ABDOMENUL ACUT

Prof. Univ. Dr. Olariu

Teodora
 Abdomenul acut
• Se caracterizează printr-o durere abdominală
intensă, instalată brusc, cu durată, de câteva
ore până la 2-3 zile, determinată de afecţiuni
severe şi care necesita tratament de terapie
intensivă (TI) sau intervenţie chirurgicală.
• Examenul clinic:
– Anamneza
– Examenul obiectiv
• Examenul paraclinic:
– Prelevarea de probe biolologice (sânge, urină,
suc gastric, scaun)
– Explorările imagistice (examen radiologic,
ecografie, endoscopie, tomografie computerizată,
rezonanţă magnetică)
 Abdomenul acut
• Durerea în abdomenul acut are anumite caracteristici:
– Durerea parietală este determinată de stimuli nociceptivi
care acţionează asupra fibrelor senzitive din nervii spinali
şi cuprind: boli ale coloanei vertebrale, ale meningelui şi
ale nervilor rahidieni.
– Durerea de origine viscerală este determinată de stimuli
care acţionează la nivelul terminaţiilor senzitive ale nervilor
vegetativi: durerea este surdă, profundă, nu este precis
localizată. Stimulii care determină durerea sunt distensia şi
spasmul de la nivelul organelor cavitare abdominale,
inflamaţia, distrucţia viscerului şi iritaţia peritoneală de
vecinătate.
– Durerea de origine vasculară este provocată de stimuli
care intră în terminaţiile nervilor somatici şi vegetativi.
Cauza durerii este ocluzia vasculară care dă leziuni
tisulare.
– Durerea centrală – stimulii acţionează asupra SNC. Se
declanşează afecţiuni ale măduvei spinale, ale encefalului,
de natură inflamatorie, vasculară sau tumorală.
– Durerea generată de boli extraabdominale: este vorba de
durerea iradiată de la alte organe toracice sau în cadrul
 Simptomatologia generală în abdomenul
acut

• Examen general:
– bolnav agitat psiho-motor (infarct mezenteric,
colică renală)
– tegumente şi mucoase palide, icterice,
congestia feţei
– temperatura (nu este obligatoriu)
– lizereu gingival Burton
– deshidratare globală
– edeme
 Examenul abdomenului
• Inspecţia:- în decubit dorsal şi ortostatism
– participarea abdomenului la mişcările respiratorii
– circulaţia colaterală în flancuri
– steluţe vasculare
– erupţii purpurice
– excesul de grăsime
• Palparea:
– se caută zone de apărare musculară
– se caută zone de împăstare
– durerea: localizată, difuză, cu iradiere, la mişcare
• Percuţia:
– meteorism (pancreatită, ocluzie intestinală)
– durere la percuţie
– matitate
• Ascultaţia:
– silenţium abdominal
– frecături
– sufluri
• Consult ginecologic – în suspiciune de afecţiuni ginecologice
• Tuşeu rectal – durerea din fundul de sac Douglas
 Examen paraclinic
• glicemie
• hemoleucogramă
• ureea, creatinina serica
• amilazemie, amilazurie
• lipaza
• ionograma sanguină
• probe hepatice
• grup sanguin
• timp de sângerare, coagulare şi indice de protrombină
• puncţie peritoneală şi în Douglas
• dozarea porfirinelor, plumbemiei
• endoscopie
• radiografie pulmonară şi abdomen nativ
• ecografie abdominală
• electrocardiograma
• tomografie computerizată
• rezonanţa magnetică nucleară
• în final laparatomia
 Tratamentul general în abdomenul acut
• trimiterea rapidă a bolnavului în spital
• repaus absolut la pat
• repaus alimentar complet
• abord venos (1-2 vene)
• reechilibrare hidroelectrolitică
• corectarea acidozei
• montarea şi menţinerea unei sonde gastrice în
scop diagnostic şi terapeutic
• montarea unei sonde vezicale (bolnavi critici)
• administrare de antibiotice cu spectru larg
(suspect peritonită fecaloidă)
• laparotomie în caz de incertitudine în diagnostic,
când există suspiciune de perforaţie de organ
• temporizarea laparotomiei în caz de infarct
miocardic, colică saturnică, insuficienţă cardiacă,
porfirie acută.
 Etiologie
• Bennete, consideră că 90% din etiologia
abdomenului acut o prezintă 6 afecţiuni:
– apendicita acută,
– ocluzia intestinală,
– diverticulita acută,
– ulcerul gastro-duodenal în puseu acut,
– pancreatita acută şi
– colica biliară.
 1. Apendicita acută
• Apendicita acută – apare mai frecvent la
copii şi tineri dar nu se exclude la orice
vârstă.
• Semne clinice:
– durerea apare în primul rând periombilical sau în
epigastru, apoi după câteva ore se localizează în
fosa iliacă dreaptă
– inapetenţă
– febră (difereţe de temperatură rect-axilă de 0,8-10
C)
– greţuri
– vărsături
– Diaree (mai frecvent la copii)
– manevra Blumberg pozitivă
– apărare musculară (poate lipsi)
 Apendicita acută
• Examene paraclinice:
– hiperleucocitoză
– VSH (uşor modificat sau normal)
– T.S şi T.C (în vederea intervenţiei
chirurgicale)
– hemoleucograma (HLG)
– glicemia (în vedere intervenţiei chirurgicale)
– amilaze (pentru diagnosticul diferenţial)
– ECO abdominal pentru diagnosticul diferenţial
– radiografia abdominală pe gol
 Apendicita acută
• Diagnostic diferenţial:
– sarcină extrauterină
– colică renală
– anexită acută
– ulcerul gastroduodenal (puseu acut)
– colică biliară
– ruptură de folicul
– diverticulită acută
 Apendicita acută

