BRGE. ULCER GASTRIC SI DUODENAL.

CANCER GASTRIC. SINDROMUL DISPETIC-

DISKINETIC. GASTRITA ACUTA SI CRONICA

Realizatori proiect - grupa 18: Manta Denisa

Mihai Maria
Oancea Adina
Onea Alexandra
Olaru Livia
Opris Mircea
Petcu Andrei
Petcu Daniela
Patrascioiu Aura
Sovaiala Angela
:
 SINDROMUL DISPEPTIC
Dispepsia reprezintă durerea sau disconfortul continuu sau recurent localizat în abdomenul
superior, însoţit sau nu de simptome cum ar fi starea de greaţă, meteorism, refluxul gastric etc.
Dispepsia poate fi cauzată de o serie de afecţiuni sau poate fi funcţională.
Etiologie
Dispepsia organică prezintă una dintre următoarele cauze: ulcer gastric sau duodenal,
pancreatită, boli ale vezicii biliare, cancer esofagian sau gastric, gastropareză, boala de reflux
gastroesofagian, consumul de AINS. Alte cauze posibile: boala celiacă și pancreatita cronică -
se pot prezenta rar sub forma unui sindrom dispeptic; boli infiltrative ale stomacului (gastrita
eozinofilică, boala Crohn, sarcoidoza), radiculopatia diabetica, dezechilibrele metabolice (ex.
hipercalcemia), cancerul hepatic, steatohepatita (ficatul gras) și ischemia intestinală.
Dacă nu se poate identifica o cauză în cadrul evaluării pacientului, dispepsia este considerată
funcțională (idiopatică).
Dispepsia funcțională se definește prin prezența uneia sau mai multora dintre următoarele:
senzație de plenitudine postprandială, sațietate precoce, durere sau arsură epigastrică fără nicio
dovadă a unei afectări de organ care să explice simptomele. Aceste criterii de diagnostic
trebuie să fie prezente cel puțin 3 luni, cu debut al simptomelor de minim 6 luni anterior
stabilirii diagnosticului. Diagnosticul de dispepsie funcțională se face după ce s-au exclus alte
cauze de dispepsie.
Simptome
În funcție de cauza dispepsiei, anumite simptome pot predomina:
 ulcer: durere/disconfort în etajul abdominal superior, de obicei în partea centrală și de
sus, dar uneori și în stânga sau dreapta; eructație postprandială, senzație de plenitudine
epigastrică, sațietate precoce, intoleranța la alimentele grase, greață și ocazional
vărsături. Simptomele ulcerului peptic pot fi provocate de ingestia de alimente.
 reflux gastroesofagian: senzația de arsură retrosternală și regurgitațiile. BRGE trebuie
suspectat când aceste simptome sunt principalele acuze ale bolnavului.
 cancer: durerea abdominală este mai mult epigastrică, vagă și redusă ca intensitate în
stadiile inițiale, dar mult mai severă și constantă pe masură ce boala progresează.
 cauză biliară: dureri în etajul abdominal superior, dureri episodice acute și severe, în
epigastru/hipocondrul drept. Nu este o durere colicativă. De obicei durează cel puțin o
oră, poate persista mai multe ore. Poate iradia în spate și se asociază frecvent cu agitație,
transpirații sau vărsături. Episoadele dureroase pot fi separate de săptămâni/luni în care
nu apar astfel de simptome.
 indusă de medicamente: AINS pot determina apariția dispepsiei și în absența ulcerului
peptic. Există și alte medicamente considerate a fi responsabile de apariția dispepsiei:
bcc, metilxantine, alendronat, orlistat, suplimente cu potasiu, acarboza, macrolide.
Diagnostic
Mai întâi se face un istoric al afecțiunilor de care a suferit pacientul, o examinare clinică și
investigații de laborator. Un pas foarte important este identificarea unor eventuale semne de
alarmă, care pot orienta spre cancere gastrice sau esofagiene: dispepsia recentă la pacient cu
vârstă >55ani; istoric în familie de cancer gastrointestinal; scădere ponderală involuntară;
sângerare gastrointestinalăș disfagie progresivă; anemie prin deficit de fier fără o cauză aparentă;
vărsături persistente; ganglioni limfatici periferici palpabili; icter.

