Fiziologia Aparatului Respirator: Lucrări Practice de Laborator

Fiziologia aparatului
respirator
Lucrări practice de laborator
INTERPRETAREA BULETINULUI VENTILOMETRIC.
TESTE COMPLEMENTARE DE EXPLORARE
FUNCŢIONALĂ RESPIRATORIE
2020 - 2021 As. Univ. Dr. Elena Ciurariu

CUPRINS
I. INTERPRETAREA BULETINULUI VENTILOMETRIC

1. BULETIN VENTILOMETRIC NORMAL
2. BULETIN VENTILOMETRIC PATOLOGIC
II. TESTE COMPLEMENTARE DE EXPLORARE FUNCȚIONALĂ RESPIRATORIE
1. TESTE DE RESPONSIVITATE BRONȘICĂ (BRONHOMOTRICITATE)
2. MONITORIZAREA PEF-ULUI
3. ALTE TESTE COMPLEMENTARE RESPIRATORII
3.1. Pletismografia corporeală
3.2 Evaluarea concentrației de oxid nitric în aerul expirat
III. BULETINE DE INTERPRETARE
IV. ÎNTREBĂRI CU RASPUNSURI MULTIPLE
2
OBIECTIVE
La finalul lucrării practice, studentul trebuie să:
1. Interpreteze principalii parametri din buletinul ventilometric

2. Descrie principale caracteristici ale disfuncțiilor ventilatorii
− sindrom obstructiv distal (SOD)
− disfuncția ventilatorie obstructivă (DVO)
− disfuncția ventilatorie restrictivă (DVR)
− disfuncția ventilatorie mixtă (DVM)
3. Interpreteze severitatea disfuncțiilor ventilatorii
4. Indentifice principalele cauze de disfuncții ventilatorii
5. Discute principalele teste complementare de explorare funcțională
respiratorie
3
I. INTERPRETAREA BULETINULUI VENTILOMETRIC

1) Stabilirea tipului de disfuncție ventilatorie
2) Stabilirea gradului de severitate a disfuncţiei ventilatorii
3) Cauzele de disfuncții ventilatorii
4
Buletinul ventilometric cuprinde :
1) parametrii ventilometrici determinați prin spirometrie
2) parametrii ventilometrici determinați prin calcul
3) valorile ideale ale parametrilor ventilometrici
4) valorile procentuale ale parametrilor ventilometrici
1) 2) 3) 4)
5
1) Parametrii ventilometrici determinați prin spirometrie:
– CVF (capacitatea vitală forțată) = volumul de aer expirat
într-un ciclu respirator maximal forțat;
– FEV1 (forced expiratory volume in one second) /
VEMS (volumul expirator maxim în prima secundă)
= volumul de aer expirat în prima secundă a unui expir
maximal forţat precedat de un inspir maximal;
– PEF (fluxul expirator maxim de vârf) = valoarea cea mai
mare a fluxului de aer atinsă în cursul expirului forțat
– FEFX% (fluxul expirator maxim instantaneu) = fluxul de
aer măsurat într-un anumit moment al expirului forţat
– SUA: FEFx% - fluxul corespunzător unui anumit procentaj
din CVF care a fost expirat
– Marea Britanie: MEFx% - fluxul corespunzător unui anumit
procentaj din CVF care a rămas de expirat
6
2) Parametrii ventilometrici determinați prin calcul:
– FEV1/CVF (IPB - indicele de permeabilitate bronșică) =
raportul procentual dintre FEV1 și CVF (IPB=FEV1/CVF %)
– FEF25-75% = fluxul de aer expirat forțat între 25% şi 75%
din CVF
– Vmax ind (ventilația maximă indirectă) sau MVV
(maximum voluntary ventilation) = volumul de aer
ventilat într-un minut în condiții de efort ; se calculează
cu formula: Vmax ind = FEV1 x 30
7
3) Valorile ideale (“predicted”) ale parametrilor ventilometrici:
– se găsesc în tabele inserate în memoria spirometrului
– sunt afișate automat pe ecranul spirometrului
– stabilite în funcție de: sex, vârstă, înălțime, greutate, rasă
8
4) Valorile procentuale ale parametrilor ventilometrici (determinate față de
valorile ideale) :
Parametru Valori normale:
CVF, FEV1, PEF, Vmax ind ≥80% din val. ideale
FEF25-75% ≥65% din val. ideale
FEV1/CVF ≥ limita inferioară corespunzătoare vârstei
9
Principalii parametrii ventilometrici sunt:
1. Capacitatea vitală forțată (CVF)
Forced Vital Capacity (FVC)
2. Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS)
Forced Expiratory Volume in 1 second (FEV1)
3. Indicele de Permeabilitate Bronșică (IPB) sau Indicele Tiffneau
FEV1/FVC %
4. Debitul expirator maxim de vârf
Peak Expiratory Flow (PEF)
5. Fluxurile expiratorii maxime instantanee
Forced Expiratory Flow (FEFx: FEF25%; FEF50%; FEF75%)
6. Fluxul expirator maxim - mediu
Forced Expiratory Flow (FEF25%-75%)
Maximum Mid Forced Expiratory Flow (MMEF 75%-25% / MFEF 75%-25% )
7. Ventilatia maximă (voluntară) indirectă (V max ind)
Maximum Voluntary Ventilation (MVV) 10
Parametrii ventilometrici Val. determinate Interpretare
1. CVF (FVC) ≥ 80 % val. ideale

