Sindromul esofagian

 Totalitatea semnelor si simptomelor datorate afectarii

esofagului
 Tabloul clinic este dominat de simptome
 Evaluare – metode imagistice

 Disfagia
 Odinofagia
 Pirozisul
 Regurgitatia
 Eructatia
 Durere retrosternala
 Sialoree
Disfagia
 Dificultate la inghitirea alimentelor perceputa de pacient
ca senzatie de oprire dureroasa a acestora la un anumit
nivel
 Incompleta – pentru solide – evolutie progresiva
 Completa – pentru solide si lichide
 Paradoxala – permite trecerea solidelor dar nu si a
lichidelor

 Poate fi asociata cu odinofagie – durere la deglutitie

 Pirozis – arsura retrosternala
 Regurgitatii – eliminarea pe gura a alimentelor ingerate
sau a lichidului gastric fara senzatie de voma si effort de
expulzie
 Miricism (ruminatie) – reinghitirea alimentelor
regurgitate
 Sialoree – salivatie excesiva
Diagnostic
 Rx torace
◦ Imagine hidroaerica – obstructie
◦ Corpi straini radioopaci
◦ Complicatii pulmonare
 Tranzit esogastric – baritat/non baritat
◦ Achalazie – segment inferior filiform, segm supraiacent dilatat,
fara unde contractile si staza esofagiana
◦ Cancerul esofagian
 Nisa esofagiana/ Imagine lacunara unica sau multipla
 Stenoza
 Diverticuli
 Hernie hiatala
Diagnostic
 Endoscopia digestiva superioara
◦ Identifica modificari endoluminale
◦ Permite prelevare de biopsii
◦ Permite efectuarea tehnicilor interventionale
 Ecoendoscopia
◦ Urmareste gradul de invazie al peretelui esofagian
◦ Permite evaluarea stenozelor extrinseci
 Manometrie – urmareste valorile presionale la diverse
nivele
 Ph metrie – urmareste monitorizarea /24 ore a Ph-ului
esofagian
 Scintigrafie, CT, RM
Disfagia
 Odinodisfagia
◦ Stomatite
◦ Faringite
◦ Candidoza orofaringiana
◦ Cancer orofaringian
 Disfagia prin compresie extrinseca
◦ Adenopatii mediastinale
◦ Gusa plonjanta
◦ Cancer bronhopulmonar
◦ Pericardita
 Disfagia de cauza esofagiana
◦ Sindromul Plummer-Vinson – anemia feripriva severa
◦ Inel Shatzky
◦ Stenoza esofagiana postcaustica
◦ Candidoza esofagiana
◦ Diverticul Zencker
◦ Neoplasm esofagian
Tulburari motilitate
 Achalazia
◦ Lipsa de relaxare a sfincterului esofagian inferior
◦ Disfagie paradoxala, durere retrosternala intermitenta, regurgitatie
◦ Obiectiv – normal
◦ Paraclinic
 Rx – esofag dilatat, cardie filiforma
 Manometrie – contractii aperistaltice
 Spasmul esofagian difuz
◦ Disfagie, durere retrosternala
◦ Obiectiv – normal
◦ Paraclinic
 Rx contractii tertiare
 Manometrie – contractii aperistaltice
Tulburari motilitate
 Sclerodermie
 Dermatomiozita
 Amiloidoza
 Miastenia gravis
 B Parkinson
 Scleroza laterala amiotrofica
 Diabet zaharat – prin polinevrita
Boala de reflux gastro-esofagian
 Refluxul continutului gastric la nivel esofagian

 Noneroziva
 Eroziva
◦ Clasificarea LA

 Sindromul Barrett
◦ Metaplazie gastrica in esofagul inferior
Sindromul dispeptic
Dispepsia
 Grup de simptome persistente/recurente care sugereaza
o patologie a tubului digestiv
◦ Dispepsia gastroduodenala
◦ Sindroanele colonice
◦ Sindromul de malabsorbtie
Dispepsia gastroduodenala
 Durere epigastrica/discomfort abdominal
 Borborisme
 Balonari
 Greturi/varsaturi
 Satietate precoce