Istoricul pacientului: este necesară efectuarea unui istoric al antecedentelor bolnavului pentru a
face diagnosticul diferențial și pentru a identifica afecțiuni ca BRGE sau dispepsia indusă de
consumul de AINS:
Dacă bolnavul descrie că are de mai mult timp simptome ca arsuri în spatele pieptului, tuse seacă,
regurgitații acide, este posibil să fie vorba de o boală de reflux gastroesofagian.
Dacă a urmat mai mult timp tratament cu antiiflamatoare nesteroidiene, este posibilă o dispepsie
cauzată de aceste medicamente sau un ulcer peptic.
Iradierea durerii în spate, istoricul familial de pancreatită, pot indica drept cauză a dispepsiei
pancreatita cronică.
Scăderea în greutate semnificativă, lipsa poftei de mancare, vărsăturile, disfagia, odinofagia
(durere la înghițire), și un istoric în familie de cancere gastrointestinale, ridică suspiciunea de
cancer.
Prezența unor dureri episodice, de intensitate crescută, care apar în epigastru sau în hipocondrul
drept, și care durează mai mult de o oră, sugerează litiaza colecistică simptomatică.
Examinarea bolnavului
De obicei, examenul clinic al unui pacient cu dispepsie poate fi normal, cu excepția unei
sensibilități la palparea în regiunea superioară a abdomenului (epigastru), însă examinarea
clinică poate oferi și alte informații (diagnostic diferențial): o masă abdominală palpabilă
(de exemplu, în cancerul hepatic), ganglioni limfatici periferici măriți (de exemplu,
ganglioni limfatici măriți în zona supraclaviculară stângă sau în regiunea din jurul
ombilicului, pentru cancerul gastric), icter (poate indica afectarea ficatului), tegumente
palide datorită anemiei, prezența ascitei (acumularea de lichid în abdomen care duce la
mărirea volumului abdomenului) poate indica carcinomatoza peritoneală (diseminarea
tumorilor în cavitatea abdominală); de asemenenea, se mai pot observa scăderea masei
musculare, absența grăsimii subcutanate, edeme periferice, datorită scăderii ponderale.

Se vor efectua și o suită de analize de laborator precum: analize de rutină (analize de sânge
ca hemograma, biochimice, cu teste ale funcției hepatice) pentru a identifica eventuala
prezență a semnelor de alarmă (ca de exemplu, anemia prin deficit de fier) și pentru a căuta
boli metabolice care pot cauza dispepsie (de exemplu, diabet, hipercalcemie).
Diagnosticul de dispepsie se face pe baza prezenței sau absenței simptomelor de alarmă
enumerate mai sus, luând în considerare și vârsta pacientului și prevalența locală a infecției
cu Helicobacter pylori.
Investigații:
La pacienții cu simptome de alarmă sau vârsta > 55 ani se vor efectua următoarele
investigații suplimentare: endoscopia digestivă superioară, biopsii din mucoasa stomacului,
testul respirator sau din scaun al infecției cu Helycobacter pylori. Dacă durerea este
sugestivă pentru o origine la nivelul vezicii biliare, se va face o ecografie abdominală. La
pacienții care au diabet poate să apara gastropatia diabetică, în care stomacul se golește mai
greu și pacienții au simptome ca senzația de plenitudine postprandială, greață, vărsături. În
acest caz se vor face studii de golire a stomacului, pentru a evidenția o eventuală
gastropareză. Simptome ca diareea, constipația, excesul de gaze se pot asocia cu sindromul
de intestin  iritabil. În acest caz se indică efectuarea unei colonoscopii și unei radiografii de
intestin subțire.

