosind Acridin Orange) Bandarea T. Segregarea genotipurilor parentale (Ereditatea autozomal dominanta/recesiva. exemple clinice – Boala Huntington. insertii. ereditatea mitocondriala). boli cu afectarea sintezei hemoglobinelor). fenotipul Bombay.3)Analiza citogenetica si tehnica alcatuirii cariotipului: Introducere. trasaturi. Ereditatea transmisa recesiv de cromozomul X (criterii. trasaturi. sindromul de X-fragil). nulosomii. exemple clinice – Hipertricoza pavilionului urechii). sinteza si controlul expresiei hemoglobinelor. exemple clinice – Rahitism vitamino-D rezistent). Erediatatea non-Mendeliana 6)Sisteme genetice erictrocitare: Hemoglobina (structura hemoglobinei. neuropatia optica Leber) 35 . izocromozomi. Boala hemolitica Rh a nou-nascutului). trasaturi. translocatii)/ Alte aberatii (mixoploidii) (mozaicurile. tetrasomii/ Poliploidii: triplodii. sistemul G6PD. exemple clinice – Distrofia musculara Duchenne. trasaturi. duplicatii. trasaturi. cromozomi inelari. exemple clinice – Galactosemia. Sistemul RH ( antigenele Rh. Ereditatea transmisa de cromozomul Y (criterii. trasaturi. ereditatea transmisa de cromozomul X. sistemul PAE 7)Studiul aberatiilor cromozomiale: Aberatii numerice (Aneuploidii: monosomii. Structura cromozomilor. subgrupe A1 si A2). Sindromul Marfan). exemple clinice – sindromul Kearns-Sayre. Erediatea autozomal recesiva (criterii. Bandarea Q. Nomenclatura cromozomilor. Bandarea NOR Bandarea DAPI 5)Transmiterea caracterelor normale sau patologice: Legile lui Mendel. Simboluri si metoda de alcatuire a unui arbore genealogic. sistemul Lewis. Ereditatea transmisa dominant de cromozomul X (criterii. tetraploidii). Ereditatea mitocondriala (criterii. Citogenetica moleculara (hibridizarea in situ) 4)Metode de bandare a cromozomilor: Bandarea G (conventionala/tehnica Leishman). Identificarea specifica a cromozomilor metafazici). ereditatea. boli cu afectarea structurii hemoglobinelor. himerele) 8)Metoda arborelui genealogic: Definitie. expresia diverselor tipuri de hemoglobina. Ereditatea autozomal dominanta (criterii. structura lantului globinei. Metode de analiza a cromozomilor (Pregatirea cromozomilor metafazici. Segregarea trasaturilor Mendeliene.

DGGE (denaturing gel gradient electrophoresis) .Dot/Spot blotting . Factori care perturba echilibrul Hardy-Weinberg (consangvinitatea. driftul genetic/ izolatele umane. estimarea frecventelor mutatiilor.Southern blotting . a frecventelor purtatorilor) 11)-16)Tehnici genetice: I) Analiza genelor prin tehnica de amplificare ADN: . Biopsia vilozitatilor coriale.principiu .clonarea moleculara .constructia unei banci de ADNc . Informarea in cadrul sfatului genetic.AFLP (amplified fragment length polymorphism) .transformarea (controlul genelor) in bacteri si drojdii IV) Hibridizarea ADN si ARN: . Teorema Bayes.descriere plasmid .SSCP (single strand conformation polymorphism) III) Clonarea ADN si vectori: .RACE:amplificarea rapida a extremitatiilor ADNc .PCR . Screeningul genetic. Analiza singelui fetal.9)Ancheta familiala si sfatul genetic: Indicatii pentru sfatul genetic.electroforeza acizilor nucleici .descriere cosmid .microarray V) Banci genomice: .RFLPs (restriction fragment length polymorphism) . Procesul de desfasurare a sfatului genetic.RT-PCR II)Tehnici de analiza a polimorfismului: .RAPD (random amplified polymorfic DNA) .secventierea ADN .constructia unei banci de ADN genomic .Northern blotting . migratia) Aplicatii ale legii lui Hardy-Weinberg (incarcarea genica.discutii/avantaje 36 . mutatiile. a marimii genei.descriere bacteriofag bacteriophage . selectia. Diagnosticul prenatal al bolilor genetice (Amniocenteza.enzime de restrictie .descriere phagemid . Screningul serului matern – bi/triplu test.descriere YAC . Aplicatii ale analizei ADN in diagnosticul prenatal) 10)Studiul genetic al populatiilor umane: Legea Hardy-Weinberg.

