EXAMENUL OBIECTIV AL

APARATULUI RESPIRATOR
! "
 TORACELE
3 fete – anterioara: LMS - LAA cu :
== fosa supraclaviculara si fosa infraclaviculara

- posterioara: LAP – LV cu:

==fosa suprascapulara (supraspinoasa)- zona alarma Chauvet

-==regiunea interscapulo – vertebrala si interscapulara

- laterala: LAA – LAP

== are importanta la nivelul plamanului drept – se proiecteaza lobul

mijlociu

-varful pulmonar – anterior – fosa supraclaviculara 1/3 interna

- posterior – partea interna a fosei supraspinoase

- 2 hemitorace: - drept
- stang
 TEHNICI DE EXAMINARE
- din partea dreapta a bolnavului

ORDONAT: INSPECTIE – PALPARE – PERCUTIE - AUSCULTATIE

- INCERCATI SA VIZUALIZATI PROIECTIA LOBILOR PULMONARI !!!!

- COMPARATIV cele 2 hemitorace !!!!!!!

-Pacientul in pozitie sezanda – examinati toracele posterior si plamanii .

- de preferat cu bratele incrucisate pe piept, cu mainile sprijinite pe umeri

- aceasta pozitie indeparteaza scapulele si optimizeaza accesul la campurile

pulmonare

- Pacientul in decubit dorsal – examinati toracele anterior si plamanii

femeile pot fi examinate mai usor in aceasta pozitie – glanda mamara deplasata
lateral

-wheezingul se aude mai bine in aceasta pozitie

Toracele posterior si anterior si in pozitie sezanda

 Pacientii care nu pot sta in sezut nesustinuti

– toracele posterior – in decubit lateral drept, apoi

stang

-percutati campurile pulmonare superioare apoi

auscultati ambii plamani in fiecare pozitie
 INSPECTIA
1. GENERALA

—aspect, starea generala

—pozitia – ortopneea
- decubit lateral

-faciesul – congestionat, vultuos , cu herpes nazo labial – pneumonie

- palid, pamantiu – supuratii pulmonare, TBC, tumori pulmonare

- cianoza (hipoxie) – IRs, ICC

- cianoza + edem in pelerina + circulatie venoasa colaterala pe toracele

anterior - compresia VCS

- batai ale aripioarelor nazale – copii – bronhopneumonie

-ochii – SDR. CLAUDE –BERNARD–HORNER (compresia lantului simpatic

cervical)
- cancer pulmonar. apical – Pancoast -Tobias

1. – enoftalmie

2. - mioza

3. - ptoza palpebrala
SINDROMUL CLAUDE – BERNARD -
HORNER
- gatul – inspir - contractia muschilor accesori (SCM, scaleni)

- retractie supraclaviculara

- retractia anormale ale spatiilor intercostale inferioare in inspir

in: AB, BPOC, obstructia cailor aeriene superioare

- vene jugulare turgescente – ICD, CPC

- adenopatii laterocervicale, supraclaviculare – TBC pulmonar, tumori pulmonare

- deplasarea laterala a traheei in: pneumotorax, revarsat pleural, atelectazie

 - extremitati – degete hipocratice – supuratii pulmonare, cc

pulmonar, cardiopatii congenitale

- edeme

- circulatia venoasa colaterala pe peretele anterior toracic –

compresie mediastinala VCS

- - ascultati respiratia pacientului – stridorul – suierat cu tonalitate

inalta – obstructie la nivelul laringelui sau traheei

JUGULARE TURGESCENTE ( V. jugulara externa)


SI DEGETE HIPOCRATICE
 INSPECTIA TORACELUI
- in pozitie ortostatica, sezanda:

A. INSPECTIA MISCARILOR RESPIRATORII

B. INSPECTIA TEGUMENTELOR SI A TESUTURILOR MOI
C. INSPECTIA CONFIGURATIEI TORACELUI

A. – se observa FRECVENTA, RITMUL, AMPLITUDINEA si EFORTUL

RESPIRATOR

Adult: - 14 – 20 respiratii/min

Copil: - pana la 44 respiratii/min

TIPUL REPIRATOR NORMAL:
- costal superior la femei

- abdominal (costo- diafragmatic) – la barbati

PATOLOGIC – inversarea tipului resp.

