Semiologia Aparatului

Digestiv

Anamneza digestiva
Simptomele de prezentare:
Durerea abdominala
Durerea de cauza esofagiana
Disfagia
Modificarile de apetit. Inapetanta sau anorexia
Greata si varsaturile
Regurgitatia, ruminatia si sughitul
Sangerarile gastrointestinale
Tulburarile de tranzit intestinal
Meteorismul abdominal
Simptomele generale de insotire (febra, pruritul, astenia fizica
si psihica)

Durerea abdominala
Simptomul dominant al patologiei digestive (etiologie
diversa, simptom de alarma: urgente medico-chirurgicale,
diagnostic diferential dificil, caractere semiologice adesea
nespecifice).
Mecanisme de producere (tipuri etiopatogenice de durere)
- Durerea somatica (iritatia terminatiilor senzitive de
la nivelul peretelui toracic, nervi intercostali, peritoneu
parietal) prin stimuli mecanici, termici, chimici
localizare precisa si intensitate mare

- Durerea viscerala (iritatia terminatiilor nervoase

viscerale situate la nivelul organelor cavitare, capsulei
organelor parenchimatoase, vaselor si peritoneului visceral)
prin stimuli de distensie, tractiune pe mezouri, ischemie,
inflamatie chimica
localizare difuza (durere raportata),
intensitate redusa, asocierea de simptome vegetative
(greata, voma, transpiratia, paloarea, colaps).
- Durerea reflectata iradiata in abdomen de la o
suferinta extraabdominala (ex. IMA)

Caracterele semiologice ale

durerii abdominale
Se urmaresc:
Debutul, frecventa si durata
Sediul si iradierea (vezi localizarea abdominala a
principalelor viscere abdominale: hipocondrul drept,
stang, epigastru, etc)
Caracter (intensitate, evolutia in timp: colicativa sau
continua)
Factorii de agravare si de ameliorare ai durerii
(alimentatia, medicatia)

Tipuri etiopatogenice de durere

abdominala
Durerea abdominala propriu-zisa
Durerea de cauza somatica (piele, tesut celular
subcutanat, muschi, fascii, peritoneu parietal)

Zona zoster
Nevralgii
Afectiuni musculare
Hernii inghinale, crurale
Hernii ale liniei albe (adesea fruste inaparente)
Hernii ombilicale (adesea inaparente)
Durerea peritoneala

Durerea peritoneala
medico-chirurgicala

Urgenta

Determinata de iritatia sau inflamatia peritoneului parietal

Intensitate mare
Initial localizata apoi generalizata
Accentuata de miscarile respiratorii (abdomen imobil)
Semne asociate de iritatie peritoneala (aparare sau
contractura musculara, Blumberg pozitiv, semnul
Mandel)
Cauze chirurgicale prin perforatie de organ cavitar
(apendice, ulcer, colecistita acuta, genitale) sau medicale
(PSB a ciroticului, TBC peritoneal)

Durerea de cauza viscerala

A. Durerea cu originea in tubul digestiv (durerea
gastroduodenala)
1. Durerea ulceroasa
- localizare (epigastru, punctul duodenal)
- aspect (torsiune, arsura epigastrica, foame dureroasa)
- intensitate (variabila)
- ritmicitatea (legatura cu mesele) mica periodicitate
- periodicitatea (marea periodicitate a durerii ulceroase)
perioade dureroase alternand cu perioade complet
asimptomatice uneori in legatura cu anotimpul
- calmarea dupa alimentatie, alcaline, varsaturi
Obs. Exista numeroase variante (ulcere fara durere, atipice;
durere ulceroasa declansata de alte afectiuni: cancere
gastrice, gastrite)