a epidemiologiei. a rezistenţei la antibiotice si a posibilitatilor de terapie si profilaxie. detergenţii Substanţe care denaturează proteinele:acizii. Notiuni de morfologie bacteriana. bazele. Căldura umedă. Scoala de microbiologie romaneasca. Agenţii fizici: Căldura. asepsie. Radiaţiile ionizante. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea caracteristicilor principalelor tipuri de bacterii implicate in patologia umană. multiplicarea si moartea bacteriilor. sporii. Actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor . Presiunea mecanică. alcoolii. Congelarea. Bacteriologia componenta a microbiologiei medicale . Presiunea osmotică. Prezentare generala. Liofilizarea Radiaţiile. Obiectul. Dimensiunea. Efectul bacteriostatic si bactericid Definitii sterilizare. Functia fiecarei structuri. Functia fiecarei structuri. referitoare la substanţele antimicrobiene. Principalele genuri bacteriene implicate in patologia umana Fiziologie bacteriana. Ultrasunetele. invelisurile celulare. substante dezinfectante. citoplasma. Substanţe care inhibă enzimele:agenţii alchilanţi. metalele grele şi sărurile acestora Substanţele oxidante. pilii. bactericide Clasificarea substantelor antimicrobiene in functie de: originea substanţelor. Metabolismul bacterian. la modalităţile de producere a bolilor infecţioase. Coloranţii Subtante antimicrobiene: Definitie. dezinfectie. Taxonomie bacteriana.MICROBIOLOGIE (BACTERIOLOGIE) 64 ore curs 64 ore lucrari practice Curs Semestrul I SCOPUL CURSULUI: Dobândirea noţiunilor de bază de bacteriologie si de imunologie. Structuri bacteriene facultative: cilii. tipul 37 . Structuri bacteriene obligatorii: nucleul. Ultravioletele. Controlul sterilizarii prin caldura Frigul. a patogeniei şi a modalitatilor de diagnostic de laborator. efecte bacteriostatice. Istoricul microbiologiei medicale. antisepsie. Curba cresterii microbiene. Respiratie bacteriana. capsula. metodele si scopul microbiologiei. Agenţii chimici Substante antiseptice. Refrigerarea. Căldura uscată. Factorii care influenteaza cresterea bacteriilor. Cultivarea bacteriilor. Introducere in studiul microbiologiei medicale. Cresterea. tipuri de antiseptice/dezinfectante Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice: fenolul şi derivaţii fenolici. forma si gruparea bacteriilor.

Toxina difterică. Flora microbiana normala a corpului uman. Transferul de material genetic şi recombinarea. Strategii de combatere a emergentei rezistentei la antimicrobiene Genetica bacteriana – Bacteriofagul. Bacterii saprofite/comensale.definire. Coagulaze. invazivitate si toxigeneza. Toxinele clostridiilor gangrenei gazoase. la glicopeptide. Genetica bacteriana Ereditatea bacteriană. Bariere fiziologice: pielea. inhibiţia sintezei acizilor nucleici. Enzimele extracelulare: Colagenaze. Apararea nespecifica :fagocitoza. Rezistenţa naturală (nespecifica) a organismului uman. patogene/parazitism.acţiunii. Streptokinaza. Importanţa florei bacteriene normale Pielea Tractul digestiv Tractul respirator Tractul genito-urinar Factorii care determina patogenitatea bacteriilor. Plasmidele . la fluorochinolone. Structuri bacteriene implicate in patogenitatea speciilor/tulpinilor bacteriene. Elemente transpozabile Relaţii microorganism-gazda. rezistenţa prin modificări ale bacteriilor Rezistenţa la diferite tipuri de antimicrobiene: rezistenţa la β lactamine. Substanţe antimicobacteriene. Hialuronidazele. Relatii fag-bacterie. la macrolide. sistemul complement 38 . Cromozomul bacterian. Toxinele Clostridium botulinum. Toxina tetanică. tipuri Variabilitatea genetica bacteriană. Enterotoxina stafilococică. inhibarea funcţiei membranei citoplasmice. Rezistenţa bacteriilor la substanţele antimicrobiene. Etapele ale unei infectii bacteriene. mucoasele.Rezistenţa extracromozomală Mecanisme ale rezistenţei la antibiotice: inactivarea enzimatică a antibioticelor. Definirea patogenitatii si virulentei. inhibiţia sintezei proteinelor. Tipuri de rezistenta si definitii Rezistenţa cromozomială. spectrul de acţiune. Mecanisme. Antitoxine si anatoxine Endotoxine. Ciclul litic si lizogen. Aplicatii. structură chimică. Exotoxine. Mecanismele de acţiune ale substanţelor antimicrobiene: inhibarea sintezei peretelui celular.la aminoglicozide. Proteaze. Multiplicare. Enterotoxina holerică. la tetraciclină etc.tipuri si roluri Mutatiile la bacterii. Elementele extracromozomiale. Toxina eritrogenă streptococică. Hemolizinele şi leucocidinele. Exemplificare. Genotip si fenotip.

Antigenicitate. Organele centrale si periferice. Cooperari celulare in raspunsul imun. Epidemiologie. Caractere biochimice şi de metabolice. Anticorpii: structura. Evolutia antigenelor in organism. Profilaxie Streptococcus pneumoniae Caractere morfologice. evidentiere.Tratament. Celulele implicate in raspunsul imun: limfocitele. Structura antigenica Clasificarea streptococilor. Caractere de cultură. utilizare in diagnosticul de laborator. aplicatii Curs Semestrul al II-lea Genul Staphylococcus Caractere morfologice. Tratament. functii. tipuri si functii. Profilaxie. sistemul mononuclear fagocitar. localizare. Imunitatea. Diagnosticul de laborator. Patogenie. Imunitatea specifica dobandita in mod pasiv sau activ.III) si celular (IV). Principiu. Clasele de imunoglobuline.Inflamatia. Definitie. exemple Organizarea sistemului imun. Structură antigenică Caractere biochimice Epidemiologie. Factorii de virulenţă. Structura antigenică. Genul Streptococcus Caractere morfologice. 39 . exemple. Patogenie. Patogenie. Implicarea in producerea infectiilor nosocomiale. Imunitatea Diagnosticul de laborator. imunogenicitate. Profilaxie specifica. Toxine şi enzime. Caractere de cultura. Raspunsul imun celular. receptori imunitari. Imunitatea.II. tipuri. Caractere de cultură. Evolutie. Sensibilitate la antibiotice. Bolile post streptococice.structura si rol. Tratament. Citokinele Antigenele. Tipizarea fagică. mecanism. Epidemiologie. Proprietăţi biochimice. Hipersensibilitatea. granulocitele. Anticorpogeneza Reactii antigen-anticorp. Definitii. Raspunsul imun umoral . Fazele procesului inflamator. Tipuri de hipersensibilitate cu mecanism umoral (I. Diagnosticul de laborator. origine. evolutie. Sensibilitate la antibiotice.

