Semiologia aparatului

digestiv
Seminar 5
Dr. Birladianu Ana-Maria
 Semiologia aparatului digestiv

Semne si simptome digestive

Particularitati la examenul clinic

Boli digestive
 Semne si simptome digestive

► Dureri abdominale - acute sau cronice; difuze sau localizate

► Tulburari de tranzit intestinal ( diaree, constipatie sau
ambele)
► Tulburari de apetit: anorexia,polifagia, polidipsia, prevertiri
ale apetitului- Sindrom Pica- consum de pamant, var, creta,
hartie
► Meteorism abdominal: excesul de gaze la nivelul tubului
digestiv
► Greata, varsaturi
► Modificari de greutate corporala
► Manifestari generale:frisoane, febra, astenie, stare generala
influentata
Examenul clinic la pacientul cu afectiuni
digestive

Inspectia:

Modificari de culoare a tegumentelor: icter (

hepatite) paloare( anemii post-hemoragie digestiva
superioara)
Leziuni cutanate: telangiectazii, petesii, circulatie
superficiala colaterala
Marirea de volum a abdomenului ( ascita, obezitate,
meteorism abdominal)
Stare de nutritie
Edeme ( ciroza hepatica)
Icter sclero-tegumentar Telangiectazi
i

http://www.mymed.ro/icterul.html
 Ascita Rinofima
http://www.medicina-interna.ro/ https://bestetic.ro/rinofima-nas-mare-rosu/
Palparea abdomenului:

- Cu pacientul in decubit dorsal, cu coapsele usor flectate pe bazin,

membrele superioare intinse de-a lungul corpului si capul sprijinit pe
pat
- Prin palpare superficiala si profunde, in sens invers eliminarii
materiilor fecale : fosa iliaca stanga-> fosa iliaca dreapta/ pe zone
topografice; palparea ficatului in hipocondru drept si epigastru,
splinei – hipocondru stang
3. Percutia abdomenului:
- Se face cu pacientul in decubit dorsal/ decubit lateral
- Pe linia mediana ( apendice xifoid- pubis), lateral de linia medicana( din
hipocondru spre fosele iliace) si pe flancuri ( ombilic – flanc drept/ stang)
- Se stabileste dimensiunea si consistenta organelor abdominale ( ficat, splina),
prezenta de lichid/ aer in abdomen ( sonor- meteorism abdominal, matitate
deplasabila pe flancuri- ascita), prezenta unor formatiuni tumorale
4. Auscultatia: rar folosite, zgomote intestinale.
5. Tuseul rectal: suspiciunea de hemoragie digestiva- aspectul materiilor fecale

https://www.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/
 Patologie digestiva

1. Gastrita
2. Ulcer gastro-duodenal
3. Pancreatita acuta
4. Hepatite cronice
5. Ciroza hepatica
 1. GASTRITA
Def:inflamatia mucoasei gastrice
-> frecvent secundar altor boli: boli digestive (intestin, ficat), boli pulmonare,
renale sau alte infectii

Cauze:
Factori alimentari:alcool, cafea, condimente
Stresul psiho-emotional
Medicante: AINS

Clasificare dupa forma de debut: acute/cronice

- dupa mecanism:
▪ Simpla - alimente prea reci/ fierbinti, exces de alcool, cafea, condimente,
mese copioase, medicamente –AINS
▪ Eroziva - inghitirea unor substante caustice ( acid sulfuric, clorhidric)
▪ Alergica - ingestia unor alergeni alimentari ( lapte, oua, fructe de mare)
Gastrita acuta simpla
Simptome : asimptomatic => simptomatic (dureri epigastrice, greturi, varsaturi,
HDS –hematemeza, melena)
Diagnostic: endoscopie digestiva superioara (EDS) + biopsie ( leziune suspecta)

Gastrita cronica
Simptome -dureri epigastrice de tip ulceros
-greata, varsaturi , rar hematemeza
-inapetenta, senzatia de plenitudine gastrica – saturatie rapida
Investigatii:
1.Tranzit baritat: pliuri gastrice ingrosate, neregulate
2. EDS: mucoasa gastrica hiperemiata, edematiata, presarata cu mici pete
hemoragice si uneori mici eroziuni
2. Ulcerul gastro-duodenal

Def: ulceratie( pierdere de tesut din structura

peretelui) cu sediul pe:
Stomac
Duoden – portiunea initiala
Esofag – partea inferioara
Ansa anastomotica a stomacului operat
Mai frecvent la B ( B/F = 3/1)
UD e de 2 ori mai frecvent decat UG
UD: 20-40 ani; UG : 30-50 ani
Mecanism de producere:
a.Hiperactivitate a factorilor de agresiune:
acidul clorhidric
pepsina
b. Scad factorii de aparare:
Integritatea mucoasei gastrice
Calitatea mucusului protector