- pleurezii – resp abdominale

- afectiuni abdominale – resp costal sup

 AMPLITUDINEA MISCARILOR RESPIRATORII

- diminuarea bilaterala a amplitudinii – emfizem pulmonar

- diminuarea unilaterala – in orice afectiune unilaterala

pleuro – pulmonara - pe partea afectata
B.- TEGUMENTE SI TESUTURI MOI:

== retractia anormala a spatiilor intercostale in inspir – tirajul – mai bine

vizibil la nivelul spatiilor intercostale inferioare:

-- astm bronsic sever

-- BPOC

-- obstructia cailor aeriene superioare

== venectazii, citrculatie venoasa colaterala

== zona zoster

== empiem, fistule - rar

C. CONFIGURATIA TORACELUI – TORACELE NORMAL

- diametrul lateral > antero – posterior

- diametrul antero – posterior creste cu varsta

DEFORMARI TORACICE BILATERALE 



TORACE EMFIZEMATOS (IN BUTOI)– diametrul antero - posterior este crescut

- normal la copii, varstnici si apare in BPOC
TORACE INFUNDIBULIFORM (pectus excavatum - infundat - torace “de pantofar”)

- depresiunea din partea inferioara a sternului; compresia exercitata pe cord si pe
vasele mari poate da sufluri cardiace
TORACE IN CARENA (pectus carinatum) – stern proeminent, mareste diametrul
anteroposterior; cartilajele costale adiacente sternului proeminent – aplatizate

- rahitism
TORACE ASTENIC (PARALITIC)

- configuratie opusa celui emfizematos

- diametrul antero-posterior micsorat, torace aplatizat

- unghiul epigastric ascutit

- fosele supra – si infraclaviculare apar scobite

- claviculele proeminente

- scapulele indepartate de torace, “scapulae alate”

- constitutional + visceroptoza,

- in boli pulmonare severe: - TBC pulmonar

- supuratii pulmonare cronice

- cancer pulmonar

TORACE CONOID (IN CLOPOT)

- portiunea inferioara dilatata – trunchi de con

- afectiuni abdominale:

==hepatomegalie, ascita, tumori abdominale voluminoase

VOLET TORACIC POSTTRAUMATIC – fracturile costale multiple pot duce la miscari
paradoxale ale toracelui; 

- in inspir – diafragmul coboara – pres intratoracica scade , aria lezata se retracta;

-in expir - bombeaza in exterior
TORACE CIFO – SCOLIOTIC – deviatii de curbura ale coloanei vertebrale
si rotatia vertebrala
DEFORMARI TORACICE UNILATERALE

- asimetrii toracice:

A.= bombarea (dilatarea) unui hemitorace:

--spatii intercostale umplute sau bombate

--excursii respiratorii diminuate la acest nivel

= in: = colectii pleurale (lichid, aer),

= pericardite exsudative

= cardiopatii congenitale cu cardiomegalie

B.= retractia unui hemitorace – excursii respiratorii diminuate

= in pahipleurite adezive (TBC),

= fibroze pulmonare

= supuratii pulmonare,

= atelectazii prin obstructie

 PALPAREA TORACELUI

A. PALPAREA PERETELUI TORACIC

B. PALPAREA MISCARILOR RESPIRATORII

C. PALPAREA FREAMATULUI PECTORAL

A. PALPAREA PERETELUI TORACIC
In pozitie sezanda.

IDENTIFICATI ZONELE SENSIBILE.

Palpati cu atentie zonele dureroase sau cu urme vizibile de leziuni sau
echimoze

!!!!!!!!! Durere intercostala la nivelul pleurei inflamate !!!!!!!!!

!!!!!!!!! fracturi costale: echimoze + durere + crepitatii subcutanate!!!!!!!!!