 Factori precipitanti
◦ Obiceiuri alimentare defectuoase
◦ Alcool
◦ Medicamente
◦ Suprasolicitare psihica
Dispepsia organică
1. leziuni organice ale TG
 Ulcer gastric sau duodenal
 Gastrite, duodenite
 Pancreatită
 Afecţiuni biliare
 Carcinom stomac, colon, pancreas
 Sindrom de malabsorbţie
2. post medicamentoasă:
 AINS
 Antibiotice orale (eritromicină,
metronidazol)
 Teofilină. Digitală, substituiente de K
sau Fe
3. boli metabolice:
 Diabet zaharat
 Hipo/hipertiroidii
 Hiperparatiroidism
 Tulburări electrolitice
4. boli ischemice cardio-vasculare, boli
de colagen
Dispepsia funcţională
- după explorarea gastro-enterologică
(biologie, Rx, EDS, ecografie) nu se
evidenţiază leziuni organice
 Dispepsie asemănătoare ulcerului
 Dispepsie asemănătoare refluxului
(pirozis şi regurgitaţii)
 Dispepsie asemănătoare dismotilităţii
(balonare, borborisme, postprandială)
 Nespecifică
Necesită explorare imediată:
- Durere in abdomenul superior
iradiată in spate asociată cu:
- tegumente palide
- scădere ponderală >3kg
- masă palpabilă la nivel
abdominal
- vârstă > 45 ani : risc mai
mare de dispepsie organică
 Dispepsia – evaluare clinica
<45 ani >45 ani
Fara simptome alarmante simptome alarmante

Test HP EDS
+ -
Trat trat cu boala dispepsie
prokinetice organica functionala
antisecretorii
antisecretorii
succes insucces prokinetice

evaluare dupa
EDS 4 saptamani
Gastrita
 Gastrita acută
◦ Infiltrat inflamator acut
◦ Evoluţie spre vindecare sau cronicizare

 Gastrita cronică
◦ Infiltrat inflamator cronic
◦ Evoluţie îndelungată – gastrita atrofică