Aditional:
❖ Factori genetici: frecventa crescuta a UGD la rude apropiate
❖ Factori de mediu: fumat, alcool, M: AINS, aspirina, glucocorticoizi, alimentatie
❖ Factori endocrini
❖ Factori infectiosi – Helicobacter pylori => leziuni ale mucoasei gastrice
Clinic:
Durerea epigastrica cu periodicitate sezoniera ( crize frecvente
toamna si primavara) si ritm orar ( durere imediat postprandial – UG;
durere interprandial si senzatia de foame dureroasa – UD)
Pirozis; eructatii
Varsaturi alimentare, postprandial, cu miros acid – detrminate de
mese copioase, abateri de la dieta sau exces de alcool

Complicatii:
1.HDS: hematemeza, melena
2.Perforatia in peritoneul liber:
- mai frecvent la B, mai frecvent in UD
- Aparare musculara
4.Malignizare => neoplasm gastric
Investigatii:

1.Examen radiologic baritat, cu clisee repetate = seriografie

-> semnul nisei = umbra in conturul intern al stomacului/
duodenului, cu pliuri convergente spre nisa

2. EDS: localizare, complicatii; biopsie – in caz de aspecte

sugestive pentru malignizare

3. Depistarea infectiei cu H. Pylori ( antigen din materii fecale, Ac

din sange, testul ureazei respiratorii)
4. Cercetarea hemoragiilor oculte in materiile fecale
 Ulcerul gastro-duodenal
examen radiologic baritat EDS

https://physiomedica.ro/ulcerul-gastric/
https://www.hosptm.ro/files/radiologie/lucrari/
digestiv
 3.Pancreatita acuta
Def: inflamarea acuta a pancreasului si a tesuturilor
peripancreatice ( activarea intrapancreatica a enzimelor)
Simptome

Circumstante de aparitie: alimentatie abundenta – grasimi, proteine,

consum de alcool,istoric de litiaza biliara
- durerea abdominală (simptomul principal) de intensitate variabila:
ușoara și suportabila -> severă, constantă și invalidanta
❖ constantă, caracter sfredelitor
❖ localizată în epigastru și în regiunea periombilicală,
❖ iradiere frecventa în spate, piept, flancuri, abdomenul inferior
❖ mai intensă când pacientul este culcat pe spate;
❖ se ameliorează când pacientul stă cu trunchiul flectat și genunchii
trași la piept.
❖ asociata frecvent cu: greața, vărsături și distensie abdominala
Examen fizic:
- SG alterata, anxietate
- subfebrilitate, tahicardie și hipotensiune.
- icterul apare rareori (compresia porțiunii intrapancreatice a coledocului)
- noduli cutanați eritematoși determinați de necroza grăsimii subcutanate.
- modificări pulmonare (10-20%) : raluri bazal/ ateleclazie/ revărsat
lichidian pleural
- sensibilitatea la palparea abdomenului
- contractura musculară prezente în grade variabile
- zgomotele intestinale sunt de obicei diminuate / absente

In pancreatita necrozanta severa:

Semnul Cullen (colorație albăstruie periombilicală -hemoperitoneu)
Semnul Turner (colorație albastru- roșu-violacee/ verde-brună pe
flancuri)
Paraclinic:
- creste de min 3 ori amilaza serice=
criteriu de diagnostic
▪ Amilaza creste si in: afecțiuni ale
glandelor salivare ,leziuni intestinale
severe (perforație sau infarct)
▪ După 48-72 ore, chiar cu semne de
persistență a pancreatitei, amilaza
serică totală tinde să revină la normal
▪ Izoamilaza pancreatică și lipaza serică
pot rămâne crescute timp de 7-14 zile.

- leucocitoza
- hipocalcemie
- hiperglicemie
 4. HEPATITE CRONICE (HC)
Def: afecțiuni hepatice de diverse cauze și grade de severitate , caracterizate
prin: inflamația si necroza hepatică , cu evolutie de cel puțin 6 luni, fara
tendinta la vindecare
Forme clinica:
- ușoare neprogresive / lent progresive
- severe: evolutie spre ciroză.
Cauze:
virală ( 75%)– cel mai frecvent VHB si VHC
indusă de medicamente
alcoolica
autoimună
idiopatica: fara cauza bine determinata
Clinic:
❖ Tablou variabil de la asimptomatic la semne de suferinta
hepatica activa:
❖ Tulburari dispeptice: inapetenta, greata, varsaturi, balonari
postprandiale, tulburari de TI
❖ Hepatomegalie, splenomegalie
❖ Tulburari neuro-psihice: astenie, somnolenta, insomnie
❖ Sangerari : gingivoragii, epistaxis
❖ Modificari cutaneo-mucoase: icter, eritem palmar, stelute
vasculare
❖ Modificari hematologice: pancitopenii prin hipersplenism
❖ Modificari endocine: atrofie testiculara, ginecomastie,
tulburari de libidou si potenta
Diagnostic:
1. Functional: sdr. hepatopriv, sdr de hepatocitoliza, sdr colestatic si sdr
imun-inflamator