2. Durerea de cauza intestinala

Tipic colicativa
Localizare dupa segmentul intestinal interesat (intestin
subtire-periombilical, fosa iliaca si flancul drept pentru
cecoascendent, fosa iliaca si flancul stang pentru
descendent, suprapubian si posterior pentru sigmoid).
Accentuate de palparea zonei de proiectie a segmentului
afectat.
Forma acuta apare in ocluzia intestinala totala sau
partiala (sindrom subocluziv Konig) sau diverticulita acuta
Forma cronica (SII, B. Crohn, RUH, sindroame
aderentiale, Enterocolite acute si cronice)
Tenesmul rectal
Colica rectosigmoidiana
Durerea la defecatie

B. Durerea cu originea in glandele anexe ale

tubului digestiv
1. Durerea de cauza hepatica
- Mecanisme prin destinderea capsulei lui Glison
- Cauze: staza cardiaca (pericardita, IC), staza biliara
(angiocolite, icter mecanic), procese intrahepatice
(abcese, hematoame, tumori).
- Localizare: epigastru sau hipocondrul drept
- Caracter: surd, difuz, accentuata de palparea sau
percutia organului.

2. Durerea de cauza pancreatica

Localizare: supraombilical profund (epigastru afectare
cefalica sau hipocondrul stang localizare caudala).
Iradiere: in bara, in centura pe sub falsele coaste si in
spate, rar flancuri sau in abdomenul inferior.
Factori declansatori: exces alcool, grasimi sau fara
legatura cu mesele.
Intensitate variabila simpla greutate epigastrica pana la
o veritabila criza solara (dureri atroce).
Aspirina calmeaza durerea
Etiologie: pancreatita acuta, pancreatita cronica si
cancerul pancreatic.

3. Durerea de cauza splenica

Mecanism distensia capsulei si iritatia peritoneului
parietal
Caractere durere putin intensa, surda, localizata in
hipocondrul stang
Cauze: infarct splenic, abces splenic

C. Durere de cauza biliara

Durerea biliara cu debut acut paroxistic
Colica biliara
- cauze contractia spastica, dizarmonica a veziculei
biliare asociata cu cresterea presiunii intraveziculare
- declansata de mese copioase bogate in alimente
colecistochinetice (grasimi, oua, frisca, ciocolata)
- debut la 4-5 ore dupa masa de seara (Hipocrat sub
galli cantu)
- caracter colicativ (crampa, sfasiere) fara pauze, cu
durere de 3-4 ore, bolnav agitat care nu gaseste pozitia
antalgica, cedeaza progresiv
- localizare epigastru si hipocondrul drept si iradiere
tipica in umarul drept sau posterior, rar hipocondrul stang
cand sugereaza o participare pancreatica. Iradieri atipice:
retrosternal, periombilical, umar stang.
- fenomene asociate varsaturi lichidiene bilioase - nu
calmeaza durerea

 Durerile biliare cu evolutie cronica

- jena dureroasa (plenitudine, greutate).
- localizare epigastru si hipocondrul drept
- iradiere la fel ca a colicii biliare
- apar la 3-4 ore dupa masa si nu sunt calmate de
alimentatie sau de ingestia de alcaline
- frecvente la femei cu tulburari endocrine

D. Alte cauze de dureri abdominale de cauza

viscerala
- Durere de cauza urinara (durerea reno-urinara, durerea
vezicala, uretrala, funiculoscrotala, etc.).
- Durerea abdominala cu originea in organele genitale la
femeie (boli inflamatorii, sarcina extrauterina, torsiune de
ovar, cancer genital, nastere sau menstruatie).
- Durerile de cauza vasculara (cauza aortica disectia
aortei sau hematoame disecant de aorta, tromboza sau
embolia a mezenterice, tromboza v mezenterice, vasculite
PAN, Siclemie) ignorata de medic
- Dureri de origine nervoasa si metabolica (porfiria acuta
intermitenta, tabes-lues tertiar, intoxicatia saturnina,
cetoacidoza diabetica, boala Addison, hiperlipemie,
uremia, crizele hemolitice)
- Durerea reflectata (iradiata) (cardiace, pleuropulmonare,
parietale)

