P. 1
Medicina Programa Analitica

Medicina Programa Analitica

|Views: 396|Likes:
Published by Ciprian Visan

More info:

Published by: Ciprian Visan on May 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/19/2014

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Editura Universitară “Carol Davila “ Bucureşti 2007-2008 2008-2009

1

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ

ADEVERINŢĂ
Cetăţean _______________________________________________________ din ____________________________________________________________ În perioada ___________________________ , a urmat şi absolvit ________ ani de studiu în profilul medicină, specialitatea medicină, conform planului de învăţământ şi programei analitice anexate.

3

4 .

5 5 - 7. credite No of credits Sem I Sem II Anul I (anul universitar 2007/2008) / 1 Year (academic year 2007/2008) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 5 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biofizică / Biophysics Biochimie / Biochemistry Genetică / Genetics Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology 64C 32C 96C 32C 48C 192L 48L 96L 48L 32L 32L 24L 64S 64L 60L 7. crt. Denumirea disciplinei Name of the discipline rst C Total ore/ No. hours S. P Nr.5 11 11 7 3 4 4 3 2 2 2 2 Discipline opţionale / Optional subjects 5 . CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ Nr. L.5 5 11 5 5 3 4 4 3 6 Fiziologie / Physiology 48C 7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 8 Limbă engleză / English language 9 Educaţie fizică / Physical education 10 Activitate practică / Summer practice Anul II (anul universitar 2008/2009) / 2nd Year (academic year 2001/2002) Discipline obligatorii / Imposed subjects 1 2 3 4 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Anatomie şi embriologie / Anatomy and embryology Biologie celulară şi histologie / Cell biology and histology Fiziologie / Physiology Bacteriologie / Microbiology Informatică medicală / Medical informatics Stiintele comportamentului uman/ Limbă engleză / English language Educaţie fizică / Physical education Activitate practică / Summer practice Neuroştiinţe / Neuroscience Medicină celulară şi moleculară / Cell and molecular medicine Biostatistică / Biostatistics Pedagogie / Pedagogy 65C 96C 96C 64C 16C 16C 14C 7C 4C 10C 128L 96L 96L 64L 32L 16L 64L 64L 60L 7L 10L 4L 5.MINISTERUL EDUCAŢIEI.5 2 - 5.

Generalităţi de artrologie. (atric. Limfaticele sânului. Istoric. Ovogeneza. Regiunea poplitee. Regiuni topografice. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul. sinoviale). Ciclul endometrial. Căile de drenaj limfatic. Structura glandei mamare. • • • • • 6 . Vascularizaţia glandei mamare.fibroase. Canalul inghinal. Articulaţiile membrului inferior. Articulaţiile coloanei vertebrale. Caracteristicile generale ale gameţilor. matur. cordonul ombilical. Celulele germinale primordiale Meioza. Dezvoltarea membrelor. Fecundaţia.2 ore/săptămână • • • • • • • • • • • Introducere. Spermatogeneza. Foliculul ovarian primar. vezicula vitelină. Reproducerea. Etapele embriogenezei. Articulaţii costovertebrale şi sternocostale Articulaţiile membrului superior. N. Ovulaţia. Pârgii osoase. Palma. Conducerea mişcărilor în articulaţii. Ciclul ovarian cu ciclu folicular şi ovogenetic. Tipuri de reproducere. alantoida). Segmentarea oului. Spermia (noţiuni generale de structură şi funcţie). Clasificarea funcţională a articulaţiilor. Poligonul de susţinere. Articulaţiile trunchiului. Trigonul femural. Anexe embrionare (placenta. Spermiogeneza.I. Axul mişcării. Diviziuni de maturaţie. lucrări practice 320 ore) CURSURI ANUL I Semestrul I – curs . Regiunea anterioară a cotului. Anatomie radiologică şi secţională. Nidaţia. Clasificarea articulaţiilor.ANATOMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 4 semestre (curs 128 ore. Forţele care acţionează asupra corpului uman. secundar. Secţiunea anatomică şi fiziologică. Decidualizarea mucoasei uterine Evoluţia în săptămâna a II-a Evoluţia în săptămâna a III-a Evoluţia în săptămâna VII – VIII. Axila. Sarcina gemelară şi multiplă. Peretele anterolateral al abdomenului. Topografia grupelor ganglionare axilare. Stratigrafia regiunii mamare. Gastrulaţia. Lacuna musculară şi vasculară. centrul de greutate. Obiectul anatomiei. Neurulaţia. Însămânţarea. cartilaginoase. vezicula amniotică. Drenajul venos al glandei mamare. Canalul carpian. Derivatele foiţelor embrionare.

• Inervaţia cordului. Structura şi rolul seroaselor. Funcţiile peritoneului. • Regiuni topografice ale capului şi gâtului. Mezenteron. Periodonţiu.Omentul mare şi mic. Dezvoltarea aparatului genital feminin. Structură. Dezvoltarea testiculului şi a căilor genitale masculine. Metenteron. • Dezvoltarea craniului • Dezvoltarea feţei. Anomalii. Peritoneul.parte pasivă.Ligamente. Dezvoltarea limbii. mezonefros. Dezvoltarea căilor urinare. Dezvoltarea aparatului genital masculin.Mezouri. Ansa ombilicală. metanefros. derivate. Structura generală a tubului digestiv. Malformaţii. Anomalii. Dentiţia definitvă. Dezvoltarea aparatului urinar. Anomalii în dezvoltare. • Dezvoltarea cordului. Arcuri branhiale. Forţe de masticaţie. Vena portă. ANUL II • Semestrul I – curs 2 ore/săptămână Formarea cavităţilor seroase ale trunchiului. Dezvoltarea ţesutului nodal. Tesut nodal. Dezvoltarea ovarului şi a căilor genitale. Dezvoltarea organelor genitale externe. Ectomezenhim. • Anatomia tpografică a viscerelor toracice. Structura dinţilor. Dezvoltarea aparatului digestiv. biomecanică).Semestrul II . • Aparatul masticator . Dezvoltarea ficatului şi a sistemului port. Dentiţia deciduală. Etapa indiferentă.Etapa indiferentă. Dinţi .Derivate. Articularea şi oculzia dinţilor.curs 2 ore / săptămână • Craniul – neuro şi viscerocraniul – arhitectura funcţională a craniului. Dezvoltarea pancreasului. Anastomoze portocave viscerale şi parietale. • Faringele • Laringele • Dezvoltarea aparatului respirator. Structura şi funcţia muşchilor masticatori. Anomalii • Articulaţia temporo/mandibulară (alcătuire. Anomalii. Malformaţii. puncte antropometrice craniene. • Vascularizaţia cordului. Pronefros.caractere generale. • Regiunea brahială. Numerotarea dinţilor. Formarea diafragmei. Pungi brahiale. Fascii de coalescenţă. Malformaţii. Proenteron. Anatomie secţională • Anatomie radiologică şi secţională. • • • • • • • • 7 . Septarea cloacei. Dezvoltarea organelor genitale externe. Dezvoltarea hipofizei. Microcirculaţie. Dezvoltarea sistemului arterial al capului şi gâtului. anomalii.

sensibilitatea proprioceptivă. Anatomie radiologică şi secţională. vestibulară. humerus. Vertebre particulare. extrapiramidale). repere anatomice pentru puncţia rahidiană. aplicaţii clinice. interoceptivă. clasificarea fibrelor nervoase. talamusul. toracice. arii corticale receptoare. • Structura retinei: calea vizuală.angio. clasificare . durerea. • Arii corticale motorii: căi descendente (piramidale. numărarea coastelor pe viu. Anatomia pe viu a peretelui toracic: linii de orientare reliefuri osoase şi musculare. funcţii. • Sistemul limbic. proprioceptori. Anatomie radiologică. • Vascularizaţia encefalului. • Anatomie radiologică şi secţională. rădăcina dorsală a nervului spinal. Anatomie radiologică. • Căi ascendente: clasificare (sistem lemniscal. Toracele osos. sensibilitatea de la nivelul capului şi gâtului. 8 .mielo. dominanta emisferică. • Hipotalamusul. Artera iliacă internă. lombare. auditivă. arii vegetative. • Emisferele cerebrale: structura scoarţei cito.sensibilitatea exteroceptivă. LUCRĂRI PRACTICE ANUL I Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Axe şi planuri de orientare ale corpului. Lichidul cefalorahidian: formare. Sternul. scapulă. N. extralemniscal). conexiuni. • Cerebelul: structură.extero (încapsulaţi. coastele. Plexuri vegetative abdomino-pelvine. • Diencefalul: alcătuire generală. aplicaţii clinice. Semestrul II – curs 2 ore/săptămână • Receptori. somnul.ruşinos intern. • Arii de asociaţie.• • • • • Spaţiul retroperitoneal – subperitoneal + preperitoneal. Sindroame vasculare. vertebre de tranziţie. Anatomie pe viu: numărarea vertebrelor. Vertebrele: vertebra tip. Sacrul şi coccisul.arhitectonică. Claviculă. vertebrele cervicale. • Calea gustativă. neîncapsulaţi). Coloana vertebrală în ansamblu. • Formaţia reticulată. Regiuni topografice perineale – aplicaţii practice.

eminenţei hipotenare. topografia spaţiului intercostal. vase.laţi ai abdomenului. Disecţia regiunii nucale.axilară. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului superior. A. vase şi nervi. mm. humero-rondo-tricipital: delimitare. Disecţia regiunii antero-laterale a antebraţului . Formarea şi ramurile plexului lombar. teaca m. Conţinutul axilei: mănunchiul vasculo-nervos principal. Mm. Schema lui Braus.romboizi. vase. Mm. vase. Regiunea mamară: structura glandei mamare. tetragonul Grynfelt. Disecţia regiunii posterioare a braţului – muşchi. drenajul limfatic al glandei mamare. vase.dinţaţi posteriori. mm. Anatomie pe viu: repere anatomice pentru anestezia n. nervi. Anatomie pe viu. Secţiuni topografice la nivelul membrului superior. levator scapulae.muşchi. nervi. mm. Anatomie pe viu. Disecţia canalului inghinal . m. Anatomie pe viu. serratus anterior. ulnă. m. Repere anatomice pentru puncţia intercostală. pelvisul osos. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului inferior. trapez.conţinutul canalului la bărbat şi la femeie. Disecţia peretelui antero-lateral al toracelui – m. nervi. m. pentagonul Krause. 9 . Anatomie pe viu: pelvimetrie internă şi externă. şanţuri. Disecţia axilei. nervi. Venele superficiale ale membrului superior. Anatomie pe viu. Anatomie pe viu. conţinut. scheletul mâinii. Tibie. Disecţia palmei.mm.pereţii şi orificiile canalului inghinal. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. limfonodulii axilari. Disecţia regiunii scapulare – muşchi. eminenţei tenare. m. Disecţia muşchilor autohtoni ai spatelui. Spaţiile birondotricipital. COLOCVIU – osteologie. Disecţia muşchilor migraţi ai spatelui şi ai cefei – m.Radius. COLOCVIU – membrul superior Disecţia peretelui antero-lateral al abdomenului .muşchi. fibula. Canalul carpian: delimitare şi conţinut. Anatomie pe viu. mm.intercostali. conţinut. Pereţii axilei. vase şi nervi. Anatomie pe viu. Disecţia regiunii posterioare a antebraţului şi a mâinii . Vase.pectoral mare. . Regiunile topografice ale palmei.pectoral mic. vascularizaţie. mm. nervi. punctele slabe ale peretelui posterior: trigonul Petit. latissimus dorsii. Coxal. inervaţie. humero-birondo-tricipital. mănunchiuri vasculo-nervoase secundare. Disecţia regiunii anterioare a braţului . Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. Disecţia ramurilor plexului brahial. nervi. scheletul piciorului. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. m.profunzi ai cefei.subclavicular. Teci sinoviale digitocarpiene. Disecţia axilei.drept abdominal. Femurul. Formarea plexului brahial.regiunii mijlocii a palmei. vase. Lacuna musculară şi vascularădelimitare.muşchi. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. Noţiuni elementare de disecţie. patela.Arnold.

tiroidiene superioare şi a n.suprascapulare. N.faringiană ascendentă. • Lama mijlocie a fasciei cervicale. vase. • Disecţia trunchiului tireo-cervical.laringeu superior. Disecţia mănunchiului vasculo-nervos al gâtului. • Traheea cervicală. Disecţia a. • Norma lateralis.ischiadic.linguale.muşchi. ggl. conţinut. şi a. • Disecţia a.şi infrapiriform . disecţia rr. comunicări. trigonul Pirogoff. conţinut Disecţia regiunii plantare .jugulare externe. a. Fosa temporală: delimitare.infrahioidieni.femurală.supraclaviculari. nervi.sternocleidomastoidian. Fosa pterigo-palatină: delimitare. Trigonul omo-trapezian.tiroidiene inferioare şi a n. Disecţia v. Orbita: delimitare. Disecţia regiunii poplitee -topografie. 10 .muşchi. Formarea plexului sacral. v. comunicări.hipoglos. Disecţia a. Trigonul omo-clavicular. vase. Trunchiul costo-cervical. Disecţia ansei hipoglosului. A. conţinut. Disecţia glandei tiroide. topografie.prevertebrali.subclavii. trigonul Beclard.suprahioidieni. Formarea plexului cervical. carotide externe în trigonul carotic. Teaca vaselor femurale.Disecţia mm.Lama superficială a fasciei cervicale. nervi. comunicări. Disecţia muşchiului platisima. accesor.frenic. Trigonul femural. a. N. conţinut. Limfonodulii inghinali superficiali şi profunzi. Disecţia m. Canalul adductorilor.safenă mică. Esofagul cervical. • COLOCVIU CRANIU • Regiunile topografice ale gâtului. trigonul submandibular. conţinut.delimitare. Secţiuni topografice la nivelul membrului inferior.toracică internă.scaleni.delimitare. vase.Disecţia regiunii antero-mediale a coapsei. nervi. Disecţia mm. Endobaza. Disecţia regiunii posterioare a coapsei . Disecţia simpaticului cervical.femurală. comunicări. Fosele nazale: delimitare. vase. Disecţia v. Disecţia regiunii dorsale a piciorului. Disecţia regiunii fesiere . N. Disecţia regiunii posterioare a gambei.vertebrală.muşchi. Disecţia a.laringeu recurent. Disecţia a. Anatomie pe viu. Fosa infratemporală: delimitare.muşchi.suprascapulară. COLOCVIU RECAPITULATIV Anatomie radiologică şi secţională Semestrul II – 2 lucrări a 3 ore = 6 / săptămână • Craniul: prezentare generală. V. vase. conţinut. disecţia ramurilor superficiale ale acestuia. comunicări.safenă mare. V. rr.şi viscerocraniului • Exobaza. nervi. conţinut. Anatomie pe viu. conţinut. Canalul calcaneean: delimitare. A.muşchi. Disecţia mm.supraclaviculare ale plexului brahial. Glandele paratiroide. Disecţia regiunii antero-laterale a gambei . N. Mm. • Disecţia regiunii supraclaviculare: v.delimitare. Oasele neuro. Spaţiul supra. • Norma frontalis.profunde ale plexului cervical. Anatomie pe viu.