• Tratament:
– exclusiv chirurgical
– reechilibrare H-E
– repaus la pat
 2. Ocluzia intestinală

• Reprezintă oprirea tranzitului intestinal, cu

toate complicaţiile care rezultă.

• Ocluzia intestinală se clasifică în:

a) funcţională (ileus dinamic)
• pareze sau paralizia peretelui intestinal
• exagerarea contracţiilor musculare intestinale
 Etiologie ocluzie functionala:
• peritonite generalizate sau localizate
• pancreatita acută
• hemoragii digestive
• colică renală
• stări postoperatorii
• droguri antiperistaltice
• şoc
• fracturi de bazin
• traumatisme craniene
• boli ale toracelui
• infecţii şi hemoragii retroperitoneale
• boli ale SNC
 Ocluzia intestinală
b) mecanică prin:
• obstrucţia completă sau incompletă a
lumenului intestinal
• ocluzia prin obstrucţie produce
hiperperistaltism cu colici şi zgomote
(gargurismente)
• antiperistaltism cu vărsături
• ischemie şi necroza parietala →şoc
 Etiologie ocluzie mecanica:
– tumori,
– leziuni inflamatorii,
– stenoze congenitale,
– corpi străini (calculi biliari, fecalom, laxative,
ascarizi, etc),
– compresiuni extrinseci
– (corpi străini intraparietali, tumori abdominale,
bride congenitale)
– strangularea produce obstrucţie împreună cu
blocarea circulaţiei mezenterice → ischemia
peretelui intestinal → perforaţie intestinală.
– bride,
– hernii interne şi externe,
– volvulus,
– invaginaţie
 Simptomatologie ocluzie
intestinala:
• durere abdominală colicativă cu mici pauze de 10-15
minute
• durere continuă în distensii mari supraiacente =
ischemie + necroză
• durere localizată în epigastru în ocluzii de jejun-ileon
• durere localizată în flancuri in ocluzie de colon
• oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii
fecale
• vărsături (ouă clocite sau fecaloid)
• borborisme
• peristaltism (se vede la persoane slabe )
• clapotaj
• la percuţie timpanism
• distensie abdominală
• semne cardiace (hipotensiune arterială, tahicardie, puls
filifon)
• obnubilare, apatie, adinamie
 Ocluzia intestinală

