MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Editura Universitară “Carol Davila “ Bucureşti 2007-2008 2008-2009

1

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

ADEVERINŢĂ
Cetăţean _______________________________________________________ din ____________________________________________________________ În perioada ___________________________ , a urmat şi absolvit ________ ani de studiu în profilul medicină, specialitatea medicină, conform planului de învăţământ şi programei analitice anexate.

3

4 .

hours S. P Nr.5 5 11 5 5 3 4 4 3 6 Fiziologie / Physiology 48C 7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 8 Limbă engleză / English language 9 Educaţie fizică / Physical education 10 Activitate practică / Summer practice Anul II (anul universitar 2008/2009) / 2nd Year (academic year 2001/2002) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology Fiziologie / Physiology Bacteriologie / Microbiology Informatică medicală / Medical informatics Stiintele comportamentului uman/ Limbă engleză / English language Educaţie fizică / Physical education Activitate practică / Summer practice Neuroştiinţe / Neuroscience Medicină celulară şi moleculară / Cell and molecular medicine Biostatistică / Biostatistics Pedagogie / Pedagogy 65C 96C 96C 64C 16C 16C 14C 7C 4C 10C 128L 96L 96L 64L 32L 16L 64L 64L 60L 7L 10L 4L 5.MINISTERUL EDUCAŢIEI.5 11 11 7 3 4 4 3 2 2 2 2 Discipline opţionale / Optional subjects 5 . Denumirea disciplinei Name of the discipline rst C Total ore/ No. crt.5 2 - 5.5 5 - 7. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ Nr. credite No of credits Sem I Sem II Anul I (anul universitar 2007/2008) / 1 Year (academic year 2007/2008) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 5 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biofizică / Biophysics Biochimie / Biochemistry Genetică / Genetics Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology 64C 32C 96C 32C 48C 192L 48L 96L 48L 32L 32L 24L 64S 64L 60L 7. L.

I. Anexe embrionare (placenta. Ciclul endometrial. Stratigrafia regiunii mamare. Clasificarea funcţională a articulaţiilor. Regiunea poplitee. Structura glandei mamare. cartilaginoase. Neurulaţia. Peretele anterolateral al abdomenului. (atric. Regiunea anterioară a cotului. Ciclul ovarian cu ciclu folicular şi ovogenetic. Dezvoltarea membrelor. Clasificarea articulaţiilor. N. Etapele embriogenezei. secundar. Diviziuni de maturaţie. Foliculul ovarian primar. Caracteristicile generale ale gameţilor. centrul de greutate. Palma. Segmentarea oului. Tipuri de reproducere. Drenajul venos al glandei mamare. Topografia grupelor ganglionare axilare. Istoric. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul. Gastrulaţia. Canalul carpian. Axul mişcării. Spermia (noţiuni generale de structură şi funcţie). Spermatogeneza. Forţele care acţionează asupra corpului uman. Fecundaţia. Căile de drenaj limfatic. Articulaţiile trunchiului. Conducerea mişcărilor în articulaţii. Sarcina gemelară şi multiplă. lucrări practice 320 ore) CURSURI ANUL I Semestrul I – curs . Însămânţarea. vezicula vitelină. Ovulaţia.ANATOMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 4 semestre (curs 128 ore. Secţiunea anatomică şi fiziologică. Poligonul de susţinere. Nidaţia. Vascularizaţia glandei mamare. Derivatele foiţelor embrionare. alantoida). cordonul ombilical. • • • • • 6 .fibroase. Celulele germinale primordiale Meioza. sinoviale).2 ore/săptămână • • • • • • • • • • • Introducere. Lacuna musculară şi vasculară. Decidualizarea mucoasei uterine Evoluţia în săptămâna a II-a Evoluţia în săptămâna a III-a Evoluţia în săptămâna VII – VIII. Generalităţi de artrologie. Anatomie radiologică şi secţională. Articulaţii costovertebrale şi sternocostale Articulaţiile membrului superior. Regiuni topografice. Canalul inghinal. Limfaticele sânului. Trigonul femural. vezicula amniotică. Articulaţiile coloanei vertebrale. Ovogeneza. Axila. Spermiogeneza. Reproducerea. Articulaţiile membrului inferior. Pârgii osoase. matur. Obiectul anatomiei.

Dentiţia deciduală. Anomalii. Fascii de coalescenţă. Malformaţii. • Vascularizaţia cordului.Omentul mare şi mic.Semestrul II . Arcuri branhiale. Dezvoltarea aparatului urinar. Dezvoltarea căilor urinare. Dezvoltarea organelor genitale externe. Anomalii. Dezvoltarea organelor genitale externe. Articularea şi oculzia dinţilor. Anatomie secţională • Anatomie radiologică şi secţională.Ligamente. Structura dinţilor. metanefros. Structura generală a tubului digestiv. • Faringele • Laringele • Dezvoltarea aparatului respirator. • Inervaţia cordului. • Anatomia tpografică a viscerelor toracice. Anomalii • Articulaţia temporo/mandibulară (alcătuire. Dezvoltarea sistemului arterial al capului şi gâtului. Dezvoltarea hipofizei. Dezvoltarea ovarului şi a căilor genitale. Mezenteron. Structură.parte pasivă. Dezvoltarea aparatului genital masculin.curs 2 ore / săptămână • Craniul – neuro şi viscerocraniul – arhitectura funcţională a craniului.Derivate. Malformaţii. Dezvoltarea ficatului şi a sistemului port. Periodonţiu. Microcirculaţie. Dinţi . ANUL II • Semestrul I – curs 2 ore/săptămână Formarea cavităţilor seroase ale trunchiului. Proenteron. Funcţiile peritoneului. Dezvoltarea aparatului genital feminin. Anomalii în dezvoltare. • Regiuni topografice ale capului şi gâtului.Etapa indiferentă. biomecanică). Septarea cloacei. Structura şi funcţia muşchilor masticatori. Ectomezenhim. • Regiunea brahială.Mezouri. Metenteron. • Aparatul masticator . Pronefros. Dezvoltarea pancreasului. Numerotarea dinţilor. anomalii. puncte antropometrice craniene. Forţe de masticaţie. Dentiţia definitvă. derivate. Ansa ombilicală. Etapa indiferentă. Structura şi rolul seroaselor. Dezvoltarea limbii. Anastomoze portocave viscerale şi parietale. Vena portă. Tesut nodal. • Dezvoltarea cordului. Formarea diafragmei. • • • • • • • • 7 . mezonefros. Dezvoltarea aparatului digestiv. • Dezvoltarea craniului • Dezvoltarea feţei. Peritoneul. Dezvoltarea testiculului şi a căilor genitale masculine. Malformaţii. Anomalii. Dezvoltarea ţesutului nodal.caractere generale. Pungi brahiale.

Coloana vertebrală în ansamblu. • Anatomie radiologică şi secţională. Sindroame vasculare. auditivă. • Arii de asociaţie. clasificarea fibrelor nervoase. vestibulară. Sacrul şi coccisul. • Sistemul limbic. Regiuni topografice perineale – aplicaţii practice. repere anatomice pentru puncţia rahidiană. Plexuri vegetative abdomino-pelvine. Toracele osos. extrapiramidale). • Diencefalul: alcătuire generală.sensibilitatea exteroceptivă. sensibilitatea de la nivelul capului şi gâtului. Lichidul cefalorahidian: formare. Claviculă. clasificare .arhitectonică. Anatomie radiologică. talamusul. N. • Vascularizaţia encefalului. • Formaţia reticulată. sensibilitatea proprioceptivă.ruşinos intern. dominanta emisferică. numărarea coastelor pe viu. Anatomie radiologică. arii vegetative. • Căi ascendente: clasificare (sistem lemniscal. Anatomie radiologică şi secţională. Vertebrele: vertebra tip. Anatomie pe viu: numărarea vertebrelor.• • • • • Spaţiul retroperitoneal – subperitoneal + preperitoneal. extralemniscal). • Calea gustativă. durerea.extero (încapsulaţi. rădăcina dorsală a nervului spinal. scapulă. toracice. coastele. LUCRĂRI PRACTICE ANUL I Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Axe şi planuri de orientare ale corpului. somnul.angio. Anatomia pe viu a peretelui toracic: linii de orientare reliefuri osoase şi musculare. arii corticale receptoare. Sternul. vertebrele cervicale. • Structura retinei: calea vizuală. proprioceptori. humerus. funcţii. aplicaţii clinice. conexiuni. • Cerebelul: structură. Vertebre particulare. aplicaţii clinice. Artera iliacă internă. vertebre de tranziţie. lombare. • Emisferele cerebrale: structura scoarţei cito. • Arii corticale motorii: căi descendente (piramidale. interoceptivă. neîncapsulaţi).mielo. • Hipotalamusul. Semestrul II – curs 2 ore/săptămână • Receptori. 8 .

Disecţia regiunii scapulare – muşchi. inervaţie. Disecţia axilei. Mm. mm.romboizi. Teci sinoviale digitocarpiene.profunzi ai cefei. Venele superficiale ale membrului superior. nervi. COLOCVIU – osteologie. mănunchiuri vasculo-nervoase secundare.Radius. Anatomie pe viu. Schema lui Braus. Regiunea mamară: structura glandei mamare. Mm. Formarea şi ramurile plexului lombar. m. vascularizaţie. Disecţia regiunii antero-laterale a antebraţului . conţinut.pereţii şi orificiile canalului inghinal.Arnold. şanţuri. vase şi nervi. ulnă. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului superior. punctele slabe ale peretelui posterior: trigonul Petit. Disecţia muşchilor autohtoni ai spatelui. m.mm. Disecţia axilei.pectoral mare. nervi.axilară. mm. vase. limfonodulii axilari. 9 . serratus anterior. pelvisul osos. tetragonul Grynfelt. conţinut. vase. Repere anatomice pentru puncţia intercostală. m. Anatomie pe viu. Disecţia regiunii anterioare a braţului . scheletul piciorului. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului inferior. Anatomie pe viu. vase. latissimus dorsii. scheletul mâinii. patela. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund.muşchi. Conţinutul axilei: mănunchiul vasculo-nervos principal. Anatomie pe viu: pelvimetrie internă şi externă. Secţiuni topografice la nivelul membrului superior. Lacuna musculară şi vascularădelimitare. humero-birondo-tricipital. Coxal.intercostali.pectoral mic. nervi.muşchi. Disecţia peretelui antero-lateral al toracelui – m. Anatomie pe viu. vase. nervi.subclavicular.muşchi.eminenţei hipotenare. mm. .laţi ai abdomenului. Canalul carpian: delimitare şi conţinut. m. nervi. m. humero-rondo-tricipital: delimitare. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. Pereţii axilei. drenajul limfatic al glandei mamare. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. Noţiuni elementare de disecţie. Disecţia regiunii posterioare a braţului – muşchi. pentagonul Krause. Anatomie pe viu: repere anatomice pentru anestezia n. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. vase şi nervi. Spaţiile birondotricipital. Anatomie pe viu. mm.dinţaţi posteriori. Disecţia ramurilor plexului brahial. levator scapulae. Femurul.regiunii mijlocii a palmei. Disecţia regiunii nucale. Disecţia regiunii posterioare a antebraţului şi a mâinii . vase. eminenţei tenare. Formarea plexului brahial. A. topografia spaţiului intercostal. Disecţia palmei. fibula.conţinutul canalului la bărbat şi la femeie. nervi. Tibie. mm. Anatomie pe viu. Disecţia muşchilor migraţi ai spatelui şi ai cefei – m. Disecţia canalului inghinal . teaca m. trapez. COLOCVIU – membrul superior Disecţia peretelui antero-lateral al abdomenului .drept abdominal. Vase. Regiunile topografice ale palmei. Anatomie pe viu.

vase. Fosa temporală: delimitare. carotide externe în trigonul carotic.şi viscerocraniului • Exobaza.hipoglos.delimitare. trigonul Beclard. Disecţia a.infrahioidieni. Disecţia regiunii antero-laterale a gambei .tiroidiene superioare şi a n.supraclaviculare ale plexului brahial.femurală. Disecţia a.muşchi. Disecţia regiunii posterioare a gambei. comunicări. nervi.delimitare. • COLOCVIU CRANIU • Regiunile topografice ale gâtului.suprascapulare. Endobaza. ggl. Disecţia simpaticului cervical. conţinut. • Traheea cervicală.vertebrală. vase. 10 . comunicări. Oasele neuro. comunicări. Disecţia regiunii posterioare a coapsei .delimitare. Formarea plexului sacral. conţinut Disecţia regiunii plantare . şi a.laringeu superior.femurală. v. Anatomie pe viu.safenă mare.şi infrapiriform . Disecţia a. Secţiuni topografice la nivelul membrului inferior. disecţia rr.faringiană ascendentă. Disecţia mm. vase.muşchi. nervi.sternocleidomastoidian. Anatomie pe viu.subclavii. Glandele paratiroide. • Norma frontalis. Esofagul cervical.Disecţia regiunii antero-mediale a coapsei. Canalul adductorilor. Disecţia regiunii poplitee -topografie.linguale.profunde ale plexului cervical. Orbita: delimitare. Fosa pterigo-palatină: delimitare. Disecţia v. trigonul Pirogoff. V. conţinut. COLOCVIU RECAPITULATIV Anatomie radiologică şi secţională Semestrul II – 2 lucrări a 3 ore = 6 / săptămână • Craniul: prezentare generală. conţinut. topografie. Canalul calcaneean: delimitare. N.Disecţia mm. Mm. • Disecţia a.suprahioidieni. Disecţia a.prevertebrali.toracică internă. Fosele nazale: delimitare. Teaca vaselor femurale.Lama superficială a fasciei cervicale. nervi.muşchi. • Norma lateralis. • Disecţia trunchiului tireo-cervical. vase. conţinut.suprascapulară. trigonul submandibular. N. disecţia ramurilor superficiale ale acestuia. A.tiroidiene inferioare şi a n. Trigonul omo-trapezian. Disecţia ansei hipoglosului. nervi. Trigonul femural. N. Trigonul omo-clavicular. Disecţia muşchiului platisima. N. conţinut. Disecţia regiunii fesiere . a. • Lama mijlocie a fasciei cervicale.scaleni.supraclaviculari. V. Limfonodulii inghinali superficiali şi profunzi. conţinut.laringeu recurent. Trunchiul costo-cervical. comunicări.muşchi. conţinut.frenic. A. accesor. Disecţia mm. Disecţia glandei tiroide.ischiadic. • Disecţia regiunii supraclaviculare: v.jugulare externe. Formarea plexului cervical. a. Anatomie pe viu. Disecţia m. comunicări. Disecţia mănunchiului vasculo-nervos al gâtului.safenă mică. rr. Fosa infratemporală: delimitare. Spaţiul supra. Disecţia regiunii dorsale a piciorului. Disecţia v.muşchi. vase.

