Masurarea volumelor pulmonare statice

De fapt, masuratori anatomice ale capacitatii pulmonare in diferite pozitii respiratorii,

au fost mult timp cel mai important test de explorare a functiei pulmonare.
Faptul ca alterarea mecanismelor respiratorii produce modificari ale acestor marimi,
fac sa fie folosite si azi, dar ca adjuvant in explorarea functiei pulmonare.
a. Volum respirator curent (VRC)
Reprezinta cantitatea de aer care patrunde si paraseste apoi pulmonul intr-o respiratie
de repaus sau volumul de aer vehiculat de pulmon cand acesta trece de la pozitia inspiratorie
de repaus la pozitia expiratorie de repaus.
Valoarea este de aproximativ 500 ml.
b. Volum, inspirator de rezerva (VIR)
Este volumul de aer care patrunde in pulmon in urma unei respiratii profunde,
precedata de o inspiratie de repaus, sau cantitatea de aer vehiculata in pulmon cand sistemul
toraco-pulmonar trece din pozitie inspiratorie de repaus in pozitie inspiratorie maxima.
Valoarea sa este de aproximativ 1 500 ml aer.
c. Capacitatea inspiratorie
Este formata din:
- VRC;
- VIR.
Cuprinde, deci, cantitatea de aer vehiculata in pulmon cand sistemul toraco-pulmonar
trece din pozitie inspiratorie de repaus in pozitie inspiratorie maxima.
d. Volumul expirator de rezerva
Reprezinta cantitatea de aer scoasa din plaman in urma unui expir fortat precedata de
un inspir si un expir de repaus sau cantitatea de aer vehiculata prin pulmon cand sistemul
toraco-pulmonar trece din pozitia expiratorie de repaus in pozitie expiratorie maxima.
e. Volumul rezidual
Reprezinta cantitatea de aer care ramane in pulmon la sfarsitul unei respiratii fortate.
VR + VER alcatuiesc capacitatea reziduala functionala CRF.
CV + VR = capacitatea pulmonara totala

Debite ventilatorii
Debitele ventilatorii sunt marimi conventionale care masoara cantitatea de aer
vehiculata prin pulmoni in unitatea de timp.
Acestea ajuta la aprecierea functiei de pompa de aer a sistemului toraco-pulmonar in
conditii de repaus si de efort.
a. Ventilatia de repaus (V. rep)
Se mai numeste debit ventilator de repaus.
Reprezinta cantitatea de aer ventilata intr-un minut in:
- conditii cvasibazale;
- repaus fizic;
- temperatura ambianta 18 20 C;
- pe nemancate
Se calculeaza prin produsul dintre volumul curent de aer (determinat cu ajutorul
spirometrului sau spirografului) si frecventa ventilatorie (calculata pe spirograma prin
inregistrarea continua a VRC cel putin 5 minute).
Vrep. = VRC x f
Valoarea astfel obtinuta (valoarea reala) se corecteaza BTPS (vezi determinarea
volumelor respiratorii) si se exprima in 1/min sau procente din valoarea teoretica.
Valorile teoretice se obtin dupa formule cum ar fi formula Baldwin - Counrand:
- pentru barbati: 3,61 x m2 suprafata corporala;