Coli. Caractere de cultură. Caractere biochimice şi de metabolism Neisseria meningitidis Caractere diferentiale. Genul Klebsiella Caractere morfologice. difuzagregativ. Patogenie. Structura antigenică Epidemiologie. Structura antigenică Epidemiologie. Caractere de cultura. Caractere de cultură. enteroagregativ. Meningita cu E. Toxine şi enzime. Tribul Klebsielleae. Patogenie: Infecţia urinară. Caractere de cultură. Caractere biochimice. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Genul Serratia: Generalitati 40 . Septicemii produse de E. coli Diagnosticul de laborator Tratament. Caractere morfologice. Epidemiologie. Caractere biochimice. Imunitatea Diagnosticul de laborator Tratament. Structura antigenică Epidemiologie. Imunitate Diagnosticul de laborator Tratament. Profilaxie Genul Enterobacter. Patogenia gonoreei. Epidemiologie. Neisseria gonorrhoeae Caractere diferenţiale. enteropatogen. Infecţii digestive . coli : enterotoxigen. Profilaxie specifica. Structura antigenică. Clasificare. Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Structura antigenica Caractere biochimice. enterohemoragic. Structura antigenică Genul Escherichia Caractere morfologice. Caractere de cultura. Profilaxie Genul Neisseria Generalitati. enteroinvaziv. Patogenia meningitei.Tratament. Familia Enterobacteriaceae.Tratament. Profilaxie. Caractere biochimice. Caractere morfologice. Patogenie. Profilaxie.Patotipuri E.Genul Enterococcus Caractere morfologice. Generalitati.

Patogenie: Salmoneloze minore si majore. Caractere de cultura. Yersinia enterocolitica. Epidemiologie. Patogenie. Diagnostic de laborator. . Caractere morfologice. Structura antigenică. Toxine şi enzime. Caractere biochimice. Structura antigenică. Caractere morfologice. Profilaxie specifica Genul Yersinia Yersinia pestis Caractere morfologice. Tratament. Diagnostic de laborator Tratament 41 . Profilaxie Genul Providencia. Structura antigenică. Genul Morganella: Generalitati Genul Salmonella Caractere morfologice. Epidemiologie. Caractere de cultura.Tratament. Epidemiologie Patogenia tularemiei. Caractere biochimice. Clasificarea shigellelor Epidemiologie. Structura antigenică. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Caractere de cultură. Patogenia pestei. Caractere de cultura. Clasificarea salmonelelor Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Tratament. Structura antigenica Epidemiologie Patogenie. Tratament. Yersinia pseudotuberculosis. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Caractere de cultură. Diagnostic de laborator Tratament. Profilaxie. Caractere biochimice. Patogenia dizenteriei bacteriene.Tribul Proteae: Genul Proteus. Caractere de cultură. Profilaxie Francisella tularensis Caractere morfologice. Profilaxie specifica Genul Shigella Caractere morfologice. Caractere biochimice.

Diagnostic de laborator Tratament Familia Vibrionaceae Genul Vibrio: Vibrio cholerae Caractere morfologice. Imunitate Epidemiologie. Tratament. Caractere de cultură. Vibrio cholerae non O1. Structura antigenică. Caractere biochimice. Helicobacter pylori Caractere morfologice. Profilaxie. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Epidemiologie Patogenie. Alte specii de pseudomonade . Profilaxie. Implicarea in producerea ulcerului gastroduodenal Diagnostic de laborator. Patogenia holerei. Patogenie: implicarea in producerea infectiilor nosocomiale Diagnostic de laborator. Genul Campylobacter. Tratament. Tratament. Toxine şi enzime. Structura antigenică. Diagnostic de laborator.Genul Pasteurella Pasteurella multocida Caractere morfologice. C. Sensibilitatea la antibiotice. Caractere biochimice. Profilaxie. Caractere de cultura. Epidemiologie. Patogenie. Diagnostic de laborator. Toxine şi enzime. Caractere de cultura. Imunitate Epidemiologie. Caractere biochimice. Caractere de cultura. alţi vibrioni . Coli Caractere morfologice. Structura antigenică.Burkholderia pseudomallei. Epidemiologie. Tratament.generalitati Genul Aeromonas. Caractere biochimice.jejuni şi C. Burkholderia mallei Alte bacterii Gram-negative nefermentative . Genul Helicobacter. Toxine şi enzime. Structura antigenică. Patogenie. Genul Plesiomonas –generalitati Familia Spirilaceae. Caractere de cultura. Profilaxie. 42 .generalitati Haemophilus influenzae Caractere morfologice. Genul Pseudomonas si alte bacterii nefermentative Pseudomonas aeruginosa Caractere morfologice. Structura antigenică.

Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Profilaxie specifica. Caractere de cultura. Patogenie. Haemophilus parainfluenzae – generalitati Genul Bordetella Bordetella pertussis Caractere morfologice. Patogenie. Bordetella parapertussis. Patogenie. Patogenie. Diagnostic de laborator. Patogenia tusei convulsive. Caractere biochimice. Profilaxie Genul Legionella Caractere morfologice. Caractere biochimice. Toxine şi enzime. Tratament. Structura antigenică. Genul Acinetobacter Generalitati Epidemiologie. Epidemiologie. 43 .generalitati Genul Corynebacterium Corynebacterium diphteriae Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Caractere de cultura. Caractere de cultura. Haemophilus aegyptius Haemophilus aprophilus.Epidemiologie. Structura antigenică. Profilaxie specifica. Tratament. Epidemiologie. Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Tratament. Caractere biochimice.generalitati Genul Brucella Caractere morfologice. Profilaxie Genul Bartonella . Profilaxie. Bordetella bronchiseptica . Haemophilus ducreyi.Implicarea in infectii nosocomiale Rezistenta la antibiotice Tratament. Toxine şi enzime. Caractere biochimice. Tratament. Caractere de cultura.

Diagnostic de laborator. diagnostic de laborator 44 . Diagnostic de laborator. Epidemiologie. Profilaxie. Caractere de cultura. Listeria monocytogenes Caractere morfologice. Tratament. Structura antigenică. Patogenie. Patogenia tetanosului. Structura antigenică. Alte specii de Corynebacterium cu importanţă medicala-generalitati Genul Listeria. Toxine şi enzime. Patogenia antraxului. Tratament. Clostridium difficile – generalitati. Diagnostic de laborator. Toxine şi enzime. Genul Bacillus Bacillus anthracis Caractere morfologice. Profilaxie. Alte specii de Bacillus Genul Clostridium Caractere morfologice. Toxine. Clostridium botulinum Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Epidemiologie. Caractere de cultura. Profilaxie. toxina. Epidemiologie. Profilaxie specifica Clostridiile gangrenei gazoase Specii. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Toxine şi enzime. Tratament. Structura antigenică. Patogenie. Caractere de cultură. Caractere biochimice. Tratament. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Profilaxie specifica.Epidemiologie. Patogenia botulismului. Caractere morfologice. Toxine. Tratament. Profilaxie Clostridium tetani Epidemiologie. Caractere biochimice. Tratament. Diagnostic de laborator. Patogenie.

Micobacteriile scotocromogene. Structura antigenică. Particularităţi ale structurii chimice a micobacterilor legate de patogenitate. Structura antigenică. Micobacterii cu creştere rapidă. Micobacteriile necromogene. Profilaxie specifica. Cultivabilitate. Diagnostic de laborator. Caractere de cultura. 45 . Patogenie. Caractere biochimice. Tratament.Bacterii anaerobe nesporulate: Genul Bacteroides. Epidemiologie. Structura antigenică. Genul Actinomyces Caractere morfologice.generalitati Genul Leptospira Caractere morfologice. Epidemiologie. Patogenia tubrculozei. Diagnostic de laborator. Caractere de cultura. Patogenie. Diagnostic de laborator. Rezistenta la antibiotice a micibacteriilor. Genul Treponema. Caractere de cultura şi biochimice. Alte treponeme. Caractere de cultură şi biochimice. Caractere biochimice. Profilaxie. Profilaxie Genul Borrelia Borrelia recurrentis Caractere morfologice. Caractere de cultura. Patogenia sifilisului.generalitati Familia Actinomycetaceae. Tratament. MDR TB. Imunitatea in infectia cu Treponema pallidum Epidemiologie. Imunitate şi hipersensibilitate. Structura antigenică. Caractere biochimice. Genul Nocardia Caractere morfologice. Tratament. Patogenie Diagnostic de laborator. Genul Fusobacterium-generalitati Genul Mycobacterium Mycobacterium tuberculosis Caractere morfologice. Epidemiologia si patogenia imbolnăvirilor cu micobacterii atipice. Mycobacterium leprae . Familia Spirochetaceae. Alte micobacterii: Micobacteriile fotocromogene. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Treponema pallidum Caractere morfologice.

Caractere biochimice. Epidemiologie. limfogranulomatoza veneriană (LGV). Tipuri de infectii. Epidemiologie. Caractere de cultura. Caractere generale. Masuri de prevenire NOTA: RESPONSABILITATEA PLANIFICARII SAPTAMANALE SI A INCADRARII IN ORELE ALOCATE REVIN TITULARULUI DE CURS 46 . Riscul de infectie. Profilaxie Familia Rickettsiaceae. Diagnostic de laborator. infecţii pulmonare infecţiile la gravide. Tratament. Patogenie Fungi cu importanta medicala – agenti etiologici ai infectiilor localizate/sistemice Candida. Cryptococcus. genitale. Diagnostic de laborator. Profilaxie. Patogenia bolii Lyme. Profilaxie Genul Chlamydia Caractere generale. Imunitate. Structură antigenică. Caractere de cultură. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Structura antigenică. Caractere de cultură şi metabolice. Caractere culturale şi biochimice. Bacterii implicate. Caractere biochimice. Patogenie: infecţiile oculare. Infecţii respiratorii. Aspergillus Caractere morfologice. Caractere morfologice şi culturale Acţiunea factorilor fizici şi chimici. Mycoplasma la gravide şi la nou-născuţi. Profilaxie Borrelia burgdorferi Caractere morfologice. Patogenie. Familia Mycoplasmataceae Caractere generale. Patogenia febrei recurente. Epidemiologie. Caractere morfologice şi structură. Structura antigenică Patogenie. Genul Nocardia Caractere morfologice. Tratament. Patogenie. Localizari.Epidemiologie. Profilaxie Infectii intraspitalicesti: Definitie. Infecţii la imunodeficienţi. Tratament. Epidemiologie. Caractere morfologice şi ciclul de dezvoltare Caractere de cultură. Familia Actinomycetaceae. Caractere de cultura. Patogenia. Acţiunea factorilor fizici şi chimici Structură antigenică. Epidemiologie Profilaxie. Infecţii urogenitale.