• 11 . ramuri. Ductul toracic. secţionarea mandibulei. Aorta toracică. Proiecţia cordului şi a pericardului la peretele toracic. studiul reflexiei pericardului seros.vag.auriculară posterioară. Esofagul toracic. • Cord. scheletul fibros al inimii.superficiale ale n. venele cave. disecţia rr.trigemen: constituţie neuronală. A.facial. N. pericardul fibros şi pericardul seros.jugulară internă. Disecţia n. Mediastinul: subîmpărţire. teritoriu de distribuţie. Disecţia mm.maxilare. disecţia a.lingual. A.carotidă internă. • Sistemul excitoconductor. • Disecţia mediastinului posterior. Secţiuni longitudinale şi transversale pentru studiul endofaringelui. Disecţia a. Secţionarea arcadei zigomatice.occipitală. Proiecţia cordului la coloana vertebrală. • Secţiuni topografice prin torace.brahiocefalice.maxilar: constituţie neuronală.Disecţia glandei parotide. trunchiul pulmonarelor.alveolar inferior şi a n. Focare de auscultaţie.pterigo. • Limitele toracelui şi ale cavităţii toracice.Facial. disecţia n. A. Disecţia spaţiului laterofaringian • N. ramuri. Ggl. V. şi v. Traheea toracică. aria matităţii cardiace relative.azygos. Structura peretelui toracic. Disecţia pleurei. aria matităţii cardiace absolute. • Vascularizaţia şi inervaţia pulmonului. N. • Regiunile pleuro-pulmonare.alveolară inferioară. Fosele nazale.cervical superior. raporturi. • COLOCVIU – Cap şi gât.carotide externe şi a ramurilor sale în loja parotidiană.glosofaringian. Anatomie pe viu: proiecţia pulmonului la peretele toracic. • Pleura.buccinator. • Disecţia pulmonului şi a elementelor pediculului pulmonar. vaselor şi nervilor capului şi gâtului. • Regiunile topografice ale feţei.v. m. Ramurile crosei aortice. raporturi. N. N.oftalmic: constituţie neuronală. teritoriu de distribuţie • N. Disecţia ggl.vagi în torace. a. Proiecţia orificiilor cordului. ramuri.Disecţia cordului: cavităţile inimii. Disecţia a. • N. N. domul pleural.coarda timpanului. raporturi. Vascularizaţia şi inervaţia cordului. Nn.bucal. Împărţirea cavităţii toracice. proiecţia sinusurilor pleurale la peretele toracic. Simpaticul toracic. muşchilor. Timusul. Sistemul vv. Vascularizaţia şi inervaţia foselor nazale. • Disecţia mm. configuraţie externă. conţinut. laringelui. • Disecţia mediastinului mijlociu. raporturi. • Disecţia mediastinului superior. V. Structura pulmonului. Disecţia a.mandibular: constituţie neuronală.auriculo-temporal.frenic în torace. • Disecţia vaselor mari de la baza inimii. proiecţia recesurilor pleurale pe peretele toracic. raporturi. şi n. teritoriu de distribuţie. Disecţia elementelor spaţiului intercostal.mimicii. teritoriu de distribuţie. Vasele temporale superficiale şi n.palatin. ligamentul pleural.masticatori şi a mănunchiului vasculo-nervos maseterin. Anatomie radiologică. ramuri.faciale.

vascularizaţie.mezouri. limfatice. inervaţie. foramen bursae omentale şi foramen epiploicum (Winslow). Căile biliare: descriere. Ficatul: descriere. raporturi.şi inframezocolic. hiatusuri. vascularizaţie. Bursa omentală: studiul bursei omentale şi a prelungirilor ei. raporturi. drept abdominal. Formaţiuni peritoneale . Ligamentele ficatului. vascularizaţie. trigonul Labbé. inervaţie. limfatice. structură. ANUL II Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Peretele abdominal: structură. Anatomie pe viu: proiecţia căilor biliare. ligamente. Proiecţia hiatusurilor şi a cupolelor diafragmatice. Proiecţia feţei anterioare. Stomacul: descriere. Căi de acces în bursa omentală. vascularizaţie. inervaţie. spaţiile supra. vascularizaţie. şanţuri. Anatomie pe viu: proiecţia splinei. inervaţie. Regiunea celiacă: Disecţia trunchiului celiac şi a ramurilor sale. canalul inghinal. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. omentul mare şi mic. Anatomie radiologică. Anatomie radiologică. Segmentaţia splinei. Structură. vascularizaţie. teaca m. Segmentaţia ficatului. limfatice. Cavitatea peritoneală: împărţire. inervaţie Anatomie pe viu: proiecţia pancreasului. inervaţie. Excursii peritoneale în plan sagital şi în plan transversal. Anatomie pe viu: proiecţia D1. Pancreasul: descriere. structură. Anatomie pe viu: proiecţia cardiei şi a pilorului. Proiecţia papilei duodenale mari. Esofagul abdominal: structură. Fosetele duodenale. raporturi. spaţiul semilunar Traube. firidele parieto-colice. proiecţia ombilicului. limfatice. inervaţie. D2. M. structură. Duodenul: descriere . diafragma: structură. Anatomie radiologică. raporturi. inervaţie. inervaţie. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. structură. Limitele abdomenului. structură. vascularizaţie. Ligamentele stomacului. punctul cistic.• • COLOCVIU RECAPITULATIV – TORACE Anatomie radiologică şi secţională. raporturi. Splina: descriere. Ligamentele splinei. raporturi. vascularizaţie. structură. Peritoneul: împărţire. spaţiile mezenterico-colice. zona pancreatico-coledociană Chauffard. Anatomie pe viu: proiecţia ficatului la peretele abdomino-toracic. D3 şi a unghiului duodeno-jejunal la peretele abdominal. a marii şi micii curburi. limfatice. 12 . proiecţia vaselor epigastrice inferioare. Disecţia pediculului hepatic. regiuni anatomo-topografice ale abdomenului. vascularizaţie. limfatice. raporturi. plexul celiac.

limfatice. plexul mezenteric inferior. inervaţie. Plexurile nervoase abdomino-pelvine: plexul mezenteric superior. vascularizaţie. Spaţiul retroperitoneal: delimitare. limfatice. traiect. limfatice. structură. limfatice. vascularizaţie. a unghiului ileo-cecal şi a mezenterului. limfatice. vascularizaţie. structură. inervaţie. Anatomie radiologică. Mezenterul: descriere. structură. raporturi.cavă inferioară: formare. structură. structură. structură. Mijloace de susţinere şi suspensie. structură. colon descendent. Disecţie. raporturi. Fosetele ovariene. structură. vascularizaţie. Disecţia pediculului renal. raporturi. inervaţie.Anatomie pe viu: proiecţia cecului şi a apendicelui. raporturi.colon ascendent. structură. vascularizaţie.vascularizaţie. Ovarul: descriere. raporturi. limfatice. ramuri. vascularizaţie. a bazinetului şi a pediculului renal.mezenterice inferioare. conţinut. puncte dureroase ureterale. limfatice. inervaţie. limfatice. Disecţia v. Cecul şi apendicele vermiform: descriere. vascularizaţie. A. limfatice. ramuri. Anatomie pe viu: proiecţia ureterului. inervaţie. vascularizaţie. limfatice. raporturi. limfatice. Disecţia scrotului. raporturi . Funiculul spermatic: alcătuire. Anatomie pe viu: proiecţia segmentelor şi flexurilor colice. raporturi. Vezica urinară: descriere.iliacă internă: traiect. Rinichiul: descriere. împărţire. Vagina: descriere. raporturi. Anatomie pe viu: proiecţia uterului gravid la peretele abdominal. Anatomie radiologică. raporturi. raporturi. inervaţie. structură. inervaţie. raporturi. Segmentaţia rinichiului. raporturi. Ureterul: descriere. Anatomie radiologică. vascularizaţie. Mezocolonul transvers. flexura hepatică. subîmpărţire. inervaţie. sigmoid: structură. Disecţie. Uretra masculină şi feminină: structură. A. Anatomie pe viu: proiecţia rinichiului. vascularizaţie. disecţie. raporturi. limfatice. Tuba uterină: descriere. vascularizaţie. inervaţie. disecţia venei mezenterice superioare. ramuri. vascularizaţie. inervaţie. raporturi. vascularizaţie. Vulva: descriere. raporturi. Anatomie radiologică Colonul: descriere. Anatomie pe viu: proiecţia anselor jejunoileale. raporturi. inervaţie. Aorta abdominală: traiect.Intestinul mezenterial: descriere. Testiculul: descriere. limfatice. limfatice. structură. Disecţia arterei mezenterice superioare şi a ramurilor sale. Disecţia ureterului. COLOCVIU – etajul inframezocolic şi spaţiul retroperitoneal. Anatomie radiologică. inervaţie. 13 . inervaţie. Anatomie radiologică. flexura splenică. inervaţie. inervaţie. Disecţia arterei mezenterice inferioare şi a ramurilor sale. raporturi. plexul hipogastric. Pelvimetrie externă şi internă. Anatomie radiologică.iliacă externă: traiect. Glandele suprarenale: structură. inervaţie. raporturi. raporturi. vascularizaţie. puncte dureroase apendiculare. Uterul: descriere. vascularizaţie. Fosetele cecale. limfatice. Ligamentele ovarului. Căile spermatice: descriere. V. Rectul : structură. colon transvers.

Şanţuri. trunchiul cerebral şi cerebelul. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni transversale. sinusurile durei mater. laminaţia măduvei. comunicările ventriculului IV. structură. Anatomie radiologică şi secţională 14 . fosa ischiorectală. limfatice. Configuraţia externă a cerebelului. Meningele cerebrale. Vascularizaţia măduvei spinării. fascii. lobi şi girusuri. conţinut. raporturi. Repere anatomie pentru puncţia rahidiană. Hipofiza: structură. ventriculul III. Coloanele nucleare ale trunchiului cerebral. medii şi interne. Spaţiile perineale: spaţiul perineal superficial. Configuraţia externă a emisferelor cerebrale: feţele supero. Originile aparente ale nervilor cranieni. Substanţa albă a emisferelor cerebrale. COLOCVIU – aparatul genital. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni frontale. Perineul posterior. Ventriculul IV. limfatice. laterale şi anterioare. disecţie. nervi. nervi. Subtalamusul. Reflexe vegetative medulare. Configuraţia externă a diencefalului. Substanţa albă şi cenuşie a cerebelului. vascularizaţie. Ventriculii laterali: circulaţia LCR. lobulaţia vermisului şi a emisferelor cerebeloase. inervaţie. inervaţie. Studiul bulbului rahidian pe secţiuni. fornixul. Capsula albă internă. COLOCVIU –Măduva spinării. conexiuni Structura urechii externe. Topografia substanţei albe medulare. Topografie vertebro medulară şi vertebroradiculară. Arcul reflex medular. Perineul anterior la femeie. Studiul punţii şi mezencefalului pe secţiuni.Vezicula seminală: structură. Grupele nucleare în coarnele medulare posterioare. Substanţa albă a trunchiului cerebral. fascii. medială şi bazală. epitalamusul. conexiuni Configuraţia externă a diencefalului. spaţiul perineal profund. vase. Corpul calos. Subtalamusul. Structura substanţei cenuşii a măduvei spinării. vascularizaţie. Studiul măduvei spinării pe secţiuni. vascularizaţie. comisurile albe anterioară şi posterioară. Anatomie radiologică şi secţională • • • • • • • • • • • • • • • • Semestrul II – 1 lucrare a 2 ore = 2 ore / săptămână Configuraţia externă a măduvei spinării.laterală. vase. Configuraţia externă a trunchiului cerebral: feţele anterolaterală şi posterioară. inervaţie. Vascularizaţia encefalului. ventriculul III. Perineul anterior la bărbat. Penisul: descriere. Lichidul cefalo-rahidian. Diafragma urogenitală: muşchi. epitalamusul. Hipofiza: structură. Diafragma pelvină: muşchi. Nucleii bazali. Spaţiul pelvi-subperitoneal: delimitare. Meningele spinale. Nervul spinal. subîmpărţire. raporturi. Prostata: structură.

din care 16 ore curs şi 16 ore LP PROGRAMA CURSULUI Curs 1 Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Sănătate şî boală. psihoze şi tulburări de personalitate. Dinamica asumării rolului de pacient. Dinamica instalării în situaţia de bolnav („krankenkarriere”).PROGRAMA CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE DE PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII Anul I Durata cursului: 1 semestru. disimunogene). Curs 3 Boala (I). Psihologia sănătăţii şi psihologia clinică: asemănări şi diferenţe. evaziune. Corelaţii active (flight/flight) sau pasive (abandon) în cursul distressului. Reprezentări cognitive ale bolii ( Leventhal) Statutul şi rolul pacientului (Parsons). Algoritm de diagnostic diferenţial între nevroze. 15 . contagiune informaţională. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe: o tentativă de cuantificare a potenţialului patogen a diferitelor tipuri de agenţi stressori. Modele teoretice ale stressului. Încărcătura allostatică: sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman). Demarcaţii între sănătate şi boală. tipuri variate de agenţi stressori. Strategii de coping şi strategii defensive. Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii: atitudini faţă de diversele tulburări comportamentale. folosire neproductivă a bolii. Modalităţi de inserţie a stressului psihic în patogeneză. Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătăţii şi bolii. Reacţii tipice ale pacientului la boală: regresie. Trăsături de personalitate relaţionate cu boala şi sănătatea (imunogene. Corelaţii hormonale ale stressului. Particularităţi şi provocări în relaţia medic-pacient. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Definiţii ale bolii. Curs 2 Stress şi boală Stress: definiţie.

Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Conceptualizarea bolii: modele (biomedical. relaxare. calitatea vieţii Complianţa terapeutică: factori psihologici care o influenţează. psihoneuroalergologie. Probleme de comunicare şi factori conjuncturali care perturbă relaţia medic-pacient.Curs 4 Boala (II). reumatici). boli cardiovasculare. Contribuţia factorilor psihologici în ulcer. psihooncologie). Durerea psihogenă. cauze ale durerii). diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor. Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. Boala cronică/incurabilă şi durerea. Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie. cancer şi tuberculoză. Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie. 16 . psihologic. Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului. Elemente de ordin psihosocial specifice unei anamneze complete (psihosomatice). astm. factori care influenţează apariţia efectului Placebo. Abordări moderne ale bolilor psihosomatice. Curs 6 Corelaţii psihologice ale durerii Aspecte generale ale durerii (tipuri de durere. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză. bio-psiho-social). cauze şi consecinţe. Caracteristici clinico-psihologice ale durerii la diferite tipuri de bolnavi (cardiaci. Diferite particularităţi în bolile psihosomatice cronice. varietatea efectelor Placebo. dependenţa de medicamente. efectul Placebo. Aspecte bioetice ale relaţiei medic-pacient. imagerie dirijată). Rolul suportului social. Curs 7 Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. Dependenţa psihologică de medicament: exemple. Calitatea vieţii şi relaţia cu modificarea stilului de viaţă şi efectele medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi. Curs 8 Psihoterapie (I) (partea a doua în anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman) Definiţii. clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. Curs 5 Relaţia medic-pacient Comunicare: elemente verbale şi non-verbale.

particularităţi de aplicare în medicina de familie). Specificul chestionarelor şi testelor proiective.C.D). muzicoterapia (definiţie. Avantaje şi dezavantaje.Psihoterapia suportivă (caractere generale. PROGRAMA LUCRĂRILOR PRACTICE LP1: Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Principalele metode de cercetare în psihologia medicală: observaţia. baze teoretice. LP 3: Boala (I). Chestionare de evaluare a stressului perceput (scala Holmes-Rahe. Programe şi strategii antidistress. Psihanaliza (definiţie. Pavlov şi alţii). Chestionare de evaluare a vulnerabilităţii la stress (testul Columbia). experimentul şi testele psihologice. LP2: Stress şi boală Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A. 17 . Testul HAD. Cannon. Evaluarea trăsăturilor imunogene de personalitate. baze teoretice. Terapii creative: art-terapia. Chestionarele Carver şi Lumpkin. baze teoretice. Chestionarul de evaluare a tipului psihocomportamental A (chestionarul Jenkins). indicaţii şi eficienţă). Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie. scala Lindemann). Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri. indicaţii şi eficienţă). LP 4: Boala (II). Abordarea psihologică a depresiei şi a anxietăţii la nivelul reţelei de asistenţă medicală nepsihiatrică. baze teoretice. Terapia cognitiv-comportamentală (definiţie. indicaţii şi eficienţă). Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice (Alexander. Exemple (teste psihologice globale de personalitate). Particularităţi ale pacienţilor cronici. Principii de conlucrare cu psihologul şi psihiatrul. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Algoritm de abordare psihosomatică a bolnavilor. indicaţii şi eficienţă).

LP 8: Psihoterapie (I) Comunicarea prin intermediul psihoterapiei (exemple). Chestionarul SF-36 de evaluare a calităţii vieţii.LP 5: Relaţia medic-pacient Modalităti de prelevare a anamnezei. Modelul Lübeck de muzicoterapie (facultativ). Identificarea problemelor comportamentale (chestionarul Schmiescheck. Aplicaţii ale psihoterapiei suportive. astm. testul MMPI). LP 6: Corelaţii psihologice ale durerii Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii. Comunicarea cu pacienţii dificili. HTA). LP 7: Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. 18 . efectul Placebo. calitatea vieţii Exemple de non-complianţă terapeutică în anumite boli cronice (TBC. Asemănări şi diferenţe cu dependenţa de drog. dependenţa de medicamente. Scale de avaluare a durerii percepute. Exemple de intervenţie psihologică pentru combaterea durerii. Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală. Exemple de folosire a efectului Placebo în cercetare şi terapie. Dependenţa psihologică de medicament.

Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante. lucrări practice 48 ore) Curs • Definirea. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici. Elemente de radiobiologie: Dozimetria radiaţiilor ionizante. Biofizica recepţiei auditive. Mecanismul interacţiunii radiaţiilor ionizante cu materia vie. Efectele biologice ale radiaţiilor vizibile şi ultraviolete. Fluxuri şi forţe termodinamice. traducători şi biosenzori. Structura moleculară a apei în sistemele biologice. Structura moleculară a apei şi a soluţiilor apoase. Fenomene de transport prin membrana celulară. Mecanismele biofizice ale recepţiei vizuale. Elemente de bioacustică: Noţiuni de acustică. Sisteme de transmisie la distanţă a informaţiei. Proprietăţile mecanice ale corpurilor • • • • • • • • • • • deformabile. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. Modul de gândire în cibernetică.BIOFIZICĂ MEDICALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 32 ore. Bioelectrogeneza celulară. Elemente de bioelectricitate şi bioexcitabilitate: Noţiuni de electrostatică şi electrocinetică. Prelucrarea semnalelor în cibernetică. Elemente de fotobiologie: Interacţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante cu substanţă. Principiul I al termodinamicii şi aplicaţiile în biologie. Bioelectrogeneza ţesuturilor şi organelor. Mecanismul biofizic al contracţiei musculare. amplificarea şi înregistrarea biosemnalelor. Măsurarea obiectivă a tăriei senzaţiilor. Elemente de optica biologică: Noţiuni de optică. Fenomene de transport în soluţii. Sistemele cibernetice de comandă. Tehnici fizice utilizate în explorarea biomedicală: Culegerea biosemnalelor. Noţiuni de bioexcitabilitate. Noţiuni de biocibernetică: Definiţia şi capitolele ciberneticii. Bioluminescenţa. Noţiuni de rezistenţăa materialelor. Imagistică medicală. Tehnici utilizate în studiul macromoleculelor: Structura fizică a macromolecule-lor. Determinarea experimentală a proprietăţilor electrice ale macromoleculelor. Efectele biologice ale ultrasunetelor. Elemente de psihofizică: Definiţia psihofizicii. Caracteristicile sunetului auzit. Electrozi. aplicaţii în biologie. Elemente de termodinamică: Definiţia termodinamicii. Sistemele biologice din punct de vedere termodinamic. Manifestări mecanice ale contracţiei musculare. Abstractizare şi modelare. Legea Weber-Fechner şi legea puterii. Proprietăţile dioptrilor oculari. formei şi dimensiunii macromoleculelor. Noţiuni de biomecanică a fluidelor. • Elemente de biomecanică: Noţiuni de mecanică. 19 . Noţiuni de fizică a sistemelor disperse. Modalităţi de codificare a proprietăţilor excitanţilor în procesul generării senzaţiei. Elemente de fonaţie. Noţiuni de informatică biologică şi tehnică. Informaţie şi entropie informaţională. Relaţii doză-efect. Efectele biologice ale unor factori mecanici. Principiul II al termodinamicii şi semnificaţia lui în biologie. Biofizica moleculară a apei şi a soluţiilor apoase: Noţiuni de fizică moleculară a lichidelor. aplicaţii în biologie. determinarea experimentală a masei. Efectele biologice ale excitabilităţii. problematica şi capitolele biofizicii.

determinarea dimensiunilor unor hematii. Determinarea vâscozităţi soluţiilor. Studiul interfeţei analog-digitale. Înregistrarea unei audiograme. Studiul transportului pasiv pe baza măsurării conductivităţii soluţiilor. analiza Poisson a vitezei de dezintegrare nucleară a radionuclizilor. Studiul microscopului optic. Determinarea concentraţiei unei soluţii cu ajutorul refractometrului. Determinarea coeficientului de tensiune superficială al soluţiilor. Determinarea vitezei de dezintegrare a unor nuclizi radioactivi. măsurarea volumului sangvin total. Elemente de bază privind utilizarea calculatoarelor electronice.Lucrări practice – – – – – – – – – – – – – – – – Determinarea concentraţiei unei substanţe optic active cu ajutorul polarimetrului. eficacitatea ecranelor. Efectuarea unei electrocardiograme şi analiza ei cu ajutorul calculatorului electronic. Determinarea convergenţei lentilelor. Studiul osciloscopului catodic. Elemente de bază privind lucrul în reţeaua de calculatoare. Sistemul de operare DOS. Trasarea curbei spectrofotometrice a unei soluţii. 20 .

Corelaţii enzime – patologie (enzime în ser. Coenzime (vitamine hidrosolubile: structură şi funcţii). inhibitori. glicozaminoglicanii. Studiul enzimelor: Clasificare şi denumire. rolul şi caracteristicile lor (imunoglobuline. fibrinogen. elastina. Apa şi echilibrul acido-bazic (importanţa apei. B. Proteinele plasmatice: fracţiuni obţinute prin electroforeză. glucidelor. bazelor azotate. hemoproteine). complexe multienzimatice). Integrarea biomoleculelor în membrane şi matrix (colagenul. 21 . structura. cofactori enzimatici. capacitatea catalitică. Structura primara şi tridimensională a proteinelor (secundara. proteinelor. Reglarea activităţii enzimatice (alosterică şi covalentă). funcţii. Descrierea biomoleculelor: clasificarea. constanta Michaelis. C. Cinetica enzimatică: ecuaţiile Michaelis-Menten şi Lineweaver. proprietăţile şi rolurile aminoacizilor.Burk. Biochimie Generală Obiective Familiarizarea studenţilor cu structura principalelor clase de compuşi care intră în constituţia organismelor vii şi explicarea principiilor care stau la baza interacţiilor dintre biomolecule. Caracteristicile enzimelor şi mecanismul de acţiune (specificităţi diverse. lipidelor. rolul lor şi patologie. scăderea energiei de activare a reacţiilor catalizate. factori care influenţează viteza reacţiilor enzimatice. keratina. cu accent pe enzimologie şi principiile biologiei moleculare.BIOCHIMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 96 ore. Introducere asupra bazei moleculare a lumii vii (organizarea ierarhică a structurilor biologice). tertiara si cuaternară). centrul activ. glicoproteine). nucleotidelor şi acizilor nucleici. izoenzime). Cursul cuprinde 4 capitole teoretice şi un modul practic: Partea teoretică: A. sisteme tampon). lucrări practice 96 ore) Sem I. Vitamine liposolubile: structură. Corelaţii între conformaţia proteinelor. peptidelor.

D. Dezvoltarea bazelor biologiei moleculare: Structura primară (covalentă) şi conformaţia acizilor nucleici ADN şi ARN; Organizarea materialului genetic la procariote şi eucariote, arhitectura genomului eucariot; Biosinteza (replicarea) ADN, inhibitori ai replicării la procariote şi eucariote; Transcrierea şi reverstranscrierea, reglarea transcrierii genelor, prelucrări posttranscriere; Biosinteza proteinelor: codul genetic, etapele biosintezei, reglarea procesului, prelucrări posttraducere; Leziuni ale moleculelor de ADN şi mecanisme de reparare, mutaţii şi exprimarea fenotipică a acestora; Aspecte privind clonarea genelor in vivo şi in vitro, aplicaţii. Aplicaţii practice: Ilustrarea proprietăţilor biomoleculelor (glucide, lipide, acizi nucleici); Ilustrarea tehnicilor de separare şi dozare a proteinelor (electroforeză, cromatografie, spectrofotometrie, dializă); Ilustrarea tehnicilor de separare a acizilor nucleic (electroforeza); Măsurarea activităţii enzimatice (transaminaze, fosfataza alcalină, amilaza serică, acetilcolinesteraza); Determinarea parametrilor cinetici (KM, Vmax, inhibitori); pH, sisteme tampon, determinarea acidităţii sucului gastric. Sem. II Obiective Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege, din punct de vedere metabolic, mecanismele de transformare a energiei şi materiei în organismele vii. Sunt descrise căile metabolice care permit eliberarea de energie şi echivalenţi reducători, elemente care pot fi utilizate în căile de sinteză a glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Sunt prezentate câteva exemple de adaptare a proceselor metabolice intra- sau extracelulare, la condiţiile de mediu. Se pune accent pe cunoaşterea reacţiilor chimice care formează căile metabolice, localizarea celulară a acestora, stabilirea etapelor reglatoare şi a factorilor reglatori implicaţi. Conceptele teoretice sunt explicate în cadrul şedinţelor de laborator. Cursul cuprinde 6 capitole teoretice şi un modul practic: A. Bazele energetice ale metabolismului; Metabolismul oxidativ: noţiuni de termodinamică, energia liberă de reacţie, compusi macroergici: structură, roluri, interrelatii; Căile de biosinteză a ATP; Lanţul transportorilor de electroni mitocondrial si fosforilarea oxidativă, decuplanţi şi inhibitori ai LR; Lanţuri transportoare de electroni necuplate cu fosforilarea oxidativă, mecanismul de acţiune a citocromului P450;

22

B.

C.

D.