Diagnosticul durerii abdominale

(debut, frecventa, durata, sediu, iradiere, caractere,
factori de agravare si ameliorare)

Durere acuta
(Abdomen acut)

Durere cronica

Chirurgical

Medical

Interventie
chirurgicala
de urgenta

Tratament
medical

Diagnostic etiologic
Terapie medicala
sau
chirurgicala

Modificarile de apetit
Foamea nevoia imediata de a manca
Apetit sau pofta de mancare dorinta si placerea de a manca
Anorexia si inapetenta pierderea respectiv scaderea poftei de mancare.
Nu este specifica pentru bolile digestive. Apare in boli digestive
(neoplasme, gastrite cronice, hepatite cronice, ciroza hepatica), boli
endocrine, infectioase, neoplazice extradigestive, anemii, IRC, IC, boli
psihice.
Polifagia cresterea ingestiei de alimente specifica diabetului zaharat.
Hiperorexia cresterea apetitului fiziologic convalescenta, graviditate
si patologic in hipertiroidie
Bulimie alimentatie nestapanita patologie neuropsihica (leziuni lob
frontal)
Pica consum anormal de pamant, nisip, creta.
Alotriofagia consum preferential de substante dezgustatoare
(excremente).

Senzatia de sete

Polidipsie exagerarea senzatiei de sete in diabet zaharat, diabet insipid

si deshidratarile severe
Diminuarea senzatiei de sete - afectiuni psihice

Greata si varsaturile
Greata senzatia dezagreabila insotita de dorinta de a
vomita. Apare in boli digestive (ulcer gastric, cancer gastric,
gastrite acute si cronice, hepatite acute si cronice, ciroze
hepatice) si extradigestive (IRA si IRC, boli neoplazice
extradigestive, medicamente citostatice). Fiziologic: sarcina
Varsatura (voma; emesis (gr): a varsa) act reflex de
aparare caracterizat prin eliminarea fortata a continutului
gastrointestinal pe gura insotit de greata si hipersalivatie.
Caractere: frecventa, orarul, ritmicitatea, mirosul, continutul
varsaturii (alimentar, bilios, apos, purulent, fecal, sange).
Cauze: digestive
(ulcer, cancer, stenoza pilorica, boli hepatice cronice),
peritonite, neuropsihice (HIC, sindrom Meniere, migrena),
endocrine, renale (IRA, IRC), cardiace (IC), sarcina,
medicamente (chimioterapice)

Regurgitatia, ruminatia si sughitul

Regurgitatia se defineste ca eliminarea pe cale orala
de alimente sau secretii digestive fara efort.
Ruminatia consta in regurgitarea de alimente in
cavitatea bucala, mestecarea si reinghitirea lor.
Sughitul reprezinta o contractie spastica repetitiva a
diafragmului determinata de excitatia vagului sau
frenicului transmisa aferent centrului respirator, care
provoaca o excitatie ritmica a nucleului frenic.

Sangerarile gastrointestinale
Hematemeza eliminarea pe gura prin varsatura a unei cantitati de
sange de culoare rosu inchis pana la negricios (in zat de cafea)
provenind din esofag, stomac sau duoden inainte de ligamentul Treitz.
Diagnostic diferential de hemoptizie, epistaxis inghitit, gingivoragie
Melena: scaun negru, lucios ca pacura moale, care reprezinta sange
digerat. Intr-o HDS hematemeza poate lipsi pe cand melena este
intotdeauna prezenta. Diferentierea de scaun negru de alte cauze dupa
alimente (spanac, ficat, alune, afine) sau medicamente (fier, bismut).
Hematochezia eliminarea anala de sange nedigerat fara alte precizari
Rectoragia eliminarea pe cale anala de sange rosu, nedigerat
provenind din intestinul teminal
Enteroragie eliminare de sange rosu ametecat cu chim intestinal
provenind din intestinul terminal zeama de carne
Hemoragie oculta intestinala evidentierea de sange in scaun prin
metode chimice
HDS (esofag, stomac, unghi Treitz) si HDI (sub unghi Treitz). Important
stabilirea cauzei.