2.Ecografie abdominala: ficat –dimensiuni, structura

3.Confirmarea histologica: PBH

- Apreciaza severitatea inflamatiei, a necrozei si a fibrozei
4. Metode noninvazive de apreciere a fibrozei hepatice: Fibrotest si
Fibroscan – cele mai utilizate in practica

5.Incadrarea etiologica: virala, toxica, autoimuna etc.

a.SINDROMUL DE HEPATOCITOLIZA
-ASAT (aspartat amino transferaza) (TGO) VN: B: <38 U/l , F: <32 U/l
-ALAT (alanil aminotransferaza) (TGP) VN: F:<31 U/l femei, B: 41 U/l
- LDH (lactat dehidrogenaza) VN: F: 135-141 U/l, B: 135-225 U/ l
- GLDH(glutamat dehidrogenaza) : VN< 4 U/l

b.SINDROM EXCRETO-BILIAR (COLESTAZA)

- FA (fosfataza alcalina) VN :30-120 U/l
- GGT ( gama glutamil transpeptidaza) VN: 5-27 U/l F <45 ani, = 8-38 F si
B > 45 ani
- BT, BD, BI (bilirubina totala, directa, indirecta) VN: BT: 0,3 – 1 mg/dl, BD:
0,1-0,3 mg/dl; BI: 0,2-0,7 mg/dl
 c. SINDROMUL HEPATOPRIV
1.Alterarea metabolismului proteic
► proteine plasmatice : 6.4-8.3 g/dl
► fibrinogenul : 200-400 mg/dl; scade in stadiile tardive ale cirozei hepatice

2.Alterarea metabolismului lipidic

o Colesterol <200mg/dl
o Trigliceride 50-150 mg/dl
o Lipde totale 400-800 mg/dl

3.Alterarea metabolismului glucidic

Glicemia : 70-110mg/dl, TTGO
d. SINDROM IMUN INFLAMATOR

VSH : 0-20mm/h

Electroforeza proteine serice (albumina, globuline)

Markeri virali: Ag HBs, Ac anti HBs, Ac anti HBc pt.

hepatita B; Ac anti HVC pt. hepatita C

Markeri autoimunitate: hepatite autoimune, ciroza biliara

primitiva
a. HEPATITA CRONICA
VIRUS B

Etiopatogenie: infectia cu
VHB produsa :
- la naștere: de obicei
silențioasă clinic, 90% risc
de cronicizare
- la tinerețe: la persoanele
imunocompetente, de
obicei clinic manifestă,
risc de cronicizare de 1%.

https://u.osu.edu/viralhepatitis/differential-diagnoses/
 a. HEPATITA CRONICA VIRUS B

Semne si simptome:
- asimptomatică/ manifestări moderate -> severe de boală
, evolutie spre insuficienta hepatica
- majoritatea pacienților: debutul bolii insidios.
❖ oboseala - frecvent.
❖ icterul (cazurile severe sau avansate)
❖ stare generală alterată, anorexie, astenie
❖ complicații extrahepatice determinate de depunerea de
complexe imune circulante ( anticorpi si antigene ale VHB):
artrită, artralgii –frecvente, purpura cutanata, vasculită
generalizată (poliarterita nodoasă), afectare renala:
glomerulonefrita cu complexe imune
 a. HEPATITA CRONICA VIRUS B

Agravările se pot produce spontan si coincid frecvent cu semnele de

reactivare virologică = >progresia leziuni hepatice.
Uneori complicațiile cirozei sunt manifestările pentru care pacientul se
prezintă pentru prima dată la medic:
ascită
edem
modificari de coagulare: echimoze, petesii
hipersplenism: splina marita de volum insotita de modificari
hematologice
sângerare din varicele gastroesofagiene
encefalopatie hepatică.
 b. HEPATITA CRONICA VIRUS C
Semne si simptome similare cu cele ale HCB în general:
❖ oboseala este cel mai frecvent simptom
❖ icter rar
❖ frecvent – complicatii extrahepatice nelegate de complexe imune:
sindrom Sjogren
lichen plan
porfirie cutanată tardiva
diabet zaharat tip 2
sindrom metabolic (inclusiv rezistență la insulină și steatohepatită)
Crioglobulinemia mixtă esențială asociată infecției cronice cu VHC:
► vasculită cutanată
► glomerulonefrită membranoproliferativă
► boli limfoproliferative (limfom cu celule B)
► gamapatie monoclonală inexplicabilă.
❖ .
 8. CIROZA HEPATICA