-- nevralgii intercostale, costocondrite

-- edem toracic: - proces inflamator (abces, empiem pleural)

-- edem in pelerina + cianoza + circulatie venoasa colaterala =

= obstructia VCS
B. MISCARILE RESPIRATORII
TORACE POSTERIOR
- plasati mainile cu ambele police la nivelul Co 10, cuprinzand partile laterale ale
cutiei toracice cu degetele usor flectate si paralel cu coastele

—CERETI PACIENTULUI SA INSPIRE PROFUND:

1.——— amplitudinea si simetria miscarilor respiratorii:

!!!!!!! CAUZELE DE DIMINUARE SAU DE INTARZIERE UNILATERALA A

AMPLITUDINII MISCARILOR RESPIRATORII :

- fibroza pulmonara sau pleurala

- revarsatul pleural

- pneumonia lobara

- durerea pleurala insotita de imobilitatea antalgica

- obstructia bronsica unilaterala

2.——— numarul miscarilor respiratorii

PALPAREA MISCARILOR RESPIRATORII PE TORACELE
POSTERIOR
 C. PALPAREA FREAMATULUI
PECTORAL
FP -- vibratiile vocale transmise prin arborele traheobronsic>>>>bronhiole>>>>>parenchimul pulmonar (CUTIE DE
REZONANTA) >>>PERETE TORACIC in timp ce pacientul vorbeste

CU:
—-partea osoasa palmara de la baza degetelor
—-suprafata ulnara pentru a optimiza sensibilitatea vibratorie a oaselor mainii
PACIENTUL ROSTESTE “GRAV” 33 sau 1 - 1 -1

PACIENTULL
CERETI PACIENTULUI SA SPUNA “GRAV” 33 SAU 1-1-1

—CERETI PACIENTULUI SA REPETE 33 SAU 1-1-1

—daca freamatul este mai slab, cereti pacientului sa vorbeasca mai tare sau cu voce mai grava
FP este DIMINUAT SAU ABSENT CAND:

= vocea este slaba

= transmiterea vibratiilor de la laringe la suprafata toracica este impiedicata

CAUZE:

a. - interpunere mediu putin vibratil

== perete toracic gros

== BPOC (emfizem pulmonar): scaderea elasticitatii tesutului pulmonar

== clivarea foitelor pleurale prin:

- lichid (exsudat/transsudat)

- fibroza (pahipleurita) /

- aer (pneumotorax) sau

- tumora

 b. - obstructie bronsica (atelectazie prin

obstructie):
—corpi straini intrabronsici

—tumori pulmonare, mediastinale

—condensari pulmonare masive

cu secretii

 PALPATI COMPARATIV ARIILE

SIMETRICE PULMONARE!!!!!!!

== in mod obisnuit FP este mai acentuat:

==== in regiunea interscapulara decat in campurile

pulmonare inferioare

====in partea dreapta fata de stanga

====este absent sub nivelul diafragmului

 AUGMENTAREA FP

=intensificarea transmiterii vibratiilor vocale:

1.- condensari pulmonare (pneum, TBC, neo) cu bronsie

libera

2.— procesele cavitare pulmonare ce comunica larg cu o

o bronsie (caverna TBC), abcese pulmonare evacuate in
bronsii

3.— hiperfunctia compensatorie (scodism) langa zonele

parenchimatoase compromise (pneumonii masive)
ARII DE PERCEPERE A FREAMATULUI PECTORAL PE TORACELE
POSTERIOR

- indepartati scapulele
PALPAREA FREAMATULUI PECTORAL PE TORACELE ANTERIOR

- comparati FP pe ambele hemitorace, folosind

partea osoasa de la baza degetelor sau marginea
ulnara a palmei

- FP este de obicei diminuat / absent la nivelul

ariei precordiale

- cand examinati o pacienta, deplasati glanda

mamara atat cat este necesar
PALPAREA MISCARILOR RESPIRATORII PE TORACELE
ANTERIOR
ARII DE PERCEPERE A FP PE TORACELE
ANTERIOR
 PERCUTIA TORACELUI

- una din cele mai importante tehnici ale examenului fizic

- prin percutie, peretele toracic si structurile subiacente se mobilizeaza ---------

sunete perceptibile si vibratii palpabile

- percutia ajuta sa stabilim daca tesutul subiacent contine aer, lichid sau este
condensat

- aceasta metoda exploreaza pana la o adancime de 5 – 7 cm in torace

=== Cu pacientul in ortostatism/sezand – fata post si laterala ( bratele

indepartate de corp, pe cap)