piele. secretii otice. Coloratia cu albastru de metilen. hemsi latexaglutinare. Reactii Ag-Ac de precipitare in gel. Cerinte generale. dobandirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene la om. Metode de sterilizare si dezinfectie. inhibarea hem. calitative si cantitative. Metoda difuzimetrica. E-test. Diagnosticul imunologic. biochimice si metabolice.Semestrul I SCOP: cunoasterea tehnicilor de laborator in microbiologie utilizate in diagnosticul infectiilor bacteriene OBIECTIVE SPECIFICE : dobandirea de cunostinte si abilitati pentru lucrul in laborator. aplicatii. Examenul microscopic al bacteriilor (2) – Coloratii (continuare). Functionarea microscopului optic.si latexaglutinarii. Coloratia Ziehl-Neelsen. transport si insamantare a principalelor prelevate clinice. Tehnici de recoltare. hemoliza. Aglutinare directa. Imuno. Metode automate de determinare a sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. Gram. Tehnica examenului microscopic al frotiurilor colorate cu albastru de metilen. recunosterea microscopica a principalelor bacterii implicate in patologia umana. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de cultura. coloranti. Demonstratii. interpretare. coloratii. Diagnosticul bacteriologic. Demonstratii. Reactii de dubla difuzie. Laboratorul de microbiologie – organizare. Testarea sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. Reactii antigen-anticorp: generalitati. tract genital. tract digestiv. Masuri de protectie a muncii in laboratorul de microbiologie. Elementele descriptive ale frotiurilor realizate din prelevate clinice si culturi bacteriene. Prezentatre echipamente. Tehnici elementare de lucru in laboratorul de microbiologie Diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene: schema generala. multitest. Lichidul cefalo-rahidian. Demonstratii. NEB. Medii de cultura. metoda dilutiilor. Tehnica executiei frotiului din produse patologice si culturi. Supravegherea tratamentului cu antibiotice. Evidentierea carecterelor biochimice pe medii diferentiale. Ziehl-Neelsen.Prezentare medii de cultura. Determinarea CMI. calitative si cantitative. Reactii Ag-Ac de precipitare in mediu lichid. Controlul sterilizarii. Imunodifuzia radiala simpla. producere de pigmenti. aplicatii. aplicatii. 47 . oftalmice Examenul microscopic al bacteriilor (1) – preparate proaspete. Tipuri de colonii/culturi. Reactii Ag-Ac de aglutinare. calitative si cantitative. Determinarea NEI. Diagnosticul molecular al infectiilor bacteriene generalitati. coloratia Gram. tesut subcutanat. interpretare. Prelevate din tractul respirator. Prelevate diverse: urina. Hemocultura. frotiuri. dispozitive si materiale din laborator. clasificare. CMB. co-aglutinare.. Utilizarea reactiilor Ag-Ac in diagnosticul infectiilor bacteriene.si contraimunoforeza. Clasificarea mediilor de cultura. Utilizarea mediilor cromogene. interpretare. Tehnici uzuale de insamantare a mediilor de cultura Caractere de cultura ale bacteriilor. functii.

Biopreparate utilizate in practica medicala. Teste de imunitate celulara. 48 . Demonstratii. Reactii de imunofluorescenta. imunoglobuline umane specifice. Demonstratii. Radioimunoanaliza. interpretare. seruri imune utilizate in terapie. Reactii imunoenzimatice (variante). Toxinotipia toxinei botulinice. imunomodulatori.Reactii Ag-Ac de seroneutralizare in vivo si in vitro. Antigene si seruri imune utilizate in diagnostic. IDR la tuberculina. cantitative si semicantitative. interpretare a reactiilor calitative. principiu. Reactia de fixare a complementului. Reactia ASLO. aplicatii Reactii Ag-Ac care utilizeaza componente marcate. reactii calitative si cantititive. Reactia Bordet Wassermann. aplicatii. utilizari. Vaccinuri.

demonstratii. Bordetella. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. interpretare.meningitidis. Klebsiella. Testul ELEK. demonstratii. demonstratii. Aeromonas. Acinetobacter. Testarea sensbilitatii la antibiotice al stafilococilor. gonorrhoeae). Streptococcus pneumoniae. demonstratii. Plesiomonas. Utilizarea diagnosticului molecular in diagnosticul tuberculozei. demonstratii. Implicarea stafilococilor in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor urinare testarea sensibilitatii la antibiotice in infectiile urinare. Brucella. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Haemophilus. Flavobacterium. G. Implicarea in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. Testarea sensibilitatii la antibiotice. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacterii din genul Corynebacterium. demonstrate. interpretare. Salmonella. N. Testarea sensbilitatii la antibiotice al streptococilor.pyogenes. Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genul Mycobacterium. Diagnosticul de laborator al infectiilr produse de bacterii din genurile Pseudomonas. Algoritmul de diagnostic. Streptococcus agalactiae. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. Coprocultura. interpretare Diagnosticul de laboirator al infectiilor produse de Vibrio cholerae. Proteus. Algoritmul de diagnostic.diagnosticul serologic. demonstratii. Enterobacter.coli. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Yersinia si Pasteurella. interpretare Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de streptococi (S. F. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a micobacteriilor. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : E. Algoritmul de diagnostic. nterococcus). streptococi grup C.Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de cocii Gram negativi aerobi (N. demonstratii. Diagnosticul /de laborator in febra tifoida. Algoritmul de diagnostic. interpretare. 49 . Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : Shigella. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Campylobacter si Helicobacter. Algoritmul de diagnostic. interpretare. demonstratii. Diagnosticul direct.Diagnosticul de laborator in bolile poststreptococice. Algoritmul de diagnostic.Lucrari practice Semestrul al II-lea Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de stafilococi.