 Forme speciale de gastrită – gastrite cronice cu modificări

histopatologice specifice
Gastrita acută
 Gastrita acută erozivă şi hemoragică
 Gastrita acută cu HP
 Gastrita acută flegmonoasă sau supurativă
 Gastrita alergică
 Gastrita acută în contextul toxiinfecţiilor alimentare
Gastrita cronica
 Gastrita atrofica
 Gastrita limfocitara
 Gastrita granulomatoasa
 Gastrita cu pliuri gigantice
Ulcerul
= afecţiune cronică în care perioadele simptomatice alternează cu cele
asimptomatice, caracterizat prin punct de vedere anatomo-patologic prin
pierdere de substanţă la nivelul mucoasei gastrice sau cu tendinţă de
penetrare şi perforare a peretelui
Fiziopatologia ulcerului:
1. factori de agresiune:
- secretia clorhidropeptică
- infecţia cu Helicobacter pylori
- consumul de AINS
2. factori de apărare:
- secreţia de mucus şi bicarbonat
- bariera tisulară – rezistenţa celulelor mucoasei gastrice şi duodenale
-integritatea circulaţiei mucosale
Ulcerul reprezintă un dezechilibru intre factorii de agresiune şi factorii de
protecţie
Simptomatologie
1. durerea epigastrică – localizată la nivelul epigastrului, prezintă
următoarele caracteristici
- ritmicitate
a) UG: ingestia de alimente determină calmarea durerii pentru ½ -11/2
ora, după care reapare durerea , cu cedare spontană ulterior
b) UD: ingestia de alimente determină calmarea durerii pentru 1 ½ - 3
ore, cu reaparţia durerii şi persistenţa ei până la o nouă ingestie de
alimente; durere nocturnă
- episodicitate: durerea apare mai multe zile consecutive
- periodicitate: reaparţia durerii când se produce recurenţa bolii
2. greaţă, vărsăturile
- UG: vărsătura este alimentară şi calmează durerea
- UD: uneori vărsăturile acide în cantităţi mari
Examenul clinic:
- este foarte sărac; sensibilitate bine delimitată in epigastru şi
paraombilical drept la palpare abdominală profundă
- exclude alte cauze de suferinţă digestivă superioară şi existenţa
unor complicaţii majore (perforaţia)
Diagnostic paraclinic:
1. Examen radiologic cu bariu/substanta radioopaca non
baritata - plus de umplere in afara conturului gastric (nişă),
pliuri convergente, unde peristaltice care intersectează nişa
(”trec prin nişă”)
2. EDS - formă rotundă, cu margini „bine tăiate”, fără eroziuni
care să depăşească marginile în mucoasa din vecinătate (ulcer
benign)
Stenoza pilorica
= ansamblu de simptome şi semne clinice şi radiologice care reflectă
dificultatea sau imposibilitatea golirii stomacului ca urmare a unei
obstrucţii funcţionale sau organice în zona piloro-duodenală.
Simptomatologie
1. vărsături – repetate, abundente, postprandiale, cu conţinut alimentar şi
fără reflux biliar
2. dureri epigastrice
3. senzaţie de plenitudine epigastrică postprandială, greaţă, eructaţii fetide,
regurgitaţii
Semne generale
- scădere ponderală
- deshidratare cu hipoNA, hipoK
Examen obiectiv
- clapotaj: la mişcarea bruscă a abdomenului
- palparea epigastrului declanşează contracţii gastrice – mişcări de replaţie
Stenoza pilorica
Diagnostic:
a) aspirarea a >100ml lichid dimineaţa (stază gastrică şi resturi alimentare)
b) ex radiologic
- pe gol: stomac dilatat
- cu bariu: după aspiraţie; timpul de evacuare al substanţei de contrast >10-12 ore
c) EDS: permite diagn diferenţial intre stenoza reversibilă (ulceroasă) care prezintă
spasm, edem şi inflamaţie şi cea ireversibilă (cicatricială)
* stenoza malignă – localizată prepiloric se datorează formelor infiltrant vegetante
ale cancerului gastric
Cauze:
 ulcer
 cancer antropiloric
 boli de pancreas:
- cancer de pancreas cu invadarea duodenului
- pancreatită cronică (pseudochiste la nivelul capului pancreasului)
 Unul dintre cei mai importanţi agenţi infecţioşi – 50% din
populaţia globală
 Bacil Gram negativ adaptat la mediul acid gastric
◦ Colonizează antrul gastric
◦ La interfaţa dintre mucus şi membrana apicală
 1994 OMS: carcinogen ordinul I
 Consensul Maastricht IV/Florence
◦ Diagnostic
◦ Tratament
 Test and treat strategy
 Testul rapid la urează HUT
◦ Prezenţa ureazei la nivelul mucoasei
gastrice
◦ Rezultate fals pozitive – rar
◦ Rezultate fals negative – tratament
IPP
 Diagnostic histopatologic
◦ Evidenţiază bacteria şi infiltrat
inflamator la nivelul mucoasei
◦ Biopsii multiple
◦ Identifică specii cu morfologie
similară
 Culturi
◦ Rezistenţa la antibiotice
 Teste serologice
◦ Determinare IgG prin metoda ELISA
◦ Specificitate și sensibilitate mare
◦ Persistenţă lungă in timp
◦ NU se folosesc la pacienți infectaţi
anterior și trataţi
 Testul respirator la uree UBT
◦ Identifică ureaza produsă în stomac
◦ Rol diagnostic şi evaluare terapeutică
◦ Alte bacterii producătoare de urează:
H. heilmannii
◦ Sângerea acută și drogurile asociate –
rezultate fals negative
 Antigenul fecal
◦ Test ELISA cu anticorpi monoclonali
◦ Rol diagnostic şi evaluare terapeutică
◦ Rezultate fals negative
 Low bacterial load
 Tratament cu IPP sau antibiotice
Sindromul de malabsorbtie
Sindromul de malabsorbtie
 Totalitatea semnelor si simptomelor care apar ca urmare
◦ Tulburari din cursul digestiei intraluminale si mucosale
◦ Tulburari in captarea si transportul enterocitar
◦ Tulburari in livrarea in circulatia sanguina sau limfatica a diverselor
produse rezultate in urma digestiei
 Deficitul de absorbtie determina retinerea de apa in lumen –
diaree
 Tulburari metabolice generale
◦ Deficite energetice – scadere ponderala, astenie, hipotensiune
◦ Cerente vitaminice
◦ Anemie
◦ Tulburari electrolitice
◦ Hipoproteinemie
◦ Deficite hormonale
Sindromul de malabsorbtie
 Maldigestia

 Malabsorbtia
Maldigestia – deficit de digestie
 Secreţia insuficientă de enzime amilolitice, proteolitice,
lipolitice în lumen

◦ Lipsa stimulilor secretorii – secretină, pancreozimină,

gastrină (enteropatia glutenică, b. Crohn, rezecţii jejunale)

◦ Afecţiuni congenitale sau dobândite ale structurilor

glandulare secretante de enzime ( mucoviscidoza,
pancreatite cronice, sinteză scăzută de acizi biliari,
xantomatoza cerebrotendinoasă, colestaza intra şi
extrahepatică)

◦ Blocarea accesului enzimelor din organul secretor în TD

(obstrucţie de duct pancreatic , căi biliare principale)

◦ Inactivarea intraluminală a enzimelor digestive (pH alcalin

în stomac, pH acid în jejun – sdr Zollinger-Ellison)
Maldigestia
 Alterarea biodisponibilităţii principiilor alimentare
◦ Bacterii în exces care consumă vit B12
◦ Fitaţii care fixează acizii graşi, colesterol, vitamine liposolubile