=== Culcat - fata anterioara

 TEHNICA PERCUTIEI – REGULI

- pe toracele posterior – pacientul in pozitie sezanda cu bratele incrucisate

pe piept, sau libere pe langa corp

- 1. - plasati pe torace degetul mijlociu – DEGET PLESIMETRU – in hiperextensie

- apasati ferm articulatia interfalangiana distala pe suprafata ce urmeaza a
fi percutata

- - evitati sa atingeti cu restul mainii suprafata, deoarece amortizeaza vibratiile

- 2 . - pozitionati antebratul drept in apropierea suprafetei, cu mana ridicata

- - degetul mijlociu va fi partial flectat, destins si pregatit sa percute

3. – cu o miscare rapida, sigura dar relaxata din articulatia mainii,

loviti degetul plesimetru cu degetul mijlociu drept – DEGETUL
PERCUTOR

- tintiti spre articulatia interfalangiana distala (se transmit vibratiile

prin oasele articulatiei la peretele toracic subiacent)

4. - folositi varful degetului percutor cand loviti si nu pulpa

degetului
- degetul percutor trebuie sa fie in unghi drept fata de plesimetru

- pentru a evita sa va raniti, unghiile trebuie taiate scurt

!!!!! MISCAREA ESTE DIN ARTICULATIE.

ESTE DIRECTA, RAPIDA DAR RELAXATA !!!!!!
TEHNICA PERCUTIEI
 SUNETELE LA PERCUTIE

- - cu ajutorul degetului percutor efectuati cea mai

usoara percutie care produce un sunet clar

- - un perete toracic mai gros necesita o percutie

mai puternica decat unul subtire

- daca este necesar un sunet mai intens, aplicati o

presiune mai mare cu degetul plesimetru (aceasta
metoda este mai eficienta pentru cresterea intensitatii
sunetului decat sa loviti mai tare cu degetul percutor)
- cand percutati baza toracelui posterior
pozitionati-va mai degraba lateral, decat direct in
spatele pacientului

- aceasta permite sa asezati degetul plesimetru ferm

pe torace, in timp ce degetul percutor poate fi mai
eficient producand o sonoritate pulmonara mai buna

- cand comparati doua zone, folositi aceeasi tehnica

de percutie in ambele arii
- loviti de doua ori in aceeasi pozitie
 5 tipuri de sunete la percutie:

1. SONORITATE PULMONARA - plaman sanatos

patol: Bronsita cronica simpla

2. MATITATE – ex de localizare: ficat

patol: Pneumonie lobara

3. MATITATE LEMNOASA - ex. coapsa

patol: Revarsat pleural masiv

4. HIPERSONORITATE – niciuna din localizari normale

patol: BPOC

5. TIMPANISM – ex . fornixul stomacului sau obrazul umflat

patol: Pneumotorax masiv
 Toracele anterior

-Inima produce o arie de matitate aflata la stanga sternului intre al 3-lea si al 5-lea
spatiu intercostal
- percutati plamanul stang lateral fata de aceasta arie

- La femei pentru optimizarea percutiei deplasati glanda mamara cu mana stanga in timp
ce percutati cu cea dreapta
- ca alternativa cereti pacientei sa deplaseze glanda mamara in locul vostru

—HEMITORACE DREPT
- percutati deasupra si paralel cu presupusa limita superioara a matitatii hepatice, se percuta
in trepte descendent pe LMC>>>>sonoritatea pulmonara>>>>>matitate

—HEMITORACE STANG
– percutati descendent>>>>sonoritatea pulmonara>>>>>timpanism (fornix gastric)
ARII DE PERCUTIE SI AUSCULTATIE PE TORACELE
ANTERIOR
PERCUTIA TORACELUI ANTERIOR LA FEMEIE
 PERCUTIA TOPOGRAFICA

varfuri pulmonare
A. -

B.- bazele pulmonare

C.- mobilitatea diafragmatica

A. SPATIILE KRONIG – proiectia varfurilor pulmonare

- In bandelete (bretele) - pe marginea superioara a m. trapez –
zone de aprox 4- 6 cm - la mijlocul distantei dintre baza gatului si
umar

- - comparativ, bilateral

- ingustarea spatiilor Kronig sau matitate – procese TBC apicale

- tumori cu atelectazie
 B. PERCUTIA BAZELOR PULMONARE
(nivelul matitatii diafragmatice)

- - pe fata posterioara - in spatiul intercostal 9

- pe fata anterioara – hemitorace drept – spatiu intercostal 5 /

(matitatea hepatica)