E. F.

Specii incomplet reduse ale oxigenului: producere şi efecte, aspecte patologice, mijloace de protecţie enzimatică şi neenzimatică. Metabolismul glucidelor: Digestia şi absorbţia glucidelor; Căile de metabolizare a glucozei: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, şuntul pentozo-fosfaţilor, calea acidului glucuronic, gluconeogeneza; Biosinteza şi degradarea glicogenului: importanţa proceselor, reglare; Metabolismul galactozei si fructozei; Aspecte patologice ale metabolismului glucidelor. Metabolismul lipidelor: Digestia, absorbtia şi transportul lipidelor în organism; Degradarea şi biosinteza acizilor grasi, importanţa proceselor, reglare, aspecte patologice; Degradarea şi biosinteza acilglicerolilor, importanţa proceselor, reglare; Metabolismul corpilor cetonici: reglarea cetogenezei, importanţa proceselor; Aspecte ale metabolismului glicerofosfolipidelor şi sfingolipidelor; Metabolismul colesterolului, aspecte patologice; Lipoproteinele plasmatice: caracterizare, roluri, metabolizare, dislipidemii; Eicosanoizii: metabolizare, roluri fiziologice, mecanism de acţiune. Metabolismul aminoacizilor, proteinelor şi hemoproteinelor. Starea dinamică a proteinelor. Bilanţuri azotate; Digestia proteinelor şi absorbţia aminoacizilor, fondul de aminoacizi, aminoacizi naturali; Dezaminarea aminoacizilor şi transportul amoniacului rezultat; Biosinteza şi eliminarea ureei, importanţă, reglare; Utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor; Metabolismul particular al aminoacizilor, patologii; Sinteza din aminoacizi a glutationului, creatininei, aminelor, rolul acestora; Structurile şi însuşirile porfinei, porfirinelor, protoporfirinei IX şi hemului; Biosinteza şi catabolismul hemului, reglare; Aspecte patologice ale metabolismului proteinelor, aminoacizilor şi hemoproteinelor. Metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice: Biosinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice; Catabolismul nucleotidelor, aspecte patologice. Hormoni: Clasificare; Mecanismul de acţiune al hormonilor hidrosolubili şi liposolubili; Receptori hormonali; Metabolismul catecolaminelor şi al hormonilor tiroidieni; Hormoni peptidici şi proteici; Hormoni implicaţi în reglarea calcemiei şi glicemiei; Hormoni steroizi; Implicarea hormonilor în metabolismul glucidic, lipidic, proteic.

23

BIOLOGIE CELULARĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 96 ore, lucrări practice 80 ore) Curs

• • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi istoricul biologiei celulare. Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote. Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei. Transport membranar. Semnalizare transmembranară. Joncţiuni intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii. Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii. Mitocondria. Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos. Aparatul Golgi. Ciclul secretor celular G. E. Palade. Matricea citoplasmatică. Citosolul. Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul. Cromatina (cromozomii). Matricea nucleară. Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară. Lucrări practice

• • • • • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare. Tipuri de microscoape optice. Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic. Colorarea şi coloranţii în microscopia optică. Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare, organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote. Principii de histochimie şi histoenzimologie. Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie în flux. Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru micro-scopul electronic de transmisie. Membrana celulară. Joncţiuni celulare. Organizarea ultrstructurală a celulei eucariote: organite nedelimitate de membrane. Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane. Analiza morfometrică a unei imagini microscopice. Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei. Nucleul: organizare ultrastructurală. Ciclul celular. Diviziunea celulară. Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman.

24

Cooperare celulară în răspunsul imun. Ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac. Aparatul excretor. ganglionul spinal şi vegetativ.HISTOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru. Aparatul reproducător feminin: uter. Glandele endocrine. sinapsa. Ţesutul muscular scheletic. Epiteliile de acoperire. curs 48 ore. 25 . Terminaţile nervoase receptoare din piele. Nervul periferic. Sistemul vascular sanguin. polaritate. Aparatul respirator. Inima. Tipuri de celule epiteliale. Fibrele nervoase. Mucoasa olfactivă. joncţiuni. Pancreasul. Varietăţile ţesutului conjunctiv. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. trompe uterine. Cavitatea bucală. Placenta. lucrări practice 48 ore) Curs • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Obiectul şi istoricul histologiei. Aparatul reproducător masculin. Hematia. Epiteliile glandulare. Organele limfatice. Ficatul în căile biliare. măduva spinării. Pielea şi fanerele. Aparatul reproducător feminin: ovarul. Meningele şi plexurile coroide. Hematopoieza. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Celula epitelială: organizare generală. Esofagul şi stomacul. trombocitul. Neuronul. Leucocitele. Urechea. Matricea extracelulară. vagin. Ochiul. neuroglia. Istoricul învăţământului histologic în România. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv. Intestinul subţire şi intestinul gros.

ganglionul spinal şi ganglionul vegetativ. Neuronul. Organizarea ultrastructurală a aparatului respirator şi a aparatului excretor. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Glande endocrine. cardiac. Organizarea ultrastructurală a glandelor endocrine şi a aparatului digestiv. Inima şi sistemul vascular sanguin. Ultrastructura celulelor şi fibrelor ţesutului conjunctiv. Aparatul excretor. fibrele nervoase. Pancreasul. Cavitatea bucală. Ultrastructura ţesutului nervos. neted. Ficatul şi căile biliare. Tehnici histologice de evidenţiere a ţesutului nervos. Ţesuturile musculare: scheletic. Aparatul respirator. esofagul. Ultrastructura elementelor figurate sanguine şi a celulelor liniilor hematopoietice. Varietăţile ţesutului conjunctiv.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Organizarea generală a unui ţesut. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. 26 . Frotiul sanguin. Ultrastructura ţesuturilor musculare. Aparatul genital masculin. Hematopoieza. Ultrastructura aparatului cardiovascular. Stomacul. neuroglia. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv (microscopie optică). Meningele şi plexurile coroide. Identificarea elementelor figurate sanguine. Mucoasa olfactivă. Ţesutul epitelial de acoperire. Organe limfatice. Principalele tipuri de ţesuturi. intestinul gros. Ţesutul epitelial glandular. intestinul subţire. Organizarea ultrastructurală a aparatului genital feminin şi a aparatului genital masculin. Pielea şi fanerele. Sistemul nervos: nervul periferic. Aparatul genital feminin.Ochiul şi urechea. Ultrastructura ţesuturilor epiteliale. măduva spinării.

compoziţie. reglare. lucrări practice 128 ore) Curs • Introducere în fiziologie – Obiectul fiziologiei ca ştiinţă a logicii vieţii cu caracter integrativ. “Introducere în Studiul Medicinei Experimentale”. subcompartimente. mecanisme nervoase de reglare. funcţia motorie a musculaturii netede. reglare (factori coleretici şi anti-coleretici). – Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere. echilibrul aport/ eliminare. acizii biliari.FIZIOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (3 semestre. • Fiziologia tractului alimentar – Caractere generale ale funcţiilor secretoare şi motoare: condiţii optime de activitate pentru enzimele digestive. modele naturale clinice de hipo. cauze de dezechilibru: deshidratările hipo-. compoziţie. bila hepatică / bila veziculară (comparaţie). reglare. curs 144 ore. izo-. (importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina). – Secreţia mucoasei intestinului subţire: mecanisme secretoare. roluri digestive şi extradigestive. intracelulară. urină). transcelulară: volume. principii de explorare funcţională. – Secreţia biliară: mecanisme de producere. – Echilibrul hidric electrolitic şi osmotic: volemia constantă. reglare. Paris. rolul şi semnificaţia principalelor componente componente. izo-. – Fiziologia românească: contribuţii. rolul mediaţiri NANC. – Secreţia salivară: mecanisme de producere şi compoziţie. hipertonice. icterul ca model de dereglare. – Fiziologia ca ştiinţă experimentală şi clinică: rolul experimentului. pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge. 27 . roluri. hipertonice. osmotice. principii de determinare. presiuni hidrostatice. izotonia. reglare. rolul SNV “extrinsec”. rolul obser-vaţiei clinice. hiperhidratările hipo-. – Secreţia în intestinul gros: mecanisme secretoare. • Homeostazia principalelor compartimente hidrice – Apa extracelulară. avantajele cuplării ultimei faze a digestiei cu începutul absorbţiei. reflexul mienteric. – Metode moderne de cercetare şi explorare funcţională. izoionia.epitelial utilizate în absorbţie. reglare. flora saprofită echilibrată. – Posibilităţile şi limitele homeostaziei. – Secreţia gastrică: mecanisme de producere şi compoziţie. sistemul endocrin difuz al tractului digestiv (sistemul APUD). mecanisme generale de transport trans . – Conceptul de “Mediu Intern” cu compoziţie constantă (Claude Bernard. principii de explorare funcţională. compoziţie. compoziţie.şi hipersecreţie gastrică. mecanismele “defensei autolitice” (semnificaţie clinică). 1865). investigare experimentală şi explorare funcţională clinică (importanţa testelor dinamice). rolul plexurilor intramurale. coloid-osmotice. roluri. perspective. roluri. schimburile hidro-electrolitice între compartimentele hidrice. scaun. roluri în digestie.

traductorii neuro-endocrini. stocare (structura funcţională a osului). interacţiune cu receptorii. forme circulante. rol fiziologic. termoreglarea la nou-născut. rol fiziologic. Principii de investigare clinică.şi hiper tiroidismul.secreţie. limitele echilibrului. Şcoala română de Endocrinologie. specializări morfo-funcţionale. celelalte sedii ale absorbţiei. secreţie. excreţia. Popa şi U. Principii de investigare. Definiţia echilibrului. rolul termostatului hipotalamic. rol fiziologic. Cannon). Sexosteroizii CSR. avantaje şi precauţii în utilizarea terapeutică.secreţie. reglare. absorbţia aminoacizilor. excreţie. – Funcţia motorie a tractului alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme. neuro-hormonii hipotalamici (releasing /inhibiting). reacţia de “alarmă” (W. recţia de stress. consecinţele unei raţii alimentare neadecvate. mecanisme generale şi locale de reglare neuro-humorală. reglare. reglare. principii de determinare. – Fiziologia glandei tiroide. sinteză. motilitatea intestinului gros. Biosinteza generală a hormonilor. Modele clinice ale dezechibrului FC.(eFC). rol fiziologic. forme circulante. interacţiune cu receptorii. interacţiune cu receptorii. dihidroxicholecalciferolul). cheltuieli energetice variabile. variaţii fiziologice. Mineralocorticoizii. rol fiziologic. bazal. inactivare. absorbţia acizilor graşi. Glucocorticoizii: sinteză. mecanisme generale de sinteză. hipertermia exogenă. amestec şi evacuare a stomacului. Corticosuprarenala (CSR). Hormonii: clasificare. reglare. Vitamina D ca hormon (I. motilitatea căilor biliare. interacţiune cu receptorii membranari şi intracelularei. criterii calitative. Principii de investigare. interacţiune cu receptorii. definiţia “clasic㔺i revizuire actuală. – Glanda suprarenală. disfuncţii motorii intestinale şi biliare.(febra. absorbţia apei şi a electroliţilor. forme circulante. hormonii tiroidieni. Fiziologia glandelor endocrine – Introducere în fiziologia endocrină. – Valoarea energetică a principiilor alimentare (raţia alimentară): criterii cantitative. • Fiziologia metabolismului energetic. hipotermia). interacţiune cu receptorii. secreţie. secreţie. absorbţia vitaminelor. forme circulante. formele circulante. rol fiziologic. Explorarea funcţională a eFC. Rolul calcitoninei: sinteză. mecanisme de transport pentru produşii finali de digestie. Lobul anterior al hipofizei: sistemul port (Gr. reglare. malabsorbţia. Feocromocitomul. 24. reglare. Tractul hipotalamo-hipofizar şi hipofiza posterioară. reglare. opioidele. Fielding). Integrarea MSR în sistemul simpato-adrenal. Componentele:aportul.secreţie. funcţia de depozit. reglare. bioritmurile. activare. reglare. oxitocina: sinteză. principii de explorare funcţională. – Termoreglarea: mecanisme de termodispersie şi termogeneză. Hormonii hipofizei anterioare: sinteză. disfuncţii motorii în etajul superior al tractului alimentar.secreţie. rol fiziologic. absorbţia monozaharidelor. forme circulante.secreţie. interacţiune cu receptorii. depăşirea limitelor homeostaziei. – Reglarea endocrină a echilibrului fosfo-calcic. etape. sinteză. secreţie. – Glanda hipofiză şi relaţiile hipotalamo-hipofizare. bilanţul energetic echilibrat – Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe. Hipo. motilitatea intestinului subţire. Modele clinice de deficit şi exces funcţional al CSR. adaptarea şi aclimatizarea la valori extreme de temperatură ambiantă. 28 . Medulosuprarenala (MSR). Rolul PTH: sinteză. rol fiziologic. mecanisme generale de reglare. • V. – Echilibrul foame-saţietate şi comportamentul alimentar. Modele experimentale şi clinice. Catecholaminele: sinteză. metab. forme circulante. forme circulante. interacţiune cu receptorii. ADH. Orga-nizare morfo-funcţională. Alţi hormoni MSR. interacţiune cu receptorii. forme circulante.– Absorbţia: intestinul subţire ca sediu preferenţial.