Tratament farmacologic: Dacă ulcerul, gastric sau duodenal,  este cauza simptomelor,
atunci se va prescrie un tratament cu medicamente care reduc secreția de clorhidric -
antisecretorii gastrice, cel mai frecvent utilizate sunt inhibitorii de pompă de protoni (de
exemplu, omeprazol, pantoprazol), se pot utiliza și antihistaminice H2 sau antiacide
(hidroxizi/săruri bazice de Na, Ca, Mg, Al, Bi). Durata tratamentului este de aproximativ 4-
8 săptămani, dar pot exista variații. În cazul în care ulcerul este cu localizare la nivelul
stomacului, este foarte important de reținut că după terminarea tratamentului se recomandă
control, cu repetarea endoscopiei digestive superioare, pentru a stabili dacă ulcerul s-a
vindecat. Acest control este necesar deoarece se poate întâmpla ca un cancer gastric să
mimeze un ulcer, și astfel acesta nu va raspunde la tratamentul cu antisecretorii gastrice și
necesită un diagnostic și tratament cât mai rapid posibil.
Se recomandă oprirea oricărui tratament care poate afecta mucoasa gastrică, cu
apariția gastritei sau a ulcerului. Cel mai frecvent sunt implicate în această situație
medicamentele din clasa AINS (antiinflamatoare nesteroidiene, ca Aspirina,
Ibuprofen, Naproxen).
Tratament nefarmacologic:
• se vor evita alimentele grase, care stagnează mult în stomac pentru a se digera,
se recomandă evitarea cafelei, dulciurilor concentrate , băuturilor acidulate,
supelor și ciorbelor de carne (cresc aciditatea din stomac), alcoolului,
fumatului.
• se recomandă 4-5 mese pe zi, mai reduse cantitativ, ultima masă se va servi cel
târziu la ora 19, iar pacientul nu se va culca imediat după masă (ci la
aproximativ 2 ore).
• va domi cu toracele mai ridicat, pentru a nu favoriza refluxul. Medicul poate
recomanda și medicamente care favorizează progresia alimentelor din stomac
în duoden și care cresc tonusul sfincterului cardia (medicamente numite
prokinetice, de exemplu Domperidon), pentru ca alimentele sau sucul gastric să
nu mai treacă invers, din stomac în esofag.
 Boala de reflux gastroesofagian
Patologie datorată tulburărilor de motilitate a tractului digestiv superior, ce constă în refluarea continutului gastric
in esofag. Se dezvoltă când mecanismele de apărare ale mucoasei esofagiene sunt depăşite de acţiunea sucului
gastric sau a bilei refluate.
Scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior este datorată mai multor factori:
- alimente: grăsimi, ciocolată, dietă bogată în fibre;
- medicamente: parasimpatolitice, nitrați antianginoși, Teofilina, BCC-uri, antiparkinsoniene: Levodopa,
antihipertensive, alfa-adrenolitice: TOLAZOLONA, FENTOLAMINA, FENOXIBENZAMIDA;
- hormoni: progesteron, estrogeni, Colecistokinina, Somatostatina;
- Prostaglandine E1/E2
Refluarea gastrointestinală determinată de următorii factori:
- Creșterea volumului conținutului gastric: mese abundente, secreție acidă crescută, stenoze pilorice și gastrice;
- Presiune gastrică crescută întâlnită în: obezitate, sarcină, ascită;
-Localizarea în apropierea joncțiunii gastro-esofagiene a conținutului gastric: hernie hiatală, decubit dorsal;

Cauze:
- Anatomice: hernie hiatală, sechele post chirurgie gastrică.
- Mecanice: alăptare prelungită, sondă nasogastrică, hipertensiune abdominală.
- Toxice: alcool (refluxul esofagian este prezent la 70% dintre alcoolici ).
- Hormonale: sarcina, administrarea de combinații estroprogestative.
BRGE-Manifestăriclinice: pirozis, regurgitatie accida, durere retrosternala, odinofagie , disfagie.

Farmacoterapia BRGE
Tratament farmacologic
- Tratamentul urmărește scădereare fluxului, creșterea clearance-uli acid al esofagului și protejarea mucoasei
esofagiene. Cuprinde două grupe de medicamente:
A.Gastroprokinetice: Metoclopramid, Domperidon
B.Medicamente care scad aciditatea gastrică: antiacide, antihistaminice-H2, inhibitori ai pompei de protoni
 ULCERUL GASTRO-DUODENAL
Ulcerul - leziune localizată la nivelul mucoasei stomacului și/ sau
duodenului (leziunea începe la nivelul mucoasei și poate penetra
până la nivelul seroasei).
 Manifestari clinice:

- scaun negru sau cu sânge roșu (atunci când ulcerul este

hemoragic);
- durere sub formă de arsură sau eroziuni în regiunea ombilicală;
- în ulcer duodenal, durerea apare la câteva ore după masă
(atunci când stomacul este gol);
- în ulcer gastric, durerea apare la scurt timp după masă, atunci
când alimentele se află în stomac;
- la adolescenți simptomele sunt asemănătoare cu cele de la adulți,
iar la copilul mic apar dureri cu localizare gastrică.
 FACTORI DE RISC

Non- Helicobacter Smoking Increasing Alcohol

steroidal (H) Pylori age abuse
anti-  infection
inflammat-
ory drugs
 INVESTIGATII IN ULCERUL GASTRO DUODENAL

A. Examen clinic și istoric:

- Excluderea patologiilor care pot genera durere și disconfort abdominal (exemplu:
cardiopatie ischemică).
- Evaluarea și investigarea simptomelor: vomă cu varsatura in zat de cafea, sângerări
gastrointestinale, pierdere în greutate, meteorism.

B. Evaluarea infecției cu bacteria Helicobacter pylori:

1. Testul respirației cu C13 sau C14 al ureei în respirație cu C¹³ sau C 14
!!! Testul non-radioactiv este recomandat pentru copii și femei aflate în
perioadul cu C13 fertilă.
2. Determinarea antigenului HP în materiile fecale (specificitate și sensibilitate > 90% ) .
3. Testul serologic.
C. Endoscopia
D.Examenul tractului gastrointestinal superior cu bariu (rata de eroare: 20% fals pozitiv,
20% fals negativ ) – SPECIFICITATE REDUSA.
 TRATAMENT NEFARMACOLOGIC

 Renunțare la fumat, care stimulează vindecarea și reduce recidivele ulcerului HP-

negativ;
 Renunțarea la consumul de alcool;
 Fracționarea meselor și evitarea meselor voluminoase (se recomandă de regulă trei mese
și trei gustări / zi);
 Mesele se vor lua la ore fixe;
 Nu se consumă alimente cu 3 ore înainte de culcare (alimentele pot crește secreția
gastrică în timpul nopții);
 Se evită băuturile și alimentele ce conțin cafeină, citricele și roșiile;
 Se recomandă includerea la fiecare masă a unei surse de proteine: produse lactate, carne,
ouă.
COMPLICATII ALE ULCERULUI

Hemoragia digestiva superioara ( HDS) =

hematemeza,
Perforatiile si obstructiile
 CANCERUL GASTRIC

DEFINIȚIE

 Cancerul de stomac este un cancer care se formează in țesutul

care căptușește stomacul. Cele mai multe cancere de stomac
apar in celulele stratului interior al stomacului (mucoasa), care
in mod normal produc si eliberează mucus si alte fluide. Aceste
cancere se numesc adeno-carcinoame si reprezintă aproximativ
90% din cancerele de stomac.
 In prezent nu este clar de ce apare cancerul de stomac. Au fost
identificați anumiți factori de risc. Un factor de risc creste
riscul de apariție al cancerului, dar nu este suficient pentru a
provoca boala. El nu reprezintă o cauza in sine.
 PRINCIPALII FACTORI DE RISC

 Factori de mediu: Helicobacter Pylori (bacterie localizata in stomac ce poate cauza inflamații
cronice sau ulcere ale stomacului. Daca aceasta situație persista mai mult de 10 ani, poate
evolua in cancer).
 Stilul de viată:
- Alimentația
 (o dieta bazata pe un aport mare de sare, inclusiv alimente conservate, creste puternic
riscul de a dezvolta cancer de stomac).
 Un aport crescut de nitrați sau nitriți:
 TETRANITRAT DE PENTAERITRIL ( Nitropector),
 TRINITRAT DE GLICERIL ( Nitroglicerina cpr, sparay, plasturi transdermici - TTS) ,
 ISOSORBID DINITRAT (Isodinit 10 Mg, 20 Mg),
 ISOSORBID MONONITRAT ( Olicard Retard 40 Mg, Mononitron EP 60 Mg )
- Fumatul
- Locul de munca (muncitorii din industria cărbunilor, a metalelor si a cauciucurilor)
- Sexul (cancerul de stomac este mai des întâlnit la bărbați).
 MANIFESTĂRI CLINICE
 Cancerul de stomac poate fi suspectat in diferite circumstanțe, din păcate aceste
simptome sunt adesea vagi si destul de comune si pot indica alte afecțiuni medicale.
In faza incipienta cele mai multe tipuri de cancer de stomac sunt asimptomatice.
Prin urmare, de multe ori, nu este suspectata o tumoare la nivelul stomacului. Sunt
necesare examinări suplimentare in cazul asocierii următoarelor simptome:
- Disconfort abdominal sau durere;
- Senzație de stomac plin, chiar si după o masa redusa cantitativ;
- Arsuri la stomac, indigestie, aciditate, eructați;
- Umflarea sau acumularea de lichide in abdomen;
- Greața si/sau vărsături, in mod special cu sânge;
- Inapetența (apetit scăzut);
- Scăderea extrema in greutate fără o cauza aparenta;
- Pierderea de sânge insesizabila din stomac poate provoca si anemie, ceea ce determina
oboseala si dispnee pe termen lung.
 DIAGNOSTICAREA CANCERULUI GASTRIC