- hemitoracele stang – spatiul Traube

TEHNICA: = tineti degetul plesimetru deasupra si paralel cu nivelul

presupus al matitatii
= percutati descendent progresiv pe LMC pana cand
sonoritatea pulmonara este inlocuita in mod clar de matitate

COBORAREA BAZELOR PULMONARE:

--emfizem pulmonar

RIDICAREA BAZELOR PULMONARE:

- lichid pleural

- procese pulmonare retractile (fibroze pulmonare, calusuri pleurale,

atelectazie)

- ascita

- hepato – splenomegalie

- pareza nervului frenic

- sarcina
LOCALIZAREA SI SECVENTA DE PERCUTIE
Un nivel anormal de ridicat:
- revarsat pleural 

- ascensionarea diafragmului (atelectazie, paralizie
diafragmatica)
 C. PERCUTIA MOBILITATII
DIAFRAGMATICE

- pe fata posterioara, bilateral, comparativ

- distanta dintre nivelul matitatii in expir complet si cel in inspir profund

- 5-6 cm

- manevra Hirtz

Mobilitate diafragmatica diminuata in :

- pleurezie

- pareza nervului frenic

- emfizem pulmonar

- peritonita
 PERCUTIA COMPARATIVA

- pe fata posterioara si anterioara – percutia comparativ, bilateral, de sus in jos

- pe fetele axilare – separat, pe rand

SONORITATEA PULMONARA – SUNET NORMAL
DE PERCUTIE

Modificari patologice: = abolire-diminuare >>>matitate, submatitate

= accentuarea sonoritatii pulmonare >>>hipersonoritate

1. MATITATEA/ SUBMATITATEA

Cauze:
A. ingrosarea pertelui toracic: obezitate, musculatura dezvoltata
B. interpunerea in cavitatea pleurala de:
===lichid

=== lichid + aer

===simfizele pleurale (tesut fibros), tumori

la nivelul pleurei

C. condensarea parenchimului pulmonar

 REVARSAT LICHIDIAN PLEURAL

- cantitati mari de lichid 1000 – 1500 ml

- opacifiaza complet baza pulmonara cu tendinta de a urca anterior, lateral si
posterior spre jumatatea acestuia

- limita superioara a matitatii – curba cu concavitatea in sus si inauntru – curba
Ellis - Damoiseau

- uneori limita superioara – in S culcat – curba Garland
PLEUREZIE IN CANTITATE MARE
TRIUNGHIUL PARAVERTEBRAL GARLAND – in unghiul dintre curba Ellis –
Damoiseau si coloana vertebrala – un triunghi de submatitate 

- se datoreaza comprimarii si impingerii catre mediastin a parenchimului
pulmonar de catre lichidul pleural



TRIUNGHIUL GROCCO – RAUCHFUSS - submatitate triunghiulara situata
paravertebral de partea opusa lichidului pleural ( impingerea mediastinului de
catre cantitatea mare de lichid)
Hidropneumotorace (lichid+ aer) - linie orizontala care separa matitatea
( situata jos ) si hipersonoritatea (sus)

C. Condensarea parenchimului pulmonar

- scade continutul de aer al plamanului in:

== condensarea de tip infiltrativ – pneumonii (acumulare de lichid si

celule sanguine in alveole), TBC, infarct pulmonar, tumori

=== condensarea in atelectazie prin obstructie bronsica ( corpi straini,

tumori)

=== condensarea din atelectazia prin compresie (cord marit,

pericardita esudativa, anevrism de aorta)
 2. HIPERSONORITATEA PULMONARA

-accentuarea sonoritatii pulmonare --- chiar timpanism

- creste continutul de aer toraco – pulmonar

Cauze:

1.==emfizem pulmonar – bilaterala, coborarea bazelor pulmonare

2.==scodism – parenchim hiperfunctional compensator
3.==pneumotorax – unilateral
4.==cavitati pulmonare (caverne TBC, chist hidatic evacuat,
abces [pulmonar evacuat))
 ????
!!!!!! - tahipnee

- bradipnee

- junghi toracic – iritatia terminatiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale

- intensitate mari, vie, ca de pumnal

- exagerata de tuse, stranut, palparea toracelui

 AUSCULTATIA

- cea mai importanta tehnica de examinare a fluxului de aer prin arborele traheobronsic

1. auscultarea zgomotelor produse de respiratie

2. auscultarea zgomotelor supraadaugate

ATENTIE:

- Zgomotele provenite de la lenjeria de pat sau cea de corp si de la toracele

propriu – zis pot genera confuzie la auscultatie.