• Examene paraclinice:
• radiografia abdominală = imagini
hidroaerice( tuburi de orgă sau cuiburi de
rândunică)
• număr crescut de leucocite (hiperleucocitoză)
• valorile ureei şi creatininei crescute (retenţie
azotată)
• hemoconcentraţie (Ht↑)
• ionograma sanguină modificată
 Ocluzia intestinală
• Diagnostic diferenţial:
• pancreatita acută
• apendicita acută
• colica renală
• infarctul intestinal
• diverticulita
 Ocluzia intestinală
• Tratament:
• oprirea alimentaţiei orale
• sonda nazogastrică cu aspiraţie
• montarea a două linii venoase şi reechilibare H-E
• tratament conservator în ileus paralitic, reechilibrare H-
E, stimularea peristaltismului intestinal (α şi β blocante)
• clisme evacuatorii
• tratament chirurgical, în caz de strangulare, obstrucţie
sau peritonită
• antibioterapie
• sondă vezicală
• monitorizarea parametrilor vitali,
• tratarea complicaţiilor
 3. Diverticulita
• Este o complicaţie a diverticulozei colonului.
Apare prin inflamaţia bacteriană a peretelui
diverticular.

• Semne clinice (asemănătoare cu

apendicita):
– dureri în fosa iliacă stângă
– febră
– tulburări de tranzit intestinal (diaree, constipaţie,
ileus)
– scaun cu mucus sau sânge (mai rar)
– disurie
– leucocitoză
– semnul Blumberg pozitiv
– apărare musculara
 Diverticulita
• Examen paraclinic:
– la fel ca şi la apendicită
– Irigografia (obligatorie)

• Diagnosticul diferenţial:
– colica renală
– sigmoidita
– cancerul de colon
 Diverticulita
• Tratament:
– repaus la pat
– antispastice
– antibiotice (cefalosporine)
– oprirea alimentaţiei
– refrigeraţie locală
– reechilibrare H-E
– evitarea clismelor
 4. Ulcerul gastro-duodenal
• Este o boală cronică, localizată la nivelul stomacului
şi/sau duodenului evidenţiată prin leziuni crateriforme
ale mucoasei, submucoasei şi musculara mucoasei.