 Deficienţe congenitale şi dobândite ale echipamentului

enzimatic al marginii în perie
◦ Deficit de dizaharidaze (lactaza, maltaza)
◦ Deficit de dipeptidaze, oligopeptidaze
Tip de Cauze Mecanism Particularitati
malabsorbtie
Malabsorbtie Anaciditate gastrica Deficit de digestie Diaree precoce post
secundara peptica prandial
maldigestiei Hiperaciditate Inactivarea Ulcere multiple.
gastrica enzimelor steatoree
Sdr Zollinger Ellison pancreatice
Pancreatita cronica, Deficit de secretie Steatoree
Neoplasm pancreatica Maldigestie
pancreatic
Fibroza chistica
Hepatopatii cronice Deficit de saruri Steatoree
Colestaza biliare
Enteropatii cronice Deficit de secretie
Rezectii intestinale de enzime
intinse intestinale
Malabsorbtia
 Deficit al captării, transportului şi procesării
intraenterocitare a produşilor finali de digestie
 Scurtarea timpului de contact între conţinutul
luminal şi mucoasa absorbtivă – tranzit rapid
 Micşorarea suprafeţei de absorbţie
◦ rezecţii intestinale, fistule entero-enterale
◦ afecţiuni inflamatorii
◦ afecţiuni circulatorii (ischemia mezentarică cronică,
enterita de iradiere)
Malabsorbtia – simptome clinice
 simptome digestive
◦ diareea – mecanism osmotic sau secretor; 4-8 scaune/zi,
semiconsistente, fără produse patologice
◦ flatulenţă, borborisme, distensie abdominală
* frecvente in malabsorbţia de dizaharide (intoleranţa la
lactoză)
* distensie abdominală fără borborisme – frecvent in
enteropatia glutenică
◦ materii fecale păstoase, grase = steatoree (mai ales în
insuficienţa pancreatică)
◦ dureri abdominale difuze – stenoze, stricturi
 simptome generale nespecifice
◦ scădere ponderală
◦ astenie fizică, anorexie, întârzieri în creştere
 simptome extradigestive
◦ anemie, sindroame hemoragipare (abs vit K), tetanie,
osteoporoză (abs vit D), dermatită herpetiformă, cheilită,
glosită, purpură, echimoze proeminente
Malabsorbtia
 Teste de screening
◦ Determinarea albuminei, colesterol, sideremie, acid folic,
activitate protrombinică
◦ * steatoree = specificitate crescută pentru malabsorbţie ( >
6g/24h)

 Teste indirecte:
◦ testul absorbţiei D-xilozei: se adm 25 g D-xiloză ; se elimină
prin urină > 5 g/zi (normal); scade cantitatea eliminată în
leziuni de jejun
◦ testul Schilling cu vit B12 marcata radioactiv: normal se
elimină prin urină > 8 %din doza de B12; cantitatea scade
în leziuni de ileon

 Metode directe:
◦ radioscopie, enteroscopie, biopsie enterală
Malabsorbtia
Tip de Cauze Mecanism Particularitati
malabsorbtie
Malabsorbtie Enteropatia la Intoleranta la Dieta fara gluten
primara gluten gluten corecteaza
malabsorbtia
Boala Crohn Mecanism posibil Semne generale
imun Aspect endoscopic
particular
Boala Wipple Infectie cu Adenopatii
Tropheryma Artralgii
wippelii
Amiloidoza Afectarea peretelui
Sclerodermie prin infiltrare sau
fibroza
Insuficienta Staza intestinala
cardiaca sanguina/limfatica
Pericardita
constrictiva
Enteropatia la gluten
 afecţiune enterală cronică produsă de intoleranţa la gluten
◦ leziuni mucosale caracteristice, dar nespecifice
◦ simptome determinate de malabsorbţia globală sau
selectivă a principiilor alimentare
◦ ameliorare clinică la regimul alimentar fără gluten
(proteină conţinută in grâu, secară, orz, ovăz)

 Simptomatologie:
◦ digestive: diaree (1-10 scaune /zi) , scaune voluminoase,
semiconsistente, miros fetid , meteorism , flatulenţă;
durerea este rar întâlnită (apare în complicaţii)
◦ extradigestive:
- scădere ponderală, astenie fizică, fatigabilitate, edeme,
ascită
- anemie, manifestări hemoragice
- parestezii, crampe musculare, tetanie (rar), manifestări
neuropsihice, impotenţă, infertilitate