Raportul V/Q. Rolul chemoreceptorilor periferici şi centrali. • Aparatul cardio-vascular – Fiziologia inimii. Ciclul cardiac. sinteză. Factori ce le influenţează. Rolul de “ceasornic” endocrin. Reglarea Ph-ului intracelular. progesteronul şi hormonii peptidici: sinteză. Mecanisme fizico-chimice. Organizarea funcţională a insulelor Langerhans. Difuziunea alveolo-capilară. Vectorcardiografia. Complianţa. forme circulante. forme circulante. Hematocritul. Derivaţiile standard. – Compoziţii şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui (culoare. Derivaţiile ortogonale (frank). Particularităţi ale echili-brului acido-bazic în SNC. sex comportamental. Excitabilitatea. Alţi hormoni pancreatici (somatostatina. – Glanda pineală. forme circulante. Acidozele şi alcalozele. rol fiziologic. Leucocitele. Inotropismul. 29 . Explorare funcţională. Realizări româneşti în pinealogie. – Dezordini acido-bazice. Estrogenii. Pubertatea şi andropauza. simple şi complexe. sângele circulant şi stagnant.– Pancreasul endocrin. sarcina şi funcţia endocrină a placentei. Muşchiul cardiac. menopauza. vâscozitate. Mecanisme biologice. Aplicaţii terapeutice ale sângelui.secreţie. Activitate ciclică la femeia adultă în afara sarcinii. – Sistemul excito-conductor al inimii. comentarii. Osmoreglarea.secreţie. interacţiune cu receptorii. interacţiune cu receptorii. Variaţii. reglare. Volemia. sex gonadal. polipeptidul pancreatic). deficitul şi excesul de insulină. Insulina: istoricul descoperirii. Bucla flux-volum. Particularităţi. reglare. coordonarea hipotalamo-hpofizară: importanţa secreţiei pulsatile de Gn -RH. Explorare funcţională. – Funcţia de apărare nespecifică celulară. Transfuzia. Manifestări periferice ale activităţii inimi. – Ovarul. Disfuncţii.secreţie. Transportul O2 şi CO2.secreţie. Deficitul anionic. Parametrii echilibrului acido-bazic. rol fiziologic. Derivaţiile precordiale. Hormonii indolici şi peptidici: sinteză. Distribuţia ventilaţiei. reglare. Variaţii fiziologice ale secreţiei: copilăria şi pubertatea. Explorare funcţională. Limfocitele. forme circulante. interacţiune cu receptorii. Reglarea volemiei. Grupele sanguine. Pompa cardiacă. presiune osmotică). – Testicolul. Conductibilitatea. • Sângele – Funcţiile sângelui-enumerare pe scurt. Volume şi capacităţi pulmonare. reglare. semnificaţie clinică. • Respiraţia – Ventilaţia pulmonară. – Funcţia de transport a gazelor respiratorii. forme circulante. sex fenotipic. rol fiziologic. – Reglarea neuro-umorală a respiraţiei. Eritrocitele. Structură funcţională. Fonocardiograma. reglare. Derivaţiile bipolare şi unipolare. ciclul ovarian. – Funcţia de apărare specifică. Glucagonul: sinteză. Mecanica ventilaţiei. rol fiziologic. rol fiziologic. Imunofiziologia. – Funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. Fibrinoliza. densitate. Mecanismele trecerii în rezervă şi ale mobilizării sângelui. – Electrocardiograma. Reflexe respiratori. – Funcţia endocrină a gonadelor. ciclul uterin şi menstrual. interacţiune cu receptorii. Variaţiile volemiei. interacţiune cu receptorii. Automatismul. Structură funcţională Hormonii steroizi şi peptidici: sinteză. Scurtă prezentare a celor patru programe de diferenţiere sexuală: sex cromozomial. – Factorii ce-l determină. – Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Hemostaza. modele experimentale. Concluzii cu privire la homeostazia glicemică.secreţie. Deficitul şi excesul de hormoni testiculari. – Perfuzia pulmonară.

• Excreţia renală – Funcţiile rinichiului. Contracţiile izometrice şi izotonice. Tetanosul. Lucrări practice – Compartimentele apei din organism. Feed-back-ul tubulo-glomerular. evidenţierea acidului clorhidric liber în sucul gastric. Principiul clearance. Factorii determinanţi. Micţiunea. Funcţia excretorie a salovei (excreţia iodului). Neurotransmiţătorii. Marea şi mica circulaţie. – Circulaţia venoasă. Proprietăţile neuronului. Insuficienţa cardiacă. – Controlul nervos al activităţii motorii somatice. – Hemodinamica. – Activitatea nervoasă superioară veghea şi somnul. Activitatea clorhidropeptică a sucului gastric. Mirosul. – Performanţa cardiacă. Exterocepţia. Transmiterea neuro-musculară. Particularităţi regionale. sulfocianatului de potasiu. Presiunea venoasă centrală. Activităţi specifice omului. Unitatea motorie. Transmiterea neuro-neuronală şi neuro-musulară. – Fiziologia auzului. – Diureza. Ultrafiltrarea. Mecanisme de economisire. – Reglarea neuro-umorală a circulaţiei sângelui. Reglare. Mecanismul întoarcerii venoase. – Endoscopia . Secusa. Analiza unei electrocardiograme normale. renală). cutanată. Oboseala şi febra musculară. – Fiziologia sistemului nervos vegetativ.Sucul gastric: metode de recoltare. Mecanismele formării urinii. Căldura musculară. Invăţarea. Procesele funcţionale de la nivelul urechii externe. dozarea acidului clorhidric în sucul gastric. – Microcirculaţia. – Fiziologia tubului urinifer. Excreţia cataboloţilor azotaţi. fosforului. Mecanismul de diluţie şi concentraţie. Circulaţia arterială. Credinţa. – Fiziologia vederii. Acţiunea amilazei salivare asupra amidonului. Relaţii forţă-viteză. Termoreglarea. Metode de determinare.N. Controlul motor automat. Legile fizice care guvernează circulaţia. Relaţii forţă-lungime. Controlul motor voluntar. Electrocardiograma în tulburările de ritm. Parametrii sistolici şi diastolici ai performanţei. medii şi interne. în hipertrofii ale cavităţilor şi în tulburări de irigaţie coronariană. punerea în evidenţă a: calciului. Procesele funcţionale de la nivelul ochiului. Hemodinamica regională (coro-nariană. Factorii ce o determină.– ECG (II). Gustul. – Reglarea performanţei cardiace prin mecanisme intrinseci şi extrinseci. Reglarea funcţiei renale. cerebrală. – Sucul gastric: punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (acţiunea enzimatică asupra proteinelor). hepatică. Secreţie. • Fiziologia sistemului nervos şi a organelor de simţ – Fiziologia generală a S. – Saliva: metode de recoltare. – Creativitatea.metodă de explorare a tubului digestiv. Cultu-rismul. • Sistemul muscular – Muschiul striat scheletic. de conducere. Acţiunea 30 . – Memoria. Reabsorbţie. Reflexele condiţionate. – Mecanisme de epurare renală. Integrarea funcţiilor cardinale. Hipotalamusul. Reglajul tonusului şi al posturii. Dexterităţi motori. Conştiinţa. pulmonară. Echilibrul.

Weiss. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale. Rolul sărurilor biliare: a)emulsionarea lipidelor. Influenţa nervului vag asupra cordului de broască. Numărătoarea de leucocite. Probe: Clinostatism.parametri ai excitabilităţii neuro-musculare. EKG de efort. Explorarea funcţiei biliare. Timpul de coagulare. Test presor la rece. Determinarea volumelor pulmonare. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Explorarea funcţiei respiratorii. Dozarea hemoglobinei. Determinarea debitelor ventilatorii. Testul fragilităţii capilare. Dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în aerul expirat şi alveolar (aparatul Orsat). Explorarea secreţiei de insulină prin: a) proba simplă a hiperglicemiei provocate. Hemoliza VSH. albastru de metilen. c) electromiograma în diagnosticul tetaniei şi al spasmofiliei. Formula leucocitară. Timpul de sângerare. VEMS. Efort. Numărătoarea de trombocite. Numărătoarea de hematii. Controlul umoral al motilităţii gastrointestinale (baia de organ). Gazele respiratori. Explorarea hemostazei. Explorarea motilităţii digestive. Manifestări ale ciclului cardiac. Fonocardiograma EKG. Indici eritrocitari. Rosenbach. Legea inimii (Frank-Starling). Descoperirea şi studiul cordului de broască in situ. Influenţa ionilor şi a mediatorilor pe cordul de broască izolat pe canula Straub. Manifestări ale ciclului cardiac. Explorarea funcţională şi morfologică a tiroidei: scintigrama tiroidiană. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Sucul pancreatic: Metode de recoltare. Tensiunea arterială. Carotidograma.reflexograma achileană. Punerea în evidenţă a centrilor de automatism pe cordul de broască. Jugulograma. Explorarea rolului ADH în echilibrul hidric. Dozarea amilazei pancreatice în urină. Zgomotele cardiace. Determinarea hematocritului.– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – labfermentului asupra proterinelor din lapte. Studiul hemoglobinei. Spinalizarea broaştei. b) reobaza şi cronaxia . Timpul Quick. Efectul temperaturii asupra frecvenţei cardiace. Proprietăţile sângelui. Trousseau. b) proba hiperglicemiei provocate şi dozarea radioimunologică a insulinei (RIA) = insulinemie. b)solubilizarea colesterolului. Explorarea efectului melanocitostimulator al excesului de ACTH la broască. iodocaptarea tiroidiană. Cardiografia directă. Reacţii de recunoaştere a pigmenţilor biliari: Gmelin. 31 . Explorarea radiologică a motilităţii tubului digestiv. Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuro-musculară: a) semnele clinice ale hiperexcitabilităţii neuro-musculare: Chwostek. Teste de sarcină. Ortostatism.metabolismul bazal. Grupele sanguine. sistemul Rh. Cristalele Teichman. sistemul AOB. Capilaroscopia. ecografia tiroidiană. Evidenţierea acidului lactic în sucul gastric. Apexocardiograma. Timpii sistolici. Explorarea radiologică a hipofizei. Spectroscopia hemoglobinei.

– Laba galvanoscopică. – EEG. Curba oboselii. Proba de diluţie şi concentraţie. – Clearance de uree şi creatinină. – Studiul echilibrului acido-bazic.– Explorarea funcţiei renale. EMG. 32 . – Secusa şi tetanosul muşchiului striat. Explorarea analizatorului optic şi acustico-vestibular. Analiza arcului reflex. Proprietăţile fizice ale urinei. Seminar din sânge. Legile iradierii reflexelor medulare. Dependenţa travaliului muşchiului scheletic de sarcina la care este supus.

poligenie.microsateliti). translationala 4)Genetica mitocondriala -caracteristicile genomului mitocondrial -ereditatea matroclina -mutatii in genomul mitocondrial+ heteoplasmie+boli (sd. Kearns–Sayre/ epilepsia mioclonica) 5)Cromozomii -histone/nonhistone -structuri cromozomiale -hetero/eucromatina -ADN in cromozomi 33 .PROGRAMA ANALITICA Disciplina Genetica (32 orecurs 48 ore lp) I)Introducere/Istoricul si impactul genetcii in medicina II)Partea fundamentala:Bazele moleculare ale geneticii 1)Acizii nucleici: -nucleotizid-nucleotid-acizi nucleici -ex de boli ereditare in metabolismul purinelor si pirimidinelor: hiperuricemia (guta).schema replicarii. replicarea la procariote/eucariote. Lesch-Nyhan 2) ADN-ul: -experimentul Griffith -componentele ADN-ului -clasificare ADN:repetitiv (secvente LINEs.penetranta completa/incompleta.furca de replicare -repararea ADN: repararea prin excizie.ex boala Xeroderma pigmentosum -ARN 3)Genele -notiuni generale -genele si mutatiile -proprietatiile genelor:specificitate.minisateliti. nerepetitiv/izoforme -structuri(forme alternative ale ADN/izoformele) -replicarea (denaturare/renaturare). repararea doublestrand prin recombinarea omoloaga . Leber/sd.SINEs/sateliti.expresivitate.Sd.repararea prin mismatch. polifenie/pleiotropie -codul genetic -structura genelor la eucariote -transmiterea (fluxul) informatiei genetice -reglarea expresiei genelor:pre/postranscriptionala.

recombinare. mecanisme. Nondisjuntii (definitie.-structura speciala a terminatiilor cromozomilor:Telomerele(structura generala. metafaza. Fenomenul de crossing-over. secventiere. replicarea telomerelor. Consecintele meiozei. microarray Programa Lucrari practice Disciplina Genetica 48 ore 1)Meioza.tipuri de gene implicate. segregare -ereditatea monogenica -linkage. FISH.activitatea telomerazei) -tehnici de evidentiere a cromozomilor: kariotipare. anafaza. variabilitate -distanta genetica intre 2 loci -elemente transpozabile -analiza prin markeri genetici -distributia genelor in populatie -gemelaritatea IV)Patologie -mutatiile:clasificare.Ciclul celular:Meioza I/Meioza II (interfaza. fragmente de restrictie. determinarea pozitiei site-urilor de restrictie. Cromatina Y (corpusculul F) 34 . tehnica Northernblot pentru ARN. bloting (tehnica Southernblot pentru ADN. Schema inactivarii cromozomului X. Exceptii de la inactivare. telofaza). kariotiparea spectrala SKY III) Bazele teoretice ale geneticii: -fenotip/genotip -segregarea genotipurilor parentale -trasaturi mendeliene:legi. RT-PCR. harti de restrictie). cartografierea ADN-ullui prin enzime de restrictie (exemple de enzime de restrictie. Formarea gametilor (Spermatogeneza/Ovogeneza) 2)Analiza cromozomilor sexuali la om : Inactivarea cromozomului X (Cromatina X.mecanisme -dismorfologie si teratogeneza -genetica bolilor comune -boli monogenice -diagnostic prenatal V)Tehnici de investigatie genetica -consult si sfat genetic -genetica populatiilor -analiza ADN: PCR. Profilul inactivarii cromozomului X). mecanisme). Recombinarea genetica prin crossing-over.secventele bogate in G. Immunoblotting (Western blot)pentru proteine). cauze de nondisjunctie. efecte -genetica cancerului:definitia bolii canceroase. profaza.

sinteza si controlul expresiei hemoglobinelor. sistemul PAE 7)Studiul aberatiilor cromozomiale: Aberatii numerice (Aneuploidii: monosomii. Bandarea C. trasaturi. sistemul G6PD. Erediatatea non-Mendeliana 6)Sisteme genetice erictrocitare: Hemoglobina (structura hemoglobinei. Fibroza cistica). insertii. genotipuri/fenotipuri RH. sindromul de X-fragil). izocromozomi. Sistemul grupelor sangvine ABO ( Antigene ABO. himerele) 8)Metoda arborelui genealogic: Definitie. exemple clinice – sindromul Kearns-Sayre. Bandarea NOR Bandarea DAPI 5)Transmiterea caracterelor normale sau patologice: Legile lui Mendel. Ereditatea transmisa dominant de cromozomul X (criterii. subgrupe A1 si A2). Ereditatea mitocondriala (criterii. Aberatii structurale (deletii. Sistemul RH ( antigenele Rh. tetraploidii). Boala hemolitica Rh a nou-nascutului). Bandarea R (revers G bandare/ bandarea R prin fluorescenta folosind Acridin Orange) Bandarea T. ereditatea transmisa de cromozomul X.3)Analiza citogenetica si tehnica alcatuirii cariotipului: Introducere. neuropatia optica Leber) 35 . trasaturi. Ereditatea autozomal dominanta (criterii. structura lantului globinei. Ereditatea transmisa recesiv de cromozomul X (criterii. expresia diverselor tipuri de hemoglobina. Nomenclatura cromozomilor. exemple clinice – Distrofia musculara Duchenne. exemple clinice – Galactosemia. Citogenetica moleculara (hibridizarea in situ) 4)Metode de bandare a cromozomilor: Bandarea G (conventionala/tehnica Leishman). boli cu afectarea sintezei hemoglobinelor). translocatii)/ Alte aberatii (mixoploidii) (mozaicurile. duplicatii. Segregarea trasaturilor Mendeliene. Numarul cromozomilor. Distributia independenta a doua caractere diferite. trasaturi. Simboluri si metoda de alcatuire a unui arbore genealogic. Segregarea genotipurilor parentale (Ereditatea autozomal dominanta/recesiva. Identificarea specifica a cromozomilor metafazici). sistemul Duffy. exemple clinice – Rahitism vitamino-D rezistent). ereditatea mitocondriala). boala hemolitica a nounascutului. fenotipul Bombay. Homocistinuria. exemple clinice – Hipertricoza pavilionului urechii). trisomii. Metode de analiza a cromozomilor (Pregatirea cromozomilor metafazici. Erediatea autozomal recesiva (criterii. nulosomii. trasaturi. exemple clinice – Boala Huntington. tetrasomii/ Poliploidii: triplodii. inversii. boli cu afectarea structurii hemoglobinelor. cromozomi inelari. ereditatea. Ereditatea transmisa de cromozomul Y (criterii. trasaturi. Bandarea Q. Sindromul Marfan). trasaturi. sistemul Lewis. Structura cromozomilor.