1
 - pentru femei: 3,21 x m2 suprafata corporala.
b. Expirograma fortata
Se obtine cand subiectul executa o expiratie fortata, maxima.
Mai poate fi denumita si CV fortata (CVF).
Pentru calcularea VEMS pe curba de inregistrare a CV se procedeaza astfel:
Se coboara o perpendiculara din punctul care marcheaza prima secunda si se noteaza
locul de intersectie a acesteia cu curba de expir fortat (distanta E - S). Valoarea gasita
reprezinta valoarea absoluta a VEMS.
c. Curba flux-volum
Masoara debitele instantanee maxime din cursul unor expiratii maxime si fortate sau a
unei inspiratii maxime si fortate.
Valorile obtinute prin masurarea fluxului (prin pneumotahografie) si a volumului de
aer (prin metoda spirografiei) sunt inscrise intr-un sistem de coordonate rectangulare x-y.
Importanta determinarii debitelor maxime apare evidenta daca se tine cont de faptul ca la
volume pulmonare mici (< 50 % din CV) sunt independente de efortul ventilator, marimea lor
fiind determinata de reculul elastic pulmonar si de rezistenta din caile aeriene distale i ofera
date asupra existentei unui sindrom obstructiv, inainte ca alti parametri ventilatori (VEMS de
exemplu) sa fie modificati. .
Ventilatia maxima (Vmax)
Reprezinta valoarea pana la care poate creste ventilatia/minut, cand subiectul
ventileaza cat poate de rapid si de profund.
La adult normal, se realizeaza la frecventa de 78 - 80 cicli/minut si un volum curent
aproximativ 35% din CV, dar nu se determina niciodata prin masurarea timp de un minut.
Determinarea se face in timp de 10 - 15 sec apoi se extrapoleaza pentru 1 minut
(determinarea directa).
La pacientii cu disfunctii ventilatorii testul se face cu dificultate, de aceea se masoara
indirect, din valoarea VEMS.
V max indirect = VEMS x 30 (determinare indirecta)
Valorile obtinute atat direct, cat si indirect se raporteaza la o valoare standard.
Pentru determinarea indirecta valoarea standard se calculeaza inmultind Cv x 24, iar
pentru determinarea directa, dupa formulele Baldwin:
- pentru femei: 71,3 - (0,474 x varsta in ani ) x m2 suprafata corporala;
- pentru barbati: 86,5 - (0,522 x varsta in ani) x m2 suprafata corporala.
Valorile medii sunt cuprinse intre 75 170 l/min.
Se considera patologice valorile mai mici de 20 % din valoarea de referinta si se
intalnesc la toate tipurile de disfunctii ventilatorii (obstructriva, restrictiva, mixta); utilitatea
testului apare pentru aprecierea posibilitatilor de adaptare la exercitiul muscular si ca
indicator al capacitatii de munca.
Determinarea volumelor pulmonare
Pentru determinarea Cv si a componentelor sale se folosesc spirometrele si
spirografele iar pentru evaluarea CRF si se utilizeaza metode indirecte, cu gaze greu solubile
care sa nu strabata membrana alveolo-capilara.
Dispozitivul folosit este spirometrul si/sau spirograful.
Spirometria este o metoda volumetrica, orientativa de explorare a volumelor
pulmonare.
Principiu
Se masoara amplitudinea excursiei unui clopot, determinata de volumul de gaz
mobilizat de miscarea ventilatorie a pacientului.
Se cunosc spirometre cu apa si spirometre uscate.
In cazul spirometrelor cu apa interiorul clopotului comunica cu exteriorul printr-un

2
tub in care pacientul trimite aerul expirat. Aerul expirat determina o ridicare a clopotului, iar
valoarea sa poate fi indicata pe o scala etalonata a aparatului.
Spirometrele uscate functioneaza cu un sac de aer distensibil (burduf) in care se
colecteaza aerul expirat de catre pacient.
Sacul este in legatura cu o tija metalica gradata care se va misca odata cu distensia
sacului si va indica volumul de aer mobilizat.
Spirografia
Este o metoda de evaluare mai precisa a volumelor de aer ale CV.
Este o metoda in circuit inchis, care foloseste dispozitive numite spirografe, de tipuri
si constructie variate.
Un spirograf (indiferent de tip) se compune din:
- spirometru;
- dirijare in sens unic a curentului de aer in circuitul sau;
- sistem de absorbtie a CO2.
Tehnica de lucru
Se pune subiectul in legatura cu spirograful prin intermediul unei prese bucale.
Se aplica o pensa nazala.
Se executa miscari inspiratorii si expiratorii de repaus.
Se efectueaza un inspir profund urmat de un expir fortat.
Se efectueaza un inspir profund (precedat de cateva respiratii de repaus) urmat de
apnee si de un expir maxim si rapid.
Exprimarea rezultatelor
Determinarea CV se face de mai multe ori, luandu-se in consideratie valoarea cea mai
mare.
Pacientul executa inspir si expir de repaus, inspir profund, expir fortat.
Se masoara excursiile penitei pe spirograma si cunoscand corespondentul in litri aer a
unei deplasari a penitei mscriitore de 1 cm, se poate calcula valoarea acestui parametru.
Valorile astfel obtinute se numesc valori reale sau actuale.
Aceste valori se corecteaza BTPS si se raporteaza la CV teoretica, care se gaseste
calculata in tabele speciale in functie de varsta, talie, greutate sau suprafata corporala.
Pentru calcularea valorii teoretice la copii se poate folosi formula:
CV = K (2,5 Sc)
Mai frecvent in serviciul de explorari functionale se foloseste pentru calcularea CV
teoretice la adult formula CECO (comunitatea europeana a carbunelui si otehilui):
T3 x fv x 0,8 (pentru femei), unde:
T = talia;
fv = factor de varsta.
Factorul de corectie BTPS (body temperature, pressure saturated) uniformizeaza
valorile CV la temperatura de 37 C, presiune de 760 mm Hg si saturatie a vaporilor de apa
de 100 %, deci o raportare la conditiile aerului alveolar.

Determinarea volumului rezidual

Principiu
Se masoara dupa metoda lui Grehant.
Tehnica de lucru
Dupa o expiratie fortata, se inhaleaza prin 5-6 respiratii un gaz inert (hidrogen sau
heliu) cu volum cunoscut aflat intr-un spirometru (sau sac de cauciuc).
La sfarsit, in sac se afla un amestec de gaz inert si aer rezidual.
Se stabileste procentajul de gaz inert in amestec .
Se calculeaza astfel volumul de aer rezidual.

3
 Determinarea debitelor ventilatorii maxime
Pentru obtinerea expirogramei, se foloseste frecvent un dispozitiv special (Eutest), dar
determinarea se poate face si cu ajutorul spirografelor.
Principiu
Daca arborele bronsic este permeabil, un subiect normal este capabil sa elimine intr-
un expir fortat care urmeaza unui inspir profund aproape intregul volum de aer al CV
(aproximativ 85 %).
Indiferent care dispozitiv de inregistrare se utilizeaza, tehnica de inregistrare ramane
aceeasi: dupa cateva inspiratii de repaus, pacientul executa un inspir fortat, urmat de o scurta
perioada de apnee (necesara cresterii tensiunii in muschii respiratori) si de expulzia rapida a
aerului inspirat, printr-o expiratie rapida, fortata, profunda.
Calcularea VEMS pe expirograma
Se obtine un grafic de forma indicata in fig.VI.5 , care se incadreaza intr-un sistem de
coordonate in care pe ordonata sunt cotati litri de aer, iar pe abscisa timpul in secunde.
Excursia sistemului de inregistrare corespunzatoare vehicularii unui litru de aer este
etalonata pentru fiecare aparat de inregistrare, iar 1 secunda se calculeaza in functie de viteza
cu care dispozitivul antreneaza hartia pe care se face inregistrarea (de exemplu, la viteza de
derulare a hartiei de 30 mm/sec., 3 cm (30 mm) indica timpul de 1 secunda). Originea axelor
este considerata la intersectarea celor 2 axe care trec prin punctul care marcheaza inceputul
expirului (punctul A).
Din punctul de pe abscisa care indica 1 secunda (s) se duce o perpendiculara care va
intalni curba expiratiei in punctul B. Corespunzator acestuia, pe ordonata se afla punctul V.
Distanta pe ordonata intre punctul A si V reprezinta VEMS-ul.
O perpendiculara din punctul cel mai decliv al curbei de expir, dusa pe ordonata
formeaza punctul V.
Distanta AV reprezinta CV.
Discutii
Se executa cel putin 4 probe, luandu-se in consideratie valoarea cea mai mare.
Curba expiratorie trebuie sa fie continua, fara intreruperi, ultima portiune fiind lent
descendenta (portiune independenta de efort).
In prima secunda expulzeaza 80-85% din CV, in a doua secunda peste 87%, iar la
sfarsitul celei de a treia secunde aproximativ 97% din capacitatea vitala.
Modificari ale morfologiei expirogramei (artefacte) se intalnesc in cazul unei
insuficiente colaborari cu pacientul si a unor greseli in tehnica de inregistrare.
Valorile VEMS obtinute prin tehnica descrisa se raporteaza la CV.
La adult valorile VEMS sunt in medie 3 500 ml (cu variatii intre 1 600 - 5 400 ml).
Raportul VEMS/CV este cunoscut sub numele indice de permeabilitate bronsica
(IPB).
El ofera indicatii asupra permeabilitatii bronsice (Tiffeneau).
In conditii normale la adult indicele variaza intre 70 85 % (81,6 6,6%).

Determinarea debitului respirator maxim

Se masoara volumul de aer expirat prin trecerea acestuia direct printr-un contor de
gaze sau dupa recoltarea intr-un sac Douglas.
Sacul Douglas este un recipient de panza cauciucata prevazut cu doua curele de fixare
pe spatele pacientului si un sistem de racordare la pacient. Sistemul de racordare contine o
piesa bucala cu valva dubla (inspiratoare si expiratoare) conectata la un robinet cu doua cai.
Proba se executa timp de 15 secunde, cu frecventa si amplitudine a respiratiei
maxime.