- Firele de par de pe piept pot induce pocnete! APASATI MAI TARE MEMBRANA
STETOSCOPULUI!!!!!!

- Daca pacientului ii este frig sau este incordat, veti auzi zgomotul contractiei
musculare - zgomot surd, inabusit sau ca un freamat. Schimbarea pozitiei
pacientului poate elimina zgomotul (zgomot reprodus cu manevra Valsalva –
auscultatia propriului torace)
 TEHNICA

- - Auscultati zgomotele respiratorii cu membrana stetoscopului, dupa

ce instruiti pacientul sa respire profund cu gura deschisa

-- bilateral, comparativ, alternativ, simetric: fata ant, post, axilare,

de sus in jos

-- cand exista modificari – auscultati si aria adiacenta - pentru

extinderea anomaliilor

-- auscultati cel putin o respiratie completa in fiecare zona

--fiti atent la orice disconfort provocat pacientului de hiperventilatie

(confuzie, lipotimie) si permiteti acestuia sa se odihneasca
-- observati intensitatea zgomotelor respiratorii : mai puternice la
baza campurilor pulmonare posterioare

-- daca zgomotele respiratorii par slabe, cereti pacientului sa respire

mai profund

-- cand pacientul nu respira suficient de profund sau cand are un

perete toracic gros (obezitate), zgomotele respiratorii raman
diminuate
 TEHNICA

- pacientul in sezut sau ortostatism

1. Pe fata posterioara:
- interscapulo – vertebral, locatii succesive, la cativa cm, de sus in jos
- si pe linia scapulara pana la nivelul proiectiei diafragmului

2. Pe fata anterioara:
- in LMC, se ocoleste aria matitatii cardiace in stg

3. Pe fetele laterale:
- in LAM, succesiv toate locatiile pe o parte, apoi pe cealalta fata

4. Spatiile Kronig

MEMBRANA STETOSCOPULUI FERM PE TORACE, NU SE MISCA, STETOSCOP

FIXAT BINE IN URECHI
AUSCULTATIA PE FATA POSTERIOARA A TORACELUI 

AUSCULTATIA PE FATA ANTERIOARA A
TORACELUI
 ZGOMOTE RESPIRATORII

Originea zgomotelor respiratorii:

Teoria principala:
- circulatia turbulenta in caile aeriene centrale produce zgomotul traheal
si bronsic - suflu tubar fiziologic

- cand aceste zgomote traverseaza plamanul spre periferie, parenchimul

pulmonar filtreaza componentele cu frecventa
inalta>>>deci>>>>componentele slabe si cu frecventa joasa>>>la
peretele toracic – murmur vezicular

- suflu tubar la nivelul laringelui/traheei

- murmur vezicular pe toata suprafata plamanilor

RESPIRATIA DE BAZA ZGOMOTE RESPIRATORII
- murmur vezicular SUPRAADAUGATE
- raluri uscate
- suflu tubar fiziologic - raluri umede
- frecaturi pleurale
 MURMURUL VEZICULAR

- 2 faze:
- o faza inspiratorie mai lunga

- o faza expiratorie mai scurta, …….raport I/E: 3/1

- un zgomot aspirativ, pronuntia “a”, “f”

- zgomot bronhoalveolar

- pe toata suprafata plamanilor

INTENSITATEA MV depinde de:

- amplitudinea miscarilor respiratorii

- cantitatea de parenchim pulmonar

- varsta, sex

- zona de auscultatie

- mai intens in zonele bazale post si campurile antero - superioare

MODIFICARI PATOLOGICE ALE MURMURULUI
VEZICULAR

1. RESPIRATIA INASPRITA

- MV mai aspru, mai intens, pe o arie limitata>>>comparativ cu

restul toracelui

Cauze:
- dispnee cu tahipnee, creste amplitudinea misc. resp. si viteza
de circulatie a aerului
- scodism – hiperfunctia compensatorie, creste amplitudinea
misc resp
- bonsiolite – procese inflamatorii ale bronsiolelor terminale
2. MURMUR VEZICULAR DIMINUAT

