MicheIangeIo Buonarroti

Ziua si Noaptea
Aurora si CrepuscuIuI >
ALTE
R
I
T
M
U
R
I
CICLUL CARDIAC
AZELE CICLULUI CARDIAC IZIOLOGIC
CicIuIui cardiac reprezinta succesiunea de modificari de voIum si
presiunie din cavitatiIe corduIui.
PRINCIPII GENERALE
u CircuIa|ia sngeIui prin cavitatiIe corduIui:
se face n sens unic, de Ia atrii Ia ventricuIi i de Ia ventricuIi Ia
vaseIe mari;
este dirijata de gradientuI presionaI i de deschiderea vaIveIor
u Activitatea eIectrica cardiaca o precede pe cea mecanica (contractia)
cu 0,02-0,04 sec.
u CorduI drept se depoIarizeaz naintea corduIui stng cu 0,02
secunde (corduI drept este primuI care se depoIarizeaza)
u Deschiderea vaIveIor inimii se face n sensuI circuIa|iei sngeIui prin
cavit|iIe corduIui, iar nchiderea vaIveIor, se face n sens
invers circuIa|iei
u VaIveIe corduIui drept se deschid primeIe si se inchid uItimeIe!!
azeIe si subfazeIe cicIuIui cardiac au fost stabiIite prin
metode cIinice si functionaIe:
u Metode cIinice, cIasice: permit aprecierea fazeIor CC cu ajutoruI
puIsuIui arteriaI si aI ascuItatiei inimii.
AstfeI, sistoIa coincide cu perceperea expansiunii arteriaIe
puIsatiIe.
SistoIa debuteaza odata cu zgomotuI I si se termina Ia
inceputuI zgomotuIui II, iar diastoIa este cuprinsa intre
zgomotuI II si zgomotuI I.
CIinicianuI subimparte sistoIa si diastoIa in cte trei faze egaIe ca
durata, pe care Ie numeste:
- proto-, mezo- si teIesistoIa, respectiv
- proto-, mezo- si teIediastoIa.
u Metode functionaIe:
inregistrarea directa a presiuniIor din cavitatiIe corduIui si aorta =
cateterism cardiac;
sau indirect, prin poIigrafie = inregistrari simuItane aIe activitatii
mecanice - mecanograme i aIe activittii sonore
VOLUME SI PRESIUNI
Inima Iucreaza cu
Debite diferite: de Ia 3 - 4 I/min in conditii de repaus, pana Ia 30 I/min,
chiar peste, in conditii de efort
Cu presiuni diferite: 0 (chiar -2) mmHg pana Ia 250-300 mmHg
Si
Cu voIume diferite
VoIumuI de sange din atrii este mai mare decat voIumuI ventricuIar,
constituind un rezervor pentru cazuriIe de crestere rapida, brusca a
debituIui cardiac.
La niveIuI: AD - voIumuI mediu~160 cm3 VD - voIumuI mediu~140 cm3
AS - voIumuI mediu ~140 cm3 VS - voIumuI mediu~120 cm3
CicIuI cardiac cuprinde dou faze:
u sistoIa ventricuIar contrac[ia
cordului (cca.0,3 sec)
- asigura ejectia sangeIui
u diastoIa ventricuIar relaxarea
cordului (cca. 0,5 sec).
- asigura umpIerea ventricuIara
SistoIa ventricuIar
a urmare a umplerii ventricululi in timpul diastolei, presiunea
intracavitara incepe sa creasca si determina inchiderea brusca
a valvei mitrale (M).
data cu inchiderea mitralei, ventriculul devine o cavitate
inchisa, in care incepe sa creasca tensiunea parietala (vezi
graficul de la slide anterior).
ncepe prima faza a sistolei = sistoIa
izovoIumetrica = CIV (0,05 sec.)
- reprezinta perioada de cretere a presiunii
intraventriculare, care dureaz de la
nchiderea valvelor atrio-ventriculare, pn la
deschiderea sigmoidelor aortei i pulmonare.
- Peretele ventricular se muleaza pe coloana
de sange.
SistoIa ventricuIara - continuare
ind presiunea din VS depaseste presiunea din aorta, adica 80 mmHg,
iar cea din VD depaseste presiunea din a. pulmonara, adica 8 mmHg,
valvele sigmoide se deschid si incepe urmatoarea faza, de contractie
ventricuIara izotonica, sau heterometrica, sau de ejectie.
Aceasta faza cuprinde la rindul ei: ejec|ia rapid (0,09sec.) si ejec|ia
Ient (0,13sec.).
u ejectia rapida incepe odata cu deschiderea valvelor semilunare
aortice si pulmonare. Din acest moment, VS comunica larg cu
aorta, formind o cavitate cu 2 compartimente, in care presiunile
evolueaza concordant.
n timpul acestei faze:
- se ating valorile maxime ale presiunii: 120 mmHg pentru
VS si 25 mmHg pentru VD.
- circa 70% din cantitatea de snge din ventriculi este
expulzata cu viteza mare in aorta.
Diferenta de valoare presionala dintre cei doi ventriculi se
datoreaza fortei de contractie diferite ale celor doi ventriculi
si compliantei mai mari a arterei pulmonare.
SistoIa ventricuIara- continuare
Ejectia Ienta
- cuprinsa intre virful presiunii ventriculare si
inchiderea valvelor sigmoide;
- presiunile din ventriculi si arterele mari scad,
datorita incetinirii contractiei, golirii
ventriculilor si acumularii singelui in
vasele mari.
- golirea ventriculilor si umplerea vaselor mari,
determina inversarea gradientului
presional, dar singele continua sa curga in
vase datorita inertiei.
- acest interval se numeste protodiastoIa
fizioIogica si are o durata de aprox. 0,04
sec.
Momentul inchiderii valvelor semilunare este marcat pe
curba de presiune de o mica unda, care se datoreaza
tendintei singelui de a se intoarce spre ventriculi, in
momentul inchiderii valvelor sigmoide
Volumul de sange existent in ventriculi inaintea sistolei
ventriculare (sau la finalul umplerii ventriculare) se numeste
voIum teIediastoIic sau volum de umplere ventriculara (VTD)
Volumul de sange ejectat in vasele mari are o valoare de
aprox. 70 ml, si se numeste voIum bataie sau voIum sistoIic
sau stroke voIum (VS).
Volumul de singe ramas in ventricul la sfirsitul ejectiei se
numeste voIum teIesistoIic (VTS), cu o valoare de 50-60 ml.
Raportul dintre voIumuI sistoIic si voIumuI teIediastoIic se
numeste fractie de ejectie.
VS
E = > 55%
VTD
SistoIa ventricuIara - continuare
DIASTOLA VENTRICULARA
DiastoIa ventricuIar cuprinde urmtoarele etape:
- protodiastoIa fizioIogic (0,04 sec.) corespunde perioadei de
la sfritul ejec[iei lente n care se egalizeaz presiunile ventricul-
aort, (respectiv pulmonar) i sngele este mpins n vase datorit
inertiei.
La finalul acestei faze,
presiunea fiind mai mare n
vasele mari dect n ventricul,
se nchid pasiv sigmoideIe -
AP;
reIaxarea izovoIumetric (0,08sec.) dureaz de la nchiderea
valvelor sigmoide (aort i pulmonar) pn la deschiderea valvelor
atrioventriculare (A Md);
- P din VS rapid ( 0 mmHg) ; PVS<PAS ; Md.
- Vol. Sanguin din VS = constant.
umpIerea rapid ventricuIar (0,11sec.);
- Presiunea din VS 0 mmHg ; sngele trece rapid (datorit
diferen[ei de P) din AS n VS.
- Volumul de sange din VS crete cu cca. 70%.
umpIerea Ient (0,19 sec. 0,27 sec.)
- este perioada n care att atriul ct i ventriculul sunt n diastol
(diastola general = DASTESS).
- P din VS P din AS (0 2 mmHg) ; sngele trece
n VS.
- Vol. Sanguin din VS crete cu cca. 10%.
sistoIa atriaI.
- P din AS >P din VS ( 6-8 mmHg) ; sngele trece rapid n
VS ; finalizarea umplerii ventriculare 20%.
ZGOMOTELE CARDIACE
Geneza zgomote|or card|ace
act|v|tatea va|vu|ara |nch|derea s| desch|derea va|ve|or Ce| ma| mu|t
contr|bu|e |nch|derea va|ve|or deoarece se face |n sens |nvers curger||
sange|u| determ|nand curent| turb|ona||
v|brat|||e peret||or vase|or mar| ma| a|es |n s|sto|a cand pr|mesc co|oana de
sange
co|oana de sange |n m|scare (mase de snge cu acce|era|| d|fer|te)
contract|a m|ocard|ca
In t|mpu| act|v|tatat|| card|ace se descr|u urmatoare|e zgomote
u |sto||ce zgomotu| I s| II
u D|asto||ce zgomotu| III s| IV
gomotu| I
marcheaza |nceputu| s|sto|e|
apare dupa comp|exu| k |a 002004 sec
are o frecventa med|e 70 nz ma| m|ca decat a zgomotu|u| II
durata 008012 sec
este format d|n presegment segment pr|nc|pa| s| postsegment egmentu| pr|nc|pa| este
dat de componente|e M|1| s| dAd
Cea ma| mare parte d|n zgomotu| I este dat de componenta va|vu|ara |n spec|a| de m|tra|a
|nch|dere (aprox 80) De aceea zgomotu| I este ma| accentuat |n focare|e de ascu|tat|e de
|a vrfu| |n|m||
GCMC1LLL CAkDIACL
gomotu| II
marcheaza sfars|tu| s|sto|e| sl |nceputu| d|asto|e|
durata 006008 sec
|ntens|tatea zgomotu|u| II dep|nde de v|teza cu care scade pres|unea |n ventr|cu|
La va|or| de 200 mmng (n1A) pres|unea |ntraventr|cu|ara scade cu o v|teaza de 2 or|
ma| mare decat |n cazu| une| pres|un| norma|e
In n1A zgomotu| II va avea o |ntens|tate ma| mare (h|pertens|une atat s|stem|ca cat
s| pu|monara)
In h|potens|une sau |nsuf|c|enta card|aca |ntens|tatea zgomotu|u| II va f| d|m|nuata
apare |a 002004 sec dupa unda 1
are frecventa ma| mare decat g I 120130 nz
compus d|n presegment segment pr|nc|pa| postsegment
5eqmentu/ principo/ este dat de componente|e va|vu|are A||
9teqmentu/ dat de desch|derea va|ve|or atr|oventr|cu|are 1dMd
Cea ma| mare parte a zgomotu|u| II este data de componenta A| de aceea se aude ma|
b|ne |n focare|e de |a baza |n|m||
GCMC1LLL CAkDIACL
gomote|e III s| IV sunt zgomote d|asto||ce
gomotu| III apare |a 012018 sec dupa zgomotu| II (13 sec)
are amp||tud|ne m|ca frecventa [oasa
se produce |n t|mpu| ump|er|| rap|de
durata 004006 sec
se aude s| se |nreg|streaza |a persoane|e t|nere cu perete|e torac|c subt|re f||nd f|z|o|og|c
pana |a 20 de an|
patoIogic: mai intens n insuficien|a cardiac (compIian| excesiv), cnd
devine perceptibiI stetacustic (zgomot de gaIop).
gomotu| IV apare |a 002004 sec dupa unda
are amp||tud|ne m|ca frecventa [oasa durata m|ca(004 sec)
se produce |n t|mpu| s|sto|e| atr|a|e dar este de or|g|ne ventr|cu|ar
patoIogic devine perceptibiI stetacustic: dac crete presiunea atriaI, n
hipertrofia ventricuIar (perete ngroat), n insuficien|a cardiac (zgomot de
gaIop).
Inreg|strarea zgomote|or card|ace se face pr|n Ionocard|ograf|e |ar graf|cu| obt|nut
se numeste fonocard|ograma
Actua|mente zgomote|e card|ace se exp|oreaza |n t|mpu| efectuar|| une|
ecocard|agrame
GCMC1LLL CAkDIACL
Ar|| de ascu|tat|e (focare de ascu|ta|e)
Ar|a m|tra| spat|u| V |ntercosta| stang |a |nta|n|rea cu ||n|a med|oc|av|cu|ara (usor
|nauntru| aceste| ||n||)
Ar|a tr|cusp|d|an spat|u| IV |ntercosta| parasterna| dreapta sau med|osterna| |a baza
apend|ce|u| x|fo|d
Ar|a aort|c spat|u| II parasterna| drept
Ar|a pu|monar spat|u| II parasterna| stang
Ar|a mezocard|ca |a n|ve|u| spat|u|u| IV parasterna| stanga
Ar|a Lrb |n spat|u| III |ntercosta| parasterna| stanga va|va m|tra|a
gomote|e card|ace pot f| accentuate d|m|nuate | dedub|ate]sau se pot |nreg|stra s|
fenomene sonore supradaugate
ccentuoreo
f|z|o|og|ca |a t|ner|| cu perete torac|c subt|re |n tah|card|a d|n efortu| f|z|c sau star|
emot|ona|e
pato|og|ca |n n1A n1 pu|monara
iminuoreo
f|z|o|og|ca |a obez| |a batran| dator|t emf|zemu|u| pu|monar |n somn
pato|og|ca h|potens|une |nsuf|c|enta card|aca co|ect|| p|eura|e s| per|card|ce
edub/ori
f|z|o|og|ce dedub|area zgomotu|u| II Atunc| cand deca|a[u| d|ntre |nch|derea aorte| s|
pu|monare| este de pana |a 002 sec se aude un s|ngur zgomot Cand acest deca|a[ este ma|
mare de 002 sec se aud d|st|nct |nch|derea aorte| s| |nch|derea pu|monare|
Acesta dedub|are apare |n |nsp|r s| d|spare |n exp|r este f|z|o|og|c s| se
datoreaza crester|| af|uxu|u| venos |n t|mpu| |nsp|ru|u| De aceea t|mpu| de e[ect|e
a| VD creste mar|nd |nterva|u| d|ntre A| s| |
pato|og|ce dedub|ar||e zgomote|or I II se percep atat |n |nsp|r cat s| |n exp|r ch|ar daca |n
|nsp|r dedub|area e ma| accentuata
C||cur||e sunt fenomene sonore cu durata sub 004 sec e percep ca s| componente
d|st|ncte a|e zgomote|or I sau II s| se produc |a desch|derea unor va|ve sc|erozate de
exemp|u desch|derea va|ve| m|tra|e |n stenoza m|tra|a sau a va|ve| aort|ce |n stenoza
aort|ca
uf|ur||e sunt fenomene sonore cu durata de peste 012 sec L|e apar dator|ta
transformar|| curger|| |am|nare |n curgere turbu|enta
La t|ner| se pot |nta|n| curger| turbu|ente |a n|ve|u| aore| ascendente |n per|oada e[ect|e|
rap|de cand se produc suf|ur||e s|sto||ce funct|ona|e
In pato|og|e apar ce| ma| frecvent |n pato|og|a va|ve|or atr|oventr|cu|are sau
s|gmo|d|ene care poate f| de t|p stenoza sau |nsuf|c|enta va|vu|ara
entru |oca||zarea prec|sa |n s|sto|a s| d|asto|a c||n|ca sa facut |mpart|rea |n 3 part|
ega|e a ce|or 2 per|oade a|e c|c|u|u| card|ac
|sto|a c||n|ca (pauza m|ca) |ntre zgomotu| I s| II cupr|nde proto mezo s| te|es|sto|a
D|asto|a c||n|ca (pauza mare) |ntre zgomote|e II s| III cupr|nde proto mezo s|
te|ed|asto|a
Ienomene sonore supraadaugate c||cur| s| suf|ur|
Ienomene sonore supraadaugate suf|ur|
SLenoza de valve slgmoldlene suflu
slsLollc in romb"
lnsuflclen(a de valve slgmoldlene suflu
dlasLollc
SLenoza de valve Av suflu dlasLollc in
romb"
r lnsuflclen(a de valve Av suflu
slsLollc
Lance Armstrong
repaus 23 l/mln
ln eforL 40 l/mln
8esLlng hearL raLe 3234 bpm
Maxlmum hearL raLe 201 bpm
DL8I1UL CAkDIAC
lnl8A nC1lunlLC8 kLAkCINA Sl
C1AkCINA
PRESARCINA
a. Presarcina muchiului cardiac:
- reprezint for[a care determin lungimea de repaus a muchiului,
respectiv lungimea de repaus a sarcomerelor de la nceputul
contrac[iei
- presarcina se coreleaz cu gradul de suprapunere al miofilamentelor
i va determina nr. de interac[iuni posibile intre actina si miozina.
b. Presarcina pompei cardiace:
- este reprezentat de volumul telediastolic (VTD) sau end-diastolic
(VED) care determin lungimea de repaus a sarcomerelor la sfritul
diastolei.
Este influentata de:
- rata reintoarcerii venoase; tonusul venos si de volumul de sange
circulant.
Creste: in efortul fizic; in cazul cresterii volumului de sange (transfuzii in
cantitate mare, policitemie), sau in caz de tonus simpatic crescut.
lnl8A nC1lunlLC8 kLAkCINA Sl
C1AkCINA
ostsarc|na
a ostsarc|na much|u|u| card|ac
reprezlnL for(a (rezlsLen(a) pe care Lrebule so invlng mu;chlul in cursul
conLrac(lel
b ostsarc|na pompe| card|ace
rezlsLen(a pe care Lrebule s o invlng mlocardul venLrlcular in slsLol sau
preslunea dln aorL penLru vS ;l dln arLera pulmonar penLru v
creterea posLsarclnll deLermlna o scurLare mal mlc a flbrelor cardlace ;l
scderea
scderea posLsarclnll deLermlna o cre;Lere a scurLrll flbrelor ;l cre;Lerea
creterea posLsarclnll duce la o supraincrcare hemodlnamlc de preslune ca ln
hlperLenslunea arLerlal (P1A) sau sLenoza aorLlc penLru vS
sau
hlperLenslunea pulmonar sl sLenoza pulmonar penLru v
volumul de sange exlsLenL ln venLrlcull lnalnLea slsLolel venLrlculare
(sau la flnalul umplerll venLrlculare) se numesLe vo|um te|ed|asto||c
sau volum de umplere venLrlculara (V1D)
valoare normala 120140 m|
valoarea v1 esLe lnfluenLaLa de comp||anta venoasa
Comp||ante| venoase va duce |a cresterea capac|tante|
venoase (cresterea vo|umu|u| de sange d|n vene) ceea ce va
duce |a scaderea |ntoarcer|| venoase dec| a V1D
Comp||ante| venoase are efecte |nverse
ln cllnlca esLe uLlllzaL ca parameLru echlvalenL al presarclnll
VLUME ARDAE. DEBTUL ARDA
Volumul de sange ramas in ventricul la sfirsitul ejectiei se
numeste voIum teIesistoIic (VTS) sau End-systolic volume
(VED)
Valoare normala: 50-60 ml.
reprezinta volumul sistolic de rezerva, din care cca.
40 ml poate fi mobilizat total, iar 10-20 ml reprezinta
volumul, care se gaseste intre muschii papilari. Nu poate fi
ejectat nici de contractiile foarte puternice
Valoarea VTS este influentata de:
- postsarcina si de contractilitatea ventriculara
Reprezinta o masura a functiei sistolice, oferind informatii despre
performanta de pompa a inimii
poate fi masurat prin ecocardiografie bidimensionala, prin T
(computer tomografie) cardiaca sau RMN (rezonanta
magnetica nucleara)
VLUME VENTRULARE.
VTD - VTS = VS - voIum sistoIic
Volumul de sange ejectat in vasele mari are o valoare de
aprox. 60 - 70 ml, si se numeste voIum bataie sau voIum
sistoIic sau stroke voIum (VS).
VS depinde de:
presarcina - o crestere a afIuxuIui venos sau a vitezei
reintoarecerii venoase va determina prin mecanism
rank-StarIing o crestere a VS;
ampIitudinea si viteza contractiei - reIatie de directa
proportionaIitate;
postsarcina: cresterea postsarcinii (HTA sau stenoza
aortica) va determina scaderea VS.
VLUME VENTRULARE.
Raportul dintre voIumuI sistoIic si voIumuI teIediastoIic
se numeste fractie de ejectie (E). Reprezinta fractia
din VTD care este ejectata de ventricul, in timpul
sistolei ventriculare.
VS
E = x 100 > 55%, cca. 60%
VTD
FE este un indicator pretios a starii functionale a inimii
- in efort fizic FE a VS creste pana la 80%
- in insuficienta cardiaca FE a VS scade sub 50%
DEBITUL CARDIAC
Este cantitatea de sange ejectata de VD si VS in mica si marea
circulatie intr-un interval de 1 minut.
DC Vs x FC;
VS 70 ml; FC 70 b/min DC 5-6 l/min - in repaus
DC 25-30 l/min - in efort
DC este determinat de functia sistolica si de cea diastolica a inimii, si
este un indice global al performantei cardiace.
Mai corecta este utilizarea indicelui cardiac, care exprima
raportarea DC la suprafata corporala: 3 +- 0,5 L/min/m2 suprafata
corporala.
IC
1ema |dent|f|cat| factor|| de care dep|nde DC
acLorll deLermlnan(l al vS ;l
1 Vo|umu| s|sto||c Mrlmea acesLula esLe deLermlnaL de
resarc|n care la rndul el deplnde de
lnLoarcerea venoas valoarea afluxulul venos esLe cu aLaL mal
mare cu cL avem un tonus venos ma| mare ;l o ump|ere
ventr|cu|ar mal bun
ompllan(a venelor 8eprezlnLa canLlLaLea de sange care poaLe fl
depozlLaLa lnLrun segmenL clrculaLor penLru o cresLere a
preslunll cu 1 mmPg
Creterea presarc|n|| (a |ntoarcer|| venoase) va determ|na o
cretere a V | a DC
Iora de contrac|e a venLrlculllor adlc de func(la lnoLrop
SlmpaLlcul sLlmuleaz func(la lnoLrop consecln(a fllnd cr;Lerea vS ;l
a
9araslmpaLlcul deprlm conLracLlllLaLea consecln(a fllnd cr;Lerea vS
;l a
ostsarc|n C postsarc|n crescut determ|n scderea DC s| |nvers
La rndul el posLsarclna esLe deLermlnaL de rezlsLen(a
perlferlc (89) resLerea 89 (prln vasoconsLrlcLle) cre;Le posLsarclna
ceea ce va duce la scderea
acLorll deLermlnan(l al
2 Irecvena card|ac lnfluen(aL de
SnvegeLaLlv
SlmpaLlcul cre;Le decl cre;Le
9araslmpaLlcul scade decl scade
1. Variatii fizioIogice
- in functie de sex: la femei este cu 10% mai mic
- in functie de varsta: la 10 anivaloare maxima 4 l/min
la 80 ani 2,4 l/min
Cresteri fizioIogice aIe DC
- D are loc in paralel cu intensificarea proceselor
metabolice:
- efort fizic moderat D la 7-10 l/min
intens D = 20-30 l/min
foarte intens, la persoane antrenate, D = 38-40
l/min
digestie - Dcu 30% in primele 3 ore. Mecanisme:
- dilatatia vaselor de la nivelul tubului digestiv faciliteaza
trecerea sangelui din sectorul arterial in cel venos
(aflux venos crescut, adica presarcina crescuta);
- absorbtia de lichide determina vol.sanguin.
- reactii de termoreglare - D
- expunerea la cald determina D cu 30%, la 30 prin
vasodilatatie periferica
- expunerea la frig determinaD numai in faza frisonului
cand se intensifica activitatea musculara.
DEBITUL CARDIAC - variatii
- la gravide D cu 30-40% incepand cu luna a 3-a de sarcina,
datorita:
- existentei circulatiei placentare;
- cresterii volumului plasmatic (retentie de apa);
- cresterii afluxului venos
- in emotii/anxietate -D cu 50-100% datorita secretiei de adrenalina
- dupa transfuzii intoarcerea venoasa crescuta determinaD.
Scaderi fizioIogice aIe DC - odata cu inaintarea in varsta!
2.Variatii patoIogice
resteri: hipertiroidism, febra, fistule arterio-venoase (aflux venos
marit), anemie;
Scaderi: hipotiroidism, insuficienta cardiaca decompensata, soc,
pericardite, pneumotorax (prin diminuarea contractilitatii)
DEBITUL CARDIAC - variatii
ReIatia dintre C (frecventa cardiaca) si DC este diferita Ia
corduI izoIat si Ia corduI,,in situ''.
La cordul izolat, pastrandu-se constanta forta de contactie si presiunea de umplere, se
observa ca:
- scaderea FC sub 60 b/min duce si la scaderea DC.
- La o FC intre 60-100 b/min, cresterea FC determina proportional
cresterea DC
- Peste 100 b/min, Qc incepe sa scada, dar modificarile sunt
nesemnificative.
Scaderi mari ale DC se realizeaza la FC >200 b/min.
La cordul ,,in situ`` - cand creste FC se observa cresterea fortei de contractie si a
presiunii de umplere, aceste modificari producand si cresterea vitezei de umplere
ventriculara.
Astfel, odata cu cresterea FC se inregistreaza si cresteri in paralel ale DC pana la o limita
de frecventa 170 b/min pentru persoanele neantrenate si 200 b/min pentru persoanele
antrenate.
In efort, VS poate creste pana la valori de 120 de ml, producand astfel, alaturi de
cresterea frecventei, cresterea DC la valori de 25 - 30 L/min.
La atletii de performanta, VS poate creste pana la 170 - 180 ml/bataie, iar DC poate
ajunge la 38-40 de L/min.