2. FEV1 (VEMS) ≥ 80 % val. ideale
3. FEV1/FVC (IPB) ≥ lim. inf. vârstă
4. PEF ≥ 80 % val. ideale

Buletin
5. FEFx se interpretează prin ventilometric
(FEF25%; FEF50%; FEF75%) intemediul FEF 25-75% normal
6. FEF25%-75% ≥ 65 % val. ideale

( MMEF 75%-25% )
7. V max ind ≥ 80 % val. ideale
11
Parametrii ventilometrici Val. determinate Interpretare
1. CVF (FVC)  80 % val. ideale

2. FEV1 (VEMS)  80 % val. ideale
3. FEV1/FVC (IPB)  lim. inf. vârstă
4. PEF  80 % val. ideale

Buletin
5. FEFx se interpretează prin ventilometric
(FEF25%; FEF50%; FEF75%) intermediul FEF 25-75% patologic
6. FEF25%-75%  65 % val. ideale

( MMEF 75%-25% )
7. V max ind  80 % val. ideale
12
Etapele interpretării unui buletin ventilometric patologic sunt:
a) sindrom obstructiv distal (SOD)
b) disfuncția ventilatorie obstructivă (DVO)
c) disfuncția ventilatorie restrictivă (DVR)
d) disfuncția ventilatorie mixtă (DVM)
2) Stabilirea gradului de severitate a disfuncţiei ventilatorii
– în funcție de valoarea FEV1
3) Cauzele de disfuncții ventilatorii
13
a) Sindromul obstructiv distal (SOD)
• Se caracterizează prin:
– FEV1normal (80% din ideal)
– CVF normală (80% din ideal)
– PEF normal (80% din ideal) FEF25-75%
– FEV1 /CVF% normal (  lim. inf. vârstă)
– FEF25-75% - scăzut (65% din ideal) –
parametru definitoriu pentru SOD
• Curba flux/volum: se accentuează
concavitatea pantei descendente a
expirului
• Apare în obstrucția căilor respiratorii
mici (astm, bronșite, BPOC la debut)
b) Disfuncția ventilatorie obstructivă (DVO)
− CVF normală (80din ideal)
− FEV1scăzut (80% din ideal)
− PEF scăzut (80% din ideal)
− FEV1/CVF scăzut (< lim. inf. vârstă) -
parametru definitoriu pt DVO
− FEF25-75 % scăzut (65% din ideal)
• Curba flux/volum:
‒ se accentuează concavitatea pantei
descendente a expirului
− coboară „vârful” expirator
− se deplasează la stânga (către volume
pulmonare mai mari)
− gradul deformăriiseveritatea obstrucției
• Apare în obstrucții ale căilor respiratorii care
se opun fluxului normal al aerului
b) Disfuncția ventilatorie obstructivă (DVO)
DVO cu hiperinflație DVO cu aer captiv DVM
(forma tipică) (air trapping)
Spirometrie
• CVF - N • CVF  • CVF 

• FEV1  • FEV1  • FEV1 
• PEF  • PEF  • PEF 
• FEV1/CVF  • FEV1/CVF  • FEV1/CVF 
• FEF25-75 %  • FEF25-75 %  • FEF25-75 % 
Pletismografie
Diagnostic diferențial
• CV - N • CV  • CV 
CPT  CPT / N CPT 
• VR  • VR  • VR 
DVO (tipic) DVO (aer captiv) DVM

c) Disfuncția ventilatorie restrictivă (DVR)
− FEV1/CVF normal (  lim. inf. vârstă)
− CVF scăzut (80% din ideal) -
parametru definitoriu pt DVR
− FEV1 scăzut (80% din ideal)
− FEF25-75 % scăzute (< 65% din ideal)
• Curba flux/volum: de tip “minicurbă”
deplasată la dreapta (către volume
pulmonare mai mici)
• Este dată de afecțiuni parenchi-
matoase, pleurale si extra pulmonare
care restricționează expansionarea
pulmonară
d) Disfuncția ventilatorie mixtă (DVM)
− CVF scăzută (80% din ideal)
− FEV1scăzut (80% din ideal)
− FEV1/CV scăzut ( lim. inf. vârstă )
− FEF25-75 % scăzut (65% din ideal)
• Diagnosticul de certitudine se pune
numai în prezenţa CPT şi VR scăzute
(pletismografie), care o diferenţiază
de DVO cu “aer captiv” (CPT - N; VR )
• Reprezintă asocierea concomitentă a
unei disfuncții obstructive și
restrictive
DVO
Parametrii VN SOD Cu hiper- Cu aer DVR DVM
inflație captiv
CVF 80% Vi N N ↓ ↓ ↓
FEV 1 80% Vi N ↓ ↓ ↓ ↓
FEV 1/CVF % lim. inf. N ↓ ↓ N ↓
PEF 80% Vi N ↓ ↓ ↓ ↓
FEF25-75 % 65% Vi  ↓ ↓ ↓ ↓
Normal SOD DVO tipică DVO DVR DVM