enzime de restrictie .constructia unei banci de ADNc .9)Ancheta familiala si sfatul genetic: Indicatii pentru sfatul genetic.descriere bacteriofag bacteriophage . Procesul de desfasurare a sfatului genetic.principiu .SSCP (single strand conformation polymorphism) III) Clonarea ADN si vectori: .PCR .RACE:amplificarea rapida a extremitatiilor ADNc . Diagnosticul prenatal al bolilor genetice (Amniocenteza. a marimii genei.Southern blotting .descriere phagemid .RAPD (random amplified polymorfic DNA) .descriere cosmid .Dot/Spot blotting .descriere YAC . Screningul serului matern – bi/triplu test.microarray V) Banci genomice: . Teorema Bayes.RT-PCR II)Tehnici de analiza a polimorfismului: .DGGE (denaturing gel gradient electrophoresis) . Informarea in cadrul sfatului genetic. mutatiile.Northern blotting . driftul genetic/ izolatele umane. migratia) Aplicatii ale legii lui Hardy-Weinberg (incarcarea genica.discutii/avantaje 36 . a frecventelor purtatorilor) 11)-16)Tehnici genetice: I) Analiza genelor prin tehnica de amplificare ADN: .transformarea (controlul genelor) in bacteri si drojdii IV) Hibridizarea ADN si ARN: . Screeningul genetic. estimarea frecventelor mutatiilor. Analiza singelui fetal. Aplicatii ale analizei ADN in diagnosticul prenatal) 10)Studiul genetic al populatiilor umane: Legea Hardy-Weinberg.AFLP (amplified fragment length polymorphism) . selectia. Factori care perturba echilibrul Hardy-Weinberg (consangvinitatea.clonarea moleculara .secventierea ADN .descriere plasmid . Biopsia vilozitatilor coriale.RFLPs (restriction fragment length polymorphism) .constructia unei banci de ADN genomic .electroforeza acizilor nucleici .

Introducere in studiul microbiologiei medicale. a epidemiologiei. tipuri de antiseptice/dezinfectante Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice: fenolul şi derivaţii fenolici. forma si gruparea bacteriilor. asepsie. a rezistenţei la antibiotice si a posibilitatilor de terapie si profilaxie. Structuri bacteriene obligatorii: nucleul. Presiunea mecanică. Ultravioletele. alcoolii. Bacteriologia componenta a microbiologiei medicale . Căldura uscată. Presiunea osmotică. efecte bacteriostatice. Metabolismul bacterian. capsula. multiplicarea si moartea bacteriilor. antisepsie. Prezentare generala. dezinfectie. metodele si scopul microbiologiei. Notiuni de morfologie bacteriana. bazele. sporii. la modalităţile de producere a bolilor infecţioase. Principalele genuri bacteriene implicate in patologia umana Fiziologie bacteriana. Actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor . Controlul sterilizarii prin caldura Frigul. pilii. referitoare la substanţele antimicrobiene. invelisurile celulare. citoplasma. Scoala de microbiologie romaneasca. Obiectul. Taxonomie bacteriana. Cresterea. Istoricul microbiologiei medicale. substante dezinfectante. Cultivarea bacteriilor. Refrigerarea. Congelarea. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea caracteristicilor principalelor tipuri de bacterii implicate in patologia umană. metalele grele şi sărurile acestora Substanţele oxidante. detergenţii Substanţe care denaturează proteinele:acizii. Agenţii chimici Substante antiseptice.MICROBIOLOGIE (BACTERIOLOGIE) 64 ore curs 64 ore lucrari practice Curs Semestrul I SCOPUL CURSULUI: Dobândirea noţiunilor de bază de bacteriologie si de imunologie. Radiaţiile ionizante. Substanţe care inhibă enzimele:agenţii alchilanţi. Factorii care influenteaza cresterea bacteriilor. Curba cresterii microbiene. bactericide Clasificarea substantelor antimicrobiene in functie de: originea substanţelor. Respiratie bacteriana. Functia fiecarei structuri. Căldura umedă. Coloranţii Subtante antimicrobiene: Definitie. Efectul bacteriostatic si bactericid Definitii sterilizare. tipul 37 . Liofilizarea Radiaţiile. Agenţii fizici: Căldura. Ultrasunetele. Functia fiecarei structuri. a patogeniei şi a modalitatilor de diagnostic de laborator. Dimensiunea. Structuri bacteriene facultative: cilii.

la macrolide. Toxinele Clostridium botulinum. Genotip si fenotip. Multiplicare. Relatii fag-bacterie. inhibiţia sintezei acizilor nucleici. Exemplificare. spectrul de acţiune. Apararea nespecifica :fagocitoza. Mecanismele de acţiune ale substanţelor antimicrobiene: inhibarea sintezei peretelui celular. tipuri Variabilitatea genetica bacteriană. Streptokinaza. structură chimică. Toxina difterică.Rezistenţa extracromozomală Mecanisme ale rezistenţei la antibiotice: inactivarea enzimatică a antibioticelor. Bacterii saprofite/comensale. Rezistenţa naturală (nespecifica) a organismului uman.la aminoglicozide. inhibiţia sintezei proteinelor. Enzimele extracelulare: Colagenaze. Etapele ale unei infectii bacteriene. Tipuri de rezistenta si definitii Rezistenţa cromozomială. Ciclul litic si lizogen. Mecanisme. Substanţe antimicobacteriene. Bariere fiziologice: pielea. Toxina eritrogenă streptococică. Antitoxine si anatoxine Endotoxine. sistemul complement 38 . Enterotoxina holerică.definire. Proteaze. mucoasele. Exotoxine. Aplicatii. Definirea patogenitatii si virulentei. Toxina tetanică. Transferul de material genetic şi recombinarea. Elemente transpozabile Relaţii microorganism-gazda. Importanţa florei bacteriene normale Pielea Tractul digestiv Tractul respirator Tractul genito-urinar Factorii care determina patogenitatea bacteriilor. Enterotoxina stafilococică. la glicopeptide. Cromozomul bacterian. Strategii de combatere a emergentei rezistentei la antimicrobiene Genetica bacteriana – Bacteriofagul.acţiunii. Hialuronidazele. Plasmidele . inhibarea funcţiei membranei citoplasmice.tipuri si roluri Mutatiile la bacterii. Rezistenţa bacteriilor la substanţele antimicrobiene. Hemolizinele şi leucocidinele. patogene/parazitism. Flora microbiana normala a corpului uman. Coagulaze. invazivitate si toxigeneza. Elementele extracromozomiale. Structuri bacteriene implicate in patogenitatea speciilor/tulpinilor bacteriene. rezistenţa prin modificări ale bacteriilor Rezistenţa la diferite tipuri de antimicrobiene: rezistenţa la β lactamine. la fluorochinolone. Toxinele clostridiilor gangrenei gazoase. Genetica bacteriana Ereditatea bacteriană. la tetraciclină etc.

Genul Streptococcus Caractere morfologice. Caractere de cultura. sistemul mononuclear fagocitar. Profilaxie specifica. Caractere de cultură. Hipersensibilitatea. Patogenie. Raspunsul imun umoral . Diagnosticul de laborator. Profilaxie. localizare. Celulele implicate in raspunsul imun: limfocitele. mecanism. Principiu. Implicarea in producerea infectiilor nosocomiale. Diagnosticul de laborator. Epidemiologie. receptori imunitari. Fazele procesului inflamator. functii. Definitie. Caractere de cultură. Epidemiologie.Inflamatia. Definitii. exemple Organizarea sistemului imun. exemple. Profilaxie Streptococcus pneumoniae Caractere morfologice. Evolutie. imunogenicitate. Structură antigenică Caractere biochimice Epidemiologie. Imunitatea Diagnosticul de laborator. Factorii de virulenţă. Antigenicitate. Raspunsul imun celular. Anticorpii: structura. utilizare in diagnosticul de laborator. evidentiere. Sensibilitate la antibiotice.III) si celular (IV). granulocitele. Bolile post streptococice. Patogenie. Proprietăţi biochimice. Structura antigenică. tipuri. Clasele de imunoglobuline. Tipuri de hipersensibilitate cu mecanism umoral (I. Imunitatea. Tratament.Tratament. Sensibilitate la antibiotice. Tipizarea fagică. origine. evolutie. Cooperari celulare in raspunsul imun. Evolutia antigenelor in organism.structura si rol. Imunitatea. Structura antigenica Clasificarea streptococilor. Patogenie. tipuri si functii. Caractere biochimice şi de metabolice. Organele centrale si periferice. Toxine şi enzime. aplicatii Curs Semestrul al II-lea Genul Staphylococcus Caractere morfologice. Citokinele Antigenele. Tratament. 39 . Imunitatea specifica dobandita in mod pasiv sau activ.II. Anticorpogeneza Reactii antigen-anticorp.

Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Caractere de cultura. Patogenia meningitei. enteroagregativ. Caractere de cultură. Caractere de cultură. Genul Serratia: Generalitati 40 . Profilaxie. Patogenie: Infecţia urinară.Genul Enterococcus Caractere morfologice. Caractere morfologice. Clasificare. Caractere morfologice. Generalitati. Structura antigenică Epidemiologie. Caractere biochimice. coli : enterotoxigen. Caractere de cultură. enteroinvaziv. Profilaxie Genul Neisseria Generalitati. difuzagregativ. Structura antigenica Caractere biochimice. Patogenia gonoreei. enteropatogen. Imunitatea Diagnosticul de laborator Tratament. Genul Klebsiella Caractere morfologice. Neisseria gonorrhoeae Caractere diferenţiale.Patotipuri E. Caractere biochimice. Structura antigenică Genul Escherichia Caractere morfologice. Profilaxie specifica. Profilaxie. Tribul Klebsielleae. Imunitate Diagnosticul de laborator Tratament. Profilaxie Genul Enterobacter. Infecţii digestive . Epidemiologie. coli Diagnosticul de laborator Tratament. Structura antigenică Epidemiologie. Septicemii produse de E.Tratament. Caractere biochimice şi de metabolism Neisseria meningitidis Caractere diferentiale. Caractere de cultura. Toxine şi enzime. Epidemiologie. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice.Tratament. Familia Enterobacteriaceae. Patogenie. Structura antigenică. Patogenie. Caractere biochimice. Structura antigenică Epidemiologie. Coli. Meningita cu E. enterohemoragic.

Caractere de cultura. Clasificarea salmonelelor Epidemiologie. Tratament. Tratament. Diagnostic de laborator. Profilaxie Francisella tularensis Caractere morfologice. Structura antigenică. Caractere biochimice. Structura antigenica Epidemiologie Patogenie. Yersinia pseudotuberculosis. Epidemiologie. Epidemiologie Patogenia tularemiei. Profilaxie. . Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Caractere biochimice. Profilaxie specifica Genul Shigella Caractere morfologice. Patogenie: Salmoneloze minore si majore. Profilaxie Genul Providencia. Epidemiologie. Diagnostic de laborator Tratament. Caractere de cultură. Patogenie. Tratament. Diagnostic de laborator Tratament 41 . Caractere morfologice. Caractere biochimice. Structura antigenică. Caractere de cultura.Tratament. Diagnostic de laborator. Caractere de cultură. Caractere biochimice. Patogenia pestei.Tribul Proteae: Genul Proteus. Genul Morganella: Generalitati Genul Salmonella Caractere morfologice. Clasificarea shigellelor Epidemiologie. Caractere morfologice. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Caractere de cultura. Yersinia enterocolitica. Caractere biochimice. Patogenia dizenteriei bacteriene. Profilaxie specifica Genul Yersinia Yersinia pestis Caractere morfologice. Caractere de cultură. Toxine şi enzime.

alţi vibrioni . Caractere biochimice. Epidemiologie Patogenie. Helicobacter pylori Caractere morfologice. Coli Caractere morfologice. Toxine şi enzime. Caractere biochimice. Profilaxie. Toxine şi enzime. Structura antigenică. C. Burkholderia mallei Alte bacterii Gram-negative nefermentative . Toxine şi enzime.Genul Pasteurella Pasteurella multocida Caractere morfologice. Epidemiologie. Caractere biochimice. Patogenie: implicarea in producerea infectiilor nosocomiale Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Profilaxie. Caractere biochimice. Imunitate Epidemiologie. Alte specii de pseudomonade . Profilaxie. Genul Plesiomonas –generalitati Familia Spirilaceae. Tratament. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator Tratament Familia Vibrionaceae Genul Vibrio: Vibrio cholerae Caractere morfologice. Vibrio cholerae non O1. Diagnostic de laborator. Patogenie. Caractere de cultură. Caractere de cultura. Genul Pseudomonas si alte bacterii nefermentative Pseudomonas aeruginosa Caractere morfologice. Implicarea in producerea ulcerului gastroduodenal Diagnostic de laborator. Caractere de cultura. Epidemiologie. Caractere de cultura. Tratament. Genul Campylobacter. Patogenia holerei. Caractere de cultura. Profilaxie. Patogenie. Tratament. Imunitate Epidemiologie.generalitati Haemophilus influenzae Caractere morfologice. Sensibilitatea la antibiotice. Structura antigenică. Genul Helicobacter. Structura antigenică.jejuni şi C. Caractere biochimice.Burkholderia pseudomallei. Tratament. 42 . Diagnostic de laborator.generalitati Genul Aeromonas. Structura antigenică.

