Curs 5 – Bolile pancreasului

Ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta

Def.: Afectiune caracterizata prin inflamatia pancreasului cu aparitia unui proces de

autodigestie a acestuia
Etiologie:
a) factori infectiosi: - parotidita epidemica
- hepatita acuta virala
- septicemii

b) factori toxici: - alcool

- medicamente

c) factori mecanici: - interventii chirurgicale abdominale

- traumatisme abdominale

d) afectiuni de vecinatate: - ulcer

- litiaza
e) afectiuni pancreatice (care pot da pancreatita acuta):
- chisturi
- tumori
- litiaza
f) predispozitie genetica
g) malnutritie
h) obezitate

Simptomatologie:
Man. gen.: - tahicardie
- hipotensiune arteriala
- tegumente umede, reci
- dispnee
- cianoza

Man. spec.: - durere legata de mese copioase, ce debuteaza brusc, localizata

in epigastru cu iradiere “in bara”
- durere de intensitate mare care nu cedeaza la antialgice minore
- pozitie: ghemuit cu pumnul in epigastru
- varsaturi alimentare, apoi bilioase
- greturi
- sughit
Rol propriu: - monitorizare functii vitale si vegetative
- suprimarea alimentatiei orale (se pune sonda nazogastrica)
- internare obligatorie

Rol delegat: - recoltare de sange si urina pentru probele biologice

- ecografie abdominala
- administrarea medicatiei antialgice, anticoagulante, antiemetice
- reechilibrare hidroelectrolitica
- alimentatie parenterala

1
Ingrijirea pacientilor cu pancreatita cronica
Def.: este o boala caracterizata prin leziuni cronice, inflamatorii si degenerative, cu evolutie
spre insuficienta pancreatica, provocata de reducerea sau disparitia tesutului glandular

Etiologie: - durerea care poate avea caracter constant sau intrerupt, cu perioade de
acalmie
- crizele dureroase apar neregulat, de obicei, legat de mesele copioase si de
alcool
- durerea este localizata in epigastru cu iradiere “in bara” spre hipocondrul
stang, umarul stang, precordial sau in tot abdomenul
Simptomatologia poate fi determinata si de suferinta organelor vecine

Investigatii: - examene de laborator + ex coprocultura (care ne arata scaunele de

fermentatie)
- tubajul duodenal (ne arata un suc duodenal tulbure care contine elemente
inflamatorii si putini fermenti pancreatici)
- radiografie abdominala “pe gol”
- ecografie
Tratament:
1. Medical: - prevenirea si tratarea corecta a afectiunilor ce provoaca pancreatita
cronica
- medicatie: acidifiante (care stimuleaza secretia pancreatica)
- colagoge (colebil, fiobilin)
- fermenti pancreatici (triferment, mezym)
- antispastice
2. Chirurgical: este indicat in caz de litiaza biliara, insotita de icter si in formele de
dureri intense care nu cedeaza la tratamente indicate

Ingrijirea pacientilor cu ciroza hepatica

Def.: Boala hepatica caracterizata prin masei celulelor hepatice

Etiologie: - hepatite cronice

- TBC
- sifilisul
- infectii angiocolecistite
- alcoolismul
- intoxicatia cu plumb
- carente proteinice si vitaminice
Simptomatologie:
Man. gen.: - astenie
- scadere in greutate
- tulburari dispeptice
- paloare
Man. spec.: - icter
- stelute vasculare
- hepatomegalie
- ascita
- circulatie colaterala abdominala
- splenomegalie

2
Investigatii: - ecografie abdominala
- punctie hepatica
- punctie abdominala (se examineaza lichidul de ascita dar si R. Rivalta)
- analize de laborator (sange + urina)

Tratament: - repaus prelungit

- alimentatie hiposodata
- administrarea medicamentelor diuretice, hepatoprotectoare, vitamine,
albumina etc