A. scaderea amplitudinii misc resp:

- dureri toracice

- pareza nervului frenic

- rigiditatea peretelui toracic

B. un mediu intre plaman si membrana stetoscopului

— perete toracic gros

— colectii pleurale – lichid, aer, calus pleural

3. MURMUR VEZICULAR ABOLIT
Cauze:
1. atelectazie: - tumori bronhopulmonare (obstructia bronsiei)
- tumori care comprima bronsia

- corp strain intrabronsic

- pneumonie masiva cu obstructie bronsica cu exsudat masiv

2. colectii lichidiene/ aerice masive

4. EXPIRUL PRELUNGIT
- lungimea expir ≥ inspir

Cauze:
- emfizem pulmnar

- AB

- bronsite, bronsiolite
 SUFLUL TUBAR FIZIOLOGIC

- se ausculta:

-la nivelul laringelui

-pe traiectul traheei pana la manubriul sternal

-posterior in zona interscapulo – vertebrala intre T1-4

- ca suflatul intr-un tub, literele “h”, “g”

- este un zgomot glotic inspirator si expirator

 SUFLUL TUBAR PATOLOGIC

-are caracterele suflului tubar fiziologic, in zonele unde se ausculta normal

MV

Cauze:

A. Condensarea parenchimului pulmonar:

- pneumonie

- infarct pulmonar

- TBC

- supuratii pulmonare

- tumori infiltrative

- condensari pulmonare prin atelectazie prin compresie externa: cord bovin,

pericardita exsudativa, etc
- Cand parenchimul pulmonar devine neaerat >>>va transmite mult
mai bine zgomotele cu frecventa inalta.

- Daca arborele traheobronsic este liber >>>> murmurul vezicular va

fi inlocuit cu suflu tubar la nivelul ariilor neaerate ale plamanului.

- In: pneumonia lobara cand alveolele se umplu cu lichid, hematii si

leucocite – proces denumit condensare.

- suflul tubar se coreleaza cu accentuarea freamatului pectoral.

B. Cavitati care comunica cu o bronsie

- cavitate superficiala, mare (> 3 cm), goala

Cauze:
- caverne TBC

- abces pulmonar evacuat

- chist hidatic evacuat

VARIA ALE SUFLULUI TUBAR PATOLOGIC

1. Suflul pleuretic – condensarea parenchimului pulmonar periferic

- + revarsat pleural in cantitate mica, strat subtire
- + bronsia libera
- la nivelul limitei superioare a lichidului in pleurezii

- timbru dulce, mai bine in expir, intensitate slaba

2. Suflul cavernos – suflul tubar se transmite in interiorul unei

cavitati>>> cutie de rezonanta>>>amplifica sunetul
- cavitate mare la periferie + condensare pericavitara + bronsie
larga libera

- suflu intens, tonalitate grava, joasa, gaunos

3. Suflul amforic – cavitate foarte mare (> 6 cm) cu bonhie cu
gatul ingust
- tonalitate foarte joasa, timbru muzical ca suflatul intr-o amfora

4. Respiratia suflanta – caracter intermediar intre MV si suflul

tubar patologic
- inspir + expir, tonalitate inalta

- procese de condensare pulmonara cu exsudat + bronsie libera:

pneumonii, bronhopneumonii, IP, TBC pulmonar
 ZGOMOTELE RESPIRATORII
SUPRAADAUGATE

A. RALURI (dupa aspectul auscultatoric):

- uscate

- umede

B. FRECATURI PLEURALE
 I. RALURI
USCATE

= raluri bronsice :- secretii + edem + spasm bronsic

- suieraturi, in ambii timpi ai respiratiei

1. Raluri sibilante -= “fluieraturi” – in bronsiile mici

- aerul circula cu viteza prin bronhiile ingustate aproape de
obstructie completa

- inspir + expir, tonalitate inalta

- se aud frecvent la nivelul cavitatii bucale si prin peretele
toracic
Cauze:

- astm bronsic

- bronsita acuta, cronica

- BPOC

- IVS

In AB se aud numai in expir sau in ambele faze ale

respiratiei.
 2.Raluri ronflante

= “sforait”, in bronsiile mari, inspir + expir

In bronsita cronica - dispar dupa tuse

In BPOC sever - pacientul nu poate forta expirul prin

bronhiile obstruate pentru a produce WHEEZING + TORACE
SILENTIOS -----URGENTA!!!