Tratament. Epidemiologie. Caractere de cultura. Epidemiologie. Caractere biochimice. Patogenie.generalitati Genul Brucella Caractere morfologice. Haemophilus ducreyi. Profilaxie Genul Legionella Caractere morfologice. Bordetella bronchiseptica . Profilaxie Genul Bartonella . Caractere biochimice. Diagnostic de laborator.generalitati Genul Corynebacterium Corynebacterium diphteriae Caractere morfologice. Bordetella parapertussis. Patogenie.Implicarea in infectii nosocomiale Rezistenta la antibiotice Tratament. Caractere biochimice. Tratament. Structura antigenică. Toxine şi enzime. Caractere de cultura. Haemophilus aegyptius Haemophilus aprophilus. Tratament. Patogenie. Toxine şi enzime. Patogenia tusei convulsive. Profilaxie. Patogenie. Genul Acinetobacter Generalitati Epidemiologie. Caractere biochimice.Epidemiologie. Haemophilus parainfluenzae – generalitati Genul Bordetella Bordetella pertussis Caractere morfologice. Epidemiologie. Diagnostic de laborator. 43 . Profilaxie specifica. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Structura antigenică. Caractere de cultura. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator. Profilaxie specifica. Tratament.

Profilaxie specifica. Structura antigenică. Patogenia tetanosului. Epidemiologie. Tratament. Diagnostic de laborator. Tratament. Profilaxie. Structura antigenică. Caractere biochimice. Epidemiologie. Profilaxie. Toxine şi enzime. toxina. Tratament. Patogenie. Caractere de cultura. Profilaxie specifica Clostridiile gangrenei gazoase Specii. Tratament. Profilaxie Clostridium tetani Epidemiologie. Patogenie. Toxine şi enzime. Caractere biochimice. Clostridium difficile – generalitati. Tratament. Caractere de cultură. Diagnostic de laborator. Toxine. Caractere biochimice. Clostridium botulinum Epidemiologie. Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Tratament. Diagnostic de laborator. Patogenia antraxului. Profilaxie. Alte specii de Bacillus Genul Clostridium Caractere morfologice. Caractere de cultura. Listeria monocytogenes Caractere morfologice. Patogenia botulismului.Epidemiologie. Structura antigenică. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Patogenie. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Toxine. diagnostic de laborator 44 . Alte specii de Corynebacterium cu importanţă medicala-generalitati Genul Listeria. Epidemiologie. Genul Bacillus Bacillus anthracis Caractere morfologice. Toxine şi enzime. Diagnostic de laborator.

Tratament. Caractere de cultura. Caractere de cultură şi biochimice. Patogenie. Patogenie. Diagnostic de laborator. Profilaxie. Structura antigenică. Patogenie Diagnostic de laborator. Profilaxie specifica. Caractere biochimice. Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Treponema pallidum Caractere morfologice. Genul Nocardia Caractere morfologice. Diagnostic de laborator. Patogenia sifilisului.generalitati Genul Leptospira Caractere morfologice. Imunitate şi hipersensibilitate. Imunitatea in infectia cu Treponema pallidum Epidemiologie. MDR TB.Bacterii anaerobe nesporulate: Genul Bacteroides. Micobacteriile scotocromogene. Caractere de cultura şi biochimice. Patogenia tubrculozei. Familia Spirochetaceae. Caractere de cultura. Structura antigenică. Alte micobacterii: Micobacteriile fotocromogene. Caractere de cultura. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Caractere biochimice. Cultivabilitate. Rezistenta la antibiotice a micibacteriilor. Structura antigenică. Tratament. Genul Fusobacterium-generalitati Genul Mycobacterium Mycobacterium tuberculosis Caractere morfologice. Caractere biochimice. Tratament. Micobacterii cu creştere rapidă. Mycobacterium leprae . Particularităţi ale structurii chimice a micobacterilor legate de patogenitate. Genul Treponema. Alte treponeme. Structura antigenică. Micobacteriile necromogene. Profilaxie Genul Borrelia Borrelia recurrentis Caractere morfologice. Epidemiologia si patogenia imbolnăvirilor cu micobacterii atipice. Epidemiologie. 45 .generalitati Familia Actinomycetaceae. Diagnostic de laborator.

Epidemiologie. Infecţii la imunodeficienţi. Familia Actinomycetaceae. limfogranulomatoza veneriană (LGV). Aspergillus Caractere morfologice. Genul Nocardia Caractere morfologice. Caractere culturale şi biochimice. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Bacterii implicate. Patogenia. Caractere de cultura. Structura antigenică Patogenie. Patogenie: infecţiile oculare. Imunitate. Caractere biochimice. Profilaxie Infectii intraspitalicesti: Definitie. Caractere de cultura. Riscul de infectie. Structură antigenică. Profilaxie Borrelia burgdorferi Caractere morfologice. Structura antigenică. Caractere morfologice şi ciclul de dezvoltare Caractere de cultură. Localizari. Profilaxie Genul Chlamydia Caractere generale. Patogenia febrei recurente. Patogenie Fungi cu importanta medicala – agenti etiologici ai infectiilor localizate/sistemice Candida. infecţii pulmonare infecţiile la gravide. Epidemiologie Profilaxie. Caractere generale. Epidemiologie. Caractere biochimice. Caractere morfologice şi structură. Tratament. Diagnostic de laborator. Caractere de cultură şi metabolice. Acţiunea factorilor fizici şi chimici Structură antigenică. Profilaxie. Caractere morfologice şi culturale Acţiunea factorilor fizici şi chimici. Tratament. Patogenie. Patogenie. genitale. Infecţii respiratorii. Tipuri de infectii. Tratament. Infecţii urogenitale. Familia Mycoplasmataceae Caractere generale. Cryptococcus. Epidemiologie. Patogenia bolii Lyme. Masuri de prevenire NOTA: RESPONSABILITATEA PLANIFICARII SAPTAMANALE SI A INCADRARII IN ORELE ALOCATE REVIN TITULARULUI DE CURS 46 . Caractere de cultură. Profilaxie Familia Rickettsiaceae. Mycoplasma la gravide şi la nou-născuţi.Epidemiologie. Epidemiologie. Diagnostic de laborator.

Coloratia cu albastru de metilen. aplicatii. inhibarea hem. Examenul microscopic al bacteriilor (2) – Coloratii (continuare). transport si insamantare a principalelor prelevate clinice. Demonstratii. secretii otice.si latexaglutinarii. Reactii Ag-Ac de precipitare in mediu lichid. Prezentatre echipamente. coloranti. calitative si cantitative.. E-test. Reactii de dubla difuzie. calitative si cantitative. Diagnosticul imunologic. Metoda difuzimetrica. frotiuri. aplicatii. Prelevate diverse: urina. tesut subcutanat. Clasificarea mediilor de cultura. Evidentierea carecterelor biochimice pe medii diferentiale. Tehnica executiei frotiului din produse patologice si culturi. functii. hemsi latexaglutinare. Imunodifuzia radiala simpla. 47 . Tehnici elementare de lucru in laboratorul de microbiologie Diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene: schema generala. oftalmice Examenul microscopic al bacteriilor (1) – preparate proaspete. coloratia Gram. tract genital. piele. Functionarea microscopului optic. Imuno. Cerinte generale. Demonstratii. Medii de cultura. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de cultura. tract digestiv. Gram. co-aglutinare. multitest. Masuri de protectie a muncii in laboratorul de microbiologie. Determinarea CMI. producere de pigmenti. Diagnosticul bacteriologic. Reactii Ag-Ac de precipitare in gel. Metode de sterilizare si dezinfectie. Elementele descriptive ale frotiurilor realizate din prelevate clinice si culturi bacteriene. dispozitive si materiale din laborator. Tehnica examenului microscopic al frotiurilor colorate cu albastru de metilen. Reactii Ag-Ac de aglutinare. Tipuri de colonii/culturi. Lichidul cefalo-rahidian. Prelevate din tractul respirator. Hemocultura.Prezentare medii de cultura. Coloratia Ziehl-Neelsen. Metode automate de determinare a sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. dobandirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene la om. clasificare. Tehnici uzuale de insamantare a mediilor de cultura Caractere de cultura ale bacteriilor. metoda dilutiilor. CMB. Laboratorul de microbiologie – organizare. Testarea sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. biochimice si metabolice. Controlul sterilizarii. recunosterea microscopica a principalelor bacterii implicate in patologia umana. Utilizarea mediilor cromogene. Reactii antigen-anticorp: generalitati. Ziehl-Neelsen.si contraimunoforeza. interpretare. Determinarea NEI. Diagnosticul molecular al infectiilor bacteriene generalitati. interpretare. Tehnici de recoltare. NEB. aplicatii. Utilizarea reactiilor Ag-Ac in diagnosticul infectiilor bacteriene. Aglutinare directa. coloratii. hemoliza. Demonstratii. Supravegherea tratamentului cu antibiotice. interpretare. calitative si cantitative.Semestrul I SCOP: cunoasterea tehnicilor de laborator in microbiologie utilizate in diagnosticul infectiilor bacteriene OBIECTIVE SPECIFICE : dobandirea de cunostinte si abilitati pentru lucrul in laborator.

Teste de imunitate celulara. Vaccinuri. Reactii de imunofluorescenta. principiu. imunoglobuline umane specifice. Demonstratii. Demonstratii. utilizari. interpretare. Reactii imunoenzimatice (variante). Reactia ASLO. imunomodulatori. seruri imune utilizate in terapie. IDR la tuberculina. cantitative si semicantitative. 48 . Antigene si seruri imune utilizate in diagnostic. reactii calitative si cantititive. Biopreparate utilizate in practica medicala. interpretare a reactiilor calitative. aplicatii Reactii Ag-Ac care utilizeaza componente marcate. Reactia Bordet Wassermann. Reactia de fixare a complementului. aplicatii. Radioimunoanaliza.Reactii Ag-Ac de seroneutralizare in vivo si in vitro. Toxinotipia toxinei botulinice.

Diagnosticul de laborator in bolile poststreptococice. demonstrate. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : Shigella. Algoritmul de diagnostic. Testarea sensbilitatii la antibiotice al streptococilor. demonstratii. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Algoritmul de diagnostic. Flavobacterium. Algoritmul de diagnostic.coli. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a micobacteriilor. demonstratii. demonstratii. interpretare.Lucrari practice Semestrul al II-lea Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de stafilococi. Proteus. gonorrhoeae). Aeromonas. interpretare. interpretare Diagnosticul de laboirator al infectiilor produse de Vibrio cholerae. interpretare. Streptococcus agalactiae. Diagnosticul de laborator al infectiilr produse de bacterii din genurile Pseudomonas. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de cocii Gram negativi aerobi (N. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Campylobacter si Helicobacter. Testarea sensibilitatii la antibiotice. Implicarea in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacterii din genul Corynebacterium. Implicarea stafilococilor in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. demonstratii. interpretare Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de streptococi (S. Testarea sensbilitatii la antibiotice al stafilococilor. streptococi grup C. Enterobacter. interpretare. demonstratii. Salmonella. Algoritmul de diagnostic. Acinetobacter. demonstratii. Brucella. Streptococcus pneumoniae. Diagnosticul /de laborator in febra tifoida.Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul direct. Bordetella. demonstratii. Algoritmul de diagnostic. Plesiomonas. Algoritmul de diagnostic. G.diagnosticul serologic. demonstratii. Klebsiella. Diagnosticul de laborator al infectiilor urinare testarea sensibilitatii la antibiotice in infectiile urinare. Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genul Mycobacterium. N. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Yersinia si Pasteurella. Algoritmul de diagnostic.pyogenes. Testul ELEK. Utilizarea diagnosticului molecular in diagnosticul tuberculozei. Coprocultura. F.meningitidis. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : E. 49 . Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Haemophilus. nterococcus).

Antifungigrama.Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genurile Listeria si Bacillus. Toxinotipia. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacili Gram pozitivi anaerobi din genul Clostridium. demonstratii. Leptospira si Borrelia. demonstratii. NOTA: TEMATICA SAPTAMANALA A LUCRARILOR PRACTICE ESTE UNITARA IN CADRUL DISCIPLINEI. Chlamydia si Mycoplasma Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. demonstratii. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Legionella si de bacterii anaerobe nesporulate. LA DATA CONVENITA IN COMUN CU STUDENTII. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Rickettsia. infectii sistemice. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Treponema. Infectiilocalizate. LUCRARILE DE CONTROL OBLIGATORII SE STABILESC DE CATRE TITULARII DE CURS. 50 . Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de fungi. demonstratii. interpretare. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic.

Raţionamente. Foi de calcul şi aplicaţii de prelucrare. Folosirea tastelor funcţionale în Norton Commander. Volume de date. Reţele neuronale. Ordonarea/indexarea înregistrărilor. monitorul. Teorema lui Bayes. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. imprimantele. Crearea unui raport. Aplicaţii: arhivarea. Accesul în MEDLINE. curs 16 ore. Sisteme expert medicale. Accesarea gazdelor Internet. analiza factorială şi analiza discriminării. Fundamente ale Inteligenţei Artificiale şi aplicaţii în ştiinţele medicale. Introducerea şi selectarea datelor. Ftp. Alte programe utilitare. Multimedia. componente fizice: placa de bază. paragrafelor. Aplicaţii de word processing. Codificări medicale. elemente de logică vagă. informaţii. Structura unui tabel. Coduri şi reprezentări ale datelor. Tabele şi baze de date. Windows 3. Versiuni MS-DOS anterioare versiunii 6. Elemente de teorie a probabilităţilor. Aplicaţie: dosarul pacientului. cataloage şi fişiere pe discuri. Tipuri de date. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows for Workgroups. Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. Anali-zarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge. Mesaje. Realizarea de grafice şi diagrame. discurile compacte. coloanelor. (Notă: Principalele aplicaţii statistice în medicină — exemplu: EpiInfo — sunt incluse în cadrul cursurilor opţionale de Biostatistică. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate. scanerul. Serviciile Email. Interfeţe grafice cu utilizatorul. unităţile de discuri. Controlul paginării. Comenzi DOS principale. tastatura. Utilizarea macrourilor. 51 . Startarea unui calculator personal. mausul. Sisteme expert. schelete. Formatarea unui volum de date.INFORMATICĂ MEDICALĂ PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre. lucrări practice 56 ore) Curs • Calculatoare şi evoluţia lor. Calculatoare personale. • • • • • • • • • • procesorul. Transmiterea informaţiei. Pregătirea unui document pentru trimitere prin fax. coduri şi teoria lui Shannon. componente. Educaţie computerizată. chenarelor. Elemente de analiza datelor: clasificare. Documentare computerizată. cămpuri şi înregistrări.1 şi resursele sale. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks.) Comunicaţii şi reţele de calculatoare. Archie şi navigarea în World Wide Web. Sisteme de operare. stilurilor şi machetelor. Alte sisteme de operare: UNIX. memoria.