Anatomie pe viu: proiecţia pulmonului la peretele toracic. ramuri. Traheea toracică. Timusul. Ductul toracic. Disecţia a.trigemen: constituţie neuronală.coarda timpanului. disecţia rr. domul pleural. disecţia a. • Disecţia mediastinului posterior. conţinut. • Disecţia vaselor mari de la baza inimii.carotide externe şi a ramurilor sale în loja parotidiană. Secţiuni longitudinale şi transversale pentru studiul endofaringelui. Mediastinul: subîmpărţire. Împărţirea cavităţii toracice. • Limitele toracelui şi ale cavităţii toracice.azygos. teritoriu de distribuţie.Disecţia cordului: cavităţile inimii. proiecţia recesurilor pleurale pe peretele toracic. • 11 . N. studiul reflexiei pericardului seros.masticatori şi a mănunchiului vasculo-nervos maseterin. Focare de auscultaţie. • N.lingual. laringelui. a.auriculo-temporal. A. Disecţia n. N. Ramurile crosei aortice. Ggl. configuraţie externă.jugulară internă. ligamentul pleural. Disecţia ggl. Disecţia a.superficiale ale n.mimicii. scheletul fibros al inimii. Proiecţia orificiilor cordului. • Regiunile topografice ale feţei. ramuri.buccinator. disecţia n. Aorta toracică. Structura pulmonului. • Disecţia pulmonului şi a elementelor pediculului pulmonar.alveolar inferior şi a n. N. • COLOCVIU – Cap şi gât. Disecţia spaţiului laterofaringian • N. Disecţia a.Disecţia glandei parotide. teritoriu de distribuţie • N.v. N.occipitală. • Disecţia mediastinului mijlociu.auriculară posterioară. Structura peretelui toracic. raporturi. • Regiunile pleuro-pulmonare. Disecţia elementelor spaţiului intercostal.frenic în torace.alveolară inferioară. vaselor şi nervilor capului şi gâtului.vag. aria matităţii cardiace absolute.palatin. Sistemul vv. • Disecţia mediastinului superior. trunchiul pulmonarelor. Fosele nazale. • Secţiuni topografice prin torace.mandibular: constituţie neuronală. aria matităţii cardiace relative. ramuri. Simpaticul toracic. A.faciale. teritoriu de distribuţie.Facial. şi n. Nn.glosofaringian. Proiecţia cordului la coloana vertebrală. • Pleura. Anatomie radiologică. • Vascularizaţia şi inervaţia pulmonului. A. Disecţia mm.vagi în torace. Vascularizaţia şi inervaţia cordului. Disecţia pleurei. • Cord. raporturi. şi v.maxilare. secţionarea mandibulei. Vasele temporale superficiale şi n.brahiocefalice. N.maxilar: constituţie neuronală. V. Proiecţia cordului şi a pericardului la peretele toracic. teritoriu de distribuţie.cervical superior. raporturi. V.pterigo. venele cave. Esofagul toracic. raporturi.oftalmic: constituţie neuronală. proiecţia sinusurilor pleurale la peretele toracic. pericardul fibros şi pericardul seros. • Disecţia mm. Secţionarea arcadei zigomatice.bucal. • Sistemul excitoconductor. raporturi.carotidă internă. ramuri. m.facial. muşchilor. Vascularizaţia şi inervaţia foselor nazale.

Anatomie radiologică. Disecţia pediculului hepatic. trigonul Labbé. Anatomie radiologică. hiatusuri. Anatomia pe viu a peretelui abdominal: reliefuri musculare. Proiecţia papilei duodenale mari. Anatomie pe viu: proiecţia D1. Regiunea celiacă: Disecţia trunchiului celiac şi a ramurilor sale. ANUL II Semestrul I – 2 lucrări a 3 ore = 6 ore/săptămână Peretele abdominal: structură. limfatice. raporturi. 12 . Proiecţia feţei anterioare. Limitele abdomenului. Anatomie pe viu: proiecţia căilor biliare. regiuni anatomo-topografice ale abdomenului. vascularizaţie. Ligamentele splinei. a marii şi micii curburi. ligamente. Excursii peritoneale în plan sagital şi în plan transversal. inervaţie. Splina: descriere. Ficatul: descriere. Duodenul: descriere . vascularizaţie. Fosetele duodenale. structură. Segmentaţia splinei.şi inframezocolic. limfatice. foramen bursae omentale şi foramen epiploicum (Winslow). şanţuri. Ligamentele stomacului. diafragma: structură. plexul celiac. inervaţie. Structură. raporturi.mezouri. raporturi. structură. inervaţie Anatomie pe viu: proiecţia pancreasului. Cavitatea peritoneală: împărţire. raporturi. D3 şi a unghiului duodeno-jejunal la peretele abdominal. proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal. vascularizaţie. Anatomie pe viu: proiecţia ficatului la peretele abdomino-toracic. spaţiile supra. limfatice. spaţiile mezenterico-colice. M. Ligamentele ficatului. vascularizaţie. Anatomie pe viu: proiecţia cardiei şi a pilorului. inervaţie. inervaţie. structură. teaca m. inervaţie. limfatice. Esofagul abdominal: structură. structură. raporturi. omentul mare şi mic. limfatice. Bursa omentală: studiul bursei omentale şi a prelungirilor ei. Pancreasul: descriere. firidele parieto-colice. proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund. limfatice. zona pancreatico-coledociană Chauffard. Anatomie pe viu: proiecţia splinei. Stomacul: descriere. vascularizaţie. inervaţie. structură. vascularizaţie. punctul cistic. Segmentaţia ficatului.• • COLOCVIU RECAPITULATIV – TORACE Anatomie radiologică şi secţională. D2. Anatomie radiologică. drept abdominal. Căi de acces în bursa omentală. vascularizaţie. proiecţia vaselor epigastrice inferioare. spaţiul semilunar Traube. Proiecţia hiatusurilor şi a cupolelor diafragmatice. canalul inghinal. Peritoneul: împărţire. inervaţie. Formaţiuni peritoneale . Căile biliare: descriere. structură. vascularizaţie. proiecţia ombilicului. raporturi. raporturi. vascularizaţie. inervaţie.

Anatomie radiologică. ramuri. Tuba uterină: descriere. limfatice. Anatomie radiologică Colonul: descriere. subîmpărţire. limfatice. inervaţie. Mijloace de susţinere şi suspensie. plexul mezenteric inferior.cavă inferioară: formare. Disecţia pediculului renal. vascularizaţie. raporturi. structură. puncte dureroase ureterale. limfatice. Anatomie pe viu: proiecţia segmentelor şi flexurilor colice. Aorta abdominală: traiect. structură. Disecţia scrotului. Rectul : structură. Uretra masculină şi feminină: structură. Cecul şi apendicele vermiform: descriere. Rinichiul: descriere. vascularizaţie. raporturi. Glandele suprarenale: structură. Pelvimetrie externă şi internă. vascularizaţie. limfatice. flexura splenică. inervaţie. disecţia venei mezenterice superioare. traiect. limfatice. inervaţie. structură. inervaţie. împărţire. raporturi. limfatice. Plexurile nervoase abdomino-pelvine: plexul mezenteric superior. Vulva: descriere. plexul hipogastric. inervaţie. raporturi. limfatice. Anatomie pe viu: proiecţia ureterului. conţinut. Spaţiul retroperitoneal: delimitare. vascularizaţie. Anatomie radiologică. colon transvers. Ligamentele ovarului. vascularizaţie. structură. raporturi. structură. raporturi. Disecţia arterei mezenterice inferioare şi a ramurilor sale. puncte dureroase apendiculare. limfatice. vascularizaţie. inervaţie. a unghiului ileo-cecal şi a mezenterului. vascularizaţie. limfatice. inervaţie. limfatice. inervaţie. structură. vascularizaţie. Disecţie. raporturi. limfatice. Uterul: descriere.colon ascendent. Anatomie pe viu: proiecţia anselor jejunoileale. inervaţie. vascularizaţie. Mezocolonul transvers. raporturi. inervaţie. Ureterul: descriere. structură. inervaţie. Funiculul spermatic: alcătuire. raporturi. structură. Fosetele ovariene. limfatice. vascularizaţie. raporturi. Vezica urinară: descriere. Disecţia arterei mezenterice superioare şi a ramurilor sale. sigmoid: structură. raporturi. raporturi.iliacă internă: traiect. Disecţia ureterului. Mezenterul: descriere. ramuri. Fosetele cecale. structură. raporturi. vascularizaţie. Anatomie radiologică. A. V. structură. inervaţie. Segmentaţia rinichiului. vascularizaţie. inervaţie. Vagina: descriere.vascularizaţie. limfatice. structură. limfatice. raporturi. Disecţia v.mezenterice inferioare. limfatice. raporturi. COLOCVIU – etajul inframezocolic şi spaţiul retroperitoneal. inervaţie. raporturi. Anatomie radiologică. Anatomie pe viu: proiecţia uterului gravid la peretele abdominal. flexura hepatică. Căile spermatice: descriere. raporturi. Ovarul: descriere. vascularizaţie. inervaţie. ramuri. vascularizaţie.iliacă externă: traiect. raporturi . disecţie. colon descendent. Anatomie radiologică. a bazinetului şi a pediculului renal. A. Anatomie pe viu: proiecţia rinichiului.Intestinul mezenterial: descriere. Anatomie radiologică. Testiculul: descriere. inervaţie. Disecţie. raporturi. raporturi. vascularizaţie.Anatomie pe viu: proiecţia cecului şi a apendicelui. 13 .

lobi şi girusuri. Anatomie radiologică şi secţională 14 . conţinut. COLOCVIU –Măduva spinării. ventriculul III. vascularizaţie. vascularizaţie. comisurile albe anterioară şi posterioară. Coloanele nucleare ale trunchiului cerebral. Repere anatomie pentru puncţia rahidiană.Vezicula seminală: structură. Configuraţia externă a emisferelor cerebrale: feţele supero. laminaţia măduvei. Topografia substanţei albe medulare. comunicările ventriculului IV. fascii. nervi. Originile aparente ale nervilor cranieni. Vascularizaţia encefalului. structură. Substanţa albă a emisferelor cerebrale. Configuraţia externă a trunchiului cerebral: feţele anterolaterală şi posterioară. Şanţuri. trunchiul cerebral şi cerebelul. Studiul măduvei spinării pe secţiuni. sinusurile durei mater. Structura substanţei cenuşii a măduvei spinării. Lichidul cefalo-rahidian. Meningele spinale. Subtalamusul. vase. inervaţie. disecţie. vascularizaţie. fosa ischiorectală. Corpul calos. Grupele nucleare în coarnele medulare posterioare. Studiul punţii şi mezencefalului pe secţiuni. nervi. conexiuni Structura urechii externe. Substanţa albă a trunchiului cerebral. raporturi. Meningele cerebrale. fascii. inervaţie. Spaţiile perineale: spaţiul perineal superficial. Diafragma pelvină: muşchi. Perineul posterior. spaţiul perineal profund. Subtalamusul. Ventriculii laterali: circulaţia LCR. Configuraţia externă a cerebelului. Studiul bulbului rahidian pe secţiuni. laterale şi anterioare. Arcul reflex medular. Prostata: structură. medii şi interne. Diafragma urogenitală: muşchi. epitalamusul. Hipofiza: structură. lobulaţia vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Ventriculul IV. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni frontale. Hipofiza: structură. COLOCVIU – aparatul genital. raporturi. Penisul: descriere. fornixul. Nucleii bazali.laterală. Vascularizaţia măduvei spinării. Capsula albă internă. limfatice. medială şi bazală. conexiuni Configuraţia externă a diencefalului. epitalamusul. limfatice. vase. Perineul anterior la femeie. ventriculul III. Configuraţia externă a diencefalului. Nervul spinal. Topografie vertebro medulară şi vertebroradiculară. Anatomie radiologică şi secţională • • • • • • • • • • • • • • • • Semestrul II – 1 lucrare a 2 ore = 2 ore / săptămână Configuraţia externă a măduvei spinării. subîmpărţire. Substanţa albă şi cenuşie a cerebelului. Reflexe vegetative medulare. inervaţie. Studiul emisferelor cerebrale pe secţiuni transversale. Spaţiul pelvi-subperitoneal: delimitare. Perineul anterior la bărbat.

evaziune. Modalităţi de inserţie a stressului psihic în patogeneză. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe: o tentativă de cuantificare a potenţialului patogen a diferitelor tipuri de agenţi stressori. Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătăţii şi bolii. Curs 3 Boala (I). psihoze şi tulburări de personalitate. Demarcaţii între sănătate şi boală. din care 16 ore curs şi 16 ore LP PROGRAMA CURSULUI Curs 1 Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Sănătate şî boală. contagiune informaţională. Reprezentări cognitive ale bolii ( Leventhal) Statutul şi rolul pacientului (Parsons). Curs 2 Stress şi boală Stress: definiţie. Strategii de coping şi strategii defensive. folosire neproductivă a bolii. Corelaţii hormonale ale stressului. Psihologia sănătăţii şi psihologia clinică: asemănări şi diferenţe. Algoritm de diagnostic diferenţial între nevroze. Particularităţi şi provocări în relaţia medic-pacient. Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii: atitudini faţă de diversele tulburări comportamentale. Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Definiţii ale bolii. Modele teoretice ale stressului. Încărcătura allostatică: sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman). tipuri variate de agenţi stressori. Dinamica asumării rolului de pacient. disimunogene). Dinamica instalării în situaţia de bolnav („krankenkarriere”). Reacţii tipice ale pacientului la boală: regresie. Corelaţii active (flight/flight) sau pasive (abandon) în cursul distressului.PROGRAMA CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE DE PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII Anul I Durata cursului: 1 semestru. Trăsături de personalitate relaţionate cu boala şi sănătatea (imunogene. 15 .

efectul Placebo. Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză. varietatea efectelor Placebo.Curs 4 Boala (II). Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie. Durerea psihogenă. psihologic. psihoneuroalergologie. Curs 8 Psihoterapie (I) (partea a doua în anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman) Definiţii. Probleme de comunicare şi factori conjuncturali care perturbă relaţia medic-pacient. Calitatea vieţii şi relaţia cu modificarea stilului de viaţă şi efectele medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi. bio-psiho-social). Curs 5 Relaţia medic-pacient Comunicare: elemente verbale şi non-verbale. Boala cronică/incurabilă şi durerea. Rolul suportului social. cancer şi tuberculoză. clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. boli cardiovasculare. Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie. imagerie dirijată). Contribuţia factorilor psihologici în ulcer. factori care influenţează apariţia efectului Placebo. Curs 7 Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. Aspecte bioetice ale relaţiei medic-pacient. reumatici). Caracteristici clinico-psihologice ale durerii la diferite tipuri de bolnavi (cardiaci. Curs 6 Corelaţii psihologice ale durerii Aspecte generale ale durerii (tipuri de durere. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. cauze ale durerii). Elemente de ordin psihosocial specifice unei anamneze complete (psihosomatice). relaxare. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Conceptualizarea bolii: modele (biomedical. 16 . Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului. psihooncologie). calitatea vieţii Complianţa terapeutică: factori psihologici care o influenţează. dependenţa de medicamente. cauze şi consecinţe. Dependenţa psihologică de medicament: exemple. Abordări moderne ale bolilor psihosomatice. astm. Diferite particularităţi în bolile psihosomatice cronice. diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor.