- Examenul clinic: medicul va verifica orice umflătura anormala deasupra

claviculei stângi, care poate fi cauzata de o răspândire a cancerului la
ganglionii limfatici situați in regiune.
- Examenul endoscopic: in timpul unui examen endoscopic al tactului digestiv
superior, medicul introduce un tub subțire, flexibil, cu sursa de lumina in vârf,
numit endoscop, prin gat, pana in stomac. Acest lucru ii permite medicului sa
vizualizeze stratul interior al esofagului, al stomacului si a primei parți din
intestinul subțire. In cazul in care se observa zone anormale, pot fi prelevate
biopsii cu ajutorul instrumentelor trecute prin endoscop. Aceste probe de țesut
vor fi examinate histopatologic.
- Examenul radiologic: computer tomograf (CT) arata cat de mult s-a extins
cancerul, atât la nivel local, cat si in alte parți ale corpului.
 Examenul histopatologic: biopsia specimenului tisular poate sa fie examinata
in laborator.
 TRATAMENT NEFARMACOLOGIC

 Ca prim pas se va stabili daca boala este operabila, ceea

ce înseamnă ca este posibila eliminare completa a
tumorii printr-o intervenție chirurgicala, sau inoperabila
ceea ce înseamnă ca eliminarea tumorii nu este posibila.
 Terapia adjuvanta este terapia administrata pe lângă
intervenția chirurgicala. Aceasta poate lua forma unei
chemo-terapii sau in asociere cu radioterapia. Terapiile
adjuvante pot începe înainte sau după operație. Scopul
acestor terapii este de a reduce dimensiunea tumorii si de
a face rezecția chirurgicala mai ușoara.
 CHIMIO-TERAPIE PRE SI POST OPERATORIE

 Scopul terapiei este utilizarea medicamentelor pentru a distruge celulele tumulare sau
pentru a limita creșterea lor. Nu exista un medicament sau o combinație de medicamente
care sa funcționeze cel mai bine pentru toți pacienții. O combinație de trei medicamente :
- (Epirubicina, Cisplatina, 5-Fluorouracil) este adesea folosita. Sunt
administrate înainte si după intervenția chirurgicala;
- (Epirubicina, Cisplatina si Capecitabina);
 Ca alternativa, docetaxelul poate fi adăugat la combinația cu Cisplatina si 5-
Fluorouracil sau Capecitabina pentru a creste efectul antitumoral. Deși aceasta
combinație prelungește supraviețuirea si perioada in care boala poate fi controlata, poate
avea mai multe efecte nedorite, cum ar fi deficitul de un anumit tip de globule albe
din sânge, care protejează organismul si lupta împotriva infecțiilor;
- Irinotecan, 5-Fluorouracil si Leucovorin, atunci când sunt combinate,
acționează in mod similar cu Cisplatina si Fluorouracilul, prin urmare pot fi administrate
pacienților, dar nu este folosit frecvent ca si chimioterapeutic de prima intenție.
 In cazul in care cancerul avansează in ciuda primului ciclu de chimioterapie, un
medicament nou sau o combinație noua de medicamente poate fi administrata pacienților care
sunt într-o forma suficient de buna pentru a tolera mai mult chimioterapie. Aceasta strategie se
numește chimioterapie de lina 2. Mai exista si terapiile țintite ce sunt medicamente cu
acțiune țintita asupra celulelor canceroase, pentru a inhiba creșterea acestora.
 Singura terapie țintita pentru cancerul de stomac este TRANSTUZUMAB - medicament
care țintește o proteina numita HER2 (proteina transmembranara cu activitate tirozin-
kinazica), prezenta in exces pe suprafața celulelor canceroase din anumite tipuri de
cancer de stomac.
 Principalele efecte secundare are chimioterapiei sunt:- Oboseala
- Căderea parului
- Greața si vărsături
- Diaree
- Inflamații sau afte bucale
- Număr redus de celule sangvine.
 GASTRITA ACUTA SI CRONICA
Gastrita reprezinta inflamatia mucoasei gastrice, in etiopatogeneza careia sunt implicate doua grupe mari de factori:
factori de mediu (infectios, alimentar, medicamentos, stresul etc.) si factori individuali (genetici, cauze autoimune, afectiuni
digestive).
 Gastrita acuta se poate imparti in:
o Gastrita acuta eroziva si hemoragica, cauzata de: medicamente (AINS,analgezice, aspirina), ingestia de alcool etilic sau
substante caustice (acid sulfuric/clorhidric/acetic), politraumatisme si interventii chirurgicale extinse, leziuni ale
sistemului nervos central, refluxul bilei din duoden in stomac.
o Gastrita acuta infectioasa produsa de virusuri, bacterii (predomina infectia cu Helicobacter pylori) si fungi.
o Gastrita alergica, provocata de o alergie alimentara, de obicei la capsuni, crustacee, ciocolata.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare, dupa administrarea tratamentului adecvat.
 Gastrita cronica se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga durata, resimtite la nivelul
abdomenului superior, cu o evolutie indelungata, de obicei progresiva, care poate duce in timp la atrofia mucoasei
gastrice.
O complicatie severa a gastritei este reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice
variaza de la usoara anemie la melena si soc hemoragic.
Simptome:
 Pirozis – senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului
 Dureri epigastrice de intensitate variabila, insotite de balonare, greturi, varsaturi
 Dureri surde permanente, unori cu iradieri dorsale, influentate de schimbarea pozitiei sau de miscari
Diagnosticul gastritei acute Helicobacter pylori pozitive se stabileste prin examenul endoscopic, inclusiv testul rapid
cu ureaza, examenul histologic si prin teste noninvazive: testul serologic (se pot gasi anticorpi anti-H. pylori din clasa
IgM), depistarea ureei in aerul expirat si evidentierea antigenului in scaun.
Tratament nemedicamentos:
Se recomanda renuntarea la consumul de alcohol, indiferent de provenienta sau tarie. Acesta alaturi de tutun este
marele inamic al stomacului.
Gustul dulce – picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze pusee de gastrita prin stimularea gustative intensa.
SCHEMA TRATAMENT IN ULCER CU IPP-URI

Substanța activă (DCI) Ulcer duodenal / Ulcer gastric Ulcere gastrice și duodenale
induse de AINS

Omeprazol -caps. gelatinoase moi 20 -40 mg/zi, 4 săpt. Prevenirea 20 mg/zi, inclusiv prevenirea apariției
10 mg, 20 mg, 40 mg recăderilor: 20 mg (uneori sunt suficiente ulcerului la pacienți cu risc, tratați cu
10 mg). Eșec terapeutic: 40 mg/zi, AINS (> 60 ani, antecedente de ulcer,
4 săptămâni hemoragie digestivă).

Esomeprazol -compr. gastrorez. 20

mg, 40 mg 20 mg/zi sau 40 mg/zi, 4 săpt. 20 mg/zi, 4 –8 săptămâni

Pantoprazol -compr. gastrorez. 20

mg 20 mg/zi, 4 –8 săptămâni 20 mg/zi, 4 –8 săptămâni.

Lansoprazol -compr. gastrorez. 15 30 mg/zi dimineața, 4 săptămâni, 8

mg, 30 mg săptămâni în anumite cazuri. -

Rabeprazol -compr. gastrorez. 10

mg, 20 mg 20 mg/zi dimineața, 4 săpt. -
 SCHEME TRATAMENT PENTRU ERADICAREA
INFECȚIEI CU HP
Schema de tratament Doze Durata tratamentului

Terapie tripla 7 zile. Se repetă tratamentul dacă

IPP x 2 / zi pacientul este încă HP-pozitiv.
Claritromicina 250 – 500 mh x 2 /zi
Amoxicilina 1 g x 2 /z i
Terapie tripla 7 zile. Se repetă tratamentul dacă
IPP x 2 /zi pacientul este încă HP-pozitiv.
Claritromicina 500 mg x 2/zi
Metronidazol/Tinidazol 5000 mg x 2/zi

Terapie tripla 7 zile. Se repetă tratamentul dacă

IPP x 2/zi pacientul este H. pyloripozitiv.
Amoxicilina 500 mg x 3/zi
Metronidazol/Tinidazol 400 – 500 mg x 3/zi

Terapie quadrupla 7 zile. Se repetă tratamentul dacă

IPP X 2/zi pacientul este H. pyloripozitiv.
Subcitrat de Bismut coloidal 2 compr. x 2/zi sau
120mg 1 compr. x 4/zi
Metronidazol 250mgx2/zi 500mgx3/zi
Tetraciclina
Antihistaminice H2 in ulcerul gastro-duodenal