• Etiologie şi patogenie:
– Hipersecreţia clorhidropeptică, prin celule parietale cu
hipersecreţie, persoanele cu grup sanguin O I, pepsinogen
I seric crescut, hipersecretie mediată prin gastrină sau
vagal.
– Gastrina, care este secretată de celulele G (din antru),
stimulează celule parietale care secretă HCl, în cantitate
mare.
– Helicobacter pylori (H.p.) = creşte secreţia de gastrină
(creşte aciditatea)
– Alterarea factorilor de apărare a mucoasei gastrice care
sunt:
• mucusul gastric: distrus de H.p.
• secreţia de bicarbonaţi este scăzută
• fluxul sanguin este modificat şi apare ischemia locală cronică
• urogastrina, care stimulează creşterea epiteliului, este scăzută.
 Ulcerul gastro-duodenal
• Semne clinice:
– durerea abdominala sub formă de crampe, foame
dureroasă sau arsura epigastrică.
– apare la 30 - 90 minute postprandial în ulcerul gastric
(U.G.) şi la 2-4 ore, şi nocturn în ulcerul duodenal (U.D)
– îşi face apariţia, cu ritmicitate primăvara şi toamna
– se calmează la lapte şi medicamente alcaline
– localizată în epigastru, în U.G. şi paraombilical drept în
U.D.
– pirozis (prin iritaţia esofagului inferior)
– greţuri şi vărsături
– eructaţii şi regurgitări acide
– sialoree
– hiperorexie în U.D
– anorexie în U.G
– constipaţie
– dispepsie ulceroasă (crampe abdominale, balonare
postprandială)
 Ulcerul gastro-duodenal
• Examene paraclinice:
– examenul radiologic pune în evidenţă:
– NISA (opacitate intensă, rotundă pentru că reţine
substanţa de contrast).
– convergenţa pliurilor mucoasei gastrice spre nişă.
– fibroscopie digestivă
– examenul secreţiei gastrice, determinându-se
debitul acid bazal (DAB)
– examen citologic, din sedimentul sucului
gastric pentru H.p
– examen serologic (identificarea Atc anti H.p.
din ser (clasa IgG) – probă indirecta
 Ulcerul gastro-duodenal
• Diagnostic diferenţial:
– ulcerul de stress
– gastrita
– duodenita
– cancerul gastric
– sindromul Zollinger-Ellison
– pancreatita acută
– esofagita acută
– hepatita virală (debut)
– litiaza biliară
– infarctul miocardic
– pleurezia bazală
– pneumonia
 Ulcerul gastro-duodenal
• Tratament:
Regim igieno-dietetic:
• repaus la pat
• medicaţie sedativă
• mese mici, repetate la ore fixe
• alimente uşoare:
– lactate
– paste făinoase
– supe, creme
– piureuri
– carne fiartă
• excluderea condimentelor din alimentaţie
 Ulcerul gastro-duodenal
• Tratament medicamentos:
 administrarea de alcaline (neutralizante ale acidităţii gastrice)
 compuşi de Ca şi Na (carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu)
 compuşi de aluminiu (fosfat de aluminiu, hidroxid de aluminiu)
 compuşi de magneziu (oxid de magneziu, carbonat de magneziu)
 anticolinergice
 atropina 1f s.c. = 1 mg
 tinctura de belladonă
 blocanţii receptorilor H2- histaminergici
 nizatidina (oxid) f=50 mg/ml ,cp 150 mg, 300mg, doza 2x150 mg/zi
 cimetidina (tagamet) f = 50mg; 300 mg/ml; cp 200 mg şi 300 mg, doza 2x400
mg/zi
 ranitidina (zantac) f = 50 mg/ml, cp 150mg şi 300 mg, doza 2x150 mg
 Inhibitori ai anhidrazei carbonice
 acetazolamida (ulcosilvanil), doza 25mg/kg/zi
 inhibitorii gastrinei
 proglumida , doza 400 mg i.v
 blocanţii pompei protonice
 omeprazol (losec) cp 20 mg doza 20-40 mg
 protectoare ale mucoasei gastrice
 săruri de bismut (ulcerotrat)
 prostaglandinele (misoprostol) doza 4x200 mg/zi
 reglatori ai motilităţii digestive (metoclopramid)
 tratamentul infecţiei cu H.p.
 omeprazol 20 mg/zi + amoxilicina 750 mg/zi sau helicocin + ranitidină
 Ulcerul gastro-duodenal