Investigatii
Ecografia abdominala
Def.: Metoda de investigatii bazata pe modul in care sunt reflectate ultrasunetele
Scop: de diagnostic
Indicatii: - evaluarea organelor abdominale
- in tumori abdominale
- lichid in cavitatea abdominala
- evaluarea vaselor sanguine (ex Doppler)
M.n.: - ecograf
- gel
Preg. pac.: - psihica: i se explica necesitatea efectuarii tehnicii
- fizica: - daca prezint aerocolie se administreaza carbune medicinal
- daca se vizualizeaza vezicula biliara, investigatia se efectueaza pe
nemancate
T.: - este executata de medic
- asistenta ajuta pacientul sa se imbrace/dezbrace si sa se aseze in pozitia indicata (DD,
DL stg sau DL dr)
Punctia hepatica
Def.: Prelevare de tesut hepatic cu ajutorul unui ac special si analiza acestui fragment care
arata gradul de inflamatie si de fibroza hepatica
Indicatii: - pentru diagnosticul de certitudine al unei boli hepatice, in conditiile unui
tablou biochimic modificat
- pentru stadializarea unei boli hepatice
- in diagnosticul de certitudine al unei formatiuni tumorale hepatice
- evaluarea eficientei sau a efectelor adverse ale anumitor terapii
- pentru monitorizarea hepato-toxicitatii unor droguri
Contraindicatii: - cand exista tulburari de coagulare (trombocite mai mici de 70.000 si
cand timpul de sangerare este mai mare de 10 minute)
- cand se administreaza inflamatorii nesteroidiene utilizate la mai putin
de 7 zile de la efectuarea punctiei
Criterii de indeplinit:
- pacientii trebuie sa indeplineasca:
1) criterii de varsta (mai putin de 65 de ani pentru tratamentul antiviral)
2) stadiul bolii in functie de viremie
3) de prezenta anticorpilor anti-HCV
4) valori crescute ale transaminazelor

3
Preg. pac.: - evaluarea bolnavului (anamneza)
- evaluarea medicatiei (cea care interfera coagularea)
- obtinerea consimtamantului
- pranz usor pentru a goli vezicula biliara
- CT sau RMN pentru a selecta sectiunea
M.n.: - acul de punctie
- seringa cu anestezic
- campuri + manusi sterile
- recipiente sterile (pentru depozitarea fragmentului pt ex histopatologic etc)
- betadina
- bisturiu
- pansament steril
T.: - se aseaza pacientul in DD cu mana dreapta deasupra capului
- se percuta marginea inferioara a ficatului, atat in inspir, cat si in expir, pe linia axilara
mijlocie
- se va punctiona in plina matitate, in spatiul VIII-IX intercostal
- se confirma zoa de punctie prin examinare ecografica
- se dezinfecteaza zona
- se efectueaza anestezicul local, punctionand marginea inferioara a coastei
- se pregateste acul de punctie in care se introduc 10 ml de ser fiziologic steril
- se efectueaza cu bisturiul o mica incizie la locul punctiei
- se introduce acul de punctie prin straturile superficiale
- inainte de a punctiona capsula Glisson se impinge putin pistonul pentru a curata acul
de resturile de tesut
- apoi, se invita pacientul sa expire si la sfarsitul expirului sa ramana nemiscat cateva
secunde
- in caest moment se introduce acul in ficat, aspirand pentru a obtine un fragment de
2,5-3 cm
Complicatii :
- in 10-25% din cazuri apar durerile in hipocondrul drept
- 0,08-0,32% din cazuri (<1%) apar hemoragii intraperitoneale, peritonita biliara,
hemotorax, pneumotorax
Colecistografia
Def.: Radiografia colecistului umplut cu substanta de contrast, administrata pe cale orala in
scopul examinarii formei, pozitie, continutului si dinamicii
Indicatii: - litiaza biliara
- diskinezii biliare
- colecistite cronice
Contraindicatii: - in stari febrile
- in alergii la iod
- in afectiuni hepato-biliare acute
- in insuficienta renala
M.n.: - pranz compus din oua, smantana si unt cu paine (sau 50 gr ciocolata in loc de unt) –
pranz Boyden
- carbune animal
- triferment
- substanta de contrast
- antihistaminice

4
Preg. pac.: - psihica: i se explica necesitatea efectuarii tehnicii si eventualele simptome
care pot sa apara la administrarea de iod
- fizica: - cu 2-3 zile inainte de examinare se administreaza un regim alimentar
hiperprotidic
- i se administreaza carbune animal 2 tablete de 3X/zi
- 1-2 zile inainte de examinare se administreaza regim alimentar usor
digerabil, fara alimente bogate in celuloza si hidrati de carbon
- in ziua precedenta examinarii, la orele 12.00, se administreaza
pranzul Boyden sau se efectueaza un sondaj evacuator
- dupa masa se efectueaza clisma evacuatoare
- se efectueaza toleranta la Razebil
- la orele 16.00, se dizolva pe limba o tableta, sub supraveghere,
pentru depistarea sensibilitatii la iod
- daca nu apar simptome de intoleranta, la 20-30 de minute se
administreaza alte 3 tablete in decurs de 5 minute
- se aseaza pacientul in pozitie de DL dr pentru 30-60 de minute
- de la administrarea tabletelor de Razebil pana la expunere, trebuie sa
treaca 14-16 ore (daca nu avem Razebil se foloseste acid iopanoic, dar
timpul pana la expunere se reduce la 10-14 ore)
- in acest interval, pacientul nu mananca, nu fumeaza, nu primeste
purgative
- inaintea examinarii, se efectueaza clisma evacuatoare
- pacientul este condus la Radiologie
- este ajutat sa se dezbrace
- se efectueaza radiografiile
- se adminsitreaza pranzul Boyden
- se fac radiografii in serie, la 30-60-90 de minute
- in cazul in care colecistul nu s-a opacifiat, se mai adminsitreaza 4
tablete de Razebil sau 6 tablete de acid iopanoic, iar examinarea se
efectueaza a doua zi
Colangiografia
Def.: Radiografierea cailor biliare (inclusiv colecistul) cu substanta de contrast administrata
pe cale IV (in acelasi scop si cu aceleasi indicatii ca la colecistografie)
Scop: de diagnostic
Indicatii: - litiaza biliara
- diskinezii biliare
- colecistite cronice
Contraindicatii: - in stari febrile
- in alergii la iod
- in afectiuni hepato-biliare acute
- in insuficienta renala
M.n.: - seringi de 20 ml si ace sterile pentru injectii IV
- Pobilan
- trusa soc (glucoza, Romergan, antihistaminice)
- aparat pentru oxigenoterapie
Preg. pac.: - psihica: i se explica necesitatea efectuarii tehnicii
- fizica: - nu necesita regim alimentar
- in dimineata examinarii se efectueaza o clima evacuatoare

5
T.: - testare la iod
- se asteapta 5 minute
- se injecteaza lent IV 1 ml de Pobilan
- daca apar roseata si edem al fetei, cefalee, dispnee, greturi, se intrerupe injectarea si
se adminstreaza antihistaminice
- daca toleranta este buna, se administreaza o fiola de 20 ml solutie 30-50% ; la copii
se administreaza 0,45 gr substanta activa/kg corp
- dupa injectare, se executa radiografiile la 15-30 de minute (pentru opacefierea cailor
intra si extrahepatice)
- daca nu se opacefiaza la 40 de minute de a terminarea injectiei, se administreaza 2-3
linguri de sirop de codeina 2‰, iar radiografiile se fac la 60 si 90 de minute
- pentru contractia veziculei biliare, dupa primele radiografii se administreaza pranzul
Boyden
Rectosigmoidoscopia
Def.: Explorarea endoscopica a segmentului terminal al tubului digestiv, cu ajutorul
rectoscopului
Scop: evidentierea unor modificari ale mucoasei, pana la o adancime de 30 de cm de la
orificiul anal
M.n.: - endoscop
- irigator
- apa calduta
- vaselina
- casolete cu: tampoane, manusi, camp steril cu orificiul central pentru tubul
rectoscopului
- pensa anatomica
- pensa pentru biopsie
- recipient cu formol pentru fragment
Preg. pac.: - psihica: i se explica necesitatea efectuarii tehnicii
- fizica: - cu 2 zile inainte de examinare se administreaza un regim alimentar
hidric
- in seara precedenta examinarii, se efectueaza doua clisme
evacuatoare la interval de o ora
- dimineata, cu 2 ore inaintea examinarii, se efectueaza alte 2 clisme
evacuatorii
T.: - se dezbraca pacientul si este ajutat sa se urce pe masa de examinare
- pozitie: genupectorala
- se acopera regiunea cu un camp steril (orificiul in dreptul anusului)
- se monteaza aparatul si se verifica functionalitate
- se unge tubul cu vaselina
- se ofera medicului manusile pentru tuseu rectal si alte manusi pentru examinare
- ii ofera tubul si extrage mandrenul, fixandu-se corpul aparatului la tubul intrarectal
- medicul executa investigatia
- la pacientii cardiaci si debili, examinarea se face in DD cu genunchii flectati si
coatele in abductie
- nu se efectueaza in pusee hemoroidale acute