(cu hiperinflație) (cu aer captiv)
2) Stabilirea gradului de severitate a disfuncției ventilatorii
Stabilirea gradului de severitate a disfuncției respiratorii se face pe baza

scăderii valorii FEV1:
Gradul de severitate % din FEV1 i

Uşoară 70-79
Moderată 60-69
Moderat-severă 50-59
Severă 35-49
Foarte severă <35
*Conform ATS (American Thoracic Society) şi ERS (European Respiratory Society), 2005
Obs: pentru stabilirea severității disfuncției ventilatorii se pot lua în considerare şi alţi parametri,
ca de exemplu CVF, FEV1/CVF, FEF25%-75%
3) Cauze de disfuncții ventilatorii
OBSTRUCTIVE RESTRICTIVE MIXTE
Obstrucția căilor Obstrucția căilor Extra Extra

Pulmonare Pleurale Pulmonare
respiratorii mari respiratorii mici pulmonare pulmonare
Fixă: Astm Fibroză Pneumotorax Perete toracic: BPOC Cifo-
- aspirație de interstiţială - fracturi costale severă scolioză
corpi străini - afecțiuni ale col. severă
(copii) Emfizem Pneumonie Hemotorax vertebrale (cifoză TBC
pulmonar sau scolioză asociat cu
Variabilă: ușoară) bronșită
- neoplasm Bronșita Neoplasm Fibrotorax cronică
laringian cronică pulmonar Neuro-musculare:
- neoplasm - nevralgie inter-
traheal Lobectomii Pleurezii costală
pulmonare - poliomielita
- miastenia gravis
TBC
Abdominale :
- ascită
- obezitate severă
Interpretarea curbei volum-timp și flux-volum
Se face pe baza interpretării valorii principalilor parametri ventilometrici
Volum (l)
CVF
FEV 1
CVF
FEV 1
1 2 3 4 5 6
Timp (s)
Flux (l/s)
10
2
Volum (l)
0
4 2 0
-2
-4
-6
-8 Normal
Interpretarea curbei volum-timp și flux-volum
Se face pe baza interpretării valorii principalilor parametri ventilometrici
Volum (l) Volum (l) Volum (l) Volum (l)
CVF CVF CVF CVF
FEV 1 FEV 1 FEV 1 FEV 1
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
Timp (s) Timp (s) Timp (s) Timp (s)
Flux (l/s) Flux (l/s) Flux (l/s) Flux (l/s)

10
2
Volum (l) Volum (l) Volum (l) Volum (l)
0
4 2 0
-2
-4
-6
-8 SOD DVO tipică DVR DVM
Obs.: DVO cu aer captiv prezintă o curbele flux-volum / volum-timp identice cu DVM
Interpretarea curbei flux volum
Curba flux - volum: aspect caracteristic în diferite afecțiuni toraco-pulmonare
10
-2
-4
-6
-8 Normal
DVO Emfizem pulmonar
Bronșite
Boli de perete toracic
DVR
Fibroză pulmonară
CVF normal 24
Diagrama de interpretare a principalelor DV
Principalele disfuncții ventilatorii se pot interpreta rapid în funcție de
următoarea diagramă, luând în calcul CVF și FEV1/CVF:
DVO CVF CVF N

IPB IPB
IPB IPB
DVM DVR
CVF CVF
Diagrama de interpretare a principalelor disfuncții ventilatorii față de normal

25
Exemple de interpretare a buletinelor ventilometrice
Buletin ventilometric - exemplu
1. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane P.C.,

sex M, vârstă 21 ani:
% din valoarea
Parametru Valori ideale Valori determinate
ideală
CVF (l) 5,28 3,80 72%

FEV1 (VEMS) (l) 3,65 2,58 71%
FEV1/CVF (IPB) 70% 67%
FEF25%-75% (l/s) 3,83 1,37 36%

Vmax ind (l/min) 109 77 71%
Buletin ventilometric - exemplu
Valori determinate Valori normale Modificări ale Concluzie

parametrilor
CVFd = 72% CVFi VN ≥ 80% 

FEV1d = 71% FEV1i VN ≥ 80%  DVM
FEV1/CVFd = 67% VN  lim. infvârsta(70%) 
FEFd 25-75% =36% FEFi 25-75% VN65% 
Buletin ventilometric - rezolvare
2) Stabilirea severității disfuncției ventilatorii pe baza val. FEV1 (VEMS)
Valori determinate Stadializare în functie de FEV1 Concluzie
FEV1d = 70-79% - DV ușoară

FEV1d = 60-69% - DV moderată
FEV1d =71% FEV1i DV ușoară
FEV1d = 50-59% - DV moderat-severă
FEV1d = 35-49% - DV severă
FEV1d  35% - DV foarte severă
Valori determinate Valori Modificări ale Interpretare

normale parametrilor
- scăderea capacităţii de
adaptare la efort
Vmax ind d = 71% Vmax ind i VN≥80%  - Vmax ind  în toate DV
- Vmax ind d  35% - se
contraindică anestezia
generală
Ventilația maximă (voluntară) reprezintă volumul de aer ventilat într-un minut