• Tratamentul chirurgical:
– gastrectomie parţială şi anastomoza gastro-
duodenală termino-terminală (Pean, Bilroth)
– vagotomie (tronculară sau selectivă) cu drenaj
şi piloroplastie.
– antrectomia
– gastrectomie parţială şi anastomoza gastro-
jejunală termino-laterală (Reichel - Palya).
 5. Pancreatita acută
• Este o boală a pancreasului, care se
caracterizează, prin inflamaţia acută edematoasă
sau necrotico-hemoragică a pancreasului.
• Etiologie:
– infecţie (virusuri)
– alcoolul
– litiaza biliară
– factori metabolici
– medicamente (cortizon, sulfamide, furosemid,
diuretice, contraceptive orale, etc).
• Patogenie:
– Prin teoria autodigestiei, se presupune că enzimele
proteolitice (fosfolipaza A, tripsinogen,
chemotripsinogen, proelastaza) sunt activate în
pancreas, de o serie de factori cum ar fi: infecţiile
virale, endotoxinele, exotoxinele, traumatismele, şi
duc la digestia ţesutului pancreatic.
a. Pancreatita acută necrotico-hemoragică
• Semne clinice:
– durere abdominală în bară:
• sediu în epigastru
• lancinantă
• iradiază în hipocondrul stâng, la baza hemitoracelui stâng şi
umărul stâng
• vărsături bilioase, apoase, în zaţ de cafea, sau sânge
proaspăt.
• tulburări de tranzit sau chiar oprit
• eructaţii
• abdomen meteorizat, balonat
• colaps
• paloare, transpiraţii reci, anxietate
• hipotensiune sau chiar prăbuşirea ei
• febră
• puls filiform, rapid
• timpanism
• echimoze în flancuri (flancul stâng, Gary-Turner)
• afecţiuni pulmonare asociate (pneumonie, atelectazie,
 b. Pancreatita acută
edematoasă:
• are un tablou cu semne clinice mai
reduse, uneori mascat,
• durere epigastrică, cu aceeaşi localizare
ca şi la cea necrotică, dar de intensitate
mai diminuată.
• sindrom dispeptic.
 Pancreatita acută
• Examenul paraclinic:
– hiperamilazemie (crescută de 5 ori sau mai mult)
– hiperamilazurie
– creşterea lipazei serice
– hiperleucocitoză (10-20.000/mm3)
– hiperglicemie (moderată)
– valorile calcemiei scăzute
– valorile colesterolemiei crescute
– probele hepatice modificate
– în fazele avansate retenţie azotată
– transaminaze hepatice crescute
– tulburări electrolitice
– scăderea SaO2
 Pancreatita acuta
• Imagistică:
• Rx abdominală simplă = ileus reflex localizat pe colonul
transvers şi primele anse subţiri
• Rx cu substanţă de contrast, arată marimea glandei
pancreatice
• Rx toracic = revărsat pleural sau opacităţi parenchimatoase
• Ecografia: loja pancreatică mărită, necroza intra şi
peripancreatică
• Tomografia computerizată: pancreas mărit de volum, cu
contur şters
• Colangio-wirsungografia endoscopică, când există obstrucţii
ampulare
• Scintigrafia radioizotopică cu seleniu, meteonina marcată,
arată necroza glandulară
• Angiografia selectivă a trunchiului celiac, pune în evidenţă
lacune vasculare, în zonele de necroză.
• EKG - denivelări ale segmentului ST şi inversări de unda T.
 Pancreatita acuta
• Diagnostic diferenţial:
– Ulcer gastro-duodenal
– Ocluzie intestinală
– Colecistită acută
– Anevrism de aortă
– Sarcină extrauterină
– Infarct miocardic
– Pneumonie
– Porfirie
 Pancreatita acuta
• Complicaţii:
– HDS
– Suprainfecţie
– Şoc
– Ocluzie intestinală
– Ascită
– Complicaţii pulmonare
– Complicaţii cardiace
– Complicaţii renale
Pancreatita acuta
Pancreatita acuta
 6. Colica biliară
• Este reprezentată de dureri continui sau mai
rar, colicative, localizate în hipocondrul drept
sau epigastru, cu iradiere în spate şi umărul
drept, însoţită de greţuri, vărsături bilioase,
uneori icter şi mai rar febră.
• Etiologie:
– colecistita acută
– colecistita litiazică
– malformaţii de colecist
– hidropsul vezicular
– icterul mecanic
– icterul biliar
 Colica biliară
• Semne clinice şi diagnostic:
– durere în hipocondrul drept şi epigastru
(semnul Murphy pozitiv)
– sindrom dispeptic (greţuri, vărsături)
– cefalee
– agitaţie psihomotorie
– subfebrilităti sau febră
– inapetenţă
 Colica biliara
• Examene paraclinice:
– HLG
– glicemie
– ionograma sanguină
– creşterea moderată a bilirubinemiei şi bilirubinuriei
– examen de urină
– uree, creatinina
– amilazemie, amilazurie
– enzime CPK; ALAT
– indice de protrombină
– Rx toracic şi abdominal
– ECO abdominal
– CT
– EKG
 Colica biliara
• Diagnostic diferenţial:
– colica renală dreaptă
– apendicita acută
– sarcina extrauterină
– anexita dreaptă
– colita intestinală
– ulcerul gastro-duodenal
 Colica biliara
• Tratament:
– antispastice:
• Piafen 1 - 2 f la 8 ore
• Algocalmin 1 - 2 f la 8 ore
• Scobutil 1 - 2 f la 12 ore
– antiinflamatoare
• Ketonal 1 – 2 f /24 ore
• Ketoprofen 1 – 2 f /24 ore
• Tador 1 f /24 ore
– analgetice:
• Petidina (mialgin) 50-100 mg
• Fortral 1-2 f (50-100 mg),
• În caz de inflamaţie a colecistului, antibioterapie cu
spectru larg.
• Tot în etiologia abdomenului acut mai sunt:
– colica renală
– sarcina extrauterină
– salpingita
– infarctul mezenteric.
 7. Colica renală
• Este un sindrom dureros lombar, cu
durere paroxistică, în cavităţile intrarenale
deasupra obstacolului.
• Etiologie:
– calculi renali
– tumori ale ureterului
– cheaguri de sânge
– cazeumul din TBC renal
– traumatisme
 Colica renala
• Simpomatlogie clinică:
• Durerea:
– paroxistică, intensă
– iradiază spre organele genitale externe şi faţa internă a coapsei
– apare brusc
– durata variază, de la minute→ore, şi se repetă
– localizare lombară unilaterală
– semnul Giordano pozitiv
• Semne generale:
– paliditate
– transpiraţii
– agitatie
• Semne vezicale:
– disurie, polakiurie
– tenesme vezicale
– Hematuria (70 % din cazuri uneori piurie)
• Semne digesive:
– meteorism abdominal
– sindrom dispeptic
– apărare musculară (poate lipsi)
 Colica renala
• Examenl paraclinic:
– Examenul de urină:
• diureză normală sau oligoanurie
• urină tulbure, hematurică sau opacă
• pH acid, în litiaza urică
• pH alcalin, în litiaza fosfatică
• pH neutru, în litiaza oxalică
• sedimentul urinar (hematii, bacteriurie, cristalurie)
– Examenul sângelui:
• ureea şi creatinina normale, în timp uşor crescute
• calcemia (modificată)
• hemoleucograma (uşoară hiperlecocitoză)
 Colica renala
• Imagistică:
– radiografia renală simplă, evidenţiază calculi
radioopaci (90 %)
– urografia (cu odiston, ultravist) evidenţiaza
calculi
– ecografia evidenţiază, calculi mai mari de 3
mm
– ureteropielografia retrogradă, evidenţiază
calculi ureterali
– C.T precizează diagnosticul
– rezonanţa magnetică, pune în evidenţă
obstacolul
 Colica renala
• Diagnostic diferenţial:
– afecţiuni urologice:
• infarct renal
• hematom renal
• prostatite
– afecţiuni rahidiene, lombago
– afecţiuni gastro-intestinale:
• pancreatita acută
• colica biliară
• infarct splenic
• ulcer gastro-duodenal
– afecţiuni ginecologice:
• sarcina extrauterină
• anexita acută
• chist ovarian torsionat
 Colica renala
• Tratament:
– Restricţia hidrică apoi hidratare 2 - 3 litri, după
eliminarea obstacolului
– Antalgice şi analgetice:
• minore: - ketonal, algocalmin, novalgin i.v sau i.m
• majore: - mialgin, morfina, fortral
– Antiinflamatoare nesteroidiene:
• ketoprofen100 mg în 250 ml glucoza 5 % de 3
ori/zi
– Antispastice:
– Scobutil
– Papaverina
 Bockus - împarte afecţiunile care produc
abdomen acut în 3 categorii:
1. Boli abdominale, care necesită
operaţie de urgenţă:
1. apendicita acută
2. ocluzia intestinală
3. perforaţie de organ
4. colecistita acuta perforată
5. torsiunea de organ
6. ruptura de organ
7. infarctul intestinal
8. embolia bifurcaţiei de aortă
 Bockus - împarte afecţiunile care produc
abdomen acut în 3 categorii:
2. Boli abdominale, care simulează
abdomenul acut:
1. pancreatita acută
2. gastrita acută
3. ovulaţia dureroasă
4. hemoragie retroperitoneală
5. enterita acută
6. hepatita acută
7. perihepatita gonococică
8. limfadenita mezenterică
9. poliserozita familială
 Bockus - împarte afecţiunile care produc
abdomen acut în 3 categorii:
3.Boli generale, care dau fals abdomen
acut:
a) afecţiuni cardio-vasculare:
– I.M.
– embolia pulmonară, renală, splenică
– ficatul de stază
– anevrismul disecant de aortă
– poliarterita nodoasă
b) afecţiuni toracice:
– pneumonia
– infarctul pulmonar
– pneumotoraxul spontan
– pleurezia diafragmatică
– mediastinita acută
– ruptura de esofag
– hernia hiatală strangulată
 Bockus - împarte afecţiunile care produc
abdomen acut în 3 categorii:

c) alte afecţiuni:
• gastropareza diabetica
• acidoza diabetică
• porfiria
• purpura Hennach-Schonlin
• saturnismul acut
• insuficienţa cortico-suprarenală
• Zona Zoster
• reacţii adverse la unele medicamente
 Abdomenul acut nu cuprinde:

• avortul septic
• parazitozele
• abcesul subfrenic
• carcinomatoza peritoneală

• Diagnosticul de abdomen acut, este greu de

stabilit, dat fiind multitudinea de afecţiuni cu
care se face diagnosticul diferenţial.
 Perforaţiile de organ
• Fac parte din sindromul de abdomen acut provocând o
agresiune chimică şi septică asupra peritoneului şi
instalând rapid peritonita acută secundară perforaţiei.
• Etiopatogenie:
• Printre cele mai frecvente perforaţii de organ întâlnim:
1. Perforaţia apendiculară este produsă de: apendicita
gangrenoasă şi flegmonoasă
2. Perforaţia gastro-duodenală este provocată de: ulcerul
gastroduodenal
3. Perforaţia vezicii biliare se produce în cazul
hidropsului vezicular, a colecistitei acute sau a
neoplasmului de căi biliare
4. Perforaţia intestinului subţire este provocată de:
infarctul mezenteric, ocluzii intestinale, corpi străini
ascuţiţi, boala Chron, neoplasmul intestinal
5. Perforaţia colonului este provocată de: rectocolita
necrozantă, neoplasmul de colon, diverticulită, corpi
străini.
 Perforaţiile de organ

• Semne generale:
– obnubilare,
– facies hipocratic,
– ochi strălucitori,
– agitaţie psihomotorie,
– tahicardie cu hipotensiune arterială,
– tahipnee
 Perforaţiile de organ
• Diagnostic:
– Anamneza- dacă este posibil de la bolnavul
conştient sau de la aparţinători vizând:
• Caracterul durerii: violentă, colicativă, intensitate,
durata, sediul, asociaţii cu sindrom dispeptic (greaţă,
vărsături, diaree, oprirea tranzitului intestinal, sughiţ),
– Examenul obiectiv:
• inspecţia abdomenului: dacă participă la mişcările
respiratorii, retracţii, împăstări, poziţie antalgică
• palpare: abdomen de lemn, cu contractură
generalizată, abolirea reflexelor cutanate abdominale,
hiperestezie cutanată
• percuţia: dureroasă, matitate, meteorism,
pneumoperitoneu
• ascultaţie: silenţiu abdominal, uneori borborisme
(ocluzia intestinală).
 Perforaţiile de organ
• Examene paraclinice:
– hiperglicemie
– hiperleucocitoză cu devierea la stânga a formulei
leucocitare, uree şi creatinină crescute
• Imagistic:
– pneumoperitoneu (cu excepţia perforaţiei vezicii
biliare)
– imagini hidroaerice
– cuiburi de rândunică
• Tratament:
– Intervenţie chirurgicală de urgenţă.
 Infarctul mezenteric
• Definiţie:
– Obstrucţia arterelor sau venelor mezenterice
cu necroză intestinală consecutivă.
• Etiopatogenie:
– Tromboze
– Traumatisme abdominale
– Fibrilaţie atrială
– Arteriografie periferică
– Cardiopatie ischemică
 Infarctul mezenteric
• Simptomatologie:
– durere abdominală puternică, violentă sau
medie, cu debut brutal şi care se continuă
– paloare, transpiraţii, obnubilare
– tahicardie, hipotensiune arterială
– agitaţie psihomotorie
– palparea abdomenului nu dă sensibilate
dureroasă
– sindrom dispeptic cu greţuri, vărsături, diaree,
scaun melenic sau sânge proaspăt
– semne de ileus paralitic
 Infarctul mezenteric
• Examene paraclinice:
– radiografia abdominală pe gol care pune în
evidenţă nivele hidroaerice
– ecografia Doppler a arterelor mezenterice
– EKG - în multe cazuri arată fibrilaţie atrială
– angiografia mezenterică – relevă afectarea
arterelor mezenterice
 Examenul clinic al abdomenului acut cuprinde:
– anamneza
– examenul obiectiv
• Anamneza :
– când apare durerea
– debutul
– modul debutului
– evoluţia
– localizarea
– durata
– simptome asociate
• Durerea continuă:
– apendicita acută
– pancreatita acută
– peritonita
• Durerea colicativă:
– litiaza biliară
– colica renală
– ileusul mecanic
• Iradieri:
– umăr drept = colecistita acută
– in bară = pancreatita acută
– iradieri în organele genitale = colica renală
• Simptome asociate:
– sindrom dispeptic
– febră
– astenie, adinamie
• Alimentaţia: – ce s-a consumat
• Medicaţie: - dacă s-au consumat unele
medicamente (anticoncepţionale, antiinflamatoare)
• Naşteri, avorturi, ciclu menstrual, etc
• Condiţii de viaţă şi de muncă (mediu toxic, eforturi
mari, etc)
 Examen obiectiv:
• Semne generale:
– agitaţie,
– poziţie antalgică
– erupţii
– tegumente reci
– starea de nutriţie
– edeme
– deshidratare
– hiperhidratare
– colaps periferic
 Examenul abdomenului
• Inspecţia în ortostatism:
– participă la mişcările respiratorii
– steluţe vasculare
– circulaţie colaterală
– hernii la persoane obeze
• Palpare:
– se palpează toate zonele
– apărare musculară
– durere la compresiune
• Ascultaţie:
– silenţiu abdominal
– sufluri
– frecături
• Percuţie:
– meteorism abdominal
– ascită
• Tuşeul rectal:
– dureros = apendicita acută
• = sarcina extrauterină
– sânge = infarct mezenteric
= cancer de colon
• Consult ginecologic
 Examen paraclinic
– HLG
– sumar urină
– uree, creatinină
– Ts şi Tc
– glicemie
– grup sanguin
– ionograma sanguină şi urinară
– RA
– probe hepatice
– electroforeza
– puncţie Douglas
– paracenteză
– Rx abdominal
– angiografie mezenterică şi
– Echo-Doppler
– ECO abdominal
– CT abdominal
– rezonanţă magnetică
– laparatomia exploratorie
 Se internează în spital de urgenţă:

• peritonita generalizată
• ocluzia intestinală
• apendicita perforată sau acută
• hemoragia internă
 Tratament:
• repaus la pat
• post alimentar
• cateter endovenos
• soluţii coloidale
• soluţii cristaloide
• corectarea acidozei
• sonda nazogastrică
• sondaj vezical
• antibiotice cu spectru larg
• antiinflamatoare
• antispastice, analgetice minore
• nu se administrează analgetice puternice
• intervenţie chirurgicală