Pavlov şi alţii). Particularităţi ale pacienţilor cronici. muzicoterapia (definiţie. Principii de conlucrare cu psihologul şi psihiatrul. Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie. Evaluarea trăsăturilor imunogene de personalitate.D). Chestionarul de evaluare a tipului psihocomportamental A (chestionarul Jenkins). Chestionare de evaluare a vulnerabilităţii la stress (testul Columbia). experimentul şi testele psihologice. scala Lindemann). Psihanaliza (definiţie. baze teoretice. LP2: Stress şi boală Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A. Avantaje şi dezavantaje. Terapii creative: art-terapia.C. Testul HAD. Terapia cognitiv-comportamentală (definiţie. indicaţii şi eficienţă). particularităţi de aplicare în medicina de familie). LP 3: Boala (I). indicaţii şi eficienţă). PROGRAMA LUCRĂRILOR PRACTICE LP1: Psihologia sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale Principalele metode de cercetare în psihologia medicală: observaţia. Chestionarele Carver şi Lumpkin. indicaţii şi eficienţă).Psihoterapia suportivă (caractere generale. Programe şi strategii antidistress. baze teoretice. Abordarea psihologică a depresiei şi a anxietăţii la nivelul reţelei de asistenţă medicală nepsihiatrică. Abordarea multidimensională a Psihologiei Medicale Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri. baze teoretice. indicaţii şi eficienţă). 17 . Cannon. Exemple (teste psihologice globale de personalitate). Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice (Alexander. baze teoretice. Specificul chestionarelor şi testelor proiective. LP 4: Boala (II). Disconfortul existenţial şi psihologic asociat Algoritm de abordare psihosomatică a bolnavilor. Chestionare de evaluare a stressului perceput (scala Holmes-Rahe.

HTA). Comunicarea cu pacienţii dificili. Exemple de intervenţie psihologică pentru combaterea durerii. astm. Dependenţa psihologică de medicament. 18 . LP 8: Psihoterapie (I) Comunicarea prin intermediul psihoterapiei (exemple). LP 7: Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Medicale: complianţa terapeutică. Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală.LP 5: Relaţia medic-pacient Modalităti de prelevare a anamnezei. Modelul Lübeck de muzicoterapie (facultativ). Exemple de folosire a efectului Placebo în cercetare şi terapie. dependenţa de medicamente. Asemănări şi diferenţe cu dependenţa de drog. Identificarea problemelor comportamentale (chestionarul Schmiescheck. testul MMPI). efectul Placebo. Chestionarul SF-36 de evaluare a calităţii vieţii. Aplicaţii ale psihoterapiei suportive. calitatea vieţii Exemple de non-complianţă terapeutică în anumite boli cronice (TBC. LP 6: Corelaţii psihologice ale durerii Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii. Scale de avaluare a durerii percepute.

Elemente de fotobiologie: Interacţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante cu substanţă. Elemente de bioacustică: Noţiuni de acustică. Structura moleculară a apei în sistemele biologice. Biofizica moleculară a apei şi a soluţiilor apoase: Noţiuni de fizică moleculară a lichidelor. problematica şi capitolele biofizicii. Noţiuni de rezistenţăa materialelor. Biofizica recepţiei auditive. determinarea experimentală a masei. Fenomene de transport prin membrana celulară. Manifestări mecanice ale contracţiei musculare. Fenomene de transport în soluţii. Noţiuni de fizică a sistemelor disperse. Bioluminescenţa. Imagistică medicală. Fluxuri şi forţe termodinamice. Sistemele cibernetice de comandă. Elemente de radiobiologie: Dozimetria radiaţiilor ionizante. Elemente de termodinamică: Definiţia termodinamicii. Efectele biologice ale radiaţiilor vizibile şi ultraviolete. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici. Efectele biologice ale unor factori mecanici. Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante. Efectele biologice ale ultrasunetelor. aplicaţii în biologie. 19 . Noţiuni de biomecanică a fluidelor. Bioelectrogeneza celulară. Legea Weber-Fechner şi legea puterii. Măsurarea obiectivă a tăriei senzaţiilor. Structura moleculară a apei şi a soluţiilor apoase. Mecanismul biofizic al contracţiei musculare. • Elemente de biomecanică: Noţiuni de mecanică. Noţiuni de biocibernetică: Definiţia şi capitolele ciberneticii. Principiul II al termodinamicii şi semnificaţia lui în biologie. formei şi dimensiunii macromoleculelor. Informaţie şi entropie informaţională. Noţiuni de informatică biologică şi tehnică. Sistemele biologice din punct de vedere termodinamic. Noţiuni de bioexcitabilitate. aplicaţii în biologie. Principiul I al termodinamicii şi aplicaţiile în biologie. Abstractizare şi modelare. Relaţii doză-efect. lucrări practice 48 ore) Curs • Definirea. Efectele biologice ale excitabilităţii. Proprietăţile mecanice ale corpurilor • • • • • • • • • • • deformabile. Mecanismul interacţiunii radiaţiilor ionizante cu materia vie. Proprietăţile dioptrilor oculari. traducători şi biosenzori. Prelucrarea semnalelor în cibernetică. Tehnici fizice utilizate în explorarea biomedicală: Culegerea biosemnalelor. Caracteristicile sunetului auzit. Elemente de optica biologică: Noţiuni de optică. Elemente de fonaţie. Modul de gândire în cibernetică. amplificarea şi înregistrarea biosemnalelor. Modalităţi de codificare a proprietăţilor excitanţilor în procesul generării senzaţiei. Electrozi. Elemente de bioelectricitate şi bioexcitabilitate: Noţiuni de electrostatică şi electrocinetică.BIOFIZICĂ MEDICALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 32 ore. Determinarea experimentală a proprietăţilor electrice ale macromoleculelor. Bioelectrogeneza ţesuturilor şi organelor. Elemente de psihofizică: Definiţia psihofizicii. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. Sisteme de transmisie la distanţă a informaţiei. Mecanismele biofizice ale recepţiei vizuale. Tehnici utilizate în studiul macromoleculelor: Structura fizică a macromolecule-lor.

Efectuarea unei electrocardiograme şi analiza ei cu ajutorul calculatorului electronic. analiza Poisson a vitezei de dezintegrare nucleară a radionuclizilor. Determinarea convergenţei lentilelor. determinarea dimensiunilor unor hematii. Determinarea concentraţiei unei soluţii cu ajutorul refractometrului. Studiul osciloscopului catodic. Determinarea coeficientului de tensiune superficială al soluţiilor. măsurarea volumului sangvin total. Studiul microscopului optic. Studiul transportului pasiv pe baza măsurării conductivităţii soluţiilor. Sistemul de operare DOS. eficacitatea ecranelor. Studiul interfeţei analog-digitale. Elemente de bază privind lucrul în reţeaua de calculatoare. Trasarea curbei spectrofotometrice a unei soluţii. 20 . Determinarea vâscozităţi soluţiilor. Înregistrarea unei audiograme. Determinarea vitezei de dezintegrare a unor nuclizi radioactivi.Lucrări practice – – – – – – – – – – – – – – – – Determinarea concentraţiei unei substanţe optic active cu ajutorul polarimetrului. Elemente de bază privind utilizarea calculatoarelor electronice.

Coenzime (vitamine hidrosolubile: structură şi funcţii). hemoproteine). capacitatea catalitică. elastina. rolul lor şi patologie. nucleotidelor şi acizilor nucleici. lipidelor. proprietăţile şi rolurile aminoacizilor.BIOCHIMIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 96 ore. tertiara si cuaternară). structura. glicozaminoglicanii. Biochimie Generală Obiective Familiarizarea studenţilor cu structura principalelor clase de compuşi care intră în constituţia organismelor vii şi explicarea principiilor care stau la baza interacţiilor dintre biomolecule. cofactori enzimatici. C. Descrierea biomoleculelor: clasificarea. Corelaţii enzime – patologie (enzime în ser. factori care influenţează viteza reacţiilor enzimatice. Cursul cuprinde 4 capitole teoretice şi un modul practic: Partea teoretică: A. Caracteristicile enzimelor şi mecanismul de acţiune (specificităţi diverse. constanta Michaelis. keratina. glicoproteine). Studiul enzimelor: Clasificare şi denumire. funcţii. complexe multienzimatice). Structura primara şi tridimensională a proteinelor (secundara. rolul şi caracteristicile lor (imunoglobuline. proteinelor. peptidelor. glucidelor. Introducere asupra bazei moleculare a lumii vii (organizarea ierarhică a structurilor biologice).Burk. fibrinogen. B. Corelaţii între conformaţia proteinelor. Vitamine liposolubile: structură. 21 . izoenzime). Apa şi echilibrul acido-bazic (importanţa apei. cu accent pe enzimologie şi principiile biologiei moleculare. inhibitori. scăderea energiei de activare a reacţiilor catalizate. sisteme tampon). Integrarea biomoleculelor în membrane şi matrix (colagenul. Cinetica enzimatică: ecuaţiile Michaelis-Menten şi Lineweaver. Proteinele plasmatice: fracţiuni obţinute prin electroforeză. Reglarea activităţii enzimatice (alosterică şi covalentă). bazelor azotate. centrul activ. lucrări practice 96 ore) Sem I.

D. Dezvoltarea bazelor biologiei moleculare: Structura primară (covalentă) şi conformaţia acizilor nucleici ADN şi ARN; Organizarea materialului genetic la procariote şi eucariote, arhitectura genomului eucariot; Biosinteza (replicarea) ADN, inhibitori ai replicării la procariote şi eucariote; Transcrierea şi reverstranscrierea, reglarea transcrierii genelor, prelucrări posttranscriere; Biosinteza proteinelor: codul genetic, etapele biosintezei, reglarea procesului, prelucrări posttraducere; Leziuni ale moleculelor de ADN şi mecanisme de reparare, mutaţii şi exprimarea fenotipică a acestora; Aspecte privind clonarea genelor in vivo şi in vitro, aplicaţii. Aplicaţii practice: Ilustrarea proprietăţilor biomoleculelor (glucide, lipide, acizi nucleici); Ilustrarea tehnicilor de separare şi dozare a proteinelor (electroforeză, cromatografie, spectrofotometrie, dializă); Ilustrarea tehnicilor de separare a acizilor nucleic (electroforeza); Măsurarea activităţii enzimatice (transaminaze, fosfataza alcalină, amilaza serică, acetilcolinesteraza); Determinarea parametrilor cinetici (KM, Vmax, inhibitori); pH, sisteme tampon, determinarea acidităţii sucului gastric. Sem. II Obiective Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege, din punct de vedere metabolic, mecanismele de transformare a energiei şi materiei în organismele vii. Sunt descrise căile metabolice care permit eliberarea de energie şi echivalenţi reducători, elemente care pot fi utilizate în căile de sinteză a glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Sunt prezentate câteva exemple de adaptare a proceselor metabolice intra- sau extracelulare, la condiţiile de mediu. Se pune accent pe cunoaşterea reacţiilor chimice care formează căile metabolice, localizarea celulară a acestora, stabilirea etapelor reglatoare şi a factorilor reglatori implicaţi. Conceptele teoretice sunt explicate în cadrul şedinţelor de laborator. Cursul cuprinde 6 capitole teoretice şi un modul practic: A. Bazele energetice ale metabolismului; Metabolismul oxidativ: noţiuni de termodinamică, energia liberă de reacţie, compusi macroergici: structură, roluri, interrelatii; Căile de biosinteză a ATP; Lanţul transportorilor de electroni mitocondrial si fosforilarea oxidativă, decuplanţi şi inhibitori ai LR; Lanţuri transportoare de electroni necuplate cu fosforilarea oxidativă, mecanismul de acţiune a citocromului P450;

22

B.

C.

D.