în condiții de efort și se poate determina prin două metode:
• prin spiromerie:
– ventilația maximă directă (Vmax dir) - subiectul trebuie să sufle intr-un
spirometru timp de 15 s cu frecvența și amplitudine maximă Vmax dir
(exprimată ca l/min) se obține înmulțind cu 4 volumul de aer ventilat în
cele 15 s;
• prin calcul:
– ventilația maximă indirectă (Vmax ind) cu ajutorul următoarei formule
Vmax ind = FEV1x30, unde 30 reprezintă numărul de cicluri respiratorii cu
amplitudinea FEV1-ului (inspir 1 secundă, expir 1 secundă)
Concluzie:
Disfuncţie ventilatorie mixtă uşoară
Reducerea ventilaţiei maxime indirecte la 71 %
3) Cauze de disfuncție ventilatorie mixtă
DVM:
– Pulmonare:
- BPOC severă
- TBC asociat cu bronșită cronică
– Extrapulmonare:
- cifoscolioze severe
II. TESTE COMPLEMENTARE
DE EXPLORARE FUNCȚIONALĂ RESPIRATORIE
1. TESTE DE RESPONSIVITATE BRONȘICĂ (BRONHOMOTRICITATE)
1.1 Testul de bronhodilatație
1.2 Testul de bronhoprovocare
2. MONITORIZAREA PEF-ULUI
3.1. Pletismografia corporeală
1) Determinarea volumului rezidual (VR) și a capacităților
pulmonare (CPT si CRF)
2) Determinarea rezistenței la flux ( Raw) și a conductanței căilor
respiratorii (Gaw)
3.2 Evaluarea concentrației de oxid nitric in aer
32
1. TESTE DE BRONHOMOTRICITATE
Indicații:
– pentru evaluarea responsivităţii bronhomotorii în obstrucţiile bronşice:
• cu valori ale FEV1 < 80%
• prezenţa unui istoric sugestiv pentru astm: wheezing (expir șuierător),
dispnee (respirație dificilă) și/sau tuse
Principiul metodei:
– se apreciază modificarea FEV1 la 15 min după inhalarea unui agent
bronhodilatator
– testul se consideră pozitiv dacă se obține o creștere semnificativă a FEV1
Metoda de lucru:
– se efectuează o spirometrie bazală pentru a
identifica valoarea de referință a FEV1 (FEV1 pre-BD)
– se administrează pe cale inhalatorie agentul
bronhodilatator în doză de 200-400 µg (uzual un
β2-agonist inhalator cu acţiune rapidă de tipul
Salbutamol, 2-4 pufuri; 1 puf= 100 µg)
– subiectul așteaptă 15 minute
– se efectuează a doua spirometrie, pentru a
identifica valoarea post-BD a FEV1 (FEV1 post-BD)
– se calculează procentul de creștere a FEV1 ( FEV1),
cu ajutorul formulei:
Obs.: valorile FEV1 luate în calcul sunt cele absolute (exprimate în l), nu cele procentuale
Interpretare:
– se consideră un test BD pozitiv dacă se
obține o creștere semnificativă a FEV1:
•  12%
și față de valorile pre-BD
•  200 ml
Obs.: dacă  FEV1  15% și  400 ml - test
BD mai fiabil
Valoarea clinică:
– testul BD precizează caracterul
reversibil/ireversibil al obstrucţiei
bronşice
– testul BD:
• pozitiv în astm (afecțiune
caracterizată prin prezența unei
obstrucții bronșice reversibile) 35
• negativ în BPOC
Ghid GINA 2017 36

Indicații:
– în scop diagnostic - pentru evaluarea responsivităţii bronhomotorii:
• la subiecți cu valori normale ale parametrilor ventilometrici
• cu simptomatologie sugestivă pentru astm (istoric de wheezing, dispnee
sau tuse)
Principiul metodei:
– se evaluează modificarea FEV1 după inhalarea unui agent
bronhoconstrictor (BC)
– testul BC:
• nespecific - se utilizează agenți de tipul metacolină (agonist colinergic),
manitol, acetilcolină, histamină, carbacol sau adenozină
• specific - se utilizează alergene specifice
– test BC pozitiv: scădere semnificativă a FEV1
Metoda de lucru (cu agent brohoconstrictor metacolina - Mch):

– prepararea diluțiilor seriate de metacolină: din soluţia stoc de metacolină
liofilizată (16 mg/ml), se prepară soluţii cu concentrații descrescătoare: 16 - 8 -
4 - 2 - 1 - 0,50 - 0,25 - 0,125 - 0,06 - 0,03 mg/ml
– se efectuează o spirometrie bazală → val. de referință a FEV1 (FEV1 pre-BC)
– se administrează pe cale inhalatorie, prin nebulizare, agentul BC (metacolina),
în doze progresiv crescătoare, pornind de la concentrația minimă (0,03 mg/ml)
– după fiecare administrare, subiectul așteaptă  5 minute
– se efectuează o nouă spirometrie → valoarea post-BC a FEV1 (FEV1 post-BC)
– se calculează procentul de scădere a FEV1 (FEV1), cu ajutorul formulei:
– se repetă etapele precedente până  FEV1 cu minim 20%

– PC20 (Provocative Concentration) = doza de Mch corespunzătoare unei scăderi
a FEV1 de 20% 38
Interpretare:
– test BC pozitiv = scăderea FEV1 de 20%
față de valorile pre-BC (la o doză de
metacolină sub 16 mg/ml)
– testul BC pozitiv indică prezența HRB
(hiperreactivitate bronșică)
– PC20 – este cel mai util parametru in
practica clinică:
• permite o raportare a tuturor
cazurilor la o valoare standard, care
este atinsă mai repede sau mai
târziu în funcţie de gradul HRB
Obs.: la cazurile cu HRB severă, FEV1 poate să scadă cu ≥ 15%
chiar la administrarea soluţiei saline sau prin hiperventilație.
În acest caz, testul BC se consideră pozitiv şi nu se mai
administrează Mch. 39
Severitatea HRB:
– se apreciază în funcţie de valoarea PC20: cu cât cantitatea de metacolină
care induce scăderea FEV1 cu 20% este mai mică, cu atât gradul de
severitate a HRB este mai mare
Valoarea PC20 Interpretarea răspunsului la testul BC
PC20 > 16 mg/ml Normal

PC20 = 4 - 16 mg/ml HRB de graniță
PC20 = 1 - 4 mg/ml HRB ușoară
PC20 < 1 mg/ml HRB moderat-severă
Aprecierea gradului de severitate a HRB, conform ATS (”Guidelines for Methacholine

and Exercise Challenge Testing”, 2000)
40
Ghid GINA 2017 41

NEBULIZATOARE
42
2. MONITORIZAREA PEF-ULUI (PEF-METRIA)
Indicații:
– pentru determinarea modificărilor fluxului de aer expirat care obiectivează gradul
de variabilitate a obstrucţiei bronşice
Principiul metodei:
– se apreciază variabilitatea diurnă a PEF-ului măsurată zilnic timp de 2 săptămâni
– testul se consideră pozitiv dacă sunt prezente variații semnificative ale PEF-ului
Materiale necesare: peak flow-metre = aparate portabile care măsoară PEF-ul:
– analogice (mecanice), prevăzute cu cursor (tip mini Wright)
– digitale (înregistrează PEF-ul timp îndelungat: zile- luni)
analogice digitale 43
Metoda de lucru:
– ritmul de determinare a PEF-ului este de două ori pe zi:
• dimineaţa: între orele 8-9 (PEF matinal)
• seara: între orele 19-20 (PEF vesperal)
– subiectul efectuează un inspir maximal, după care expiră forțat și maximal prin
piesa bucală a peak-flow-metrului:
• peak flow metru mecanic: cursorul aparatului va indica valoarea PEF
• peak flow metru computerizat: valoarea PEF se afișează pe ecran, apoi este
reținută în memoria aparatului
44
Metoda de lucru:
– pentru fiecare determinare, subiectul efectuează trei măsurători succesive,
reţinându-se cea mai mare valoare, care se notează pe un grafic, timp de două
săptămâni
Interpretare:
– valorile normale ale PEF-ului (l/min) determinat prin PEF-metrie se regăsesc în
nomograme speciale și depind de următorii parametri: vârstă, sex și înălțime
450
Interpretare:
– variabilitatea zilnică diurnă a PEF (PEF) se determină în fcț. de valorile zilnice
măsurate ale PEF-ului (2 săptămâni) cu ajutorul formulei de calcul (cf. GINA 2017):
Adulți: Copii:
Valori normale PEF≤ 10% PEF≤ 13%
Variații patologice PEF > 10% PEF> 13%
Valoarea clinică:
– în diagnosticul astmului ( PEF este caracteristică în astm, ceea ce îl deosebeşte
de BPOC, în care variabilitatea PEF este redusă)
– în evaluarea severității astmului
– în monitorizarea răspunsului la tratament în astm
Ghid Gina 2017

3.1 Pletismografia corporeală
Indicație:
– măsurarea volumelor pulmonare (VR) și
capacităților pulmonare (CPT și CRF) care nu
pot fi determinate prin spirometrie
– măsurarea rezistenței la flux (Raw) și a
conductanței căilor respiratorii (Gaw)
Principiul metodei
– într-un spaţiu închis ermetic, variaţiile de
volum se pot determina prin intermediul
variaţiilor de presiune, în condiţiile menţinerii
constante a t C
– metoda are la bază legea Boyle-Mariotte,
conform căreia la temperatura constantă, într-
o incintă închisă ermetic, produsul dintre
presiunea (P) şi volumul (V) unui gaz este
Pletismograf corporeal
constant: P x V = constant 49
Metoda de lucru
– inițial: spirometrie lentă  măsurarea volu-
melor din componența CV (VIR, VER, VT)
– subiectul, cu nasul pensat, respiră printr-o
piesă bucală prevăzută cu un dispozitiv de
obturare (shutter) în cabina pletismografului
ermetic închisă (volum cunoscut de aer)
– eforturile inspiratorii şi expiratorii de mică
amplitudine  comprimarea şi dilatarea
volumului gazos toracic, ceea ce determină
modificarea presiunii în cabină
– variaţiile vol. toracic (ΔV) vor fi măsurate
prin variaţiile de presiune (ΔP) din cabină
– variaţiile Palv sunt măsurate indirect prin
măsurarea presiunii bucale (Pbuc)
Pletismograf corporeal 50
Interpretarea rezultatelor:
1) Determinarea unor volume pulmonare (VR) și a unor capacități
pulmonare (CRF și CPT)
2) Determinarea rezistenței la flux (Raw) şi a conductanţei căilor
respiratorii (Gaw)
51
a) Determinarea volumului rezidual (VR)

– reprezintă volumul de aer rămas în plămâni la sfârșitul unui expir
maximal (nu poate fi eliminat niciodată din plămâni)
– formula de calcul: VR = CRF – VER
– valoarea normală: 1000 - 1500 ml (≈25% din CPT)
– valoarea clinică:
• VR  în DVO (cu hiperinflație și cu aer captiv)
• VR  în DVR și DVM
52
b) Determinarea capacității reziduale funcționale (CRF):

– se realizează direct prin pletismografie
– reprezintă volumul de aer rămas în plămâni la sfârșitul unui expir de
repaus
– valoarea normală: 2000 -3000 ml (≈50% din CPT)
– valoarea clinică (similară cu VR):
• CRF  în DVO (cu hiperinflație și cu aer captiv)
• CRF  în DVR și DVM
53
c) Determinarea capacității pulmonare totale (CPT)

– volumul de aer care se găsește în plămâni la sfârșitul unui inspir
maximal
– formula de calcul: CPT = CRF + CI
– valoarea normală: 6000 - 7000 ml
– valoarea clinică (similară cu VR și CRF):
• CPT  în DVO (cu hiperinflație și cu aer captiv)
• CPT  în DVR și DVM
54
2) Determinarea Raw și Gaw
Rezistența la flux ( Raw)
– rezistența tractului respirator la fluxul de aer în timpul inspirului și expirului
– determinarea Raw necesită măsurarea simultană şi continuă a trei parametri:
– presiunea alveolară Palv (pletismografic)
– presiunea atmosferică (Patm), respectiv presiunea bucală (Pbuc)
– fluxul de aer instantaneu (pneumotahografic)
– valori normale: Raw = 0,15 - 0,25 kPa/l/s sau 0,6 - 2,8 cm H2O/l/s; ;
Conductanța căilor respiratorii (Gaw)
– Este reciproca Raw : Gaw=1/Raw
– Valori normale: Gaw = 0,36- 1,7 l/s/ cm H2O;
Valoarea clinică:
– sindrom obstructiv central: Raw crește precoce
– sindrom obstructiv distal: Raw se menține in limite normale mult timp
55
Importanța clinică :
– pentru diagnosticul diferențial dintre DVO cu air trapping și DVM (foarte
important în stabilirea diagnosticului diferențial între astm și BPOC)
– în stabilirea gradului de severitate a emfizemului pulmonar (creșterea VR
se corelează cu severitatea hiperinflației)
56
3.2 Măsurarea concentrației de NO in aerul expirat (FENO)
Indicație:
– în diagnosticul și evaluarea unor afecțiuni respiratorii (astm,
bronșită eozinofilică, atopie, rinită alergică)
Principiul metodei:
– se apreciază concentrația de NO în aerul expirat
Nioximetru
– test pozitiv: creștere semnificativă a FENO
Metoda de lucru:
– subiectul efectuează un inspir profund cu piesa bucală a
nioximetrului plasată între dinţi, după care expiră constant
aerul inhalat
Interpretare: test pozitiv = inflamație semnificativă:
– adulti: FENO > 50 ppb (parts per bilion)
– copii: FENO > 35 ppb (parts per bilion)
Valoare clinică:
– diagnosticul și evaluarea inflamației în astmul alergic și în bronșita eozinofilică
– monitorizarea răspunsului la corticoterapia inhalatorie
57
Obs.: FENO = fractional concentration of exhaled nitric oxide
Buletin ventilometric nr. 1
1. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane M.A.,

sex F, 20 ani:
% din valoarea
ideală
CVF (l) 4,12 2,76 67 %

FEV1 (l) 3,61 2,51 69 %
FEV1/CVF 73% 90%
FEF25-75% 4,54 2,80 62%

Vmax ind (l/min) 108 75 69 %
58
Buletin ventilometric nr. 1 - rezolvare
Valori determinate Valori normale Modificări ale Concluzie

parametrilor
CVFd= 67% CVFi VN ≥ 80% 

FEV1d = 69% FEV1i VN ≥ 80%  DVR
FEV1/CVF = 90% VN  lim. infvârsta(73%) N
FEFd 25-75% =62% FEFi 25-75% VN65% 
59
Valori determinate Stadializare în functie de FEV1 Concluzie
FEV1d = 70-79% - DV ușoară

FEV1d = 60-69% - DV moderată
FEV1d =69% FEV1i DV moderată
FEV1d = 50-59% - DV moderat-severă
FEV1d = 35-49% - DV severă
FEV1d  35% - DV foarte severă
Valori Modificări ale

Valori determinate normale parametrilor Interpretare
- scăderea capacităţii de
adaptare la efort
Vmax ind d = 69% Vmax ind i VN≥80%  - Vmax ind  în toate DV
- Vmax ind d  35% - se
contraindică anestezia
generală 60
Ventilația maximă (voluntară) reprezintă volumul de aer ventilat într-un minut
în condiții de efort și se poate determina prin două metode:
• prin spiromerie:
– ventilația maximă directă (Vmax dir) - subiectul trebuie să sufle intr-un
spirometru timp de 15 s cu frecvența și amplitudine maximă Vmax dir
(exprimată ca l/min) se obține înmulțind cu 4 volumul de aer ventilat în
cele 15 s;
• prin calcul:
– ventilația maximă indirectă (Vmax ind) cu ajutorul următoarei formule
Vmax ind = FEV1x30, unde 30 reprezintă numărul de cicluri respiratorii cu
amplitudinea FEV1-ului (inspir 1 secundă, expir 1 secundă)
Concluzie:
Disfuncţie ventilatorie restrictivă moderată
Reducerea ventilaţiei maxime indirecte la 69 % 61
3) Cauze de disfuncție ventilatorie restrictivă
RESTRICTIVE
Extra
Pulmonare Pleurale
pulmonare
Fibroză Pneumotorax Perete toracic:
interstiţială - fracturi costale,
-afecțiuni ale col.
Pneumonie Hemotorax vertebrale (cifoză
sau scolioză
ușoară)
Neoplasm Fibrotorax
pulmonar Neuro-musculare:
- nevralgie inter-
Lobectomii Pleurezii costală
pulmonare - poliomielita,
- miastenia gravis
TBC Abdominale :
- ascită
- obezitate severă 62
Buletine ventilometrice - de rezolvat
2. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane C.E.,