Leptospira si Borrelia. demonstratii. Antifungigrama. Chlamydia si Mycoplasma Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. Toxinotipia. NOTA: TEMATICA SAPTAMANALA A LUCRARILOR PRACTICE ESTE UNITARA IN CADRUL DISCIPLINEI. infectii sistemice. demonstratii. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Rickettsia. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. LA DATA CONVENITA IN COMUN CU STUDENTII. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de fungi. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacili Gram pozitivi anaerobi din genul Clostridium. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Treponema. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Legionella si de bacterii anaerobe nesporulate. LUCRARILE DE CONTROL OBLIGATORII SE STABILESC DE CATRE TITULARII DE CURS. interpretare. demonstratii. Infectiilocalizate.Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genurile Listeria si Bacillus. 50 .

Versiuni MS-DOS anterioare versiunii 6. stilurilor şi machetelor. coduri şi teoria lui Shannon. Alte sisteme de operare: UNIX. imprimantele. scanerul. 51 . Tabele şi baze de date. • • • • • • • • • • procesorul. tastatura. Codificări medicale. analiza factorială şi analiza discriminării. Folosirea tastelor funcţionale în Norton Commander. cataloage şi fişiere pe discuri. Realizarea de grafice şi diagrame. Structura unui tabel.) Comunicaţii şi reţele de calculatoare. componente. Fundamente ale Inteligenţei Artificiale şi aplicaţii în ştiinţele medicale. Foi de calcul şi aplicaţii de prelucrare. Calculatoare personale. Formatarea unui volum de date. Reţele neuronale. Sisteme expert. Educaţie computerizată. mausul. paragrafelor. memoria. Sisteme de operare. Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. Controlul paginării. Elemente de teorie a probabilităţilor. schelete. Accesul în MEDLINE. Anali-zarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge. Aplicaţie: dosarul pacientului. Coduri şi reprezentări ale datelor. curs 16 ore. Multimedia. Ftp. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate. Crearea unui raport. Accesarea gazdelor Internet. Aplicaţii: arhivarea. Serviciile Email. monitorul. chenarelor. coloanelor. cămpuri şi înregistrări. Comenzi DOS principale. Alte programe utilitare. Pregătirea unui document pentru trimitere prin fax. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows for Workgroups. Transmiterea informaţiei. Raţionamente. Mesaje.1 şi resursele sale. Teorema lui Bayes. componente fizice: placa de bază. Utilizarea macrourilor. Sisteme expert medicale. informaţii. Aplicaţii de word processing. Startarea unui calculator personal. Archie şi navigarea în World Wide Web. Windows 3. (Notă: Principalele aplicaţii statistice în medicină — exemplu: EpiInfo — sunt incluse în cadrul cursurilor opţionale de Biostatistică. Interfeţe grafice cu utilizatorul. Introducerea şi selectarea datelor. lucrări practice 56 ore) Curs • Calculatoare şi evoluţia lor. Ordonarea/indexarea înregistrărilor. Tipuri de date. unităţile de discuri.INFORMATICĂ MEDICALĂ PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre. discurile compacte. Elemente de analiza datelor: clasificare. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. elemente de logică vagă. Volume de date. Documentare computerizată.

Formatarea. Funcţii încastrate şi grafică. monitor. Comunicaţii. Baze de date. Informarea şi administrarea cataloagelor. Accesorii ale mediului Windows 3. Macrouri şi şabloane. Word (versiunea 6) for Windows. Administrarea fişierelor. III. grafice statistică. Machete. Accesul în MEDLINE. 52 . I. rapoarte şi etichete. I. Servicii Internet. Excel (versiunea 5). V. III. Documente hipertext şi pagini Web. Reprezentări grafice. I. Comunicaţii. Comunicaţii. Word (versiunea 6) for Windows. Comunicaţii. Editarea. Comunicaţii. Word (versiunea 6) for Windows. IV. Compatibilitate şi cărţi de calcul. Sistemul de operare MS-DOS. Reorganizarea şi interogarea unei baze de date. III. Inserări.1: Cardfile.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Familiarizarea cu calculatorul personal. Baze de date. V. Noţiuni generale despre sistemul de operare UNIX. IV. Reţele locale. IV. Baze de date. II. Sistemul de operare MS-DOS. Crearea şi modificarea unui tabel de date. tabele. III. Excel (versiunea 5). V. Excel (versiunea 5). Word (versiunea 6) for Windows. II. Baze de date. Word (versiunea 6) for Windows. Multimedia. Ordonări ale înregistrărilor. Excel (versiunea 5). II. dischetă. Accesorii ale mediului Windows 3. Extragerea informaţiilor statistice din tabele de date. I. Baze de date. I. Utilitarul Norton Commander. Formule şi operaţii de copiere. Tastatură. IV.1: Write. II. Secţiuni şi tabulatoare. II.

cultură şi civilizaţie românească. lucrări practice 128 ore) • Terminologia medicală: • Anatomie • • • • • • • • • • • • • – osteologie – miologie – viscere Biochimie Biofizică Propedeutică Chimie anorganică Botanică farmaceutică Lecţii de limbă. iniţiative româneşti. Anatomie – sistemul nervos central – organele de simţ Fiziologie – aparatul cardio-vascular – aparatul digestiv – fiziologia sistemului nervos Histologie – ţesuturi – organe şi sisteme Microbiologie – coci patogeni – imunitate Biologie şi genetică – autoorganizare – adaptabilitate – sisteme genetice normale – modalităţi de transmitere ereditară a caracterelor Propedeutică – proteza Chimie organică – compuşi organici – hidrocarburi 53 . descoperiri.LIMBI MODERNE PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ (4 semestre. adaptate la specificul medi-cinei şi farmaciei: personalităţi reprezentative.

înţelegere a vorbirii (ascultarea unor texte diferite: cursuri. respiration. muscule movement unit 5 Biochemistry and Biophysics Unit 6 Genetics Unit 7 Recent Medical Articles (from "The Lancet". Polite Requests Unit 2 Examination of the Patient Unit 3 Case histories Unit 4 Diseases Unit 5 Reading Scientific Papers Unit 6 Sugery and Causuality Unit 7 Recent Medical Articles Grammar: The Verb. digestion. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Unit 1 The Hippocratic oath. bones. the Article. prezentări de caz. Paragraf writing Unit 1 Bedside Manner. Synthetic structures. scris (redactarea unui rezumat / articol coerent şi logic). lungs) Unit 4 Functions: Heartbeat. metabolism.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ENGLEZĂ (4 semestre. The Human Body Unit 2 Description: cell tissues. systems Unit 3 Position : Organs (heart. prezentarea unor teme de la conferinţe) 54 . "BMJ". "JAMA") Grammar and structures: The Noun. dialog doctorpacient. the Tenses Sentence structure in a scientific text. vorbit (exprimarea fluentă şi coerentă mai ales prin eliminarea redundanţelor). Doctor and Patient. the Adjective Text organization Presentation skills Predarea limbii engleze se face pe baza celor 4 nivele ale limbii: citit (citire rapidă pentru identificarea şi selectarea ideilor principale).

tratament. îngrijirea dinţilor) ⇒ Propedeutică ⇒ Tehnică dentară – Pentru farmacie ⇒ Botanică (componentele medicinale. apărarea organismului uman) – Micriobiologie (probleme generale. mecanică) – Fiziologie (codul genetic. aparatul digestiv) – Biochimie (vitaminele. microbi. lucrări practice 128 ore) • Cultură generală şi educaţie medicală – Biografii ale unor savanţi de renume. dezvoltarea chimiei româneşti) – Biofizică (optică. izomerii. aparatul cardio-vascular. aparatul uro-genital. viruşi) – Histologie (celula şi funcţiile sale) • Probleme specifice specializării – Pentru medicină generală ⇒ Semiologia unor boli cu mare frecvenţă în perioada actuală ⇒ Medicina preventivă ale principalelor maladii ⇒ Patologie (generalităţi) – Pentru pediatrie ⇒ Boli specifice copilăriei ⇒ Îngrijirea copilului sănătos ⇒ Etica medicală în domeniul pediatriei – Pentru stomatologie ⇒ Anatomia şi patologia dentară (boli ale dinţilor. importanţi pentru medicină – Texte literare cu profil medical – Texte de informare generală medicală • Probleme specifice profilului medical – Anatomie (aparatul locomotor.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA FRANCEZĂ (4 semestre. utilizarea acestora în prevenirea şi tratarea bolilor) 55 . boli genetice.

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA GERMANĂ (4 semestre. in der Sprechstunde Die Medikamente Das Bult Robert Koch Die Kinderheilkunde Die Hausapotheke Physik und Chemie Die Zahnheilkunde Pharmakologie und pharmazeutische Industrie Vitamine Bronchialasthma Aus meinem Leben (Schliemann) Verlauf einiger Infektionskrankheiten Augenheilkunde Vom Umgang mit Kindern uns ihren Müttern Die Ärztliche Untersuchung Auf der Krankenstation Recapitulare şi aprofundare a problemelor gramaticale. a adjectivului – Verbe cu particula separabilă. exerciţii. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • Beim Artz. pasivul (de mare impor-tanţă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) – Propoziţia secundară. discutarea şi aplicarea acestora pe taxe medicale. formarea perfectului. – Declinarea substantivului. topica – Verbele modale • Tratarea aprofundată a problemelor gramaticale specifice limbajului de specia-litate german: – Diateza pasivă (în special infinitivul pasiv) – Atributul dezvoltat – Propoziţia relativă – Propoziţia condiţională camuflată – Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) – Condiţionalul (Konjunktiv I) 56 . a pronumelui personal.

2 7. Învăţarea şi perfecţionarea 8 elementelor tehnice 5. 8 6. noţiuni de regulament – arbitraj. lucrări practice 128 ore) ANUL I – două semestre. Dezvoltarea calităţilor fizice. Aplicarea tehnicii în condiţii de solicitare maximă creată de cadrul competiţional (pentru sporturile de echipă. componente dominante în pregătirea profesională a viitorului medic. 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre.II II 1.forme de săritură. sportive TOTAL 32 2 2 4 4 8 3 2 3 5 8 2 2 2 5 9 ANUL II Sem. teste de verificare a 1 pregătirii fizice. 8 8 9 2 2 2 1 2 2 32 32 33 57 . DE ORE ANUL I Sem. .aruncări. 64 ore lucrări practice CONŢINUTUL PROGRAMELOR EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT NR.specifice ramurii de sport 4 4.EDUCAŢIE FIZICĂ PROGRAMA ANALITICĂ (4 semestre.de bază şi 4 . I Sem. pregătire tactică). Pregătire teoretică: noţiuni teoretice referitoare la exerciţiul fizic şi condiţia fizică. Probe de control.Deprinderi motrice de bază: mersul. exerciţii de compensare şi refacere 2 3. Ţinuta corectă. Sem. I. 3 2. alergarea.

Deşi conţinutul lecţiilor diferă de la o ramură sportivă la alta. 3) Îndeplinirea cerinţelor de participare la competiţii şi frecvenţă aprox. 58 . începând cu anul 2006 – 2007. expunerea unor noţiuni teoretice şi evaluarea studenţilor .CONŢINUTUL LECŢIILOR PRACTICE Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecţii practice săptămânale de 120 min. Deoarece procesul de învăţământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplină îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcţie de condiţiile materiale. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenţilor se face cu note în semestrele II şi IV. în anii I şi II. 10%. care sunt scutiţi medical. 2) 2 teste de verificare a pregătirii sportive bazate pe autodepăşire ………………aprox. după un sistem complex de punctaj ce include : 1) 3 teste de pregătire fizică generală pentru braţe. disciplina de Cultură Fizică Medicală condusă de un cadru didactic cu specializarea Fiziokinetoterapie. opţiunile studenţilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă.aprox.F. în cadrul Catedrei de Educaţie Fizică şi Sport s-a înfiinţat. obiectivele generale propuse spre realizare au elemente comune ce sunt însă tratate diferenţiat în funcţie de specificul sportului respectiv şi anul de studii. 40%. Pentru realizarea refacerii şi recuperării medicale a studenţilor din echipele reprezentative a U. pe parcursul a patru semestre. detentă şi îndemânare………………………….M. 50%. cu recomandarea „Cultură Fizică Medicală”.B. conform următorului grafic de programare prezentat mai sus. 4) Examen teoretic oral din noţiunile predate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică şi sport. centura abdominală. Anexăm sistemul de evaluare a studenţilor în extenso. În volumul de timp efectuat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive. şi a celor din anul I şi II.

4.3.1. Obiectivele cercetării de marketing 59 . Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 4. Elementele operaţionale ale marketingului sistemului de sănătate 2. Necesitatea abordării cercetării de marketing 3.1. 4. Evoluţii conceptuale 1. Particularitatile pe piata serviciilor de sanatate. MARKETINGUL SISTEMELOR DE SĂNĂTATE 1..1. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 4.2.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE .3. abordări în definirea serviciilor.1. Marketingul serviciului de sănătate. Definirea serviciului de sănătate.2. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII – PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE 2.3.2. Structura pietei serviciilor de sănătate 3. PIAŢA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 3. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 4. 2. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 4. Conceptul de marketing. Tipuri de pieţe.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA CURSURILOR DE MARKETING SI TEHNOLOGIE MEDICALA 1.2. Definire.2. Conceptul de serviciu.1. 3.3 Planificarea si controlul activităţii de marketing în serviciile de sănătate 3. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 5. CERCETAREA DE MARKETING ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE 3. clasificări 2. definirea noţiunii de marketing al sistemului de sănătate 1.

COMUNICAREA ÎN MARKETINGUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 6. Publicitatea – decizii importante 9.1. POLITICA DE DISTRIBUŢIE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 7. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU CHIRURGIE 14.2. Reclama 8.1. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 6. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ELECTROKINETOTERAPIE 15. Locul distribuţiei în mixul de marketing 7.4.3. Canalele de distribuţie 8.2. MARKETINGUL SOCIAL 8. Conţinutul şi rolul distribuţiei 7. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 5. Funcţiile cercetării de marketing 5.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA DE IMAGISTICA 12.1. Obiectivele comunicării 7.ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU DERMATOLOGIE. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU EXPORARI FUNCTIONALE 10. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 5.1. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANALIZE MEDICALE 11. Etapele realizării unei comunicări eficiente 6. PROMOVAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 5.3.2. ORL SI OFTALMOLOGIE 60 . ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 13.2. Mixul de promovare 8. Definirea procesului de comunicare 6.3.3. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 5.3.

V.P.16. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA SPECIALE FOLOSITE IN MEDICINA. V.Purcarea. M.Th. Bibliografie 1.Universitara “Carol Davila”.Tehnologie si aparatura medicala.Purcarea. 2007 7. 2000 3.F.Ed.Purcarea.V.M.Manea-Aparatura pentru radiologie si imagistica medicala-Ed.Ratiu-Marketingul serviciilor de ingrijire a sanatatii-Editura Universitara “Carol Davila”. Th.V. 2007 2.Universitara“Carol Davila’2008 6.Purcarea-Marketing strategic-Editura Millenium.2003 5.Udrea.2008 61 .Purcarea-Lasers and their applications-Ed.Popa. 2006 4.Mediamira.Purcarea-Inregistrari magnetice digitale-Editura Universitara “ Carol Davila”.Ratiu-Marketingul serviciilor-Editura ProUniversitaria.M.

Organizarea activităţii de marketing şi alocarea resurselor în serviciile de sănătate 3. 5. 7. Strategii de ajustare a preţului.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA LUCRARILOR PRACTICE 1.. 6.. Laserii si robotii in practica medicala. Tehnologii si aparatura de imagistica medicala. Platforma „George Emil Palade”-proiect de minigrup 62 . Rezultatele aşteptate în procesul comunicării. Obiectivele marketingului sistemului de sănătate. Aplicarea metodelor de promovare a serviciilor de sanatate-proiect de minigrup. Informaţiile de marketing în cercetarea pieţei serviciilor de sănătate. Estimarea cererii pieţei serviciilor de sănătate 4. Funcţiile si rolul marketingului 2. Canalele de distributie pe piata serviciilor de sanatate. 8.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Strategii de stabilire a preţului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful