Sunteți pe pagina 1din 213
Semiologia Aparatului Digestiv
Semiologia Aparatului
Digestiv
Anamneza digestiva Simptomele de prezentare:  Durerea abdominala  Durerea de cauza esofagiana  Disfagia 
Anamneza digestiva
Simptomele de prezentare:
Durerea abdominala
Durerea de cauza esofagiana
Disfagia
Modificarile de apetit. Inapetanta sau anorexia
Greata si varsaturile
Regurgitatia, ruminatia si sughitul
Sangerarile gastrointestinale
Tulburarile de tranzit intestinal
Meteorismul abdominal
Simptomele generale de insotire (febra, pruritul,
astenia fizica si psihica)
Durerea abdominala
Durerea abdominala


Simptomul dominant al patologiei digestive (etiologie diversa, simptom de alarma: urgente medico-chirurgicale,

diagnostic diferential dificil, caractere semiologice adesea

nespecifice).
nespecifice).
 Mecanisme de producere (tipuri etiopatogenice de durere) - Durerea somatica (iritatia terminatiilor senzitive de la
Mecanisme de producere (tipuri etiopatogenice de durere)
- Durerea somatica (iritatia terminatiilor senzitive de
la nivelul peretelui toracic, nervi intercostali, peritoneu
parietal) prin stimuli mecanici, termici, chimici
localizare precisa si intensitate mare
- Durerea viscerala (iritatia terminatiilor nervoase viscerale situate la nivelul organelor cavitare, capsulei organelor parenchimatoase, vaselor
- Durerea viscerala (iritatia terminatiilor nervoase
viscerale situate la nivelul organelor cavitare, capsulei
organelor parenchimatoase, vaselor si peritoneului visceral)
prin stimuli de distensie, tractiune pe mezouri, ischemie,
inflamatie chimica
localizare difuza (durere raportata),
intensitate redusa, asocierea de simptome vegetative
(greata, voma, transpiratia, paloarea, colaps).
- Durerea reflectata – iradiata in abdomen de la o
suferinta extraabdominala (ex. IMA)
Caracterele semiologice ale durerii abdominale
Caracterele semiologice ale durerii
abdominale
Se urmaresc:  Debutul, frecventa si durata  Sediul si iradierea (vezi localizarea abdominala a principalelor
Se urmaresc:
Debutul, frecventa si durata
Sediul si iradierea (vezi localizarea abdominala a
principalelor viscere abdominale: hipocondrul drept,
stang, epigastru, etc)
Caracter (intensitate, evolutia in timp: colicativa sau
continua)
Factorii de agravare si de ameliorare ai durerii
(alimentatia, medicatia)
Tipuri etiopatogenice de durere abdominala
Tipuri etiopatogenice de durere abdominala
Durerea abdominala propriu-zisa  Durerea de cauza somatica (piele, tesut celular subcutanat, muschi, fascii, peritoneu parietal)
Durerea abdominala propriu-zisa
Durerea de cauza somatica (piele, tesut celular
subcutanat, muschi, fascii, peritoneu parietal)
Zona zoster
Nevralgii
Afectiuni musculare
Hernii inghinale, crurale
Hernii ale liniei albe (adesea fruste inaparente)
Hernii ombilicale (adesea inaparente)
Durerea peritoneala
Durerea peritoneala Urgenta medico-chirurgicala
Durerea peritoneala
Urgenta
medico-chirurgicala
 Determinata de iritatia sau inflamatia peritoneului parietal  Intensitate mare  Initial localizata apoi generalizata
Determinata de iritatia sau inflamatia peritoneului parietal
Intensitate mare
Initial localizata apoi generalizata
Accentuata de miscarile respiratorii (abdomen imobil)
Semne asociate de iritatie peritoneala (aparare sau
contractura musculara, Blumberg pozitiv, semnul
Mandel)
Cauze chirurgicale prin perforatie de organ cavitar
(apendice, ulcer, colecistita acuta, genitale) sau
medicale (PSB a ciroticului, TBC peritoneal)
Durerea de cauza viscerala Durerea cu originea in tubul digestiv (durerea gastroduodenala) 1. Durerea ulceroasa -
Durerea de cauza viscerala
Durerea cu originea in tubul digestiv (durerea
gastroduodenala)
1. Durerea ulceroasa
-
localizare (epigastru, punctul duodenal)
-
aspect (torsiune, arsura epigastrica, foame dureroasa)
-
intensitate (variabila)
-
ritmicitatea (legatura cu mesele) – mica periodicitate
periodicitatea (marea periodicitate a durerii ulceroase) –
perioade dureroase alternand cu perioade complet
-
asimptomatice – uneori in legatura cu anotimpul
-
calmarea dupa alimentatie, alcaline, varsaturi

A.

Obs. Exista nemeroase variante (ulcere fara durere, atipice; durere ulceroasa declansata de alte afectiuni: cancere gastrice, gastrite)

2. Durerea de cauza intestinala  Tipic colicativa  Localizare dupa segmentul intestinal interesat (intestin subtire-periombilical,
2. Durerea de cauza intestinala
Tipic colicativa
Localizare dupa segmentul intestinal interesat (intestin
subtire-periombilical, fosa iliaca si flancul drept pentru
cecoascendent, fosa iliaca si flancul stang pentru
descendent, suprapubian si posterior pentru sigmoid).
Accentuate de palparea zonei de proiectie a segmentului
afectat.
Forma acuta apare in ocluzia intestinala totala sau
partiala (sindrom subocluziv Konig) sau diverticulita acuta
Forma cronica (SII, B. Crohn, RUH, sindroame
aderentiale, Enterocolite acute si cronice)
Tenesmul rectal
Colica rectosigmoidiana
Durerea la defecatie
B. Durerea cu originea in glandele anexe ale tubului digestiv
B. Durerea cu originea in glandele anexe ale
tubului digestiv
1. Durerea de cauza hepatica - Mecanisme prin destinderea capsulei lui Glison - Cauze: staza cardiaca
1. Durerea de cauza hepatica
-
Mecanisme prin destinderea capsulei lui Glison
-
Cauze: staza cardiaca (pericardita, IC), staza biliara
(angiocolite, icter mecanic), procese intrahepatice
(abcese, hematoame, tumori).
-
Localizare: epigastru sau hipocondrul drept
-
Caracter: surd, difuz, accentuata de palparea sau
percutia organului.
2. Durerea de cauza pancreatica
2. Durerea de cauza pancreatica
 Localizare: supraombilical profund (epigastru – afectare cefalica sau hipocondrul stang – localizare caudala).  Iradiere:
Localizare: supraombilical profund (epigastru – afectare
cefalica sau hipocondrul stang – localizare caudala).
Iradiere: in bara, in centura pe sub falsele coaste si in
spate, rar flancuri sau in abdomenul inferior.
Factori declansatori: exces alcool, grasimi sau fara
legatura cu mesele.
Intensitate variabila – simpla greutate epigastrica pana la
o veritabila criza solara (dureri atroce).
Aspirina calmeaza durerea
Etiologie: pancreatita acuta, pancreatita cronica si
cancerul pancreatic.
3. Durerea de cauza splenica
3. Durerea de cauza splenica
 Mecanism – distensia capsulei si iritatia peritoneului parietal  Caractere – durere putin intensa, surda,
Mecanism – distensia capsulei si iritatia peritoneului
parietal
Caractere – durere putin intensa, surda, localizata in
hipocondrul stang
Cauze: infarct splenic, abces splenic
C. Durere de cauza biliara  Durerea biliara cu debut acut paroxistic – Colica biliara cauze
C. Durere de cauza biliara
Durerea biliara cu debut acut paroxistic –
Colica biliara
cauze – contractia spastica, dizarmonica a veziculei
biliare asociata cu cresterea presiunii intraveziculare
-
declansata de mese copioase bogate in alimente
colecistochinetice (grasimi, oua, frisca, ciocolata)
-
debut la 4-5 ore dupa masa de seara (Hipocrat “sub
galli cantu”)
-
-
caracter colicativ (crampa, sfasiere) fara pauze, cu
durere de 3-4 ore, bolnav agitat care nu gaseste pozitia
antalgica, cedeaza progresiv
-
localizare – epigastru si hipocondrul drept si iradiere
tipica in umarul drept sau posterior, rar hipocondrul stang
cand sugereaza o participare pancreatica. Iradieri atipice:
retrosternal, periombilical, umar stang.
fenomene asociate – varsaturi lichidiene bilioase - nu
calmeaza durerea
-
 Durerile biliare cu evolutie cronica
Durerile biliare cu evolutie cronica
- jena dureroasa (plenitudine, greutate). - localizare epigastru si hipocondrul drept - iradiere la fel ca
-
jena dureroasa (plenitudine, greutate).
-
localizare epigastru si hipocondrul drept
-
iradiere la fel ca a colicii biliare
apar la 3-4 ore dupa masa si nu sunt calmate de
alimentatie sau de ingestia de alcaline
-
-
frecvente la femei cu tulburari endocrine
D. Alte cauze de dureri abdominale de cauza viscerala Durere de cauza urinara (durerea reno-urinara, durerea
D. Alte cauze de dureri abdominale de cauza
viscerala
Durere de cauza urinara (durerea reno-urinara, durerea
vezicala, uretrala, funiculoscrotala, etc.).
-
Durerea abdominala cu originea in organele genitale la
femeie (boli inflamatorii, sarcina extrauterina, torsiune de
-
ovar, cancer genital, nastere sau menstruatie).
Durerile de cauza vasculara (cauza aortica – disectia
aortei sau hematoame disecant de aorta, tromboza sau
-
embolia a mezenterice, tromboza v mezenterice, vasculite
PAN, Siclemie) – ignorata de medic
-
Dureri de origine nervoasa si metabolica (porfiria acuta
intermitenta, tabes-lues tertiar, intoxicatia saturnina,
cetoacidoza diabetica, boala Addison, hiperlipemie,
uremia, crizele hemolitice)
-
Durerea reflectata (iradiata) (cardiace, pleuropulmonare,
parietale)
Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare)
Diagnosticul durerii abdominale
(debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere,
factori de agravare si ameliorare)
Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare) Durere cronica
Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare) Durere cronica
Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare) Durere cronica
Durere cronica
Durere cronica

Durere acuta (Abdomen acut)

Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare) Durere cronica
Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare) Durere cronica
Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare) Durere cronica
Chirurgical Medical Diagnostic etiologic
Chirurgical
Medical
Diagnostic etiologic
Diagnosticul durerii abdominale (debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere, factori de agravare si ameliorare) Durere cronica
Interventie Tratament Terapie medicala
Interventie
Tratament
Terapie medicala
medical sau
medical
sau

chirurgicala de urgenta

chirurgicala
chirurgicala
Modificarile de apetit  Foamea – nevoia imediata de a manca  Apetit sau pofta de
Modificarile de apetit
Foamea – nevoia imediata de a manca
Apetit sau pofta de mancare dorinta si placerea de a manca
Anorexia si inapetenta – pierderea respectiv scaderea poftei de mancare.
Nu este specifica pentru bolile digestive. Apare in boli digestive
(neoplasme, gastrite cronice, hepatite cronice, ciroza hepatica), boli
endocrine, infectioase, neoplazice extradigestive, anemii, IRC, IC, boli
psihice.
Polifagia – cresterea ingestiei de alimente specifica diabetului zaharat.
Hiperorexia – cresterea apetitului – fiziologic – convalescenta, graviditate
si patologic in hipertiroidie
Bulimie – alimentatie nestapanita – patologie neuropsihica (leziuni lob
frontal)
Pica – consum anormal de pamant, nisip, creta.
Alotriofagia – consum preferential de substante dezgustatoare
(excremente).
Senzatia de sete
Polidipsie – exagerarea senzatiei de sete in diabet zaharat, diabet insipid
si deshidratarile severe
Diminuarea senzatiei de sete - afectiuni psihice
Greata si varsaturile  Greata – senzatia dezagreabila insotita de dorinta de a vomita. Apare in
Greata si varsaturile
Greata – senzatia dezagreabila insotita de dorinta de a
vomita. Apare in boli digestive (ulcer gastric, cancer gastric,
gastrite acute si cronice, hepatite acute si cronice, ciroze

hepatice) si extradigestive (IRA si IRC, boli neoplazice extradigestive, medicamente citostatice). Fiziologic: sarcina

 Varsatura (voma; emesis (gr): a varsa) – act reflex de aparare caracterizat prin eliminarea fortata
Varsatura (voma; emesis (gr): a varsa) – act reflex de
aparare caracterizat prin eliminarea fortata a continutului

gastrointestinal pe gura insotit de greata si hipersalivatie. Caractere: frecventa, orarul, ritmicitatea, mirosul, continutul varsaturii (alimentar, bilios, apos, purulent, fecal, sange).

Cauze: digestive (ulcer, cancer, stenoza pilorica, boli hepatice cronice), peritonite, neuropsihice (HIC, sindrom Meniere, migrena), endocrine,
Cauze: digestive (ulcer, cancer, stenoza pilorica, boli
hepatice cronice), peritonite, neuropsihice (HIC, sindrom
Meniere, migrena), endocrine, renale (IRA, IRC), cardiace
(IC), sarcina, medicamente (chimioterapice)
Regurgitatia, ruminatia si sughitul
Regurgitatia, ruminatia si sughitul
 Regurgitatia se defineste ca eliminarea pe cale orala de alimente sau secretii digestive fara efort.
Regurgitatia se defineste ca eliminarea pe cale orala
de alimente sau secretii digestive fara efort.
Ruminatia consta in regurgitarea de alimente in
cavitatea bucala, mestecarea si reinghitirea lor.
Sughitul reprezinta o contractie spastica repetitiva a
diafragmului determinata de excitatia vagului sau
frenicului transmisa aferent centrului respirator, care
provoaca o excitatie ritmica a nucleului frenic.
Sangerarile gastrointestinale
Sangerarile gastrointestinale
 Hematemeza – eliminarea pe gura prin varsatura a unei cantitati de sange de culoare rosu
Hematemeza – eliminarea pe gura prin varsatura a unei cantitati de
sange de culoare rosu inchis pana la negricios (in “zat de cafea”)
provenind din esofag, stomac sau duoden inainte de ligamentul Treitz.
Diagnostic diferential de hemoptizie, epistaxis inghitit, gingivoragie
Melena: scaun negru, lucios ca pacura moale, care reprezinta sange
digerat. Intr-o HDS hematemeza poate lipsi pe cand melena este
intotdeauna prezenta. Diferentierea de scaun negru de alte cauze dupa
alimente (spanac, ficat, alune, afine) sau medicamente (fier, bismut).
Hematochezia – eliminarea anala de sange nedigerat fara alte precizari
Rectoragia – eliminarea pe cale anala de sange rosu, nedigerat
provenind din intestinul teminal
Enteroragie – eliminare de sange rosu ametecat cu chim intestinal
provenind din intestinul terminal “zeama de carne”
Hemoragie oculta intestinala – evidentierea de sange in scaun prin
metode chimice
HDS (esofag, stomac, unghi Treitz) si HDI (sub unghi Treitz). Important
stabilirea cauzei.
Tulburarile de tranzit intestinal Diareea
Tulburarile de tranzit intestinal
Diareea
 Emisiune de scaune frecvente > 3scaune/24h, de consistenta scazuta, abundente >200g/24h cu resturi alimentare nedigerate.
Emisiune de scaune frecvente > 3scaune/24h, de
consistenta scazuta, abundente >200g/24h cu resturi
alimentare nedigerate. (Pseudodiaree: >3 scaune/24h dar
cu volum total < 200g/24h + incontinenta anala: pierderi
involuntare de materii fecale).
Semiologic – frecventa, consistenta, orarul scaunelor,
cauzele declansatoare, simptome de acompaniament,
caracter acut sau cronic
Clasificare fiziopatologica: secretorie (infectii, parazitoze,
boli endocrine), osmotica (intoleranta la lactoza, purgative
saline), inflamatorie (infectii, boala Crohn, RUH), tulburari
de motilitate (SII, hipertiroidie), cresterea presiunii
hidrostatice si limfatice in peretele intestinal (HTP din
ciroza hepatica)
Constipatia
Constipatia
 Emisiune de mai putin de 2 scaune pe saptamana cu sau fara prezenta efortului de
Emisiune de mai putin de 2 scaune pe saptamana cu
sau fara prezenta efortului de defecatie, scaune de
consistenta dura si senzatia de evacuare incompleta
Cauze: tulburari de motilitate, pierderea reflexului de
defecare, retentie (megadolicocolon), obstructie
(stenoze benigne sau maligne), deficit de reziduri.
Atentie la cancerul de colon

Examenul clinic al tubului

digestiv
digestiv
 Conditii de examinare: decubit dorsal in pozitie de maxima relaxare (capul si trunchiul usor ridicat
Conditii de examinare: decubit dorsal in pozitie de
maxima relaxare (capul si trunchiul usor ridicat (10-20
grade) folosind de obicei o singura perna
Metode de examinare: inspectie, palpare, percutie,
auscultatie.
Inspectia generala informatii: stare de nutritie, examenul
tegumentelor si mucoaselor (icter, paloare,
hiperpigmentari din hemocromatoza, porfirii, sindroame
genetice – Peutz – Jeghers, acanthosis nigricans,
telangiectazii, stelute vasculare), examenul mainilor
(Hipocratism digital, contractura Dupuytren, eritem
palmar, flapping-tremor), examenul ochilor (icter, inel
Kayser-Fleischer, xantelasma).
Conditii de examinare
Conditii de examinare
Conditii de examinare
Inspectia generala
Inspectia generala
Inspectia generala
Inspectia generala
Sindromul Peutz-Jeghers
Sindromul Peutz-Jeghers
Sindromul Peutz-Jeghers
Sindromul Peutz-Jeghers
Sindromul Rendu – Osler - Weber
Sindromul Rendu – Osler - Weber
Sindromul Rendu – Osler - Weber
Sindromul Rendu – Osler - Weber
Echimoze in ciroza hepatica
Echimoze in ciroza hepatica
Echimoze in ciroza hepatica
Stelute vasculare
Stelute vasculare
Ginecomastie
Ginecomastie
Reducerea pilozitatii
Reducerea pilozitatii
Examenul mainilor - hipocratism digital
Examenul mainilor - hipocratism digital
Examenul mainilor - hipocratism digital
Examenul mainilor – contractura Dupuytren

Examenul mainilor contractura Dupuytren

Examenul mainilor – contractura Dupuytren
Examenul mainilor – contractura Dupuytren
Flapping tremor hepatic - asterixis
Flapping tremor hepatic - asterixis
Flapping tremor hepatic - asterixis
Flapping tremor hepatic - asterixis
Examenul ochilor – inelul Kaiser - Fleischer

Examenul ochilor inelul Kaiser - Fleischer

Examenul ochilor – inelul Kaiser - Fleischer
Examenul ochilor – inelul Kaiser - Fleischer
Examenul ochilor - iridociclita
Examenul ochilor - iridociclita
Examenul ochilor - iridociclita
Examenul ochilor - Xantelasma
Examenul ochilor - Xantelasma
Examenul cavitatii bucale
Examenul cavitatii bucale
Examenul cavitatii bucale
Examenul cavitatii bucale  Se folosesc lumina frontala, spatula, manusa sterila chirurgicala (inspectie si palpare). 
Examenul cavitatii bucale
Se folosesc lumina frontala, spatula, manusa sterila
chirurgicala (inspectie si palpare).
Se examineaza: regiunea fetei, regiunea submandibulara
si laterocervicala, cavitatea bucala urmarind urmatoarele
regiuni: buzele, mucoasa bucala, bolta palatina, planseul
bucal, dintii, gingiile, glandele salivare, faringele si
amigdalele palatine.
Examenul buzelor – Volum (crescut – mixedem,
acromegalie, edem Quincke, scazut – sclerodermie)
– Culoare (paloare: anemii,
deshidratari, cianoza, rosu visiniu – policitemia vera)
– Hidratare (deshidratare: uscate si
crapate)
– Patologie (buza de iepure:
cheiloschizis, eruptii: herpes, cheiloza angulara:ragade,
sancrul sifilitic: ulceratie indurata, epiteliom de buza).
Buza de iepure (cheiloschisis)
Buza de iepure (cheiloschisis)
Buza de iepure (cheiloschisis)
Buza de iepure (cheiloschisis)
Sindrom Peutz-Jeghers
Sindrom Peutz-Jeghers
Sindrom Peutz-Jeghers
Examenul mucoasei bucale
Examenul mucoasei bucale
Examenul mucoasei bucale
Examenul mucoasei bucale  Modificari de culoare (paloare, cianoza, eritem)  Patologie: - Stomatitele (inflamatia mucoasei
Examenul mucoasei bucale
Modificari de culoare (paloare, cianoza, eritem)
Patologie: - Stomatitele (inflamatia mucoasei cavitatii
bucale): eritematoase (catarale), eritematopultacee,
cremoase (depozit alb cremos, candidozice), aftoase (Sd.
Behcet, hipovitaminoza B), ulceromembranoasa (infectii
fusospirilare, gangrenoase la tarati sau boli neoplazice).
Eruptii pe fata interna a obrajilor (rujeola,
semnul Koplik), parotidita: inflamatia canalului Stenon
-
-
Hemoragii (purpure hemoragice)
-
Ulceratii: virale (herpes), sifilis, TBC
Leucoplazii : ingrosarea mucoasei bucale de
culoare alba (leziuni premaligne, infectii)
-
Pete pigmentare maronii sau cenusii (boala
Addison, melanom malign, nevi pigmentari).
-
Stomatita aftoasa
Stomatita aftoasa
Stomatita aftoasa
Stomatita aftoasa
Stomatita aftoasa
Stomatita aftoasa
Stomatita aftoasa
Examenul gingiilor si dintilor
Examenul gingiilor si dintilor
Examenul gingiilor si dintilor
Examenul gingiilor
Examenul gingiilor
 Normal: coloratie roz si aderenta la dinte  Patologic – paloare, eritem – gingivitele (hiperemia
Normal: coloratie roz si aderenta la dinte
Patologic – paloare, eritem
– gingivitele (hiperemia mucoasei, tumefactie si
desprinderea lor de pe dinte): eritematoasa sau catarala
(iritative), hipertrofica (pubertate, sarcina, DZ, leucoze
acute si cronice), hemoragica (scorbut, sindroame
hemoragipare), ulceronecrotica (infectii fuzospirilare,
leucemii, agronulocitoze), metalice (Pb – lizereul lui
Burton).
Examenul dintilor Patologic:  Anomalii de implantare (sifilis congenital, acromegalie)  Anomalii de volum (macro, microdontie)
Examenul dintilor
Patologic:
Anomalii de implantare (sifilis congenital, acromegalie)
Anomalii de volum (macro, microdontie) si de forma (sifilis
congenital: dintii lui Hutchinson – incisivi superiori rariti cu
marginea superioara excavata + surditate labirintica +
afectare vizuala)
Modificari de culoare: galben (tratament cu tetraciclina),
verzui (prima dentitie in icterul neonatal sever).
Modificari de aspect: striatii transversale (rahitism) si pete de
aspect cretos (fluoroza).
Patologia proprie:
-
Caria dentara
-
Granulomul radicular – infectie de focar
Paradontopatia marginala cronica (parodontoza la
diabetici)
-
Examenul limbii
Examenul limbii
 
Mobilitate, volum, aspect (culoare), umiditatea, leziuni localizate.
Mobilitate, volum, aspect (culoare), umiditatea, leziuni localizate.

Modificari de volum: macroglasie (acromegalie, mixedem, edem Quincke, tumori), microglasie (leziuni n.hipoglos, tabes)

  Ulceratii – traumatice (epilepsie, dinti cariati) – chimice – infectioase – neoplazice (neregulate, infiltrate)
Ulceratii – traumatice (epilepsie, dinti cariati)
– chimice
– infectioase
– neoplazice (neregulate, infiltrate)
Leucoplazia – ingrosarea mucoasei de culoare alba

Modificari de culoare: limba rosie cu conservarea papilelor (ciroza, diabet, scarlatina), limba rosie cu atrofie papilara (anemia Biermer glosita Hunter), limba saburala sau incarcata (boli febrile, deshidratare), limba uscata sau prajita (deshidratare), limba fisurata, foliacee (ca o frunza - congenitala), limba neagra, viloasa (tratament prelungit cu antibiotice)

Limba rosie (ciroza hepatica)
Limba rosie (ciroza hepatica)
Limba rosie (ciroza hepatica)
Limba zmeurie (scarlatina)
Limba zmeurie (scarlatina)
Limba zmeurie (scarlatina)
Limba geografica
Limba geografica
Examenul planseului bucal
Examenul planseului bucal
Se examineaza cu limba in cerul gurii Patologic:  Frau lingual scurt  Flegmonul planseului bucal
Se examineaza cu limba in cerul gurii
Patologic:
Frau lingual scurt
Flegmonul planseului bucal – angina Ludwig
Eritemul orificiului canalului lui Wharton (sialadenite
submandibulare)
Litiaza salivara
Tumori chistice salivare
Hemangioame
Ulceratii traumatice
Flegmonul spatiului submandibular – angina lui Ludwig

Flegmonul spatiului submandibular angina lui Ludwig

Flegmonul spatiului submandibular – angina lui Ludwig
Flegmonul spatiului submandibular – angina lui Ludwig
Examenul boltii palatine
Examenul boltii palatine
 Anomalii congenitale: - Gura de lup: palatoschizis - Palat inalt, ogival
Anomalii congenitale: - Gura de lup: palatoschizis
- Palat inalt, ogival
 Anomalii dobandite: - Perforatia dobandita (comunicarea intre cavitatea bucala si fosele nazale: abces, goma sifilitica,
Anomalii dobandite: - Perforatia dobandita
(comunicarea intre cavitatea bucala si fosele
nazale: abces, goma sifilitica, granulomatoza
Wegener).
Examenul valului palatin, luetei, faringelui si amigdalelor
Examenul valului palatin, luetei,
faringelui si amigdalelor
Examenul valului palatin, luetei, faringelui si amigdalelor
Examenul valului palatin si luetei
Examenul valului palatin si luetei
 Patologic: - edemul Quincke - pulsul luetei (semnul Merklen): IA - paraliziile valului palatin (cauze
Patologic: - edemul Quincke
-
pulsul luetei (semnul Merklen): IA
-
paraliziile valului palatin (cauze
neurologice)
Examenul faringelui si amigdalelor
Examenul faringelui si amigdalelor
 Angina sau faringoamigdalita: inflamatia structurilor vizibile (amigdale, pilieri, val palatin, lueta, inel limfatic al lui
Angina sau faringoamigdalita: inflamatia structurilor vizibile (amigdale,
pilieri, val palatin, lueta, inel limfatic al lui Waldayer) – cu prezenta
disfagiei faringiene. Sunt primitive sau secundare altor boli (leucemii,
mononucleoza infectioasa).
Tipuri de angine:
-
Eritematoasa (catarala, simpla) – virala, streptococ beta-hemolitic
-
Eritematopultacee – infectii bacteriene
-
Flegmonoase – flegmon periamigdalian (febra, dureri, trismus)
-
Pseudomembranoase – difterie, scarlatina, lues
-
Ulceromembranoase – virus Epstein-Barr, angina Plaut si Vincent
-
Ulceronecrotice (leucoze acute, agronulocitoza)
Anginele cronice – focar de infectie
Angina eritematoasa
Angina eritematoasa
Angina eritematoasa
Angina eritematopultacee
Angina eritematopultacee
Angina eritematopultacee
Angina eritematopultacee (flegmon periamigdalian)
Angina eritematopultacee
(flegmon periamigdalian)
Angina pseudomembranoasa
Angina pseudomembranoasa
Angina pseudomembranoasa
Examenul glandelor salivare  Se face prin inspectie si palpare  Hipertrofia glandelor parotide, submandibulare si
Examenul glandelor salivare
Se face prin inspectie si palpare
Hipertrofia glandelor parotide, submandibulare si
sublinguale apar in : sialadenite, sindrom Sjogren, LLC,
sarcoidoza. Sialadenita virala in oreion (Parotidita
epidemica).
Perturbari secretorii: - Sialoree sau ptialism – cresterea
secretiei salivare (boli stomatologice, endocrine sau
ginecologice)
- Hiposialie – asialie – scaderea pana
la abolirea secretiei salivare (ex. Sd. Sjogren – xerostomie
asocierea cu scaderea secretiei lacrimale)
Examinarea glandelor submandibulare si sublinguale
Examinarea glandelor
submandibulare si sublinguale
Examinarea glandelor submandibulare si sublinguale
Examinarea glandelor submandibulare si sublinguale
Examinarea glandei parotide
Examinarea glandei parotide
Examinarea glandei parotide
Examinarea glandei parotide
Examenul regiunii cervicale si toracale
Examenul regiunii cervicale si toracale
 Ganglionii limfatici cervicali (stanga- Virchow-Traisier – cancer gastric)  Angioame stelare  Ginecomastie uni sau
Ganglionii limfatici cervicali (stanga- Virchow-Traisier –
cancer gastric)
Angioame stelare
Ginecomastie uni sau bilaterala (ciroza sau hepatita
cronica, tratament cu spironolactona, paraneoplazie)
Examenul esofagului – dificil
- inspectie (diverticul Zencker)
- examinarea deglutiei – (se invita bolnavul sa ia o
inghititura de apa si se asculta zgomotele de deglutie)
Examinul regiunii cervicale (ggl submandibulari si laterocervicali)
Examinul regiunii cervicale (ggl
submandibulari si laterocervicali)
Examinul regiunii cervicale (ggl submandibulari si laterocervicali)
Examinul regiunii cervicale (ggl submandibulari si laterocervicali)
Semnul Troisier
Semnul Troisier
Semnul Troisier
Examenul obiectiv al esofagului (diverticulul Zenker)
Examenul obiectiv al esofagului
(diverticulul Zenker)
Examenul obiectiv al esofagului (diverticulul Zenker)
Auscultatia esofagului
Auscultatia esofagului
Auscultatia esofagului
Examenul clinic al abdomenului
Examenul clinic al abdomenului
 “Cutia cu mistere”  Topografia clinica a abdomenului – folosita pentru a localiza durerea si
“Cutia cu mistere”
Topografia clinica a abdomenului – folosita pentru a
localiza durerea si semnele obiective observate: 9 cadrane
(2 linii orizontale: tangente la rebordul costal si spinele
iliace anterosuperioare si 2 linii verticale –
mediaclaviculare) – hipocondrul drept, epigastru,
hipocondrul stg., flanc drept, hipogastru, flancul stang, fosa
iliaca dreapta, hipogastru, fosa iliaca stanga. Anatomic –
ce organe contin
Inspectia – aspectul general si forma abdomenului
(bombari in totalitate sau partiale, obezitate, tumori, ascita,
meteorism sau retractie)
Topografia clinica a abdomenului (9 cadrane)
Topografia clinica a abdomenului (9
cadrane)
Topografia clinica a abdomenului (9 cadrane)
Topografia clinica a abdomenului (4 cadrane)
Topografia clinica a abdomenului (4
cadrane)
Topografia clinica a abdomenului (4 cadrane)
Abdomen in obuz – tumori abdominale
Abdomen in obuz – tumori abdominale
Abdomen in obuz – tumori abdominale
Abdomen in obuz – tumori abdominale
Abdomen in desaga - ascita
Abdomen in desaga - ascita
Abdomen in desaga - ascita
Abdomen in desaga - ascita
Abdomen de batracian - ascita
Abdomen de batracian - ascita
Abdomen de batracian - ascita
Abdomen de batracian - ascita
Bombarea regionala a abdomenului
Bombarea regionala a abdomenului
Bombarea regionala a abdomenului
Inspectia tegumentelor abdominale
Inspectia tegumentelor abdominale
 Cicatrice postoperatorii  Vergeturi (obezitate, sarcina, Cushing – rosie violacee)  Circulatie colaterala de tip
Cicatrice postoperatorii
Vergeturi (obezitate, sarcina, Cushing – rosie violacee)
Circulatie colaterala de tip porto-cav sau cavo-cav
- tip porto-cav – caracteristic pentru ciroza
hepatica “cap de meduza” – sindrom Cruveillier-
Baumgarten
Inspectia tegumentelor abdominale  Cicatrice postoperatorii  Vergeturi (obezitate, sarcina, Cushing – rosie violacee)  Circulatie
Ascita intr-o ciroza hepatica - tip cavo-cav – pe flancuri
Ascita intr-o ciroza hepatica
- tip cavo-cav – pe flancuri
Circulatie colaterala abdominala
Circulatie colaterala abdominala
Determinarea fluxului de sange la nivelul circulatiei colaterale abdominale in ascita cirotica
Determinarea fluxului de sange la nivelul
circulatiei colaterale abdominale in
ascita cirotica
Inspectia tegumentelor abdominale
Inspectia tegumentelor abdominale
 Hiperpigmentatia liniei albe (sarcina, boala Addison)  Eruptii cutanate din febrele eruptive (rujeola, rubeola, varicela)
Hiperpigmentatia liniei albe (sarcina, boala Addison)
Eruptii cutanate din febrele eruptive (rujeola, rubeola,
varicela)
Leziuni echimotice periombilicale (semn Cullen) sau pe
flancuri (semn Grey-Turner) in hemoragiile din pancreatita
acuta
Pilozitate tip android femeie (tumori ovariene suprarenale
secretante)sau ginoid barbat (ciroza)
Edemul peretelui abdominal
Miscarile peristaltice – intense – Ocluzie intestinala
Mobilitatea respiratorie a peretelui abdominal – diminuata
– ascita sau abolita in iritatia peritoneala (peritonite
indiferent de cauza)
Modificarile ombilicului – hernii ombilicale

Modificarile ombilicului hernii ombilicale

Modificarile ombilicului – hernii ombilicale
Modificarile ombilicului – hernii ombilicale
Modificarile ombilicului – hernii ombilicale
Palparea abdomenului
Palparea abdomenului
 Principala metoda de examinare a abdomenului  Se face in 3 pozitii – decubit dorsal,
Principala metoda de examinare a abdomenului
Se face in 3 pozitii – decubit dorsal, decubit lateral si ortostatism mono
si bimanual. Se foloseste palparea superficiala, profunda si penetranta.
Se face progresiv pe zone topografice incepand din fosa iliaca stanga.
Patologie – Apararea musculara si Contractura musculara (iritatie
peritoneala)
– rezistenta la palpare (ascita)

Palparea ficat, splina, tumori abdominale (patologic semnul valului transabdominal, semnul bulgarelui de gheata)

Palparea abdomenului  Principala metoda de examinare a abdomenului  Se face in 3 pozitii –
 Palparea punctelor dureroase abdominale (palparea penetranta)  Semnul Blumberg – durere la decompresia brusca a
Palparea punctelor dureroase abdominale (palparea penetranta)
Semnul Blumberg – durere la decompresia brusca a abdomenului
(iritatie peritoneala)
Manevra Rowssing – palpare antiperistaltica cu distensia ceculuiu care
devine dureros in procese inflamatorii apendiculare.
Palparea monomanuala
Palparea monomanuala
Palparea monomanuala
Palparea bimanuala
Palparea bimanuala
Palparea bimanuala
Palparea bimanuala
Palparea bimanuala
Palparea bimanuala
Examinarea punctelor herniale
Examinarea punctelor herniale
Examinarea punctelor herniale
Palparea ficatului
Palparea ficatului
Palparea ficatului
Palparea ficatului
Palparea prin balotare (semnul bulgarelui de gheata)
Palparea prin balotare (semnul
bulgarelui de gheata)
Palparea prin balotare (semnul bulgarelui de gheata)
Palparea prin balotare (semnul bulgarelui de gheata)
Semnul valului in ascita de volum mediu in decubit dorsal
Semnul valului in ascita de
volum mediu in decubit dorsal
Semnul valului in ascita de volum mediu in decubit dorsal
Semnul valului in ascita de volum mediu in decubit dorsal
Semnul valului in ascita de volum mediu in pozitie ortostatica
Semnul valului in ascita de volum
mediu in pozitie ortostatica
Semnul valului in ascita de volum mediu in pozitie ortostatica
Semnul valului in ascita de volum mediu in pozitie ortostatica
Palparea veziculei biliare
Palparea veziculei biliare
Palparea splinei in decubit dorsal
Palparea splinei in decubit dorsal
Palparea splinei in decubit dorsal
Palparea splinei in decubit lateral drept prin acrosare
Palparea splinei in decubit lateral
drept prin acrosare
Palparea splinei in decubit lateral drept prin acrosare
Palparea splinei in decubit lateral drept prin acrosare
Palparea rinichiului prin metoda Guyon
Palparea rinichiului prin metoda Guyon
Palparea rinichiului prin metoda Guyon
Palparea rinichiului prin metoda Guyon
Palparea rinichiului prin metoda Glenard si Israel
Palparea rinichiului prin metoda Glenard
si Israel
Palparea rinichiului prin metoda Glenard si Israel
Palparea rinichiului prin metoda Glenard si Israel
Palparea punctului duodenal si manevra Lenoir
Palparea punctului duodenal si manevra Lenoir
Palparea punctului duodenal si manevra Lenoir
Palparea punctului duodenal si manevra Lenoir
Examinarea pancreasului (semnul Mallet-Guy, semnul Mayo-Robson)
Examinarea pancreasului (semnul Mallet-Guy,
semnul Mayo-Robson)
Examinarea pancreasului (semnul Mallet-Guy, semnul Mayo-Robson)
Examinarea pancreasului (semnul Mallet-Guy, semnul Mayo-Robson)
Palparea aortei abdominale
Palparea aortei abdominale
Palparea aortei abdominale
Palparea globului vezical
Palparea globului vezical
Palparea globului vezical
Semnul clapotajului
Semnul clapotajului
Semnul clapotajului
Semnul clapotajului
Palparea penetranta
Palparea penetranta
Semnul Blumberg
Semnul Blumberg
Semnul Blumberg
Semnul Blumberg
Manevra Rowssing
Manevra Rowssing
Manevra Rowssing
Manevra Rowssing
Percutia abdomenului
Percutia abdomenului
 Informatii privind: - dimensiunile organelor parenchimatoase (ficat, splina) - prezenta lichidului sau aerului in cavitatea
Informatii privind:
-
dimensiunile organelor parenchimatoase (ficat, splina)
-
prezenta lichidului sau aerului in cavitatea abdominala
-
tehnica – la ascita – de volum mic, mediu, mare –
matitatea deplasabila in flancuri – diagnosticul diferential
cu tumorile
Percutia ficatului
Percutia ficatului
Percutia ficatului
Percutia ficatului
Percutia splinei
Percutia splinei
Percutia splinei
Percutia splinei
Matitate decliva in ascita medie
Matitate decliva in ascita medie
Matitate decliva in ascita medie
Matitate decliva in ascita medie
Matitatea deplasabila cu pozitia bolnavului
Matitatea deplasabila cu pozitia
bolnavului
Matitatea deplasabila cu pozitia bolnavului
Matitatea deplasabila cu pozitia bolnavului
Percutia ascitei de volum mare in pozitie culcat
Percutia ascitei de volum mare in pozitie culcat
Percutia ascitei de volum mare in pozitie culcat
Percutia ascitei de volum mare in pozitie culcat
Percutia ascitei de volum mare in pozitie ortostatica
Percutia ascitei de volum mare in pozitie
ortostatica
Percutia ascitei de volum mare in pozitie ortostatica
Percutia ascitei de volum mare in pozitie ortostatica
Matitate deplasabila in flancuri in ascita de volum mic
Matitate deplasabila in flancuri in ascita de
volum mic
Matitate deplasabila in flancuri in ascita de volum mic
Pozitia rugaciunii mahomedane - zona periombilicala devine mata in ascitele de volum mic
Pozitia rugaciunii mahomedane - zona
periombilicala devine mata in ascitele de
volum mic
Pozitia rugaciunii mahomedane - zona periombilicala devine mata in ascitele de volum mic
Auscultatia abdomenului
Auscultatia abdomenului
 Putin utilizata  Se pot auzi: - zgomote intestinale sufluri vasculare (stenoze vasculare sau dilatatii
Putin utilizata
Se pot auzi: - zgomote intestinale
sufluri vasculare (stenoze vasculare sau
dilatatii anevrismale)
-
-
frecaturi
-
hipertensiunea portala
-
testul gratarii sau “scratch test”
Auscultatia arterei mezenterice
Auscultatia arterei mezenterice
Auscultatia arterei mezenterice
Auscultatia in sindromul Cruveilhier- Baumgarten
Auscultatia in sindromul Cruveilhier-
Baumgarten
Auscultatia in sindromul Cruveilhier- Baumgarten
Tuseul rectal
Tuseul rectal
 Obligatoriu incheie examenul obiectiv al tubului digestiv  Evidentiaza – portiunea ano-rectala, prostata, organele genitale
Obligatoriu incheie examenul obiectiv al tubului digestiv
Evidentiaza – portiunea ano-rectala, prostata, organele
genitale interne la femeie si modificarile lor patologice
Dupa extragerea degetului se face inspectia manusii –
pentru prezenta melenei, sangelui rosu, mucus sau puroi
Tuseul rectal
Tuseul rectal
Tuseul rectal
Semiologia esofagului Sindromul esofagian: 1. Disfagie – perturbarea progresiei normale a bolului alimentar la nivelul esofagului
Semiologia esofagului
Sindromul esofagian:
1. Disfagie – perturbarea progresiei normale a bolului
alimentar la nivelul esofagului (dificultatea la inghitire).
Poate fi paradoxala (apare la lichide – tulburari functionale
esofagiene) sau progresiva organica (leziuni obstructive
esofagiene in special neoplazice)
2.
Durerea de cauza esofagiana de 3 tipuri:
- Odinofagie – durere la deglutie
- Pirozis – arsura retrosternala
- Durere toracica permanenta de cauza esofagiana
(diagnostic diferential cu durerea coronariana)
3.
Regurgitatiile – refluxul continutului gastric contracurent
fara efort de varsatura
4.
Manifestarile respiratorii secundare refluxului
5.
Manifestarile datorate complicatiilor hemoragice
(anemie)
Explorarea esofagului
Explorarea esofagului
 Endoscopia digestiva superioara  Examenul radiologic baritat  pH-metria  Manometria esofagiana  Ecoendoscopia 
Endoscopia digestiva superioara
Examenul radiologic baritat
pH-metria
Manometria esofagiana
Ecoendoscopia
Explorarile scintigrafice esofagiene
Sindromul de reflux gastroesofagian (BRGE)
Sindromul de reflux gastroesofagian
(BRGE)
 Reprezinta returul continutului gastric contracurent favorizat de factori exogeni (alcool, tutun, medicamente, alimente iritante) sau
Reprezinta returul continutului gastric contracurent
favorizat de factori exogeni (alcool, tutun, medicamente,
alimente iritante) sau endogeni (HH, obezitate, DZ,
sarcina)
Clinic: - durere (pirozis, odinofagie, durere retrosternala
permanenta)
- regurgitatii
- disfagie – cand apare esofagita de reflux
Paraclinic – pH metrie, EDS (esofagita de reflux)
Esofagita de reflux sau peptica
Esofagita de reflux sau peptica
 Manifestari subiective si obiective endoscopice cauzate de inflamatia mucoasei esofagiene ca urmare a contactului cu
Manifestari subiective si obiective endoscopice cauzate de
inflamatia mucoasei esofagiene ca urmare a contactului
cu continutul gastroduodenal sau intestinal
Clinic: - Sd. Esofagian (durere, regurgitari si disfagie),
manifestari ORL si respiratorii
- Anemii feriprive prin sangerari mici si repetate
Paraclinic – EDS decisiva – clasificarea Los Angeles
imagini
Endoscopia digestiva superioara
Endoscopia digestiva superioara
Endoscopia digestiva superioara
Esofagita peptica grad A
Esofagita peptica grad A
Esofagita peptica grad A
Esofagita peptica grad B
Esofagita peptica grad B
Esofagita peptica grad B
Esofagita peptica gradul D
Esofagita peptica gradul D
Esofagita peptica gradul D
Hernie hiatala
Hernie hiatala
Hernie hiatala
Sindromul Barrett (esofagul Barrett)
Sindromul Barrett (esofagul Barrett)
 Reprezinta metaplazia de tip intestinal la nivelul epiteliului esofagian cu potential malign pentru aparitia adenocarcinomului.
Reprezinta metaplazia de tip intestinal la
nivelul epiteliului esofagian cu potential malign
pentru aparitia adenocarcinomului. BRGE
reprezinta factorul de risc major pentru aparitia
esofagului Barrett.
Paraclinic diagnosticul se pune prin
endoscopie cu biopsie.
Importanta clinica – necesita supraveghere
endoscopica pentru prevenirea aparitiei
cancerului esofagian.
Sindromul esofagian neoplazic  Prognostic sumbru – fiind descoperit tardiv datorita latentei clinice  Cancerul precoce
Sindromul esofagian neoplazic
Prognostic sumbru – fiind descoperit tardiv datorita latentei
clinice
Cancerul precoce (cancerul “early”) – carcinom strict limitat
la mucoasa si submucoasa (carcinom superficial) –
diagnostic numai endoscopic (MasimoTrespi – Sei Guan).
Cancerul tardiv Sindrom esofagian:
-
Disfagie progresiva la solide organica
-
Durerea
-
Regurgitatii, halena, hipersialoree
Sindrom de impregnare neoplazica
-
Diagnostic endoscopic – permite si biopsia
Cancer esofagian avansat (protruziv)
Cancer esofagian avansat (protruziv)
Cancer esofagian avansat (protruziv)
Ecoendoscopia, in diagnosticul cancerului esofagian
Ecoendoscopia, in diagnosticul cancerului esofagian
Ecoendoscopia, in diagnosticul cancerului esofagian
Tulburarile motilitatii esofagiene A. Achalasia  Tulburare motorie a musculaturii netede a esofagului cu diminuarea sau
Tulburarile motilitatii esofagiene
A. Achalasia
Tulburare motorie a musculaturii netede a esofagului cu diminuarea sau
absenta undelor peristaltice primare in 2/3 inferioare ale sale asociat cu
relaxarea incompleta a SEI in repaus si hipertonia acestuia in repaus
Clinic – Disfagie paradoxala
– Durere toracica si pirozis
– Regurgitatii
Paraclinic: - Radiologic – cu bariu – esofag de aspect sigmoidian si
terminat in “cioc de pasare”
- Manometria esofagiana de electie
B. Spasmele esofagiene
Contractii simultane de amplitudine mare si durata variabila pe fondul
undelor peristaltice normale
Clinic – Disfagie – intermitenta uneori paradoxala
– Dureri retrosternale
– Labilitate neuropsihica asociata
Paraclinic – Ex. Radiologic si manometria esofagiana pun diagnosticul
– EDS – diagnostic de excludere
Achalasie – imagine radiologica
Achalasie – imagine radiologica
Achalasie – imagine radiologica
Semiologia leziunilor caustice esofagiene
Semiologia leziunilor caustice esofagiene
 Leziunile caustice dupa ingestia de acizi sau baze concentrate sunt localizate in primul rand in
Leziunile caustice dupa ingestia de acizi sau baze concentrate sunt
localizate in primul rand in cavitatea bucala, zona faringoamigdaliana si
apoi in esofag si stomac – Urgente.
Clinic:
Faza 1. – primele 2-6 ore
Disfagie totala
Tulburari respiratorii
Abdomen acut in perforatia gastrica
Se poate face EDS pentru inventarierea leziunilor (eritem, edem, ulceratii)
Faza 2. – 12-24 ore – 4-5 zile Stadiul complicatiilor
Perforatii
Infectii
Hemoragii
Nu se face EDS – risc de complicatii
Faza 3. peste 6-8 zile Stadiul cicatricial
Leziuni stenozante complete sau incomplete
Esofagita postcaustica
Esofagita postcaustica
Esofagita postcaustica
Sindromul dispeptic ulceros  Clinic – specifica este durerea ulceroasa (descrisa anterior) asociata adesea cu pirozis
Sindromul dispeptic ulceros
Clinic – specifica este durerea ulceroasa (descrisa anterior)
asociata adesea cu pirozis sau regurgitatii acide
Este determinat de ulcerul gastric sau duodenal, dar si de
cancerul gastric
Obiectiv – examen sarac
– sensibilitate epigastrica si la nivelul punctului
duodenal (manevra Lenoir – palparea profunda
in ortostatism a punctului duodenal)
Paraclinic – EDS – obligatoriu UG – confirmare biopsica
– in UD – sensibilitate mare
– Tranzit baritat – sensibilitate de 90% in UG
(nisa) dar mai redusa in UD
– Chimismul gastric – hipersecretie cu
hiperaciditate
Ulcer duodenal
Ulcer duodenal
Ulcer duodenal
Ulcer gastric
Ulcer gastric
Ulcer gastric
Ulcer gastric multiplu
Ulcer gastric multiplu
Ulcer gastric multiplu
Ulcer gastric hemoragic – cheag aderent
Ulcer gastric hemoragic – cheag aderent
Ulcer gastric hemoragic – cheag aderent
Ulcer gastric pe mica curbura - imagine radiologica
Ulcer gastric pe mica curbura - imagine radiologica
Ulcer gastric pe mica curbura - imagine radiologica
Sindroamele gastritice
Sindroamele gastritice
 Gastrita – inflamatie acuta sau cronica, difuza sau focala a mucoasei stomacului – Notiune endoscopica
Gastrita – inflamatie acuta sau cronica, difuza sau focala a
mucoasei stomacului – Notiune endoscopica
Presupune dg. Endoscopic + anatomopatologic (clinic
orientativ)
Gastropatie – leziune endoscopica a mucoasei gastrice
epiteliale si/sau vasculare (ischemice sau de staza) care au
o componenta inflamatorie minima sau absenta.
Ex. GPH din ciroza hepatica
Duodenita – leziuni inflamatorii acute sau cronice ale
mucoasei duodenale, difuze sau localizate frecvent la
nivelul bulbului
Sindromul gastritic acut
Sindromul gastritic acut
 Clinic – Dureri epigastrice, greturi, varsaturi, HDS, febra (gastrita flegmanoasa)  Cauze: Gastritele erozive hemoragice
Clinic – Dureri epigastrice, greturi, varsaturi, HDS, febra
(gastrita flegmanoasa)
Cauze: Gastritele erozive hemoragice (AINS, aspirina,
postcaustice) sau gastrita flegmonoasa
Diagnostic – Anamneza + EDS
Gastrita acuta postmedicamentoasa (AINS)
Gastrita acuta postmedicamentoasa
(AINS)
Gastrita acuta postmedicamentoasa (AINS)
Sindromul gastritic cronic  Clinic – asimptomatice – tablou dispeptic nespecific (inapetenta, greturi, pirozis, eructatii) –
Sindromul gastritic cronic
Clinic – asimptomatice
– tablou dispeptic nespecific (inapetenta, greturi,
pirozis, eructatii)
– sindrom dispeptic ulceros
Clasificare – Gastrita cr. atrofica autoimuna (tip A) din
anemia Biermer
– Gastrita cr. microbiana produsa de
Helicobacter pylori (tip B)
– Gastrita cr. chimica (tip C) determinata de
refluxul biliar, AINS sau alcool
– Gastrite rare: Menetrier, limfocitara,
granulomatoase specifice (TBC, sifilis, Crohn)
Dg.(+) – EDS+biopsie – Obligatoriu confirmare
anatomopatologica
Gastrita cronica postmedicamentoasa
Gastrita cronica postmedicamentoasa
Gastrita cronica postmedicamentoasa
Semiologia neoplasmului gastric
Semiologia neoplasmului gastric
Cancerul gastric incipient sau precoce este limitat la mucoasa si submucoasa si are prognostic bun daca
Cancerul gastric incipient sau precoce este
limitat la mucoasa si submucoasa si are prognostic bun
daca este depistat precoce.
Simptome – adesea absente, nespecifice, depistat
intamplator sau prin dispensarizarea afectiunilor cu risc
crescut (stomac operat, gastrite atrofice din anemia
Biermer, polipi)
Dg. (+) EDS + Biopsie
Dg. (+) EDS + Biopsie
Cancer gastric precoce
Cancer gastric precoce
Cancer gastric precoce
Cancerul gastric avansat
Cancerul gastric avansat
 Simptome – Sindrom dispeptic nesistematizat (dureri epigastrice, greturi, varsaturi, tulburari de apetit, scadere ponderala) –
Simptome – Sindrom dispeptic nesistematizat (dureri
epigastrice, greturi, varsaturi, tulburari de apetit, scadere
ponderala)
– Simptome dupa localizare (disfagie – cancer
subcardial, stenoza pilorica – cancer antral)
– Simptome date de metastaze –
hepatomegalie, anemie
– Simptome paraneoplazice
Obiectiv – Adenopatie Virchow-Troisier
– Tumora palpabila in cazurile avansate
Paraclinic – EDS + confirmare histopatologica
– Tranzitul baritat – pune dg.(+)
Cancer gastric avansat forma vegetanta
Cancer gastric avansat forma vegetanta
Cancer gastric avansat forma vegetanta
Cancer gastric avansat forma ulcerata
Cancer gastric avansat forma ulcerata
Cancer gastric avansat forma ulcerata
Limfom gastric
Limfom gastric
Limfom gastric
Cancer gastric vegetant – imagine radiologica
Cancer gastric vegetant – imagine radiologica
Cancer gastric vegetant – imagine radiologica
Cancer gastric ulcerat – imagine radiologica
Cancer gastric ulcerat – imagine radiologica
Cancer gastric ulcerat – imagine radiologica
Cancer gastric ulcerat – imagine radiologica
Dispepsia functionala
Dispepsia functionala
Simptomatologie dispeptica fara un substrat obiectiv endoscopic  Dispepsie functionala de tip  Ulceros  Motilitate
Simptomatologie dispeptica fara un substrat
obiectiv endoscopic
Dispepsie functionala de tip
Ulceros
Motilitate
Reflux
Nespecifica
Diagnostic de asteptare si asocierea cu labilitate
neuroleptica
Sindromul de stenoza pilorica  Jena evacuatorie gastrica de cauza ulceroasa, maligna (cancer gastric) sau compresiune
Sindromul de stenoza pilorica
Jena evacuatorie gastrica de cauza ulceroasa, maligna
(cancer gastric) sau compresiune duodenala prin
pancreatita cronica
Clinic
- Faza I – Stenoza fara staza gastrica cu evacuare dificila:
-
Dureri epigastrice la 3-4h dupa masa
-
Varsaturi cu lichid gastric
-
Obiectiv – fara semne spacifice
- Faza II – Faza de lupta
-
Dureri intense la 3-6h dupa masa + contractii
peristaltice
-
Varsaturi cu aspect de staza
-
Clapotaj epigastric la 5-6h dupa masa
-
Carente nutritive si tulburari hidroelectrolitice
- Faza III – Faza de atonie - Dureri absente - Distensie abdominala - Varsaturi cu
- Faza III – Faza de atonie
-
Dureri absente
-
Distensie abdominala
-
Varsaturi cu continut fetid la 2-3 zile
-
Denutritie severa
Paraclinic – Tranzit baritat – stomac in chiuveta
– EDS – ajuta la stabilirea etiologiei mai ales
maligne
Stenoza pilorica de cauza ulceroasa
Stenoza pilorica de cauza ulceroasa
Stenoza pilorica de cauza ulceroasa
Sindromul Zollinger-Ellison  Tumora maligna sau benigna a celulelor G – insulare pancreatice secretoare de gastrina
Sindromul Zollinger-Ellison
Tumora maligna sau benigna a celulelor G – insulare
pancreatice secretoare de gastrina (gastrinoame)
Clinic
-
Hiperaciditate masiva
Ulcere multiple (gastrice, duodenale si chiar pe
jejunul proximal)
-
-
Diaree cu steatoree
Paraclinic
-
EDS – ulcere multiple atipice
Hipersecretie cu hiperaciditate masiva (DAB> 15
mEq/l)
-
-
Gastrina crescuta mult (RIA)
Ecografia – abdominala si CT pun diagnosticul
tumorilor pancreatice sau extrapancreatice
-
Ulcere multiple
Ulcere multiple
Ulcere multiple
Ulcere multiple
Semiologia intestinului subtire, colonului si portiunii anorectale
Semiologia intestinului
subtire, colonului si portiunii
anorectale
Simptomatologia in bolile intestinului subtire
Simptomatologia in bolile intestinului
subtire
 Durerea de cauza intestinala (tipic colicativa, forma acuta in ocluzia intestinala ischemica sau mecanica si
Durerea de cauza intestinala (tipic colicativa,
forma acuta in ocluzia intestinala ischemica
sau mecanica si diverticulita acuta, prin iritatie
peritoneala in caz de perforatie intestinala)
Tulburarile tranzitului intestinal – Diareea si
constipatia
Sangerarile intestinale
Meteorismul si flatulenta
Manifestari in cadrul sindromului de
maldigestie-malabsorbtie
Examenul clinic obiectiv al intestinului subtire
Examenul clinic obiectiv al intestinului
subtire
 Este sarac in informatii.  Inspectia generala obiectiveaza manifestarile clinice ale sindromului de maldigestie- malabsorbtie.
Este sarac in informatii.
Inspectia generala obiectiveaza manifestarile
clinice ale sindromului de maldigestie-
malabsorbtie.
Palparea superficiala, profunda si penetranta a
abdomenului poate arata sensibilitate la nivelul
punctelor mezenterice.
Explorarea paraclinica a intestinului subtire  Capsula endoscopica – explorarea imagistica cea mai eficienta si completa.
Explorarea paraclinica a intestinului
subtire
Capsula endoscopica – explorarea imagistica cea mai
eficienta si completa.
Enteroscopia
Explorari radiologice (radiografia abdominala simpla,
tranzitul baritat esogastroduodenal, arteriografia
mezenterica)
Explorarea radioizotopica
Manometria intestinului subtire
Explorari functionale intestinale (examenul scaunului,
absorbtia)
Biopsia intestinala
Laparoscopia diagnostica
Consulturi interdisciplinare
Capsula endoscopica
Capsula endoscopica
Capsula endoscopica
Sindromul de maldigestie si malabsorbtie (SMM)
Sindromul de maldigestie si malabsorbtie
(SMM)
 Sindrom de etiologie foarte diversa care se manifesta prin maldigestie si malabsorbtie  Insuficienta intestinala
Sindrom de etiologie foarte diversa care se
manifesta prin maldigestie si malabsorbtie
Insuficienta intestinala reprezinta
imposibilitatea intestinului (jejun - ileon) de a
mentine o stare de nutritie adecvata
Etiologia SMM (maldigestie, malabsorbtie, deficiente de transport)
Etiologia SMM (maldigestie, malabsorbtie,
deficiente de transport)
 Cauzele Maldigestiei: - Insuficienta digestiei intraluminale (insuficienta de digestie gastrica, pancreatica sau biliara cu deficit
Cauzele Maldigestiei:
-
Insuficienta digestiei intraluminale (insuficienta
de digestie gastrica, pancreatica sau biliara cu
deficit enzimatic)
-
Insuficienta digestiei mucosale (parietale) de la
nivelul marginii in perie a mucoasei intestinale
(Deficite congenitale si castigate ale
echipamentului enzimatic Ex. Dizaharidaze:
lactaza, sucraza, maltaza sau dipeptidaze,
oligopeptidoze)
 Cauzele Malabsorbtiei (deficit de captare, transport si procesare intraenterocitara a produsilor finali de digestie) Boli
Cauzele Malabsorbtiei (deficit de captare,
transport si procesare intraenterocitara a
produsilor finali de digestie)
Boli diareice – scurtarea timpului de contact intre
continutul intestinal si mucoasa absorbtiva
-
-
Micsorarea suprafetei de absorbtie (Rezectii
intestinale, boli inflamatorii intestinale, B. Crohn,
RUH, Sindrom de ischemie mezenterica cronica)
Cauzele deficientelor de transport in circulatia
sistemica
-
HTP si staza venoasa segmentara (AA, glucoza)
-Staza limfatica (lipoproteinele)
Fiziopatologia SMM se refera la:
Fiziopatologia SMM se refera la:
 Malabsorbtia hidrocarbonatelor  Malabsorbtia proteinelor  Malabsorbtia lipidelor  Malabsorbtia vitaminelor hidro si liposolubile Malabsorbtia
Malabsorbtia hidrocarbonatelor
Malabsorbtia proteinelor
Malabsorbtia lipidelor
Malabsorbtia vitaminelor hidro si liposolubile
Malabsorbtia unor metale bivalente (Fe-anemie,
Ca, Mg, Zn)
Acestea realizeaza manifestari clinice secundare
carentelor consecutive
Simptomatologia clinica a SMM  1. Simptome digestive  Diaree osmotica (prin maldigestie) (scaune voluminoase si
Simptomatologia clinica a SMM
1. Simptome digestive
Diaree osmotica (prin maldigestie) (scaune voluminoase si numeroase
cu miros ranced caracteristic)
Meteorism abdominal
Inconstant – dureri abdominale (pancreatite cronice) sau modificari ale
scaunului (steatoree - pancreatite)
2. Simptome si semne generale nespecifice prin
malabsorbtie
Denutritie
Edeme periferice prin hipoalbuminemie
Anemie
Tulburari de crestere
3. Simptome si semne date de carente nutritionale
(vitamine, minerale)
Anemie, sindrom hemoragipar
Endocrine, neurologice, cutanate, musculo-osoase
Investigatia paraclinica in SMM Teste screening
Investigatia paraclinica in SMM
Teste screening
 Steatoree – “standardul de aur”> 6g acizi grasi/24h – test diagnostic  Alte teste screening:
Steatoree – “standardul de aur”> 6g acizi grasi/24h
– test diagnostic
Alte teste screening:
– Albumina serica
– Colesterol seric
– Fier seric
– Acid folic si vitamina B12 seric
– Timpul de protrombina
Teste pentru localizarea leziunilor generatoare de SMM 1. Metode indirecte - Testul absorbtiei D-xilozei (localizare in
Teste pentru localizarea leziunilor
generatoare de SMM
1. Metode indirecte
-
Testul absorbtiei D-xilozei (localizare in jejun) – 25g
5h
5g – urina
Malabsorbtie
-
Testul Schilling – evidentiaza localizarea leziunilor in
ileon (vit. B12 marcata cu Co58 sau Co57) < 8% in urina –
Test pozitiv (TBC, B. Crohn)
2. Metode directe
-
Radiologice
-
Endoscopice (enteroscopie, capsula endoscopica)
-
Histopatologice (biopsia enterala)
3. Specifice
-
Testul de toleranta la lactoza
Enteropatia glutenica (Sprue celiac)  Boala cu transmitere genetica care asociaza intoleranta la anumite proteine (prolamine)
Enteropatia glutenica (Sprue celiac)
Boala cu transmitere genetica care asociaza
intoleranta la anumite proteine (prolamine) din grau
(gliadina), secara, orz, ovaz se pare modulata si
imunologic (anticorpi antiprolamine).
Clinic (copii sub 5 ani la introducerea cerealelor
sau adulti in decada 3-4)
-
Diaree cronica
-
Meteorism si flatulenta
-
Manifestarile extraintestinale ale SMM
-
Afectiuni autoimune asociate (PR, AHAI)
Paraclinic
Paraclinic
1. Dg SMM: - Steatoree - Testul la D-Xiloza 2. Enteroscopia cu biopsie intestinala (standardul de
1. Dg SMM:
-
Steatoree
-
Testul la D-Xiloza
2. Enteroscopia cu biopsie intestinala
(standardul de aur)
– biopsie cat mai departe de bulbul duodenal
in cursul EDS.

Criterii de Dg (+): atrofie vilozitara, infiltrat inflamator cronic, hiperplazia epiteliului glandular

Paraclinic 1. Dg SMM: - Steatoree - Testul la D-Xiloza 2. Enteroscopia cu biopsie intestinala (standardul
Manifestarile clinice in bolile colonului
Manifestarile clinice in bolile colonului
 Durerea de cauza colonica: tipic colicativa (acuta- ocluzie intestinala sau cronica, colica rectosigmoidiana), durerea din
Durerea de cauza colonica: tipic colicativa (acuta-
ocluzie intestinala sau cronica, colica
rectosigmoidiana), durerea din perforatie intestinala
(peritoneala), durerea de cauza apendiculara
(inflamatorie-peritoneala), durerea de cauza vasculara
(embolie, tromboza, obstructie cronica)
Tulburarile tranzitului intestinal
Sangerarile intestinale
Meteorismul abdominal
Intreruperea tranzitului intestinal fecal si gazos (ocluzia
intestinala)
Examenul obiectiv al intestinului  Inspectia: bombarea (meteorism), retractia (intoxicatie cu Pb), miscari peristaltice vizibile (OI,
Examenul obiectiv al intestinului
Inspectia: bombarea (meteorism), retractia (intoxicatie
cu Pb), miscari peristaltice vizibile (OI, SP).
Palparea: - Superficiala – Aparare si contractura
musculara
- Sensibilitate – Blumberg – peritonite
– cadrul colic –SII
– puncte apendiculare
– puncte solar si mezenteric
- Profunda – impastare – proces inflamator
– tumori
– plastron apendicular
– coarda colica, cec – SII
– clapotaj – SP, OI
 Percutia – hipersonoritate – meteorism – matitate – ascita, tumori  Auscultatia – Zgomote intestinale
Percutia – hipersonoritate – meteorism
– matitate – ascita, tumori
Auscultatia – Zgomote intestinale –
absente (ileus dinamic), accentuate (ileus
mecanic)
– SS paramedian drept in
Stenoza arterei mezenterice
Explorarea paraclinica a intestinului 1. Examenul scaunului
Explorarea paraclinica a intestinului
1. Examenul scaunului
 Macroscopic – Volum – 100-200g/24h, culoare, forma, consistenta, miros, aspect general  Microscopic – Examenul
Macroscopic – Volum – 100-200g/24h, culoare,
forma, consistenta, miros, aspect general
Microscopic – Examenul de digestie in scaun
(fibre musculare-proteine-creatoree, grasimi-
steatoree, glucide amidon)
– Examenul coproparazitar
– Coprocultura (examenul
bacteriologic)
2. Explorari imagistice intestinale  Endoscopia – Rectosigmoidoscopia – Colonoscopia Permit prelevarea de biopsii – Capsula
2. Explorari imagistice intestinale
Endoscopia – Rectosigmoidoscopia
– Colonoscopia
Permit prelevarea de biopsii
– Capsula endoscopica
– Ecoendoscopia
Examenul radiologic
– simpla “pe gol” – Ex.: Pneumoperitoneu
in ulcerul perforat, Nivele hidroaeriene in OI
– Irigografia (clisma baritala) se face cu
substanta de contrast
Explorarea radioizotopica
Colonoscopia
Colonoscopia
Irigografia
Irigografia
Radiografie abdominala (pe gol)
Radiografie abdominala (pe gol)
Radiografie abdominala (pe gol)
Afectiuni inflamatorii intestinale – de etiologie nedeterminata  Rectocolita ulcerohemoragica (RUH)  Boala Crohn

Afectiuni inflamatorii intestinale de etiologie nedeterminata

Afectiuni inflamatorii intestinale – de etiologie nedeterminata  Rectocolita ulcerohemoragica (RUH)  Boala Crohn
Afectiuni inflamatorii intestinale – de etiologie nedeterminata  Rectocolita ulcerohemoragica (RUH)  Boala Crohn
 Rectocolita ulcerohemoragica (RUH)  Boala Crohn
Rectocolita ulcerohemoragica (RUH)
Boala Crohn
Rectocolita ulcerohemoragica (RUH)
Rectocolita ulcerohemoragica (RUH)
 Afectiune inflamatorie cronica idiopatica, care intereseaza numai colonul, limitata la mucoasa si se caracterizeaza prin
Afectiune inflamatorie cronica idiopatica, care
intereseaza numai colonul, limitata la mucoasa si
se caracterizeaza prin ulceratii si hemoragii cu
aspect continuu, fara mucoasa normala.
Etiologie necunoscuta.
Incidenta bimodala (15-25 ani si 55-65 ani)
Tabloul clinic al RUH 1. Diareea dominanta cu scaune de volum mic, numeroase (4-20/24h) 2. Rectoragii:
Tabloul clinic al RUH
1.
Diareea dominanta cu scaune de volum mic, numeroase
(4-20/24h)
2.
Rectoragii: - sange rosu (formele rectale)
- sange partial digerat (sos anchois) +
formele extinse la intreg colonul
3.
Dureri abdominale colicative si tenesme rectale
4.
Manifestari extraintestinale
-
Articulare (ca in SA)
-
Cutanate (eritem nodos)
-
Oculare (irite, episclerite)
-
Hepatice, renale
5.
Risc de cancer colorectal la 10 ani de evolutie
-
Afectiune cu potential malign
Diagnosticul paraclinic Rectosigmoidoscopie sau Colonoscopie totala cu biopsie  Macroscopie – ulceratii superficiale limitate la mucoasa,
Diagnosticul paraclinic
Rectosigmoidoscopie sau Colonoscopie
totala cu biopsie
Macroscopie – ulceratii superficiale limitate la
mucoasa, polipi inflamatori, exudat mucopurulent
– leziuni dispuse continuu limitate la
colon
Microscopie leziuni limitate la mucoasa si
submucoasa – (infiltrat inflamator,
limfoplasmocitar + afectare glandulara)
– Irigografia – suspiciune de diagnostic
Rectocolita ulcerohemoragica in puseu inflamator
Rectocolita ulcerohemoragica in
puseu inflamator
Rectocolita ulcerohemoragica in puseu inflamator
Rectocolita ulcerohemoragica forma pseudopolipoida
Rectocolita ulcerohemoragica forma
pseudopolipoida
Rectocolita ulcerohemoragica forma pseudopolipoida
Boala Crohn
Boala Crohn
 Afectiune inflamatorie cronica de etiologie
Afectiune inflamatorie cronica de etiologie

necunoscuta care intereseaza intreg tubul digestiv superior sau inferior, are caracter transmural (penetreaza mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa) avand tendinta de a produce perforatii sau fistule.

 Incidenta – la fel ca RUH. Actual se constata o crestere a incidentei.
Incidenta – la fel ca RUH. Actual se constata o
crestere a incidentei.
Tablou clinic – asemanator RUH 1. Diareea – 5-6 scaune voluminoase/zi (localizare intestin subtire) – 5-20
Tablou clinic – asemanator RUH
1. Diareea – 5-6 scaune voluminoase/zi (localizare
intestin subtire)
– 5-20 scaune/zi cu volum mic (localizare
colonica)
2.
Dureri abdominale colicative si mase palpabile
abdominale
3.
Scadere ponderala (SMM)
4.
Manifestari date de complicatii (abcese, fistule,
stenoze, perforatii)
5.
Risc de cancer colorectal (supraveghere
endoscopica)
Manifestari extraintestinale (articulare, cutanate,
hepatice).
Diagnostic paraclinic 1. Colonoscopia totala cu prelevare de biopsii:  Leziuni segmentare si asimetrice (nu continui
Diagnostic paraclinic
1. Colonoscopia totala cu prelevare de biopsii:
Leziuni segmentare si asimetrice (nu continui ca in
RUH) – leziuni pe sarite (aspect de piatra de
pavaj)
Tipic ulceratiile aftoide si liniare profunde,
penetrante
Histologic aspect de granulom sarcoid cu caracter
penetrant transmural. Poate evidentia extinderea
leziunilor si riscul de malignizare.
2. Irigografia cu dublu contrast – nu permite
biopsia.
Ulcer penetrant in boala Crohn
Ulcer penetrant in boala Crohn
Ulcer penetrant in boala Crohn
Ulceratii multiple in boala Crohn
Ulceratii multiple in boala Crohn
Ulceratii multiple in boala Crohn
Cancerul colorectal (CC)
Cancerul colorectal (CC)
 Una din primele cauze de deces prin cancer la barbat.  Clasificare actuala: - Forme
Una din primele cauze de deces prin cancer la
barbat.
Clasificare actuala:
- Forme ereditare (5%) – depistare genetica
(gena APF) si monitorizare colonoscopica.
- Forme dobandite – depistare precoce la
persoane cu risc crescut (predispozitie genetica,
RUH, BC, polipi colonici) – test Hemoccult,
monitorizare endoscopica la 1-10ani.
Tablou clinic
Tablou clinic
 CC precoce – Asimptomatic  CC avansat – Manifest clinic 1. Cancerul de colon drept
CC precoce – Asimptomatic
CC avansat – Manifest clinic
1.
Cancerul de colon drept
Initial anemie prin hemoragii oculte HDI cu hematochezie Tumora palpabila Tardiv – tulburari de tranzit (Sd.
Initial anemie prin hemoragii oculte
HDI cu hematochezie
Tumora palpabila
Tardiv – tulburari de tranzit (Sd. subocluziv Konig)
Semne paraneoplazice si date de complicatii
2. Cancerul de colon stang  Initial tulburari de tranzit – constipatie recenta, diaree sau alternanta
2. Cancerul de colon stang
Initial tulburari de tranzit – constipatie recenta,
diaree sau alternanta constipatie diaree
Dureri abdominale cu aspect colicativ care
dispar dupa emisia de materii fecale si gaze
Sindrom subocluziv Konig
Rectoragii
Frecvent tablou de ocluzie intestinala
Semne paraneoplazice si date de complicatii
Paraclinic 1. Rectosigmoidoscopia si colonoscopia Evidentiaza tumora si permit prelevarea de biopsii cu examen anatomopatologic 2.
Paraclinic
1. Rectosigmoidoscopia si colonoscopia
Evidentiaza tumora si permit prelevarea de
biopsii cu examen anatomopatologic
2. Irigografia – poate depista CC si se confirma
endoscopic sau se intervine chirurgical de la
inceput
3. Ecografia abdominala si 4. CT evidentiaza extinderea si eventual metastazele
3. Ecografia abdominala si
4. CT evidentiaza extinderea si eventual
metastazele
Cancer de colon forma vegetanta
Cancer de colon forma vegetanta
Cancer de colon forma vegetanta
Cancer de colon drept - irigografie
Cancer de colon drept - irigografie
Cancer de colon drept - irigografie
Sindromul diareic infectios  Enterocolitele sunt afectiuni inflamatorii de cauza virala, bacteriana, fungica sau parazitara localizate
Sindromul diareic infectios
Enterocolitele sunt afectiuni inflamatorii de cauza
virala, bacteriana, fungica sau parazitara
localizate de obicei la nivelul intestinului subtire
sau colon
Enterocolita acuta bacteriana este de 2 tipuri:
Cu bacterii de tip enterotoxigen (E coli, Vibrio
cholerae) – Diaree secretorie cu fecale apoase si
voluminoase si deshidratari severe
-
-
Cu bacterii de tip enteroinvaziv (Salmonela,
Shigella) – Diaree de tip inflamator mai redusa
cantitativ.
Tablou clinic 1. Diaree secretorie sau inflamatorie cu scaune cu mucus, puroi si sange (sputa rectala)
Tablou clinic
1.
Diaree secretorie sau inflamatorie cu scaune
cu mucus, puroi si sange (sputa rectala)
2.
Dureri abdominale colicative
3.
Febra
4.
Manifestari date de complicatii (perforatii,
determinari septice, artrite)
Paraclinic
Obligatoriu – Coprocultura pentru identificarea
germenilor patogeni
Sindromul de intestin iritabil (SII)
Sindromul de intestin iritabil (SII)
 Cea mai frecventa tulburare functionala digestiva  Definitia ROMA III: tulburari functionale digestive fara leziuni
Cea mai frecventa tulburare functionala
digestiva
Definitia ROMA III: tulburari functionale digestive
fara leziuni structurale la nivelul intestinului
Diagnostic de excludere fata de alte afectiuni
grave (CC, Boli inflamatorii intestinale, boli
diareice grave).
Tablou clinic
Tablou clinic
 Dureri abdominale ameliorate de defecatie  Modificari ale scaunului ca frecventa, forma, eliminare de mucus
Dureri abdominale ameliorate de defecatie
Modificari ale scaunului ca frecventa, forma,
eliminare de mucus
Meteorism abdominal
Sunt trei forme de SII si anume cu predominanta
diareei, cu predominanta constipatiei si cu
predominanta durerii sau meteorismului
abdominal
Paraclinic
Colonoscopia este normala. Diagnostic de
excludere
Leziunile ischemice intestinale I. Ischemia intestinala acuta – Infarctul enteromezenteric
Leziunile ischemice intestinale
I. Ischemia intestinala acuta – Infarctul
enteromezenteric
 Embolia sau tromboza a. mezenterice  Clinic: - Durere vasculara acuta - Scaune cu sange
Embolia sau tromboza a. mezenterice
Clinic: - Durere vasculara acuta
- Scaune cu sange rosu sau maron
- Semne de peritonita acuta cu soc toxico-
septic
Paraclinic – Arteriografie mezenterica
Dg. Sugerat pe criterii clinice (factori favorizanti
emboligeni)
II. Ischemia intestinala cronica – Colita ischemica (Angorul intestinal)  Determinat de obstructia partiala prin placa
II. Ischemia intestinala cronica – Colita
ischemica (Angorul intestinal)
Determinat de obstructia partiala prin placa de
aterom a arterelor mezenterice
Clinic – dureri abdominale recurente legate de
mese (apar la 10-30 min dupa masa si cedeaza
la 1-3 ore) si ameliorate la masajul abdominal
sau pozitia ghemuit pe vine. Determina teama de
alimentatie si scadere ponderala
Paraclinic – US Doppler si Arteriografie
– Teste specifice in caz de suspiciune
de vasculite (PAN, purpura Henoch-Schonlein)
Sindromul anorectal
Sindromul anorectal
 Cuprinde simptomele si semnele clinice specifice afectiunilor anorectale  Tablou clinic - Durerea la defecatie
Cuprinde simptomele si semnele clinice specifice
afectiunilor anorectale
Tablou clinic
-
Durerea la defecatie
-
Tenesmele rectale
-
Scaune mucoase uneori sanguinolente de
volum redus si rectoragiile
Obiectiv: - Obligatoriu inspectia anala si tuseul
rectal
Etiologia Sindromului anorectal  Hemoroizii – interni, externi – primitivi sau simptomatici (ciroze) – dilatatii anevrismale
Etiologia Sindromului anorectal
Hemoroizii – interni, externi
– primitivi sau simptomatici (ciroze)
– dilatatii anevrismale ale venelor
hemoroidale superioare sau inferioare
Fistula anala – pierdere de substanta la nivelul
anusului
Abcesul perianal si flegmonul ischiorectal
afectiuni chirurgicale (colectii purulente bine
delimitate sau difuze cu punct de plecare
glandele, pilozitatea, fisurile anale)
Determina: dureri intense, tenesme, febra
 Fistulele anorectale – comunicare anormale intre colectiile purulente si zona perianala sau canalul anal. Clinic
Fistulele anorectale – comunicare anormale
intre colectiile purulente si zona perianala sau
canalul anal. Clinic – eliminare de sange, puroi si
mucus izolata sau cu materii fecale.
Fecalomul – masa compacta de materii fecale
care poate determina ocluzia intestinala
Hemoroizi interni
Hemoroizi interni
Hemoroizi interni
Fistula anorectala
Fistula anorectala
Fistula anorectala
 Diagnostic etiopatogenic la un bolnav cu scaune cu mucus, puroi si sange 1. Diaree infectioasa
Diagnostic etiopatogenic la un bolnav cu
scaune cu mucus, puroi si sange
1. Diaree infectioasa
2. Boli inflamatorii intestinale (RUH, B. Crohn)
2. Boli inflamatorii intestinale (RUH, B. Crohn)
3. Cancerul colorectal 4. Hemoroizi sangeranzi
3.
Cancerul colorectal
4.
Hemoroizi sangeranzi