E. F.

Specii incomplet reduse ale oxigenului: producere şi efecte, aspecte patologice, mijloace de protecţie enzimatică şi neenzimatică. Metabolismul glucidelor: Digestia şi absorbţia glucidelor; Căile de metabolizare a glucozei: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, şuntul pentozo-fosfaţilor, calea acidului glucuronic, gluconeogeneza; Biosinteza şi degradarea glicogenului: importanţa proceselor, reglare; Metabolismul galactozei si fructozei; Aspecte patologice ale metabolismului glucidelor. Metabolismul lipidelor: Digestia, absorbtia şi transportul lipidelor în organism; Degradarea şi biosinteza acizilor grasi, importanţa proceselor, reglare, aspecte patologice; Degradarea şi biosinteza acilglicerolilor, importanţa proceselor, reglare; Metabolismul corpilor cetonici: reglarea cetogenezei, importanţa proceselor; Aspecte ale metabolismului glicerofosfolipidelor şi sfingolipidelor; Metabolismul colesterolului, aspecte patologice; Lipoproteinele plasmatice: caracterizare, roluri, metabolizare, dislipidemii; Eicosanoizii: metabolizare, roluri fiziologice, mecanism de acţiune. Metabolismul aminoacizilor, proteinelor şi hemoproteinelor. Starea dinamică a proteinelor. Bilanţuri azotate; Digestia proteinelor şi absorbţia aminoacizilor, fondul de aminoacizi, aminoacizi naturali; Dezaminarea aminoacizilor şi transportul amoniacului rezultat; Biosinteza şi eliminarea ureei, importanţă, reglare; Utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor; Metabolismul particular al aminoacizilor, patologii; Sinteza din aminoacizi a glutationului, creatininei, aminelor, rolul acestora; Structurile şi însuşirile porfinei, porfirinelor, protoporfirinei IX şi hemului; Biosinteza şi catabolismul hemului, reglare; Aspecte patologice ale metabolismului proteinelor, aminoacizilor şi hemoproteinelor. Metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice: Biosinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice; Catabolismul nucleotidelor, aspecte patologice. Hormoni: Clasificare; Mecanismul de acţiune al hormonilor hidrosolubili şi liposolubili; Receptori hormonali; Metabolismul catecolaminelor şi al hormonilor tiroidieni; Hormoni peptidici şi proteici; Hormoni implicaţi în reglarea calcemiei şi glicemiei; Hormoni steroizi; Implicarea hormonilor în metabolismul glucidic, lipidic, proteic.

23

BIOLOGIE CELULARĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 96 ore, lucrări practice 80 ore) Curs

• • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi istoricul biologiei celulare. Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote. Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei. Transport membranar. Semnalizare transmembranară. Joncţiuni intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii. Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii. Mitocondria. Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos. Aparatul Golgi. Ciclul secretor celular G. E. Palade. Matricea citoplasmatică. Citosolul. Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul. Cromatina (cromozomii). Matricea nucleară. Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară. Lucrări practice

• • • • • • • • • • • • • • • •

Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare. Tipuri de microscoape optice. Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic. Colorarea şi coloranţii în microscopia optică. Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare, organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote. Principii de histochimie şi histoenzimologie. Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie în flux. Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru micro-scopul electronic de transmisie. Membrana celulară. Joncţiuni celulare. Organizarea ultrstructurală a celulei eucariote: organite nedelimitate de membrane. Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane. Analiza morfometrică a unei imagini microscopice. Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei. Nucleul: organizare ultrastructurală. Ciclul celular. Diviziunea celulară. Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman.

24

măduva spinării. Pielea şi fanerele. Celula epitelială: organizare generală. Inima. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Sistemul vascular sanguin. 25 . Neuronul. Nervul periferic. Mucoasa olfactivă. Aparatul excretor. vagin. polaritate. Tipuri de celule epiteliale. trompe uterine. Cooperare celulară în răspunsul imun. joncţiuni. Meningele şi plexurile coroide. Placenta. Aparatul reproducător masculin. Ţesutul muscular scheletic. Ochiul. Esofagul şi stomacul. neuroglia. Istoricul învăţământului histologic în România. Organele limfatice. Aparatul reproducător feminin: ovarul. Aparatul respirator. curs 48 ore. trombocitul. Leucocitele. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv. Aparatul reproducător feminin: uter. sinapsa. Hematia. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Pancreasul. Fibrele nervoase. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Matricea extracelulară. Ficatul în căile biliare. lucrări practice 48 ore) Curs • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Obiectul şi istoricul histologiei. ganglionul spinal şi vegetativ. Intestinul subţire şi intestinul gros. Urechea. Cavitatea bucală. Hematopoieza.HISTOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru. Epiteliile glandulare. Ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac. Terminaţile nervoase receptoare din piele. Epiteliile de acoperire. Glandele endocrine.

intestinul gros. Meningele şi plexurile coroide. măduva spinării. Organe limfatice. Cavitatea bucală. Glande endocrine. fibrele nervoase. Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos. Aparatul genital feminin. Sistemul nervos: nervul periferic. Hematopoieza. Pancreasul.Ochiul şi urechea. cardiac. Organizarea ultrastructurală a glandelor endocrine şi a aparatului digestiv. Ţesutul epitelial de acoperire. Ultrastructura celulelor şi fibrelor ţesutului conjunctiv. Organizarea ultrastructurală a aparatului respirator şi a aparatului excretor. Ficatul şi căile biliare. neted. Aparatul excretor. Ultrastructura aparatului cardiovascular. 26 . Organizarea ultrastructurală a aparatului genital feminin şi a aparatului genital masculin. scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Principalele tipuri de ţesuturi. Aparatul genital masculin. Ţesutul epitelial glandular. Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv (microscopie optică). Pielea şi fanerele. neuroglia. Ultrastructura elementelor figurate sanguine şi a celulelor liniilor hematopoietice. Frotiul sanguin. esofagul. Inima şi sistemul vascular sanguin. ganglionul spinal şi ganglionul vegetativ. Mucoasa olfactivă. Aparatul respirator. Tehnici histologice de evidenţiere a ţesutului nervos. Stomacul. Neuronul.Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Organizarea generală a unui ţesut. Varietăţile ţesutului conjunctiv. Ţesuturile musculare: scheletic. intestinul subţire. Ultrastructura ţesuturilor musculare. Identificarea elementelor figurate sanguine. Ultrastructura ţesutului nervos. Ultrastructura ţesuturilor epiteliale.

mecanismele “defensei autolitice” (semnificaţie clinică). (importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina). compoziţie. reglare (factori coleretici şi anti-coleretici). • Homeostazia principalelor compartimente hidrice – Apa extracelulară. principii de explorare funcţională. principii de determinare. sistemul endocrin difuz al tractului digestiv (sistemul APUD). osmotice. rolul obser-vaţiei clinice. reglare. hipertonice. Paris. reglare. echilibrul aport/ eliminare. roluri. – Posibilităţile şi limitele homeostaziei. mecanisme generale de transport trans . urină). – Fiziologia ca ştiinţă experimentală şi clinică: rolul experimentului. lucrări practice 128 ore) Curs • Introducere în fiziologie – Obiectul fiziologiei ca ştiinţă a logicii vieţii cu caracter integrativ. schimburile hidro-electrolitice între compartimentele hidrice. – Echilibrul hidric electrolitic şi osmotic: volemia constantă. roluri în digestie. principii de explorare funcţională. 1865). roluri digestive şi extradigestive. compoziţie.FIZIOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (3 semestre.epitelial utilizate în absorbţie. 27 . – Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere. • Fiziologia tractului alimentar – Caractere generale ale funcţiilor secretoare şi motoare: condiţii optime de activitate pentru enzimele digestive. scaun. bila hepatică / bila veziculară (comparaţie). – Metode moderne de cercetare şi explorare funcţională. rolul SNV “extrinsec”. avantajele cuplării ultimei faze a digestiei cu începutul absorbţiei. izo-. izotonia. reglare. icterul ca model de dereglare. compoziţie. intracelulară.şi hipersecreţie gastrică. acizii biliari. coloid-osmotice. investigare experimentală şi explorare funcţională clinică (importanţa testelor dinamice). – Secreţia biliară: mecanisme de producere. curs 144 ore. hiperhidratările hipo-. rolul plexurilor intramurale. reglare. reglare. roluri. rolul mediaţiri NANC. presiuni hidrostatice. reflexul mienteric. – Conceptul de “Mediu Intern” cu compoziţie constantă (Claude Bernard. modele naturale clinice de hipo. subcompartimente. izo-. perspective. “Introducere în Studiul Medicinei Experimentale”. mecanisme nervoase de reglare. roluri. – Secreţia mucoasei intestinului subţire: mecanisme secretoare. pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge. – Fiziologia românească: contribuţii. transcelulară: volume. cauze de dezechilibru: deshidratările hipo-. flora saprofită echilibrată. compoziţie. izoionia. funcţia motorie a musculaturii netede. – Secreţia salivară: mecanisme de producere şi compoziţie. – Secreţia gastrică: mecanisme de producere şi compoziţie. rolul şi semnificaţia principalelor componente componente. – Secreţia în intestinul gros: mecanisme secretoare. hipertonice.

reglare. Modele clinice de deficit şi exces funcţional al CSR.secreţie. principii de explorare funcţională. – Reglarea endocrină a echilibrului fosfo-calcic. celelalte sedii ale absorbţiei. reglare. opioidele. inactivare. sinteză. malabsorbţia. Vitamina D ca hormon (I. 24. hormonii tiroidieni. mecanisme de transport pentru produşii finali de digestie. Catecholaminele: sinteză. Modele experimentale şi clinice. • Fiziologia metabolismului energetic. Modele clinice ale dezechibrului FC. adaptarea şi aclimatizarea la valori extreme de temperatură ambiantă. principii de determinare. bazal. depăşirea limitelor homeostaziei. cheltuieli energetice variabile. Corticosuprarenala (CSR). ADH. Hormonii hipofizei anterioare: sinteză. interacţiune cu receptorii.secreţie. reglare. oxitocina: sinteză. termoreglarea la nou-născut. Orga-nizare morfo-funcţională. absorbţia acizilor graşi. Fiziologia glandelor endocrine – Introducere în fiziologia endocrină. forme circulante. Biosinteza generală a hormonilor. reglare.(febra. interacţiune cu receptorii. rol fiziologic. Explorarea funcţională a eFC. motilitatea intestinului gros.secreţie. Cannon). definiţia “clasic㔺i revizuire actuală. Tractul hipotalamo-hipofizar şi hipofiza posterioară. mecanisme generale de sinteză. interacţiune cu receptorii. limitele echilibrului. forme circulante. consecinţele unei raţii alimentare neadecvate. Sexosteroizii CSR. amestec şi evacuare a stomacului. – Glanda suprarenală. Glucocorticoizii: sinteză.(eFC). interacţiune cu receptorii. metab. reglare. excreţie. reglare.şi hiper tiroidismul. stocare (structura funcţională a osului). 28 . interacţiune cu receptorii membranari şi intracelularei. secreţie. forme circulante. criterii calitative. absorbţia vitaminelor. rol fiziologic. etape. forme circulante. forme circulante. motilitatea căilor biliare. formele circulante. rol fiziologic. secreţie. absorbţia aminoacizilor. – Echilibrul foame-saţietate şi comportamentul alimentar. Popa şi U. Hipo. rol fiziologic. funcţia de depozit. interacţiune cu receptorii. – Funcţia motorie a tractului alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme. Principii de investigare clinică.– Absorbţia: intestinul subţire ca sediu preferenţial. • V. – Termoreglarea: mecanisme de termodispersie şi termogeneză. activare. Fielding). neuro-hormonii hipotalamici (releasing /inhibiting). avantaje şi precauţii în utilizarea terapeutică.secreţie. interacţiune cu receptorii. – Glanda hipofiză şi relaţiile hipotalamo-hipofizare. secreţie. Mineralocorticoizii. Medulosuprarenala (MSR). excreţia. rol fiziologic. Alţi hormoni MSR. Lobul anterior al hipofizei: sistemul port (Gr. disfuncţii motorii în etajul superior al tractului alimentar. hipotermia). variaţii fiziologice. forme circulante. reglare. Feocromocitomul. – Valoarea energetică a principiilor alimentare (raţia alimentară): criterii cantitative. mecanisme generale de reglare. traductorii neuro-endocrini. Hormonii: clasificare. Rolul calcitoninei: sinteză. sinteză. disfuncţii motorii intestinale şi biliare. absorbţia monozaharidelor. Principii de investigare. reacţia de “alarmă” (W. rol fiziologic. – Fiziologia glandei tiroide. motilitatea intestinului subţire. Rolul PTH: sinteză. mecanisme generale şi locale de reglare neuro-humorală. bilanţul energetic echilibrat – Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe. hipertermia exogenă. Definiţia echilibrului. forme circulante. Integrarea MSR în sistemul simpato-adrenal. bioritmurile. secreţie. specializări morfo-funcţionale. interacţiune cu receptorii. Componentele:aportul. Principii de investigare. recţia de stress. Şcoala română de Endocrinologie. reglare. rol fiziologic. forme circulante.secreţie. rolul termostatului hipotalamic. interacţiune cu receptorii. absorbţia apei şi a electroliţilor. reglare. rol fiziologic. dihidroxicholecalciferolul).

Mecanisme fizico-chimice. Distribuţia ventilaţiei. Derivaţiile precordiale. forme circulante. Ciclul cardiac. Aplicaţii terapeutice ale sângelui. Manifestări periferice ale activităţii inimi. Hematocritul. forme circulante. Vectorcardiografia. • Sângele – Funcţiile sângelui-enumerare pe scurt.secreţie. Scurtă prezentare a celor patru programe de diferenţiere sexuală: sex cromozomial. – Perfuzia pulmonară. Difuziunea alveolo-capilară. rol fiziologic. Hormonii indolici şi peptidici: sinteză. sex fenotipic. Activitate ciclică la femeia adultă în afara sarcinii. menopauza. sarcina şi funcţia endocrină a placentei.secreţie. Variaţii fiziologice ale secreţiei: copilăria şi pubertatea. Particularităţi. reglare. Limfocitele. – Glanda pineală. – Factorii ce-l determină. Structură funcţională. Mecanisme biologice. – Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Eritrocitele. Particularităţi ale echili-brului acido-bazic în SNC. reglare. Imunofiziologia. Transfuzia.secreţie. – Funcţia de apărare specifică. – Electrocardiograma. Glucagonul: sinteză. rol fiziologic. Osmoreglarea. Pompa cardiacă. Leucocitele. – Sistemul excito-conductor al inimii. sex gonadal. – Dezordini acido-bazice. Mecanica ventilaţiei. presiune osmotică). forme circulante. – Funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. Mecanismele trecerii în rezervă şi ale mobilizării sângelui. Volemia. Excitabilitatea. interacţiune cu receptorii.secreţie. Reglarea volemiei. Automatismul. progesteronul şi hormonii peptidici: sinteză. interacţiune cu receptorii. ciclul uterin şi menstrual. Parametrii echilibrului acido-bazic. interacţiune cu receptorii. reglare. Structură funcţională Hormonii steroizi şi peptidici: sinteză. Variaţiile volemiei. • Respiraţia – Ventilaţia pulmonară. forme circulante. – Ovarul. Reglarea Ph-ului intracelular. Bucla flux-volum. Variaţii. simple şi complexe.– Pancreasul endocrin. Estrogenii. Grupele sanguine. Pubertatea şi andropauza. Reflexe respiratori. Derivaţiile standard. Fibrinoliza. coordonarea hipotalamo-hpofizară: importanţa secreţiei pulsatile de Gn -RH. sinteză. Deficitul şi excesul de hormoni testiculari. modele experimentale. Muşchiul cardiac. – Compoziţii şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui (culoare. reglare. – Funcţia de apărare nespecifică celulară. rol fiziologic. – Reglarea neuro-umorală a respiraţiei. Rolul chemoreceptorilor periferici şi centrali. – Funcţia endocrină a gonadelor. Concluzii cu privire la homeostazia glicemică. Acidozele şi alcalozele. sângele circulant şi stagnant. Volume şi capacităţi pulmonare. – Funcţia de transport a gazelor respiratorii. reglare. Complianţa. Disfuncţii. Factori ce le influenţează. deficitul şi excesul de insulină.secreţie. Rolul de “ceasornic” endocrin. sex comportamental. Organizarea funcţională a insulelor Langerhans. – Testicolul. Alţi hormoni pancreatici (somatostatina. Transportul O2 şi CO2. Derivaţiile bipolare şi unipolare. Conductibilitatea. interacţiune cu receptorii. rol fiziologic. forme circulante. 29 . interacţiune cu receptorii. Hemostaza. semnificaţie clinică. polipeptidul pancreatic). Insulina: istoricul descoperirii. Raportul V/Q. • Aparatul cardio-vascular – Fiziologia inimii. Explorare funcţională. comentarii. Deficitul anionic. Inotropismul. Fonocardiograma. Explorare funcţională. vâscozitate. densitate. Explorare funcţională. rol fiziologic. Realizări româneşti în pinealogie. ciclul ovarian. Derivaţiile ortogonale (frank).

Invăţarea. Oboseala şi febra musculară. Feed-back-ul tubulo-glomerular. Principiul clearance. Echilibrul. – Activitatea nervoasă superioară veghea şi somnul. – Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Proprietăţile neuronului. Procesele funcţionale de la nivelul urechii externe. în hipertrofii ale cavităţilor şi în tulburări de irigaţie coronariană. Căldura musculară. – Circulaţia venoasă. – Sucul gastric: punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (acţiunea enzimatică asupra proteinelor). Transmiterea neuro-musculară.N. Reglajul tonusului şi al posturii. Neurotransmiţătorii. Mirosul. Excreţia cataboloţilor azotaţi. fosforului. – Reglarea neuro-umorală a circulaţiei sângelui. Reglarea funcţiei renale. Micţiunea. – Fiziologia tubului urinifer. Reabsorbţie. Dexterităţi motori. dozarea acidului clorhidric în sucul gastric. – Fiziologia vederii. hepatică. Factorii determinanţi. Presiunea venoasă centrală. Metode de determinare. Activităţi specifice omului. Ultrafiltrarea. Factorii ce o determină. Mecanismele formării urinii. Circulaţia arterială. – Microcirculaţia. Legile fizice care guvernează circulaţia. – Creativitatea. Mecanismul de diluţie şi concentraţie. sulfocianatului de potasiu. Credinţa. pulmonară. cerebrală. Transmiterea neuro-neuronală şi neuro-musulară. • Excreţia renală – Funcţiile rinichiului. Acţiunea amilazei salivare asupra amidonului. – Controlul nervos al activităţii motorii somatice. Cultu-rismul. de conducere. Funcţia excretorie a salovei (excreţia iodului). Secusa. Mecanisme de economisire. Hipotalamusul. evidenţierea acidului clorhidric liber în sucul gastric.– ECG (II). Lucrări practice – Compartimentele apei din organism. Acţiunea 30 . Marea şi mica circulaţie. Relaţii forţă-viteză. Integrarea funcţiilor cardinale. Reglare. cutanată. – Fiziologia auzului. Gustul. – Saliva: metode de recoltare. Electrocardiograma în tulburările de ritm. Exterocepţia. – Hemodinamica. – Diureza. – Performanţa cardiacă. – Endoscopia . Termoreglarea. Secreţie. Controlul motor voluntar. punerea în evidenţă a: calciului. Unitatea motorie. Tetanosul. – Mecanisme de epurare renală. Controlul motor automat. Activitatea clorhidropeptică a sucului gastric.Sucul gastric: metode de recoltare. Insuficienţa cardiacă. • Fiziologia sistemului nervos şi a organelor de simţ – Fiziologia generală a S. renală). Parametrii sistolici şi diastolici ai performanţei. Procesele funcţionale de la nivelul ochiului. – Memoria. Analiza unei electrocardiograme normale. medii şi interne. Reflexele condiţionate. Relaţii forţă-lungime. Contracţiile izometrice şi izotonice. Hemodinamica regională (coro-nariană. Particularităţi regionale. Conştiinţa. Mecanismul întoarcerii venoase.metodă de explorare a tubului digestiv. • Sistemul muscular – Muschiul striat scheletic. – Reglarea performanţei cardiace prin mecanisme intrinseci şi extrinseci.

Dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în aerul expirat şi alveolar (aparatul Orsat). Timpul de sângerare. Punerea în evidenţă a centrilor de automatism pe cordul de broască. Proprietăţile sângelui. Influenţa nervului vag asupra cordului de broască. Grupele sanguine. Test presor la rece. Manifestări ale ciclului cardiac. Cristalele Teichman. Timpul de coagulare. Legea inimii (Frank-Starling). Spectroscopia hemoglobinei. Apexocardiograma. Explorarea motilităţii digestive. sistemul AOB. Spinalizarea broaştei. Descoperirea şi studiul cordului de broască in situ. iodocaptarea tiroidiană. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . 31 . Hemoliza VSH.reflexograma achileană. Dozarea hemoglobinei. Explorarea radiologică a hipofizei. Controlul umoral al motilităţii gastrointestinale (baia de organ). VEMS. Zgomotele cardiace. Explorarea rolului ADH în echilibrul hidric. Capilaroscopia. Sucul pancreatic: Metode de recoltare. Testul fragilităţii capilare. c) electromiograma în diagnosticul tetaniei şi al spasmofiliei. Rosenbach. EKG de efort. Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni . Explorarea funcţiei biliare. Manifestări ale ciclului cardiac. Determinarea hematocritului. Tensiunea arterială. Efectul temperaturii asupra frecvenţei cardiace. Determinarea debitelor ventilatorii. Dozarea amilazei pancreatice în urină. Formula leucocitară. Ortostatism. ecografia tiroidiană. Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuro-musculară: a) semnele clinice ale hiperexcitabilităţii neuro-musculare: Chwostek.– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – labfermentului asupra proterinelor din lapte. Explorarea efectului melanocitostimulator al excesului de ACTH la broască. Reacţii de recunoaştere a pigmenţilor biliari: Gmelin. Cardiografia directă. Gazele respiratori. Explorarea funcţională şi morfologică a tiroidei: scintigrama tiroidiană.metabolismul bazal. b) proba hiperglicemiei provocate şi dozarea radioimunologică a insulinei (RIA) = insulinemie. Probe: Clinostatism. Numărătoarea de trombocite. Numărătoarea de leucocite. b) reobaza şi cronaxia . Rolul sărurilor biliare: a)emulsionarea lipidelor. albastru de metilen. Carotidograma. Explorarea funcţiei respiratorii. Efort. Jugulograma. Determinarea volumelor pulmonare. Explorarea hemostazei. Indici eritrocitari.parametri ai excitabilităţii neuro-musculare. Trousseau. Teste de sarcină. sistemul Rh. Evidenţierea acidului lactic în sucul gastric. Weiss. Explorarea secreţiei de insulină prin: a) proba simplă a hiperglicemiei provocate. Influenţa ionilor şi a mediatorilor pe cordul de broască izolat pe canula Straub. Timpii sistolici. Timpul Quick. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale. Studiul hemoglobinei. Explorarea radiologică a motilităţii tubului digestiv. b)solubilizarea colesterolului. Numărătoarea de hematii. Fonocardiograma EKG.

Curba oboselii. Proprietăţile fizice ale urinei. Seminar din sânge. Dependenţa travaliului muşchiului scheletic de sarcina la care este supus. – Studiul echilibrului acido-bazic.– Explorarea funcţiei renale. 32 . EMG. Legile iradierii reflexelor medulare. – Secusa şi tetanosul muşchiului striat. – Laba galvanoscopică. Analiza arcului reflex. Proba de diluţie şi concentraţie. Explorarea analizatorului optic şi acustico-vestibular. – Clearance de uree şi creatinină. – EEG.

poligenie.repararea prin mismatch. Lesch-Nyhan 2) ADN-ul: -experimentul Griffith -componentele ADN-ului -clasificare ADN:repetitiv (secvente LINEs. nerepetitiv/izoforme -structuri(forme alternative ale ADN/izoformele) -replicarea (denaturare/renaturare).expresivitate.schema replicarii. Kearns–Sayre/ epilepsia mioclonica) 5)Cromozomii -histone/nonhistone -structuri cromozomiale -hetero/eucromatina -ADN in cromozomi 33 .Sd.PROGRAMA ANALITICA Disciplina Genetica (32 orecurs 48 ore lp) I)Introducere/Istoricul si impactul genetcii in medicina II)Partea fundamentala:Bazele moleculare ale geneticii 1)Acizii nucleici: -nucleotizid-nucleotid-acizi nucleici -ex de boli ereditare in metabolismul purinelor si pirimidinelor: hiperuricemia (guta).SINEs/sateliti.furca de replicare -repararea ADN: repararea prin excizie.microsateliti). Leber/sd. translationala 4)Genetica mitocondriala -caracteristicile genomului mitocondrial -ereditatea matroclina -mutatii in genomul mitocondrial+ heteoplasmie+boli (sd.penetranta completa/incompleta. polifenie/pleiotropie -codul genetic -structura genelor la eucariote -transmiterea (fluxul) informatiei genetice -reglarea expresiei genelor:pre/postranscriptionala.ex boala Xeroderma pigmentosum -ARN 3)Genele -notiuni generale -genele si mutatiile -proprietatiile genelor:specificitate. replicarea la procariote/eucariote.minisateliti. repararea doublestrand prin recombinarea omoloaga .

FISH. anafaza. Cromatina Y (corpusculul F) 34 .activitatea telomerazei) -tehnici de evidentiere a cromozomilor: kariotipare.Ciclul celular:Meioza I/Meioza II (interfaza.secventele bogate in G. Schema inactivarii cromozomului X. segregare -ereditatea monogenica -linkage. Exceptii de la inactivare. telofaza). tehnica Northernblot pentru ARN. replicarea telomerelor. Recombinarea genetica prin crossing-over. variabilitate -distanta genetica intre 2 loci -elemente transpozabile -analiza prin markeri genetici -distributia genelor in populatie -gemelaritatea IV)Patologie -mutatiile:clasificare. harti de restrictie). kariotiparea spectrala SKY III) Bazele teoretice ale geneticii: -fenotip/genotip -segregarea genotipurilor parentale -trasaturi mendeliene:legi. secventiere. Fenomenul de crossing-over. Consecintele meiozei. bloting (tehnica Southernblot pentru ADN. determinarea pozitiei site-urilor de restrictie. metafaza. mecanisme. cartografierea ADN-ullui prin enzime de restrictie (exemple de enzime de restrictie. Profilul inactivarii cromozomului X). recombinare. RT-PCR.tipuri de gene implicate. Immunoblotting (Western blot)pentru proteine). Nondisjuntii (definitie. microarray Programa Lucrari practice Disciplina Genetica 48 ore 1)Meioza. profaza. Formarea gametilor (Spermatogeneza/Ovogeneza) 2)Analiza cromozomilor sexuali la om : Inactivarea cromozomului X (Cromatina X.-structura speciala a terminatiilor cromozomilor:Telomerele(structura generala. cauze de nondisjunctie. fragmente de restrictie. mecanisme). efecte -genetica cancerului:definitia bolii canceroase.mecanisme -dismorfologie si teratogeneza -genetica bolilor comune -boli monogenice -diagnostic prenatal V)Tehnici de investigatie genetica -consult si sfat genetic -genetica populatiilor -analiza ADN: PCR.

nulosomii. trasaturi. Structura cromozomilor. exemple clinice – Distrofia musculara Duchenne. trasaturi. sistemul G6PD. boli cu afectarea sintezei hemoglobinelor). ereditatea mitocondriala). exemple clinice – sindromul Kearns-Sayre. sistemul Duffy. Ereditatea transmisa de cromozomul Y (criterii. Erediatatea non-Mendeliana 6)Sisteme genetice erictrocitare: Hemoglobina (structura hemoglobinei. Numarul cromozomilor. translocatii)/ Alte aberatii (mixoploidii) (mozaicurile. Metode de analiza a cromozomilor (Pregatirea cromozomilor metafazici. genotipuri/fenotipuri RH. Bandarea R (revers G bandare/ bandarea R prin fluorescenta folosind Acridin Orange) Bandarea T. sinteza si controlul expresiei hemoglobinelor. Ereditatea mitocondriala (criterii. subgrupe A1 si A2). Sistemul RH ( antigenele Rh. Fibroza cistica). Segregarea genotipurilor parentale (Ereditatea autozomal dominanta/recesiva. fenotipul Bombay. duplicatii. Bandarea Q. boala hemolitica a nounascutului. Boala hemolitica Rh a nou-nascutului). exemple clinice – Hipertricoza pavilionului urechii). insertii. exemple clinice – Boala Huntington. structura lantului globinei. cromozomi inelari. Bandarea C.3)Analiza citogenetica si tehnica alcatuirii cariotipului: Introducere. inversii. tetrasomii/ Poliploidii: triplodii. ereditatea. exemple clinice – Rahitism vitamino-D rezistent). sistemul PAE 7)Studiul aberatiilor cromozomiale: Aberatii numerice (Aneuploidii: monosomii. Nomenclatura cromozomilor. ereditatea transmisa de cromozomul X. boli cu afectarea structurii hemoglobinelor. trisomii. tetraploidii). sistemul Lewis. trasaturi. Ereditatea autozomal dominanta (criterii. Bandarea NOR Bandarea DAPI 5)Transmiterea caracterelor normale sau patologice: Legile lui Mendel. Sistemul grupelor sangvine ABO ( Antigene ABO. sindromul de X-fragil). Ereditatea transmisa dominant de cromozomul X (criterii. Sindromul Marfan). izocromozomi. Ereditatea transmisa recesiv de cromozomul X (criterii. expresia diverselor tipuri de hemoglobina. Simboluri si metoda de alcatuire a unui arbore genealogic. trasaturi. himerele) 8)Metoda arborelui genealogic: Definitie. exemple clinice – Galactosemia. Segregarea trasaturilor Mendeliene. Erediatea autozomal recesiva (criterii. Identificarea specifica a cromozomilor metafazici). Citogenetica moleculara (hibridizarea in situ) 4)Metode de bandare a cromozomilor: Bandarea G (conventionala/tehnica Leishman). neuropatia optica Leber) 35 . Distributia independenta a doua caractere diferite. Aberatii structurale (deletii. trasaturi. Homocistinuria. trasaturi.

Procesul de desfasurare a sfatului genetic.9)Ancheta familiala si sfatul genetic: Indicatii pentru sfatul genetic.transformarea (controlul genelor) in bacteri si drojdii IV) Hibridizarea ADN si ARN: . Teorema Bayes.SSCP (single strand conformation polymorphism) III) Clonarea ADN si vectori: . Aplicatii ale analizei ADN in diagnosticul prenatal) 10)Studiul genetic al populatiilor umane: Legea Hardy-Weinberg.RFLPs (restriction fragment length polymorphism) .discutii/avantaje 36 .principiu .electroforeza acizilor nucleici .RAPD (random amplified polymorfic DNA) . mutatiile.microarray V) Banci genomice: . Diagnosticul prenatal al bolilor genetice (Amniocenteza.DGGE (denaturing gel gradient electrophoresis) .Northern blotting .AFLP (amplified fragment length polymorphism) .descriere YAC . Biopsia vilozitatilor coriale.Southern blotting .descriere bacteriofag bacteriophage . selectia.PCR .RT-PCR II)Tehnici de analiza a polimorfismului: .descriere phagemid .secventierea ADN .enzime de restrictie . driftul genetic/ izolatele umane. a frecventelor purtatorilor) 11)-16)Tehnici genetice: I) Analiza genelor prin tehnica de amplificare ADN: .constructia unei banci de ADN genomic .Dot/Spot blotting . migratia) Aplicatii ale legii lui Hardy-Weinberg (incarcarea genica. estimarea frecventelor mutatiilor. Screningul serului matern – bi/triplu test. Analiza singelui fetal.clonarea moleculara . Informarea in cadrul sfatului genetic.RACE:amplificarea rapida a extremitatiilor ADNc . Screeningul genetic.descriere plasmid .descriere cosmid . a marimii genei.constructia unei banci de ADNc . Factori care perturba echilibrul Hardy-Weinberg (consangvinitatea.

referitoare la substanţele antimicrobiene. Metabolismul bacterian. Actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor . Factorii care influenteaza cresterea bacteriilor. Ultrasunetele. Efectul bacteriostatic si bactericid Definitii sterilizare. Liofilizarea Radiaţiile. metalele grele şi sărurile acestora Substanţele oxidante. substante dezinfectante. pilii. a epidemiologiei. Notiuni de morfologie bacteriana. invelisurile celulare. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea caracteristicilor principalelor tipuri de bacterii implicate in patologia umană. Congelarea. Cresterea. tipul 37 . Functia fiecarei structuri. Taxonomie bacteriana. Căldura umedă. metodele si scopul microbiologiei. Prezentare generala. Controlul sterilizarii prin caldura Frigul. forma si gruparea bacteriilor. Principalele genuri bacteriene implicate in patologia umana Fiziologie bacteriana. Structuri bacteriene facultative: cilii. Dimensiunea. Radiaţiile ionizante. Respiratie bacteriana. Ultravioletele. Presiunea osmotică. dezinfectie. la modalităţile de producere a bolilor infecţioase. Căldura uscată. detergenţii Substanţe care denaturează proteinele:acizii. a patogeniei şi a modalitatilor de diagnostic de laborator. sporii. Bacteriologia componenta a microbiologiei medicale . Agenţii fizici: Căldura. Agenţii chimici Substante antiseptice. Cultivarea bacteriilor. tipuri de antiseptice/dezinfectante Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice: fenolul şi derivaţii fenolici. asepsie. Istoricul microbiologiei medicale. Curba cresterii microbiene. bazele. Coloranţii Subtante antimicrobiene: Definitie. antisepsie. Introducere in studiul microbiologiei medicale. capsula. Presiunea mecanică. Scoala de microbiologie romaneasca. citoplasma. Obiectul.MICROBIOLOGIE (BACTERIOLOGIE) 64 ore curs 64 ore lucrari practice Curs Semestrul I SCOPUL CURSULUI: Dobândirea noţiunilor de bază de bacteriologie si de imunologie. efecte bacteriostatice. Functia fiecarei structuri. Structuri bacteriene obligatorii: nucleul. multiplicarea si moartea bacteriilor. a rezistenţei la antibiotice si a posibilitatilor de terapie si profilaxie. Substanţe care inhibă enzimele:agenţii alchilanţi. alcoolii. bactericide Clasificarea substantelor antimicrobiene in functie de: originea substanţelor. Refrigerarea.

Antitoxine si anatoxine Endotoxine.definire. Strategii de combatere a emergentei rezistentei la antimicrobiene Genetica bacteriana – Bacteriofagul. mucoasele. Toxina eritrogenă streptococică. Mecanisme. Apararea nespecifica :fagocitoza. Toxinele Clostridium botulinum. Genetica bacteriana Ereditatea bacteriană. la macrolide. inhibiţia sintezei proteinelor. Ciclul litic si lizogen. Elementele extracromozomiale. Aplicatii. Proteaze. Definirea patogenitatii si virulentei. Enzimele extracelulare: Colagenaze. Elemente transpozabile Relaţii microorganism-gazda. Plasmidele . tipuri Variabilitatea genetica bacteriană. Exemplificare. Streptokinaza. Toxinele clostridiilor gangrenei gazoase. Etapele ale unei infectii bacteriene. patogene/parazitism. Relatii fag-bacterie. la fluorochinolone. Structuri bacteriene implicate in patogenitatea speciilor/tulpinilor bacteriene. Mecanismele de acţiune ale substanţelor antimicrobiene: inhibarea sintezei peretelui celular. invazivitate si toxigeneza. rezistenţa prin modificări ale bacteriilor Rezistenţa la diferite tipuri de antimicrobiene: rezistenţa la β lactamine. Substanţe antimicobacteriene. Bacterii saprofite/comensale. Bariere fiziologice: pielea. Toxina tetanică. Rezistenţa naturală (nespecifica) a organismului uman.tipuri si roluri Mutatiile la bacterii. sistemul complement 38 . inhibarea funcţiei membranei citoplasmice.Rezistenţa extracromozomală Mecanisme ale rezistenţei la antibiotice: inactivarea enzimatică a antibioticelor. la glicopeptide. structură chimică. Cromozomul bacterian. Exotoxine.acţiunii. Multiplicare. Hialuronidazele. Genotip si fenotip. Importanţa florei bacteriene normale Pielea Tractul digestiv Tractul respirator Tractul genito-urinar Factorii care determina patogenitatea bacteriilor. Enterotoxina holerică. spectrul de acţiune. Tipuri de rezistenta si definitii Rezistenţa cromozomială. Flora microbiana normala a corpului uman.la aminoglicozide. Toxina difterică. Rezistenţa bacteriilor la substanţele antimicrobiene. Hemolizinele şi leucocidinele. Enterotoxina stafilococică. la tetraciclină etc. Transferul de material genetic şi recombinarea. Coagulaze. inhibiţia sintezei acizilor nucleici.

Hipersensibilitatea. Citokinele Antigenele. Tratament. sistemul mononuclear fagocitar. Structură antigenică Caractere biochimice Epidemiologie. localizare. Epidemiologie. Raspunsul imun umoral . exemple Organizarea sistemului imun. Profilaxie specifica. aplicatii Curs Semestrul al II-lea Genul Staphylococcus Caractere morfologice. Patogenie. Fazele procesului inflamator. Proprietăţi biochimice. Tipuri de hipersensibilitate cu mecanism umoral (I. Imunitatea. Cooperari celulare in raspunsul imun. mecanism.III) si celular (IV). receptori imunitari. Sensibilitate la antibiotice. Profilaxie. Evolutia antigenelor in organism. Definitie. Diagnosticul de laborator. tipuri si functii. Caractere de cultura. Celulele implicate in raspunsul imun: limfocitele. Implicarea in producerea infectiilor nosocomiale. Sensibilitate la antibiotice. Clasele de imunoglobuline. Tratament. functii. Organele centrale si periferice. Anticorpogeneza Reactii antigen-anticorp. Structura antigenică. Definitii. Bolile post streptococice. Patogenie.II. evidentiere. evolutie. Tipizarea fagică. Imunitatea. Caractere de cultură.structura si rol. Imunitatea specifica dobandita in mod pasiv sau activ. utilizare in diagnosticul de laborator. Structura antigenica Clasificarea streptococilor. Antigenicitate. Diagnosticul de laborator. Principiu. Imunitatea Diagnosticul de laborator. Epidemiologie. Caractere biochimice şi de metabolice. Patogenie. exemple. granulocitele. 39 . Factorii de virulenţă.Inflamatia. Anticorpii: structura. tipuri. Toxine şi enzime. Profilaxie Streptococcus pneumoniae Caractere morfologice. Caractere de cultură. origine. Raspunsul imun celular. imunogenicitate. Genul Streptococcus Caractere morfologice.Tratament. Evolutie.

Epidemiologie.Patotipuri E. Familia Enterobacteriaceae. Neisseria gonorrhoeae Caractere diferenţiale. coli : enterotoxigen. Generalitati. Epidemiologie. Caractere biochimice. Caractere biochimice şi de metabolism Neisseria meningitidis Caractere diferentiale. Caractere morfologice. Infecţii digestive . Patogenie. Patogenia gonoreei. Structura antigenică Epidemiologie. Caractere de cultura. Structura antigenică Epidemiologie. Patogenia meningitei. enteroinvaziv. Patogenie: Infecţia urinară. difuzagregativ. Caractere de cultură. Genul Serratia: Generalitati 40 . Profilaxie. Imunitate Diagnosticul de laborator Tratament. Toxine şi enzime. enteropatogen. Genul Klebsiella Caractere morfologice. Meningita cu E. Caractere de cultura. Imunitatea Diagnosticul de laborator Tratament. Caractere biochimice. enteroagregativ. Profilaxie specifica. Profilaxie Genul Neisseria Generalitati. Structura antigenică. Caractere de cultură.Tratament. Caractere de cultură. Clasificare. Septicemii produse de E. Caractere morfologice. Structura antigenică Genul Escherichia Caractere morfologice. Profilaxie Genul Enterobacter. Caractere biochimice.Tratament. Structura antigenica Caractere biochimice. Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Patogenie. Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Tribul Klebsielleae. Coli.Genul Enterococcus Caractere morfologice. enterohemoragic. Profilaxie. coli Diagnosticul de laborator Tratament. Structura antigenică Epidemiologie.

Implicarea in infectii nosocomiale Diagnostic de laborator Sensibilitate la antibiotice. Epidemiologie Patogenia tularemiei. Genul Morganella: Generalitati Genul Salmonella Caractere morfologice. Patogenia dizenteriei bacteriene. Caractere biochimice. Profilaxie. Caractere de cultura. Structura antigenică. Yersinia pseudotuberculosis. Patogenia pestei. Patogenie: Salmoneloze minore si majore. Diagnostic de laborator. Tratament. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator Tratament. Profilaxie specifica Genul Shigella Caractere morfologice.Tratament.Tribul Proteae: Genul Proteus. Patogenie. Diagnostic de laborator. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Yersinia enterocolitica. Diagnostic de laborator. Caractere de cultură. Caractere de cultură. Clasificarea shigellelor Epidemiologie. Caractere biochimice. Profilaxie Francisella tularensis Caractere morfologice. Structura antigenică. Clasificarea salmonelelor Epidemiologie. Tratament. Profilaxie specifica Genul Yersinia Yersinia pestis Caractere morfologice. Caractere biochimice. Caractere de cultură. Epidemiologie. Caractere morfologice. Epidemiologie. Structura antigenică. Structura antigenică. . Profilaxie Genul Providencia. Caractere de cultura. Diagnostic de laborator Tratament 41 . Caractere morfologice. Structura antigenica Epidemiologie Patogenie. Toxine şi enzime. Tratament.

Genul Pseudomonas si alte bacterii nefermentative Pseudomonas aeruginosa Caractere morfologice. Structura antigenică. Genul Campylobacter. Imunitate Epidemiologie. Structura antigenică. Patogenie. Structura antigenică. Tratament.generalitati Genul Aeromonas. Structura antigenică. Caractere biochimice. Diagnostic de laborator Tratament Familia Vibrionaceae Genul Vibrio: Vibrio cholerae Caractere morfologice. Patogenia holerei. Caractere de cultura.Genul Pasteurella Pasteurella multocida Caractere morfologice.Burkholderia pseudomallei. Genul Plesiomonas –generalitati Familia Spirilaceae. Epidemiologie. Caractere de cultura. Imunitate Epidemiologie. Epidemiologie. Implicarea in producerea ulcerului gastroduodenal Diagnostic de laborator. Profilaxie. Tratament. Vibrio cholerae non O1. Coli Caractere morfologice. Caractere de cultură. Tratament. alţi vibrioni . Caractere de cultura. Toxine şi enzime. Diagnostic de laborator. Profilaxie. Profilaxie. Genul Helicobacter. Caractere biochimice. Profilaxie. Sensibilitatea la antibiotice. Caractere de cultura. C. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Patogenie. Toxine şi enzime. 42 . Caractere de cultura. Epidemiologie Patogenie. Caractere biochimice. Alte specii de pseudomonade . Toxine şi enzime. Tratament. Patogenie: implicarea in producerea infectiilor nosocomiale Diagnostic de laborator.jejuni şi C. Diagnostic de laborator. Structura antigenică. Burkholderia mallei Alte bacterii Gram-negative nefermentative .generalitati Haemophilus influenzae Caractere morfologice. Helicobacter pylori Caractere morfologice.

Caractere biochimice.generalitati Genul Brucella Caractere morfologice. Patogenie. Structura antigenică. Patogenie. Caractere biochimice. Profilaxie. Diagnostic de laborator. Toxine şi enzime. Epidemiologie. Tratament. Caractere biochimice. Profilaxie Genul Legionella Caractere morfologice. Patogenie. Diagnostic de laborator. Epidemiologie. Toxine şi enzime. Profilaxie specifica. Haemophilus parainfluenzae – generalitati Genul Bordetella Bordetella pertussis Caractere morfologice.Implicarea in infectii nosocomiale Rezistenta la antibiotice Tratament. Structura antigenică. Tratament. Caractere de cultura. Caractere de cultura. Structura antigenică.generalitati Genul Corynebacterium Corynebacterium diphteriae Caractere morfologice. Bordetella parapertussis. Epidemiologie. Patogenie. Haemophilus ducreyi. Haemophilus aegyptius Haemophilus aprophilus. Diagnostic de laborator. Bordetella bronchiseptica . Structura antigenică. Caractere biochimice.Epidemiologie. 43 . Profilaxie specifica. Caractere de cultura. Caractere de cultura. Tratament. Diagnostic de laborator. Patogenia tusei convulsive. Tratament. Profilaxie Genul Bartonella . Genul Acinetobacter Generalitati Epidemiologie.

Caractere morfologice. Tratament.Epidemiologie. Tratament. Alte specii de Corynebacterium cu importanţă medicala-generalitati Genul Listeria. Patogenie. Structura antigenică. Profilaxie specifica Clostridiile gangrenei gazoase Specii. diagnostic de laborator 44 . Structura antigenică. Tratament. Epidemiologie. Listeria monocytogenes Caractere morfologice. Toxine şi enzime. Tratament. Toxine şi enzime. Clostridium difficile – generalitati. Patogenie. Genul Bacillus Bacillus anthracis Caractere morfologice. Caractere de cultura. Epidemiologie. Toxine. Epidemiologie. Toxine şi enzime. Diagnostic de laborator. Tratament. Profilaxie. Caractere biochimice. Structura antigenică. Diagnostic de laborator. Profilaxie. Toxine. Diagnostic de laborator. Caractere de cultură. Caractere biochimice. Caractere de cultura. Profilaxie Clostridium tetani Epidemiologie. Alte specii de Bacillus Genul Clostridium Caractere morfologice. Profilaxie. toxina. Diagnostic de laborator. Profilaxie specifica. Caractere biochimice. Structura antigenică. Patogenia antraxului. Diagnostic de laborator. Patogenia botulismului. Clostridium botulinum Epidemiologie. Diagnostic de laborator. Tratament. Patogenia tetanosului. Patogenie. Caractere biochimice. Caractere de cultura.

Rezistenta la antibiotice a micibacteriilor. MDR TB. Diagnostic de laborator. Epidemiologie. Caractere de cultura. 45 . Diagnostic de laborator. Profilaxie Genul Borrelia Borrelia recurrentis Caractere morfologice. Micobacterii cu creştere rapidă. Epidemiologie. Micobacteriile necromogene. Diagnostic de laborator. Alte micobacterii: Micobacteriile fotocromogene. Patogenie. Imunitate şi hipersensibilitate.Bacterii anaerobe nesporulate: Genul Bacteroides. Caractere biochimice. Patogenie. Caractere de cultura şi biochimice. Structura antigenică. Caractere biochimice. Caractere biochimice. Tratament. Particularităţi ale structurii chimice a micobacterilor legate de patogenitate. Epidemiologia si patogenia imbolnăvirilor cu micobacterii atipice. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Treponema pallidum Caractere morfologice. Structura antigenică. Familia Spirochetaceae. Patogenie Diagnostic de laborator. Diagnostic de laborator. Cultivabilitate. Patogenia sifilisului. Structura antigenică. Genul Nocardia Caractere morfologice. Mycobacterium leprae . Caractere de cultură şi biochimice. Profilaxie. Imunitatea in infectia cu Treponema pallidum Epidemiologie. Caractere de cultura. Genul Fusobacterium-generalitati Genul Mycobacterium Mycobacterium tuberculosis Caractere morfologice. Caractere biochimice. Patogenia tubrculozei. Tratament. Caractere de cultura. Tratament. Alte treponeme. Genul Treponema. Micobacteriile scotocromogene. Profilaxie specifica.generalitati Genul Leptospira Caractere morfologice.generalitati Familia Actinomycetaceae. Structura antigenică.

Patogenia febrei recurente. Profilaxie Borrelia burgdorferi Caractere morfologice. Caractere generale. Tratament. Epidemiologie. infecţii pulmonare infecţiile la gravide. Epidemiologie. Familia Actinomycetaceae. Localizari. genitale. Aspergillus Caractere morfologice. Bacterii implicate. Infecţii la imunodeficienţi. Patogenie. Caractere biochimice. Structura antigenică. Patogenia. Riscul de infectie. Structura antigenică Patogenie. Genul Actinomyces Caractere morfologice. Mycoplasma la gravide şi la nou-născuţi. Genul Nocardia Caractere morfologice. Familia Mycoplasmataceae Caractere generale. Acţiunea factorilor fizici şi chimici Structură antigenică. Caractere biochimice. Tratament. Caractere morfologice şi structură. Caractere morfologice şi ciclul de dezvoltare Caractere de cultură. Infecţii urogenitale. Tipuri de infectii. Caractere de cultură şi metabolice. Diagnostic de laborator. Tratament. Masuri de prevenire NOTA: RESPONSABILITATEA PLANIFICARII SAPTAMANALE SI A INCADRARII IN ORELE ALOCATE REVIN TITULARULUI DE CURS 46 . Caractere de cultura.Epidemiologie. Epidemiologie. Profilaxie Infectii intraspitalicesti: Definitie. Cryptococcus. Diagnostic de laborator. Imunitate. Profilaxie Familia Rickettsiaceae. Epidemiologie Profilaxie. Structură antigenică. Patogenie. limfogranulomatoza veneriană (LGV). Patogenia bolii Lyme. Epidemiologie. Profilaxie. Infecţii respiratorii. Caractere de cultură. Caractere culturale şi biochimice. Patogenie: infecţiile oculare. Profilaxie Genul Chlamydia Caractere generale. Caractere de cultura. Patogenie Fungi cu importanta medicala – agenti etiologici ai infectiilor localizate/sistemice Candida. Caractere morfologice şi culturale Acţiunea factorilor fizici şi chimici.

co-aglutinare. Imunodifuzia radiala simpla. Utilizarea mediilor cromogene. producere de pigmenti. Clasificarea mediilor de cultura. Metoda difuzimetrica.Semestrul I SCOP: cunoasterea tehnicilor de laborator in microbiologie utilizate in diagnosticul infectiilor bacteriene OBIECTIVE SPECIFICE : dobandirea de cunostinte si abilitati pentru lucrul in laborator. recunosterea microscopica a principalelor bacterii implicate in patologia umana. Coloratia cu albastru de metilen. Demonstratii. Ziehl-Neelsen. Reactii de dubla difuzie. Demonstratii. calitative si cantitative.. aplicatii. Aglutinare directa.si contraimunoforeza. Elementele descriptive ale frotiurilor realizate din prelevate clinice si culturi bacteriene. Metode automate de determinare a sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. interpretare. Diagnosticul imunologic. functii. tract genital. dobandirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene la om. Lichidul cefalo-rahidian. coloratia Gram. Examenul microscopic al bacteriilor (2) – Coloratii (continuare). metoda dilutiilor. Prezentatre echipamente. Prelevate din tractul respirator. hemsi latexaglutinare. Diagnosticul molecular al infectiilor bacteriene generalitati. Coloratia Ziehl-Neelsen. Tipuri de colonii/culturi. Tehnici elementare de lucru in laboratorul de microbiologie Diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene: schema generala. oftalmice Examenul microscopic al bacteriilor (1) – preparate proaspete. Imuno. Tehnica examenului microscopic al frotiurilor colorate cu albastru de metilen. Masuri de protectie a muncii in laboratorul de microbiologie. Diagnosticul bacteriologic. coloratii. tesut subcutanat. hemoliza.Prezentare medii de cultura. Tehnica executiei frotiului din produse patologice si culturi. Controlul sterilizarii. multitest. CMB. Metode de sterilizare si dezinfectie. Gram. Evidentierea carecterelor biochimice pe medii diferentiale. NEB. Medii de cultura. inhibarea hem. Laboratorul de microbiologie – organizare. Functionarea microscopului optic. Reactii Ag-Ac de precipitare in gel. interpretare. Utilizarea reactiilor Ag-Ac in diagnosticul infectiilor bacteriene. Reactii Ag-Ac de aglutinare. piele. calitative si cantitative. Tehnici uzuale de insamantare a mediilor de cultura Caractere de cultura ale bacteriilor. Prelevate diverse: urina. transport si insamantare a principalelor prelevate clinice. Testarea sensibilitatii bacteriilor la antibiotice. 47 . Reactii Ag-Ac de precipitare in mediu lichid. dispozitive si materiale din laborator. Determinarea CMI.si latexaglutinarii. coloranti. Cerinte generale. aplicatii. frotiuri. tract digestiv. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de cultura. clasificare. Determinarea NEI. E-test. secretii otice. Demonstratii. interpretare. Hemocultura. biochimice si metabolice. calitative si cantitative. aplicatii. Supravegherea tratamentului cu antibiotice. Tehnici de recoltare. Reactii antigen-anticorp: generalitati.

cantitative si semicantitative. reactii calitative si cantititive. Demonstratii. IDR la tuberculina. Reactia ASLO. Vaccinuri. Toxinotipia toxinei botulinice. interpretare a reactiilor calitative. Reactia Bordet Wassermann. Reactii de imunofluorescenta. interpretare. Reactia de fixare a complementului. Reactii imunoenzimatice (variante). Demonstratii. Radioimunoanaliza. Teste de imunitate celulara. aplicatii Reactii Ag-Ac care utilizeaza componente marcate. imunomodulatori. Antigene si seruri imune utilizate in diagnostic. 48 . utilizari. principiu. aplicatii.Reactii Ag-Ac de seroneutralizare in vivo si in vitro. Biopreparate utilizate in practica medicala. seruri imune utilizate in terapie. imunoglobuline umane specifice.

Diagnosticul de laborator al infectiilr produse de bacterii din genurile Pseudomonas. demonstratii. demonstratii. Bordetella. Klebsiella. Algoritmul de diagnostic. Testarea sensbilitatii la antibiotice al stafilococilor. nterococcus). interpretare. Implicarea stafilococilor in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. interpretare. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Haemophilus. Algoritmul de diagnostic.diagnosticul serologic. Sensibilitatea/rezistenta la antibiotice a micobacteriilor. 49 . Brucella.Diagnosticul de laborator in bolile poststreptococice.coli. Flavobacterium. Testarea sensibilitatii la antibiotice.meningitidis. Proteus. streptococi grup C. Diagnosticul de laborator al infectiilor urinare testarea sensibilitatii la antibiotice in infectiile urinare. interpretare.Algoritmul de diagnostic. demonstrate. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul /de laborator in febra tifoida. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : Shigella. Algoritmul de diagnostic. interpretare. Aeromonas. gonorrhoeae). Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de enterobacterii : E. Plesiomonas. Algoritmul de diagnostic. Algoritmul de diagnostic. Implicarea in producerea infectiilor comunitare si nosocomiale. Enterobacter.Lucrari practice Semestrul al II-lea Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de stafilococi. Testarea sensbilitatii la antibiotice al streptococilor. demonstratii. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Yersinia si Pasteurella. demonstratii. demonstratii.pyogenes. Algoritmul de diagnostic. N. interpretare Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de streptococi (S. Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genul Mycobacterium. interpretare Diagnosticul de laboirator al infectiilor produse de Vibrio cholerae. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Campylobacter si Helicobacter. Algoritmul de diagnostic. F. demonstratii. Acinetobacter. Algoritmul de diagnostic. Streptococcus pneumoniae. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacterii din genul Corynebacterium. Streptococcus agalactiae. Coprocultura. Salmonella. demonstratii. demonstratii. Diagnosticul direct. Algoritmul de diagnostic. G. demonstratii. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de cocii Gram negativi aerobi (N. Utilizarea diagnosticului molecular in diagnosticul tuberculozei. Testul ELEK.

Algoritmul de diagnostic. 50 . demonstratii. demonstratii Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Treponema. LA DATA CONVENITA IN COMUN CU STUDENTII. Infectiilocalizate. Toxinotipia. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Legionella si de bacterii anaerobe nesporulate. demonstratii.Diagnosticul de laborator al infectiior produse de bacterii din genurile Listeria si Bacillus. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de fungi. NOTA: TEMATICA SAPTAMANALA A LUCRARILOR PRACTICE ESTE UNITARA IN CADRUL DISCIPLINEI. Leptospira si Borrelia. Algoritmul de diagnostic. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de bacili Gram pozitivi anaerobi din genul Clostridium. demonstratii. infectii sistemice. Antifungigrama. Algoritmul de diagnostic. interpretare. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de Rickettsia. LUCRARILE DE CONTROL OBLIGATORII SE STABILESC DE CATRE TITULARII DE CURS. Chlamydia si Mycoplasma Algoritmul de diagnostic. demonstratii.

Folosirea tastelor funcţionale în Norton Commander. chenarelor. Versiuni MS-DOS anterioare versiunii 6. monitorul. Realizarea de grafice şi diagrame. Archie şi navigarea în World Wide Web. cămpuri şi înregistrări. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Multimedia.1 şi resursele sale. elemente de logică vagă. Anali-zarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge. coloanelor. componente fizice: placa de bază. Aplicaţii: arhivarea. Documentare computerizată. Raţionamente. discurile compacte. unităţile de discuri. lucrări practice 56 ore) Curs • Calculatoare şi evoluţia lor. Ordonarea/indexarea înregistrărilor. Sisteme expert. scanerul. (Notă: Principalele aplicaţii statistice în medicină — exemplu: EpiInfo — sunt incluse în cadrul cursurilor opţionale de Biostatistică. mausul. Volume de date.) Comunicaţii şi reţele de calculatoare. Alte sisteme de operare: UNIX. curs 16 ore. • • • • • • • • • • procesorul. Aplicaţii de word processing. informaţii. componente. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Controlul paginării. Utilizarea macrourilor. Startarea unui calculator personal. Calculatoare personale. Formatarea unui volum de date. imprimantele. stilurilor şi machetelor. Mesaje. 51 . Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. analiza factorială şi analiza discriminării. Pregătirea unui document pentru trimitere prin fax. Windows 3. memoria. Coduri şi reprezentări ale datelor. tastatura. Structura unui tabel. Elemente de analiza datelor: clasificare. Serviciile Email. Introducerea şi selectarea datelor. Sisteme de operare. Interfeţe grafice cu utilizatorul. Accesul în MEDLINE. Tabele şi baze de date. Teorema lui Bayes. Tipuri de date. Foi de calcul şi aplicaţii de prelucrare. cataloage şi fişiere pe discuri. Elemente de teorie a probabilităţilor. schelete.INFORMATICĂ MEDICALĂ PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre. Aplicaţie: dosarul pacientului. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows for Workgroups. Ftp. coduri şi teoria lui Shannon. Sisteme expert medicale. Reţele neuronale. Fundamente ale Inteligenţei Artificiale şi aplicaţii în ştiinţele medicale. paragrafelor. Transmiterea informaţiei. Alte programe utilitare. Comenzi DOS principale. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate. Codificări medicale. Accesarea gazdelor Internet. Crearea unui raport. Educaţie computerizată.