Word (versiunea 6) for Windows. Baze de date. Reorganizarea şi interogarea unei baze de date. rapoarte şi etichete. Word (versiunea 6) for Windows. III. Excel (versiunea 5). IV. Servicii Internet. Reţele locale. II. Tastatură. Crearea şi modificarea unui tabel de date. Baze de date. Word (versiunea 6) for Windows. Baze de date. Excel (versiunea 5). Word (versiunea 6) for Windows. IV.1: Write. V. Ordonări ale înregistrărilor. I. Machete. Baze de date. Comunicaţii. III. Comunicaţii. Accesorii ale mediului Windows 3. Administrarea fişierelor. Macrouri şi şabloane. II. V. 52 . II.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Familiarizarea cu calculatorul personal. dischetă. IV. I. Funcţii încastrate şi grafică. Compatibilitate şi cărţi de calcul. V. Word (versiunea 6) for Windows. Comunicaţii. I. Secţiuni şi tabulatoare. Utilitarul Norton Commander. I. tabele. Editarea. Excel (versiunea 5). Comunicaţii. Informarea şi administrarea cataloagelor. Comunicaţii. Reprezentări grafice. Accesorii ale mediului Windows 3. Documente hipertext şi pagini Web. Formatarea. Accesul în MEDLINE. monitor. IV. II. Extragerea informaţiilor statistice din tabele de date.1: Cardfile. Excel (versiunea 5). II. Multimedia. Inserări. Sistemul de operare MS-DOS. grafice statistică. Sistemul de operare MS-DOS. III. I. Noţiuni generale despre sistemul de operare UNIX. Baze de date. III. Formule şi operaţii de copiere.

adaptate la specificul medi-cinei şi farmaciei: personalităţi reprezentative. lucrări practice 128 ore) • Terminologia medicală: • Anatomie • • • • • • • • • • • • • – osteologie – miologie – viscere Biochimie Biofizică Propedeutică Chimie anorganică Botanică farmaceutică Lecţii de limbă. Anatomie – sistemul nervos central – organele de simţ Fiziologie – aparatul cardio-vascular – aparatul digestiv – fiziologia sistemului nervos Histologie – ţesuturi – organe şi sisteme Microbiologie – coci patogeni – imunitate Biologie şi genetică – autoorganizare – adaptabilitate – sisteme genetice normale – modalităţi de transmitere ereditară a caracterelor Propedeutică – proteza Chimie organică – compuşi organici – hidrocarburi 53 . iniţiative româneşti. descoperiri. cultură şi civilizaţie românească.LIMBI MODERNE PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ (4 semestre.

systems Unit 3 Position : Organs (heart. vorbit (exprimarea fluentă şi coerentă mai ales prin eliminarea redundanţelor). prezentări de caz. respiration. the Adjective Text organization Presentation skills Predarea limbii engleze se face pe baza celor 4 nivele ale limbii: citit (citire rapidă pentru identificarea şi selectarea ideilor principale). prezentarea unor teme de la conferinţe) 54 . înţelegere a vorbirii (ascultarea unor texte diferite: cursuri.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ENGLEZĂ (4 semestre. "JAMA") Grammar and structures: The Noun. the Article. digestion. Paragraf writing Unit 1 Bedside Manner. Synthetic structures. dialog doctorpacient. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Unit 1 The Hippocratic oath. muscule movement unit 5 Biochemistry and Biophysics Unit 6 Genetics Unit 7 Recent Medical Articles (from "The Lancet". bones. lungs) Unit 4 Functions: Heartbeat. Polite Requests Unit 2 Examination of the Patient Unit 3 Case histories Unit 4 Diseases Unit 5 Reading Scientific Papers Unit 6 Sugery and Causuality Unit 7 Recent Medical Articles Grammar: The Verb. the Tenses Sentence structure in a scientific text. "BMJ". scris (redactarea unui rezumat / articol coerent şi logic). The Human Body Unit 2 Description: cell tissues. Doctor and Patient. metabolism.

îngrijirea dinţilor) ⇒ Propedeutică ⇒ Tehnică dentară – Pentru farmacie ⇒ Botanică (componentele medicinale. microbi. boli genetice. lucrări practice 128 ore) • Cultură generală şi educaţie medicală – Biografii ale unor savanţi de renume. dezvoltarea chimiei româneşti) – Biofizică (optică. mecanică) – Fiziologie (codul genetic. aparatul digestiv) – Biochimie (vitaminele. utilizarea acestora în prevenirea şi tratarea bolilor) 55 . apărarea organismului uman) – Micriobiologie (probleme generale.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA FRANCEZĂ (4 semestre. importanţi pentru medicină – Texte literare cu profil medical – Texte de informare generală medicală • Probleme specifice profilului medical – Anatomie (aparatul locomotor. viruşi) – Histologie (celula şi funcţiile sale) • Probleme specifice specializării – Pentru medicină generală ⇒ Semiologia unor boli cu mare frecvenţă în perioada actuală ⇒ Medicina preventivă ale principalelor maladii ⇒ Patologie (generalităţi) – Pentru pediatrie ⇒ Boli specifice copilăriei ⇒ Îngrijirea copilului sănătos ⇒ Etica medicală în domeniul pediatriei – Pentru stomatologie ⇒ Anatomia şi patologia dentară (boli ale dinţilor. aparatul cardio-vascular. tratament. izomerii. aparatul uro-genital.

formarea perfectului. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • Beim Artz. a adjectivului – Verbe cu particula separabilă. in der Sprechstunde Die Medikamente Das Bult Robert Koch Die Kinderheilkunde Die Hausapotheke Physik und Chemie Die Zahnheilkunde Pharmakologie und pharmazeutische Industrie Vitamine Bronchialasthma Aus meinem Leben (Schliemann) Verlauf einiger Infektionskrankheiten Augenheilkunde Vom Umgang mit Kindern uns ihren Müttern Die Ärztliche Untersuchung Auf der Krankenstation Recapitulare şi aprofundare a problemelor gramaticale. – Declinarea substantivului. discutarea şi aplicarea acestora pe taxe medicale. exerciţii. a pronumelui personal. topica – Verbele modale • Tratarea aprofundată a problemelor gramaticale specifice limbajului de specia-litate german: – Diateza pasivă (în special infinitivul pasiv) – Atributul dezvoltat – Propoziţia relativă – Propoziţia condiţională camuflată – Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) – Condiţionalul (Konjunktiv I) 56 . pasivul (de mare impor-tanţă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) – Propoziţia secundară.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA GERMANĂ (4 semestre.

2 7. 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre.Deprinderi motrice de bază: mersul. Ţinuta corectă.specifice ramurii de sport 4 4. alergarea. Probe de control.de bază şi 4 . 8 8 9 2 2 2 1 2 2 32 32 33 57 .II II 1. 64 ore lucrări practice CONŢINUTUL PROGRAMELOR EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT NR. exerciţii de compensare şi refacere 2 3. 3 2. Sem. noţiuni de regulament – arbitraj. Aplicarea tehnicii în condiţii de solicitare maximă creată de cadrul competiţional (pentru sporturile de echipă.EDUCAŢIE FIZICĂ PROGRAMA ANALITICĂ (4 semestre. Dezvoltarea calităţilor fizice. Învăţarea şi perfecţionarea 8 elementelor tehnice 5. I Sem. componente dominante în pregătirea profesională a viitorului medic. teste de verificare a 1 pregătirii fizice. pregătire tactică). 8 6. lucrări practice 128 ore) ANUL I – două semestre. sportive TOTAL 32 2 2 4 4 8 3 2 3 5 8 2 2 2 5 9 ANUL II Sem.aruncări.forme de săritură. I. . DE ORE ANUL I Sem. Pregătire teoretică: noţiuni teoretice referitoare la exerciţiul fizic şi condiţia fizică.

cu recomandarea „Cultură Fizică Medicală”. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenţilor se face cu note în semestrele II şi IV. obiectivele generale propuse spre realizare au elemente comune ce sunt însă tratate diferenţiat în funcţie de specificul sportului respectiv şi anul de studii. 2) 2 teste de verificare a pregătirii sportive bazate pe autodepăşire ………………aprox. opţiunile studenţilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. în cadrul Catedrei de Educaţie Fizică şi Sport s-a înfiinţat. 58 . expunerea unor noţiuni teoretice şi evaluarea studenţilor . care sunt scutiţi medical. detentă şi îndemânare………………………….aprox. pe parcursul a patru semestre. după un sistem complex de punctaj ce include : 1) 3 teste de pregătire fizică generală pentru braţe. Deoarece procesul de învăţământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplină îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcţie de condiţiile materiale. Pentru realizarea refacerii şi recuperării medicale a studenţilor din echipele reprezentative a U. 40%.CONŢINUTUL LECŢIILOR PRACTICE Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecţii practice săptămânale de 120 min.M. Anexăm sistemul de evaluare a studenţilor în extenso. 10%. Deşi conţinutul lecţiilor diferă de la o ramură sportivă la alta. în anii I şi II. disciplina de Cultură Fizică Medicală condusă de un cadru didactic cu specializarea Fiziokinetoterapie. începând cu anul 2006 – 2007. 50%. conform următorului grafic de programare prezentat mai sus. centura abdominală. 4) Examen teoretic oral din noţiunile predate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică şi sport. 3) Îndeplinirea cerinţelor de participare la competiţii şi frecvenţă aprox.B. În volumul de timp efectuat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive. şi a celor din anul I şi II.F.

Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 4.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA CURSURILOR DE MARKETING SI TEHNOLOGIE MEDICALA 1. 2.. Definire. CERCETAREA DE MARKETING ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE 3. clasificări 2.3. Marketingul serviciului de sănătate.1.1. Particularitatile pe piata serviciilor de sanatate. Structura pietei serviciilor de sănătate 3.2.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Definirea serviciului de sănătate.3.1. abordări în definirea serviciilor.1.2.4.1. MARKETINGUL SISTEMELOR DE SĂNĂTATE 1. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 5.3 Planificarea si controlul activităţii de marketing în serviciile de sănătate 3. PIAŢA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 3. Necesitatea abordării cercetării de marketing 3. Evoluţii conceptuale 1. Obiectivele cercetării de marketing 59 . Conceptul de serviciu. Elementele operaţionale ale marketingului sistemului de sănătate 2. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 4.2. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII – PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE 2. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 4.3. Conceptul de marketing. 3. definirea noţiunii de marketing al sistemului de sănătate 1. 4.2. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 4. Tipuri de pieţe.2.

ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ELECTROKINETOTERAPIE 15. Conţinutul şi rolul distribuţiei 7. Locul distribuţiei în mixul de marketing 7. MARKETINGUL SOCIAL 8.3. Reclama 8.1. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 5. Funcţiile cercetării de marketing 5. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 13. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA DE IMAGISTICA 12.3. Mixul de promovare 8. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 5. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU CHIRURGIE 14.1.2. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 5. Obiectivele comunicării 7.2. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANALIZE MEDICALE 11. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU EXPORARI FUNCTIONALE 10.3.3. Etapele realizării unei comunicări eficiente 6.2. COMUNICAREA ÎN MARKETINGUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 6.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 7. PROMOVAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE. Definirea procesului de comunicare 6.ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU DERMATOLOGIE.2. ORL SI OFTALMOLOGIE 60 . Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 5.1. Publicitatea – decizii importante 9. Canalele de distribuţie 8.1.4. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 6.3.

Purcarea-Marketing strategic-Editura Millenium.Manea-Aparatura pentru radiologie si imagistica medicala-Ed.Purcarea.Mediamira.M.Popa.Ed.V. 2006 4. 2000 3.V.Purcarea-Inregistrari magnetice digitale-Editura Universitara “ Carol Davila”.Th.Ratiu-Marketingul serviciilor-Editura ProUniversitaria. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA SPECIALE FOLOSITE IN MEDICINA.F.Ratiu-Marketingul serviciilor de ingrijire a sanatatii-Editura Universitara “Carol Davila”. M.Universitara “Carol Davila”.Tehnologie si aparatura medicala.Purcarea-Lasers and their applications-Ed. 2007 7.Udrea.16. Th. V.P. V.Purcarea. 2007 2.2003 5.M.2008 61 .Universitara“Carol Davila’2008 6.Purcarea. Bibliografie 1.

Funcţiile si rolul marketingului 2. Platforma „George Emil Palade”-proiect de minigrup 62 . Obiectivele marketingului sistemului de sănătate. 8. Aplicarea metodelor de promovare a serviciilor de sanatate-proiect de minigrup.. 5. Rezultatele aşteptate în procesul comunicării.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . Strategii de ajustare a preţului. 7.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA LUCRARILOR PRACTICE 1. Strategii de stabilire a preţului. Organizarea activităţii de marketing şi alocarea resurselor în serviciile de sănătate 3. Laserii si robotii in practica medicala. Estimarea cererii pieţei serviciilor de sănătate 4. 6. Canalele de distributie pe piata serviciilor de sanatate. Informaţiile de marketing în cercetarea pieţei serviciilor de sănătate. Tehnologii si aparatura de imagistica medicala..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful