Sunteți pe pagina 1din 6

Sistemul respirator

Cuprinde: 1.) Caile respiratorii Cavitatea nazala Formata din fose nazale (2 spatii simetrice) Sub baza craniului, deasupra cavitatii bucale Faringe Segment comun intre calea respiratorie si digestiva Laringe Functie dubla: Respiratorie Fonatorie (prin corzile vocale) Trahee Organ tub care continua laringele 10-12 cm lungime Bronhii La niv T4 se imparte in 2 bronhii care patrund in plaman prin hil Se ramifica intrapulmonar => arborele bronsic; 2.) Plamanii Principalele organe ale respiratiei Situati in cavitatea toracica , deasupra diafragmei Capacitate totala de aer = 5.000 ml Protejati de mb seroasa (pleura) alcatuita din: O foita viscerala => acopera plamanul O foita parietala => captuseste peretii toracelui Intre ele => cavitatea pleurala (virtuala) plina cu o lama fina de lichid pleural

Arborele bronsic: Bronhia principala se imparte in bronhii Bronhiile se divid in bronhiole Bronhiolele se termina cu bronhiolele respiratorii De la bronhiolele respiratorii pleaca ductele alveolare Ductele alveolare se termina prin saculetii alveolari Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare

Arborele bronsic: Bronhia principala => bronhii => bronhiole => bronhiole respiratorii => ducte alveolare => saculeti alveolari => alveole pulmonare Bronhiolele respiratorii + derivatiile lor ( ducte alveolare + saculeti alveolari + alveole pulmonare) = acinii pulmonari Acinul pulmonar = unitatea morfofunctionala a plamanului

In jurul alveolelor e o bogata retea capilara ( peretii alveolelor + retea de capilare = mb alveolo-capilara (respiratorie) La niv mb respiratorii au loc schimburile de gaze dintre alveole si sange

Respiratia : = schimbul dintre O2 si CO2 dintre organism si mediu Prezinta: Ventilatia pulmonara = deplasarea aerului in ambele sensuri intre alveolele pulmonare si atmosfera Difuziunea O2 si CO2 intre alveolele pulmonare si sange Transportul O2 si CO2 prin sange si lichidele organismului catre si de la cel; Reglarea ventilatiei 1. INSPIRATIA Patrunderea aerului atmosferic prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare; Proces activ, deoarece se contracta muschii inspiratori; Se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice (se contracta diafragmul si muschii intercostali) marirea volumului plamanilor scaderea presiunii intrapulmonare patrunderea aerului in plamani 2. EXPIRATIA Proces pasiv , musculatura inspiratorie se relaxeaza Cutia toracica isi revine scaderea volumului plamanilor cresterea presiunii intrapulmonare expulzarea aerului din plamani In timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia devine active

A.) Ventilatia pulmonara:


Circulatia alternativa a aerului se face ca urmare a variatiilor ciclice ale vol cutiei toracice, urmate de miscarile in acelasi sens ale plamanilor (sunt solidarizati prin pleura) Variatiile ciclice ale vol aparatului toraco-pulmonar se face in cursul a 2 miscari de sens opus, definite ca miscarea inspiratorie si expiratorie;

1.) Mecanica ventilatiei pulmonare: Dimensiunile plamanilor pot varia prin distensie si retractie in 2 moduri o Prin miscarile de ridicare si coborare ale diafragmei care alungesc si scurteaza cavitatea toracica o Prin ridicarea si coborarea coastelor => cresterea si descresterea diametrului antero- posterior al cavitati toracice Respiratia normala ( de repaos ) se realizeaza aproape in intregime prin miscarile de ridicare si coborare a diafragmului Inspiratia > contractia diafragmei trage in jos fata bazala a plamanilor Expiratia > diafragma se relaxeaza iar retractia elastica a plamanilor a peretelui toracice si a structurilo abdominale comprima plamani A 2 cale de expansionare a plamanilor =ridicarea grilajului costal In pozitia de repaos grilajul costal e coborat permitand sternului sa se aproprie de coloana cand grilajul costal se ridica proecteaza inainte sternului care se indeparteaza de coloana => mareste diametru anteroposterior cu 20 % in inspiratie maxima fata de expiratie Muschi care determina ridicarea coastelor = muschilor inspiratori ( m. gatului ) M. care determina coborarea coastelor m. expiratori ( derpt abdominal ) 2.) Presiunea pleurala = presiune din spatiu dintre pleura viscerala si parietala Exista o suctiune permanenta a lichidului cea ce duce la o presiune negativa la acest nivel ( mai mica dect cea atmosferica ) Variaza cu fazele respiratiei 3.) Presiunea alveolara : = presiunea din int. alveolelor pulmonare In repaos ( cand glota e deschisa ) aerul nu circula intre plamani si atmosfera in acest moment in orice parte a arborelui respirator presiunea e egala cu presiunea atmosferica ( 0 cm H2O) Pt. a permite patrunderea aerului in plamani in timpul inspiratiei presiunea in alveole trebuie sa scada sub presiunea atmosferica ( presiunea inspiratiei normala =-1 cm h2o ) Aceasta presiune negativa usoara e suficienta ca in cele 2 sec. de inspiratie sa patrunda 500 ml aer Variati opuse apar in expiratie = presiunea alveolara creste la + 1 cm H2O => forteaza 500ml aer sa iasa in 2-3 sec. in expiratie 4.) Fortele elastice pulmonare ( de recul ): Stau la baza expiratiei 2 tipuri Forte elastice ale tesutului pulmonar insusi Forte elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului tensio- activ care captuseste la interior pereti alveolari ( surfactant ) si ale spati aeriene pulmonare Deoarece suprafata interna a alveolelor e acoperita de acest strat subtire de lichid iar in alveole exista aer aici apar forte de tensiune superficiale Intrucat acest fenomen e prezentat in toate spatiile aeriene pulmonare efectul este o forta rezultanta a intregului plaman =( forta de tensiune superficiala ) care se adauga elasticitati tesutului pulmonar favorizand expiratia 5.) Volume si capacitati pulmonare: Spiro-metria = inregistrarea vol. aerului deplasat spre intr. si ext. plamanilor Volum curent (VC) = 500 cm Inspiratie normala Capacitatea Capacitatea vitala (CV) Volum inspirator de rezerva (VIR)= 1.500 cm Inspiratie fortata pulmonara 3.500 cm totala (CPT) Volum expirator de rezerva (VER)= 1.500 cm Expiratie fortata 5.000 cm Vol rezidual VR Aer care ramane in plamani vol. pulmonare=> 4 vol. pulmonare diferite care adunate=> vol. maxim pe care il atinge expansiunea pulmonara a) vol. curent ( V.C) =vol. de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale = 500 ml b) vol. inspirator de rezerva (V I R) = vol. suplimentar de aer care poate fi inspirat peste vol. curent= 1500 ml c) vol. expirator de rezerva ( V E R)= Cantitatea suplimentara de aer care poate fi expirata in urma expiratiei fortate = Dupa expirarea vol. curent= 1500 ml d) vol. rezidual ( V R ) = Vol. de aer care ramane in plamani si dupa o expiratie fortata= 1500 ml

capacitatile pulmonare = sume de 2 sau mai multe vol. pulmonare a) capacitatea inspiratorie =CI = VC + VIR= cantitatea de aer pe care o persona o poate inspira pornind de la nivelul expirator normal pana la distensia maxima a plamanilor =2000 ml b) capacitatea reziduala funcitonala (CRF) =VER + VR= cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei respirati normale =3000 ml c) capacitatea vitala (CV) = VIR + VC + VER = vol. maxim de aer pe care o persoana o poate scoate din plamani dupa o inspiratie maxima = 3500 ml d) capacitatea pulmonara totala ( CPT) = CV + VR = vol maxim pana la care pot fi expansionati plamani prin effort inspirator maxim =5000 ml VC, VIR , VER , CI, CV=> spirometrie VR, CRF , CPT => metode speciale de masurare 6.) Minut vol respirator = debit respirator = cantitatea totala de aer deplasat in arborele respirator in fiecare min. = cu produsul din vol. curent si frecventa resp (vol curent =500 ml la o frecventa de 18/min= 9 l / min In diferite conditi fiziologice si patologice valorile se pot modifica foarte mult 7.) Ventilatia alveolara : Vol. de aer care ajunge in zona alveolara a tractului respirator in fiecare min. si participa la schinburile de gaze respiratori Valoarea medie 4,5-5 l /min ( numai o parte din min.-vol respirator ; restul = ventilatia spatiului mort) Spatiul mort = aer care umple caile aeriene pana la bronhiile terminale si nu participa la schinburile de aer Ventilatia alveolara e unul din factori majori care determina presiunile partiale ale O2 SI CO2 in alveole; B.) Difuziunea Urmeaza dupa ventilatia aveolara Difuziunea O2 din aveole in sange capilar si CO2 din sange capilar in alveole Are loc doar in conditi unei diferente de presiune ( sensul procesului e orientat din spre zona cu presiune mare spre zona cu presiune mica ) Concentratia gazelor in aerul alveolar e foarte diferita de aerul atmosferic ; cauze : Cu fiecare respiratie aerul alveolar e inlocuit partial cu aer atmosferic Din aerul alveolar e extras O2 si acesta primeste permanent CO2 din sange pulmonar Aerul atmosferic uscat care patrunde in caile respiratori e umezit inainte de a ajunge la alveole Aerisirea lenta la nivel alveolar => pt. prevenirea schimbarilor bruste ale concentratiei sangvine a gazelor 1.) Mb. alveolo- capilara ( respiratorie ) Alcatuire Endoteliu capilar Interstitiu pulmonar Epiteliu alveolar Surfactant ( lichid tensio- activ ) Grosimea medie = 0,6 microni Suprafata totala = 50- 100 mp Factori care influenteaza rata difuziuni gazelor prin mb. alveolo- capilara: presiunea partiala a gazului in alveola presiunea partiala a gazului in capilarul pulmonar coeficientul de difuziune a gazului ( specific fiecarui tip de molecula ) dimensiunile mb. Respiratori ( invers proportionale cu grosimea si direct proportionale cu suprafata sa ) 2) Difuziunea O2 Se face din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare ( pt ca presiunea partiala O2 in aerul alveolar este de 100 mm Hg (mercur ) iar in sangele care intra in capilare pulmonare e 40 mm Hg) Dupa ce traverseaza mb. respiratorie moleculele de O2 se dizolva in plasma => cresterea presiuni partiale a O2 in plasma ;consecutiv O2 difuzeraza in hematie unde se combina cu hemoglobina Egalarea presiunilor partiale alveolare si sangvina ale O2 se face in 0,25 sec Hematia sta 0,75 sec in capilarul pulmonar daca echilibrarea apare in 0,25 sec ramane un interval de 0,50 sec numit margine de siguranta care asigura o preluare adecvata a O2 in conditi de stres

3) Difuziunea de CO2 Se face dinspre sangele din capilare pulmonare spre alveole ( presiune partiala a CO2 in sangele din capilarele pulmonare =46 mm Hg iar in aerul alveolar = 40 mm Hg Desi gradientul al CO2 e doar o zecime din cel al O2 ,CO2 difuzeaza de 20 ori mai repede ca O2 deoarece e de 25 ori mai solubil in lichidele organismului decat O2 Egalarea presiunilor partiale alveolara si sangvina ale CO2 se face in 0, 25 sec C.) Transportul gazelor: 1) Transportul O2 Din plasma O2 difuzeaza in eritrocite unde se combina reversibil cu ioni de Fe din structura hemoglobinei , transformand dezoxihemoglobina in oxihemoglobina Fiecare gram de hemoglobina se combina cu maxim 1,34 ml O2 12- 15 g hemoglobina per dl (decilitru ) sange => sangele arterial transportat 20 ml O2 per dl ( 98,5 % transportat de hemoglobina si 1,5 % dizolvat in plasma ) O molecula de hemoglobina se combina cu 4 molecule de O2 => saturarea hemoglobinei cu O2 e 100% Cantitatea de O2 care se combina cu hemoglobina depinde de presiunea partiala a O2 plasmatic si e conditionata de pH plasmatic si temperatura ( scaderea pH plasmatic si cresterea temperaturi => scaderea capacitati hemoglobinei de a lega O2 care astfel e cedat tesuturilor ) La nivel tisular presiunea partiala a O2 e 40 mm Hg iar O2 va difuza din plasma in interstiti si de aici in cel. => are loc scaderea rapida a presiuni partiale a O2 plasmatic => disocierea oxihemoglobinei ; hemoglobina e saturata 50- 70 % - 100 ml samge elibereaza la tesuturi in repaos 7 ml => O2 => coeficientul de utilizare a O2 ( in effort fizic coeficientul creste la 12% ) Prin cedarea de O2 la tesuturi o parte din oxihemoglobina devine hemoglobina redusa => imprima sangelui venos culoarea rosi violacee 2) Transprtul de CO2 CO2 e rezultatul final al proceselor oxidative tisulare CO2 difuzeaza din cel. In capilare => cresterea presiuni partiale a CO2 in sangele venos cu 5-6 ml/Hg fata de sangele arterial CO2 e transportat prin sange sub mai multe forme: Dizolvat fizic in plasma (5%) Carbamino hemoglobina (care rezulta prin combinarea CO2 cu gruparile NH2( acetil ) terminale din lanturile proteice ale hemoglobinei (5%) HCO 3 ( bicarbonat ) plasmatic obtinut prin fenomenul de mb. Hamburger ( fenomenul migrari Cl ) care are loc la nivelul eritrocitelor 90% D.) Reglarea ventilatiei Se realizeaza de centri nervosi din bulbi si din punte pe baza stimulilor primiti de la chemoreceptori de la nivelul acestor formatiuni nervoase sau a unor vase de sange