Baze de date. Machete. Utilitarul Norton Commander. Documente hipertext şi pagini Web. II. Word (versiunea 6) for Windows. IV. III. II. I. monitor. Accesul în MEDLINE. Baze de date. III. Accesorii ale mediului Windows 3. V. Baze de date. Sistemul de operare MS-DOS. Administrarea fişierelor. Accesorii ale mediului Windows 3. Formule şi operaţii de copiere. Funcţii încastrate şi grafică. Reorganizarea şi interogarea unei baze de date. Servicii Internet. Informarea şi administrarea cataloagelor. Comunicaţii. Multimedia. Baze de date. Word (versiunea 6) for Windows. III. 52 . Excel (versiunea 5).Lucrări practice • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Familiarizarea cu calculatorul personal. Comunicaţii. I. I. Word (versiunea 6) for Windows. Compatibilitate şi cărţi de calcul. IV.1: Cardfile. II. Macrouri şi şabloane. IV. Editarea. Comunicaţii. II. V. Excel (versiunea 5). Comunicaţii. Ordonări ale înregistrărilor. Formatarea. Extragerea informaţiilor statistice din tabele de date. Reţele locale. IV. Secţiuni şi tabulatoare. Word (versiunea 6) for Windows. I. grafice statistică. III. tabele. Noţiuni generale despre sistemul de operare UNIX. V. Crearea şi modificarea unui tabel de date. Inserări. Word (versiunea 6) for Windows. Comunicaţii. I. Baze de date. rapoarte şi etichete. Sistemul de operare MS-DOS. Tastatură.1: Write. Excel (versiunea 5). II. Reprezentări grafice. Excel (versiunea 5). dischetă.

cultură şi civilizaţie românească. lucrări practice 128 ore) • Terminologia medicală: • Anatomie • • • • • • • • • • • • • – osteologie – miologie – viscere Biochimie Biofizică Propedeutică Chimie anorganică Botanică farmaceutică Lecţii de limbă. Anatomie – sistemul nervos central – organele de simţ Fiziologie – aparatul cardio-vascular – aparatul digestiv – fiziologia sistemului nervos Histologie – ţesuturi – organe şi sisteme Microbiologie – coci patogeni – imunitate Biologie şi genetică – autoorganizare – adaptabilitate – sisteme genetice normale – modalităţi de transmitere ereditară a caracterelor Propedeutică – proteza Chimie organică – compuşi organici – hidrocarburi 53 . adaptate la specificul medi-cinei şi farmaciei: personalităţi reprezentative. descoperiri.LIMBI MODERNE PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ (4 semestre. iniţiative româneşti.

"JAMA") Grammar and structures: The Noun.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ENGLEZĂ (4 semestre. lungs) Unit 4 Functions: Heartbeat. Doctor and Patient. înţelegere a vorbirii (ascultarea unor texte diferite: cursuri. Synthetic structures. muscule movement unit 5 Biochemistry and Biophysics Unit 6 Genetics Unit 7 Recent Medical Articles (from "The Lancet". the Tenses Sentence structure in a scientific text. digestion. dialog doctorpacient. the Adjective Text organization Presentation skills Predarea limbii engleze se face pe baza celor 4 nivele ale limbii: citit (citire rapidă pentru identificarea şi selectarea ideilor principale). Polite Requests Unit 2 Examination of the Patient Unit 3 Case histories Unit 4 Diseases Unit 5 Reading Scientific Papers Unit 6 Sugery and Causuality Unit 7 Recent Medical Articles Grammar: The Verb. "BMJ". bones. systems Unit 3 Position : Organs (heart. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Unit 1 The Hippocratic oath. vorbit (exprimarea fluentă şi coerentă mai ales prin eliminarea redundanţelor). prezentarea unor teme de la conferinţe) 54 . Paragraf writing Unit 1 Bedside Manner. prezentări de caz. the Article. metabolism. The Human Body Unit 2 Description: cell tissues. respiration. scris (redactarea unui rezumat / articol coerent şi logic).

îngrijirea dinţilor) ⇒ Propedeutică ⇒ Tehnică dentară – Pentru farmacie ⇒ Botanică (componentele medicinale. aparatul cardio-vascular. tratament. aparatul uro-genital. boli genetice. importanţi pentru medicină – Texte literare cu profil medical – Texte de informare generală medicală • Probleme specifice profilului medical – Anatomie (aparatul locomotor. izomerii.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA FRANCEZĂ (4 semestre. viruşi) – Histologie (celula şi funcţiile sale) • Probleme specifice specializării – Pentru medicină generală ⇒ Semiologia unor boli cu mare frecvenţă în perioada actuală ⇒ Medicina preventivă ale principalelor maladii ⇒ Patologie (generalităţi) – Pentru pediatrie ⇒ Boli specifice copilăriei ⇒ Îngrijirea copilului sănătos ⇒ Etica medicală în domeniul pediatriei – Pentru stomatologie ⇒ Anatomia şi patologia dentară (boli ale dinţilor. utilizarea acestora în prevenirea şi tratarea bolilor) 55 . dezvoltarea chimiei româneşti) – Biofizică (optică. lucrări practice 128 ore) • Cultură generală şi educaţie medicală – Biografii ale unor savanţi de renume. microbi. aparatul digestiv) – Biochimie (vitaminele. mecanică) – Fiziologie (codul genetic. apărarea organismului uman) – Micriobiologie (probleme generale.

a pronumelui personal. exerciţii. discutarea şi aplicarea acestora pe taxe medicale. formarea perfectului. pasivul (de mare impor-tanţă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) – Propoziţia secundară. a adjectivului – Verbe cu particula separabilă. lucrări practice 128 ore) • • • • • • • • • • • • • • • • • • Beim Artz. topica – Verbele modale • Tratarea aprofundată a problemelor gramaticale specifice limbajului de specia-litate german: – Diateza pasivă (în special infinitivul pasiv) – Atributul dezvoltat – Propoziţia relativă – Propoziţia condiţională camuflată – Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) – Condiţionalul (Konjunktiv I) 56 .PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA GERMANĂ (4 semestre. – Declinarea substantivului. in der Sprechstunde Die Medikamente Das Bult Robert Koch Die Kinderheilkunde Die Hausapotheke Physik und Chemie Die Zahnheilkunde Pharmakologie und pharmazeutische Industrie Vitamine Bronchialasthma Aus meinem Leben (Schliemann) Verlauf einiger Infektionskrankheiten Augenheilkunde Vom Umgang mit Kindern uns ihren Müttern Die Ärztliche Untersuchung Auf der Krankenstation Recapitulare şi aprofundare a problemelor gramaticale.

8 6. I. Probe de control.forme de săritură.EDUCAŢIE FIZICĂ PROGRAMA ANALITICĂ (4 semestre.II II 1. componente dominante în pregătirea profesională a viitorului medic. . sportive TOTAL 32 2 2 4 4 8 3 2 3 5 8 2 2 2 5 9 ANUL II Sem. exerciţii de compensare şi refacere 2 3. Învăţarea şi perfecţionarea 8 elementelor tehnice 5. alergarea. Dezvoltarea calităţilor fizice. Pregătire teoretică: noţiuni teoretice referitoare la exerciţiul fizic şi condiţia fizică. 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre. teste de verificare a 1 pregătirii fizice.Deprinderi motrice de bază: mersul. DE ORE ANUL I Sem. Ţinuta corectă.aruncări.specifice ramurii de sport 4 4. pregătire tactică). 2 7. Aplicarea tehnicii în condiţii de solicitare maximă creată de cadrul competiţional (pentru sporturile de echipă. noţiuni de regulament – arbitraj. I Sem. 3 2. Sem. 64 ore lucrări practice CONŢINUTUL PROGRAMELOR EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT NR. lucrări practice 128 ore) ANUL I – două semestre.de bază şi 4 . 8 8 9 2 2 2 1 2 2 32 32 33 57 .

conform următorului grafic de programare prezentat mai sus. şi a celor din anul I şi II.M. după un sistem complex de punctaj ce include : 1) 3 teste de pregătire fizică generală pentru braţe. detentă şi îndemânare…………………………. 58 .B. expunerea unor noţiuni teoretice şi evaluarea studenţilor .CONŢINUTUL LECŢIILOR PRACTICE Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecţii practice săptămânale de 120 min. 2) 2 teste de verificare a pregătirii sportive bazate pe autodepăşire ………………aprox. începând cu anul 2006 – 2007. Deoarece procesul de învăţământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplină îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcţie de condiţiile materiale. 4) Examen teoretic oral din noţiunile predate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică şi sport. În volumul de timp efectuat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive. în cadrul Catedrei de Educaţie Fizică şi Sport s-a înfiinţat. Anexăm sistemul de evaluare a studenţilor în extenso. 40%. centura abdominală.aprox. obiectivele generale propuse spre realizare au elemente comune ce sunt însă tratate diferenţiat în funcţie de specificul sportului respectiv şi anul de studii. în anii I şi II. Pentru realizarea refacerii şi recuperării medicale a studenţilor din echipele reprezentative a U. disciplina de Cultură Fizică Medicală condusă de un cadru didactic cu specializarea Fiziokinetoterapie. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenţilor se face cu note în semestrele II şi IV. pe parcursul a patru semestre. Deşi conţinutul lecţiilor diferă de la o ramură sportivă la alta. 50%. 10%. 3) Îndeplinirea cerinţelor de participare la competiţii şi frecvenţă aprox.F. cu recomandarea „Cultură Fizică Medicală”. care sunt scutiţi medical. opţiunile studenţilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă.

2.2.3. Conceptul de marketing.3 Planificarea si controlul activităţii de marketing în serviciile de sănătate 3.2. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 4. 3.3. Definire. clasificări 2. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 4. Necesitatea abordării cercetării de marketing 3. Evoluţii conceptuale 1. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 4. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 4.1. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII – PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE 2.2. Obiectivele cercetării de marketing 59 . MARKETINGUL SISTEMELOR DE SĂNĂTATE 1.3. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 5.. Conceptul de serviciu. PIAŢA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 3. Particularitatile pe piata serviciilor de sanatate. Structura pietei serviciilor de sănătate 3. Tipuri de pieţe.4. 2. CERCETAREA DE MARKETING ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE 3.1.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . 4.2.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA CURSURILOR DE MARKETING SI TEHNOLOGIE MEDICALA 1.1.1. Marketingul serviciului de sănătate. Elementele operaţionale ale marketingului sistemului de sănătate 2.1. definirea noţiunii de marketing al sistemului de sănătate 1. abordări în definirea serviciilor. Definirea serviciului de sănătate.

Conţinutul şi rolul distribuţiei 7. Mixul de promovare 8. Etapele realizării unei comunicări eficiente 6.1. PREŢUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 5.3. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU EXPORARI FUNCTIONALE 10. Reacţia consumatorilor de servicii de sănătate la schimbarea preţurilor 5.4.3.3. MARKETINGUL SOCIAL 8.2.ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU DERMATOLOGIE. POLITICA DE DISTRIBUŢIE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 7. ORL SI OFTALMOLOGIE 60 . Funcţiile cercetării de marketing 5. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ELECTROKINETOTERAPIE 15. Obiectivele comunicării 7.3. PROMOVAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE.2.1.3. Canalele de distribuţie 8. COMUNICAREA ÎN MARKETINGUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 6. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU CHIRURGIE 14. Locul distribuţiei în mixul de marketing 7. Publicitatea – decizii importante 9.2. Ce este preţul? Metode generale de calcul al preţului 5.3.1.2. Definirea procesului de comunicare 6. Reclama 8. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANALIZE MEDICALE 11.1. Factorii luaţi în considerare la stabilirea preţului 5. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA DE IMAGISTICA 12. Reacţia concurenţilor la schimbarea preţului 6. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 13.

Manea-Aparatura pentru radiologie si imagistica medicala-Ed.Th.Tehnologie si aparatura medicala.M. 2007 7.Ed.Purcarea-Marketing strategic-Editura Millenium.Purcarea.Purcarea-Inregistrari magnetice digitale-Editura Universitara “ Carol Davila”.Ratiu-Marketingul serviciilor de ingrijire a sanatatii-Editura Universitara “Carol Davila”.Universitara“Carol Davila’2008 6.V.Purcarea-Lasers and their applications-Ed.Ratiu-Marketingul serviciilor-Editura ProUniversitaria.M.Universitara “Carol Davila”.16.P.F. ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGIE MEDICALA SPECIALE FOLOSITE IN MEDICINA.Mediamira.2008 61 .Popa. Th. 2006 4. V. M. 2007 2.Purcarea.V.Udrea. 2000 3.Purcarea.2003 5. Bibliografie 1. V.

. Estimarea cererii pieţei serviciilor de sănătate 4.UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE . 5.. Strategii de stabilire a preţului. Strategii de ajustare a preţului. Aplicarea metodelor de promovare a serviciilor de sanatate-proiect de minigrup. Funcţiile si rolul marketingului 2. 8. Organizarea activităţii de marketing şi alocarea resurselor în serviciile de sănătate 3. Canalele de distributie pe piata serviciilor de sanatate. Tehnologii si aparatura de imagistica medicala. Obiectivele marketingului sistemului de sănătate. 7. Laserii si robotii in practica medicala. Rezultatele aşteptate în procesul comunicării. Platforma „George Emil Palade”-proiect de minigrup 62 . Informaţiile de marketing în cercetarea pieţei serviciilor de sănătate.CAROL DAVILA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE MARKETING ŞI TEHNOLOGIE MEDICALĂ An universitar 2008-2009 TEMATICA LUCRARILOR PRACTICE 1. 6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->