Indiferent de cauza ei,

ciroza este caracterizata
prin:
❑ fibroză distorsionând
arhitectura hepatica
❑ formarea nodulilor de
regenerare.

https://lighthouserecoveryinstitute.com
Cauze:
1. Infectioase : ciroza postnecrotica: VHB, VHC, VHD
2. Nutritionale: prin carente de proteine si vitamine
3. Toxice: alcool, medicamente, toxice industriale ( compusi
organofosforici, insecticide)
4. Depozitarea de Fe ( hemocromatoza) si cu ( Boala Wilson)
5. Ciroza biliara
6. Cauze dismetabolice:obezitate, DZ
7. Ciroza cardiaca ( insuficienta cardiaca dreapta)
DEBUT: asimptomatic/ simptomatic:

- Dispepsie biliara: inapetenta, greata, balonari postprandiale

- Sdr. asteno-nevrotic : fatigabilitate, anxietate, somnolenta,
insomnia
- Fenomene hemoragipare: epistaxis, gingivoragii, menometroragii,
purpura

STARE:
- Icter
- Eritem palmar, stelute vasculare
- HM 80%
- SM 80-90% + semne de hipersplenism: anemie, leucopenie,
trombocitopenie
- Hipertensiune portala- varice esofagiene si gastrice
- Ascita
- Edeme
- Modificari endocrine: scaderea libidoului, impotenta sexuala,
ginecomastie, atrofie testiculara, amenoree, infertilitate
- Tulburari neuro-psihice: somnolenta, astenie, neliniste,
insomnia
- Tulb hematologice: anemie, leucopenie, trombocitopenie,
tulburari de coagulare
Stadii:
1. Compensat
2. Decompensat:
a. Vascular: ascita, varice esofagiene, gastrice
b. Parenchimatos: encefalopatia hepato-portala

Complicatii:
1. HDS- prin varice esofagiene: hematemeza, melena
2. Ascita
3. Encefalopatia hepatoportala: intoxicarea SNC cu substante care rezulta din
degradarea proteinelor intestinale si care nu au putut fi metabolizate de
ficat (amoniac): tulb SC, agitatie psiho-motorie, tulburari de vorbire,
somnolenta, delir
4. Coma hepatica
5. Hepatocarcinomul
Examen fizic:
Inspectie:
Icter
Leziuni de grataj ( prurit)
Stelute vasculare
Echimoze spontane
Circulatie colaterala
Palpare:
Durere la palpare in hipocondru drept
Ficat de dimensiuni normale, crescute sau scazute; margine ferma si
nodulara

Percutie: matitate deplasabila pe flancuri ( ascita)

 CIROZA HEPATICA
examen clinic

prurit
icter

ascita

echimoze https://liverfoundation.org Vene retea paianjen-” spider veins”

https://medihelp.life//
https://liverswithlife.com/
Diagnostic:
1. Tablou clinic: semne si simptome
2. Explorari morfologice: ecografia, laparoscopia,
PBH, Fibroscan
3. Explorari functionale: sdr. hepatopriv, sdr.
hepatocitoliza, sdr bilio-excretor, sdr imun-
inflamator
4. Explorari vasculare: EDS- varice esofagiene
Bibliografie:
1.Bianca-Anca ,Grigorescu si coordinator. Notiuni de
fiziopatologie pentru asistentii medicali, Ed. University
Press, Targu Mures, 2016
2.Borundel, Corneliu. Medicina interna pentru cadre medii,
editura ALL, 2016
3.Cezar TH. Niculescu si colab- Anatomia si fiziologia
omului. Compendiu – Ed. Corint Educational, Bucuresti,
2014
4.Mihaela Vasile , Monica Moldoveanu- Semiologie
medicala pentru asistenti medicali, ed. ALL, 2015
5.George-Ioan, pandele- Semiologie medicala, vol Ii,
Editura Cantes, Iasi,2005
6. Dragos, Dorin : Semiologie medicala. Note de curs,
Editura Universitara Carol Davila, 2017
7. Ciobanu, Laura : Semiologie medicala, semne si cazuri
clinic, Editura Tehnopress, 2008