sex M, 25 ani:
% din valoarea
ideală
CVF (l) 4.60 3,35 72%
FEV1 (l) 3,65 2,05 56%
FEV1/CVF 71% 62%
FEF25-75% 3,83 1,37 36%
Vmax ind (l/min) 109 61,5 56%
63
3. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane O.T.,

sex F, 25 ani:
% din valoarea
ideală
CVF (l) 3,41 3,28 96 %
FEV1 (l) 2,95 1,44 49 %
FEV1/CVF 73% 45%
FEF25-75% 3,62 1,99 55 %
Vmax ind (l/min) 88,5 43,2 49 %
64
4. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane C.E.,

sex F, 35 ani:
% din valoarea
ideală
CVF (l) 3,07 2,68 87 %
FEV1 (l) 2,57 2,21 86 %
FEV1/CVF 70% 82%
FEF25-75% 3,36 1,78 53%
Vmax ind (l/min) 77 66 86 %
65
5. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane P.E.,

sex M, 55 ani:
% din valoarea
ideală
CVF (l) 4,92 4,76 96 %
FEV1 (l) 4,18 3,98 95 %
FEV1/CVF 65% 83%
FEF25-75% 5,3 4,9 92%
Vmax ind (l/min) 125 119 95 %
66
IV. ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE
Notă: întrebările cu un singur răspuns corect sunt marcate cu *, celelalte au 2
sau 3 răspunsuri corecte.
1. * În disfuncția ventilatorie obstructivă (DVO):
A. CVF este normală (80% din valoarea ideală)
B. FEV1 şi PEF sunt normale
C. Raportul FEV1/CVF , FEF25-75% sunt normale
D. Aspectul curbei flux/volum îşi pătrează forma (“minicurbă”), dar se
deplasează la dreapta (către volume pulmonare mai mici)
E. Toți parametri ventilometrici sunt scăzuți
2. În disfuncția ventilatorie restrictivă (DVR):

A. Raportul FEV1 /CVF % este normal
B. CVF, FEV1, PEF, FEF25-75%sunt scăzute
C. Curba flux/volum este deplasată la stânga (către volume pulmonare mai
mari), are concavitatea pantei descendente a expirului accentuată și
„vârful” expirator coborât
D. Raportul FEV1 /CVF % este scăzut
E. CVF, FEV1, PEF, FEF25-75%sunt normale
67
3. Disfuncția ventilatorie mixtă (DVM) se caracterizează prin:

A. Scăderea tururor parametrilor ventilometrici (CVF, FEV1 , FEV1/CVF %, PEF,
FEF25-75%)
B. Diagnosticul de certitudine se pune numai în prezenţa CPT şi VR scăzute
C. Este cauzată de BPOC severă şi cifoscoliozele severe
D. Este cauzată de astm
E. Este cauzată de lobectomii pulmonare
4. Testul de bronhodilataţie (BD) se consideră pozitiv dacă:

A. FEV1 creşte  12% și 200 ml față de valorile pre-BD la 10-15 min după
inhalarea a 200-400 µg de agent bronhodilatator
B. Vmax ind scade ≤ 50%
C. FEV1 scade  12%
D. CV, FEV1 /CVF % PEF, FEF25-75% rămân nemodificate
E. Testul BD este recomandat pentru evaluarea responsivităţii
bronhomotorii
68
5. Următoarele afirmații despre testul de bronhoprovocare (BC) sunt adevărate:

A. Este considerat pozitiv atunci când FEV1 scade cu 20%
B. Este considerat pozitiv atunci când FEV1 crește cu 20%
C. Este indicat la pacienții cu simptomatologie sugestivă pentru astm
D. Metacolina este un agent bronhodilatator
E. Alergenii sunt agenți specifici pentru testul de bronhoprovocare
6. În sindromul obstructiv distal (SOD):

A. FEF25-75%scăzut
B. FEV1< 80%
C. FEV1, raportul FEV1/CVF % şi PEF sunt în limite normale
D. Pe curba flux/volum se accentuează concavitatea pantei ascendente a
expirului
E. Pe curba flux/volum se accentuează concavitatea pantei descendente a
expirului
69
7. Stabilirea severităţii unei disfuncţii ventilatorii se realizează astfel:

A. În mod uzual, pe baza scăderii FEV1 sub 80% din valoarea ideală
B. Pot fi luați în considerare și alti parametri: CVF, FEV1/CVF , FEF25-75%
C. Pe baza creșterii parametrilor ventilometrici
D. DV ușoară dacă FEV1 este cuprins între 35-49%
E. DV foarte severă dacă FEV1 este < 35%
8. PEF metria:
A. Obiectivează gradul de variabilitate a obstrucţiei bronşice
B. Variabilitatea zilnică diurnă a PEF-ului are aceleași valori normale la adulți și
copii
C. Se utilizează pentru diagnosticul fibrozelor interstiţiale
D. Apreciază variabilitatea zilnică diurnă a PEF-ului timp de două săptămâni
E.
E. Variabilitatea PEF-ului se utilizează pentru diagnosticul diferențial al
astmului față de BPOC
70
9. Cauzele de obstrucție a căilor respiratorii mici sunt:

A. Astmul
B. Bronșita cronică
C. Ascita
D. Corpi străini intratraheali
E. Pleurezie
10. Următoarele afirmații referitoare la cauzele de disfuncții ventilatorii sunt

adevărate:
A. BPOC severă este cauză de DVM
B. Astmul este cauză de DVR
C. Pleurezia este cauză de DVR
D. Aspirația de corpi străini în bronhiile principale este cauză de DVM
E. Bronșita cronică este cauză de DVO
71
Take home messages!
• Spirometria - test utilizat în practică pentru aprecierea parametrilor

ventilometrici (volume și capacități)
• Prin spirometrie se stabilesc tipurile de disfuncție ventilatorie:
− SOD - obstrucția căilor respiratorii mici
− DVO - obstrucția căilor respiratorii, care se opune fluxului normal al
aerului
− DVR - afecțiuni parenchimatoase, pleurale si extra-pulmonare care
restricționează expansionarea pulmonară
− DVM - asocierea concomitentă a unei disfuncții obstructive și restrictive
• FEV1 - gradul de severitate a disfuncției ventilatorii se stabilește în funcție de
valoarea FEV1
• Spirometria - nu pune diagnosticul, doar îl orientează (prin stabilirea tipului
de disfuncție ventilatorie și a gradului severității)
• Există și alte teste complementare de explorare funcțională respiratorie
(testele de responsivitate bronșică, PEF-metria, pletismografia și măsurarea NO
în aerul expirat)
72

Fiziologia Aparatului Respirator: Lucrări Practice de Laborator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiziologia Aparatului Respirator: Lucrări Practice de Laborator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiziologia aparatului

2020 - 2021 As. Univ. Dr. Elena Ciurariu

I. INTERPRETAREA BULETINULUI VENTILOMETRIC

1. Interpreteze principalii parametri din buletinul ventilometric

1. BULETIN VENTILOMETRIC NORMAL

Parametrii ventilometrici Val. determinate Interpretare

1. CVF (FVC) ≥ 80 % val. ideale

4. PEF ≥ 80 % val. ideale

6. FEF25%-75% ≥ 65 % val. ideale

7. V max ind ≥ 80 % val. ideale

Parametrii ventilometrici Val. determinate Interpretare

1. CVF (FVC)  80 % val. ideale

4. PEF  80 % val. ideale

6. FEF25%-75%  65 % val. ideale

7. V max ind  80 % val. ideale

• CVF - N • CVF  • CVF 

DVO (tipic) DVO (aer captiv) DVM

Normal SOD DVO tipică DVO DVR DVM

Stabilirea gradului de severitate a disfuncției respiratorii se face pe baza

Gradul de severitate % din FEV1 i

Obstrucția căilor Obstrucția căilor Extra Extra

CVF CVF CVF CVF

FEV 1 FEV 1 FEV 1 FEV 1

Flux (l/s) Flux (l/s) Flux (l/s) Flux (l/s)

-8 SOD DVO tipică DVR DVM

DVO CVF CVF N

Diagrama de interpretare a principalelor disfuncții ventilatorii față de normal

1. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane P.C.,

CVF (l) 5,28 3,80 72%

FEV1/CVF (IPB) 70% 67%

FEF25%-75% (l/s) 3,83 1,37 36%

1) Stabilirea tipului de disfuncție ventilatorie

Valori determinate Valori normale Modificări ale Concluzie

CVFd = 72% CVFi VN ≥ 80% 

2) Stabilirea severității disfuncției ventilatorii pe baza val. FEV1 (VEMS)

Valori determinate Stadializare în functie de FEV1 Concluzie

FEV1d = 70-79% - DV ușoară

Valori determinate Valori Modificări ale Interpretare

2) Stabilirea severității disfuncției ventilatorii pe baza val. FEV1 (VEMS)

Ventilația maximă (voluntară) reprezintă volumul de aer ventilat într-un minut

3) Cauze de disfuncție ventilatorie mixtă

Ghid GINA 2017 36

Metoda de lucru (cu agent brohoconstrictor metacolina - Mch):

– se repetă etapele precedente până  FEV1 cu minim 20%

Valoarea PC20 Interpretarea răspunsului la testul BC

PC20 > 16 mg/ml Normal

Aprecierea gradului de severitate a HRB, conform ATS (”Guidelines for Methacholine

Ghid GINA 2017 41

Ghid Gina 2017

a) Determinarea volumului rezidual (VR)

b) Determinarea capacității reziduale funcționale (CRF):

c) Determinarea capacității pulmonare totale (CPT)

1. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane M.A.,

CVF (l) 4,12 2,76 67 %

FEF25-75% 4,54 2,80 62%

Valori determinate Valori normale Modificări ale Concluzie

CVFd= 67% CVFi VN ≥ 80% 

Valori determinate Stadializare în functie de FEV1 Concluzie

FEV1d = 70-79% - DV ușoară

Valori Modificări ale

2. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane C.E.,

3. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane O.T.,

4. Să se interpreteze următorul buletin ventilometric al unei persoane C.E.,