Sibilantele in focar persistente ------ obstructie bronsica

partiala -----tumora/ corp strain

3. Stridor – suierat exclusiv sau predominant inspirator

- mai puternic la nivelul gatului decat la peretele toracic
- obstructie partiala la nivelul laringelui sau traheei
II. RALURI UMEDE:

a. Raluri crepitante

b. Raluri mucoase – buloase = subcrepitante

c. Raluri cavernoase
 a. a. RALURI CREPITANTE

b. - se produc in alveole

c. - prezenta in alveole de exsudat (inflamatie), vascos, aderent

d. - in inspir aerul intra in alveole si detaseaza exsudatul de

peretele alveolelar

e. - “pocnituri determinate de frecarea unei suvite de par intre

degete langa ureche”

f. - dau impresia ca se produc foarte aproape de ureche

g. - se aud in INSPIR – a II a jumatate

h. - cele mai “USCATE” dintre ralurile umede

l. A. CREPITANTELE DE DEPLISARE – la persoane
sanatoase dupa repaus prelungit la pat
m. - dispar dupa tuse, respiratii mai ample
B. Cauze patologice:
sdr. condensare lobara:
a.– pneumonia pneumococica

=== la inceptul bolii: crepitante de inducere

=== la sfarsitul bolii: crepitante de intoarcere , de reducere

b.- infarctul pulmonar

c.- TBC

d.- EPA

DISPARITIA CREPITANTELOR, SIBILANTELOR SI A

RONFLANTELOR DUPA TUSE SAU SCHIMBAREA POZITIEI
SUGEREAZA EXISTENTA SECRETIILOR VASCOASE, CA IN
BRONSITA.
 b. MUCOASE –
BULOASE

- patrunderea aerului in secretii fluide, neaderente in

bronsiole si alveole

- aerul inspirat si expirat >>>>bule in secretii >>>> auzim

spargerea lor

- zgomot “ produs de spargerea bulelor de aer cu un pai

suflat in apa”

- inspir + expir
- se modifica dupa tuse
Clasificare – dupa marime:
===subcrepitante – mucoase - buloase mici:

- inspir + expir

- sunt fine,

In: - bronhopneumonie, pneumonie in resorbtie, raluri de staza/EPA

===mijlocii==spargerea bulelor de aer, discontinue, inegale, dispar dupa tuse

- vibrarea secretiilor in bronhiile mijlocii

In: - bronsita acuta, bronhopneumonie, AB

===mari- sunt rare, groase

In: - bronsiectazii

- dupa caracter:
- nonconsonante

- consonante: parenchim pulmonar condensat in jurul bronsiilor

c. RALURI CAVERNOASE

- se produc in cavitatile mari cu lichid + bronsie de drenaj

- dispar cand se goleste caverna

In:
- caverne TBC

- abcese pulmonare semievacuate

- chist hidatic incomplet golit

- bronsiectazii largi cu condensare peribronsiectatica

III. FRECATURI PLEURALE
- cand foitele pleurale>>>>inflamate si rugoase>>> creste
frecarea>>>>“scartait"- zapada proaspata sub talpi
- limitata la o arie restransa

- inspir + expir
- dispare cand exista lichid pleural

- + durere pleuretica
 CONSEMNAREA EXAMENULUI FIZIC –
TORACELE SI PLAMANII

“Torace normal conformat, participa simetric

la miscarile respiratorii. Freamat pectoral
prezent. Sonoritate pulmonara
normala.Mobilitatea diafragmatica de 4 cm
bilateral. Murmur vezicular prezent, fara raluri
supraadaugate.”
sau

“Torace simetric cu cifoza moderata, cu miscari respiratorii

cu amplitudine diminuata. Freamat pectoral diminuat.
Mobilitate diafragmatica 2 cm bilateral. Hipersonoritate
pulmonara. Murmur vezicular diminuat cu expir prelungit si
rare sibilante.”

-sugereaza BPOC