Tulburarile de tranzit intestinal

Diareea
Emisiune de scaune frecvente > 3scaune/24h, de
consistenta scazuta, abundente >200g/24h cu resturi
alimentare nedigerate. (Pseudodiaree: >3 scaune/24h dar
cu volum total < 200g/24h + incontinenta anala: pierderi
involuntare de materii fecale).
Semiologic frecventa, consistenta, orarul scaunelor,
cauzele declansatoare, simptome de acompaniament,
caracter acut sau cronic
Clasificare fiziopatologica: secretorie (infectii, parazitoze,
boli endocrine), osmotica (intoleranta la lactoza, purgative
saline), inflamatorie (infectii, boala Crohn, RUH), tulburari
de motilitate (SII, hipertiroidie), cresterea presiunii
hidrostatice si limfatice in peretele intestinal (HTP din
ciroza hepatica)

Constipatia

Emisiune de mai putin de 2 scaune pe saptamana cu

sau fara prezenta efortului de defecatie, scaune de
consistenta dura si senzatia de evacuare incompleta
Cauze: tulburari de motilitate, pierderea reflexului de
defecare, retentie (megadolicocolon), obstructie
(stenoze benigne sau maligne), deficit de reziduri.
Atentie la cancerul de colon

Examenul clinic al
tubului digestiv

 Conditii de examinare: decubit dorsal in pozitie de

maxima relaxare (capul si trunchiul usor ridicat (10-20
grade) folosind de obicei o singura perna
Metode de examinare: inspectie, palpare, percutie,
auscultatie.
Inspectia generala informatii: stare de nutritie, examenul
tegumentelor si mucoaselor (icter, paloare,
hiperpigmentari din hemocromatoza, porfirii, sindroame
genetice Peutz Jeghers, acanthosis nigricans,
telangiectazii, stelute vasculare), examenul mainilor
(Hipocratism digital, contractura Dupuytren, eritem
palmar, flapping-tremor), examenul ochilor (icter, inel
Kayser-Fleischer, xantelasma).

Conditii de examinare

Inspectia generala

Sindromul Peutz-Jeghers

Sindromul Rendu Osler Weber

Echimoze in ciroza
hepatica

Stelute vasculare

Ginecomastie

Reducerea pilozitatii

Examenul mainilor - hipocratism

digital

Examenul mainilor contractura

Dupuytren

Flapping tremor hepatic asterixis

Examenul ochilor inelul Kaiser Fleischer

Examenul ochilor - iridociclita

Examenul ochilor Xantelasma

Examenul cavitatii bucale

Examenul cavitatii bucale

Se folosesc lumina frontala, spatula, manusa sterila
chirurgicala (inspectie si palpare).
Se examineaza: regiunea fetei, regiunea submandibulara
si laterocervicala, cavitatea bucala urmarind urmatoarele
regiuni: buzele, mucoasa bucala, bolta palatina, planseul
bucal, dintii, gingiile, glandele salivare, faringele si
amigdalele palatine.
Examenul buzelor Volum (crescut mixedem,
acromegalie, edem Quincke, scazut sclerodermie)
Culoare (paloare: anemii,
deshidratari, cianoza, rosu visiniu policitemia vera)
Hidratare (deshidratare: uscate si
crapate)
Patologie (buza de iepure:
cheiloschizis, eruptii: herpes, cheiloza angulara:ragade,
sancrul sifilitic: ulceratie indurata, epiteliom de buza).

Buza de iepure (cheiloschisis)

Sindrom Peutz-Jeghers

Examenul mucoasei bucale

Examenul mucoasei bucale

Modificari de culoare (paloare, cianoza, eritem)
Patologie: - Stomatitele (inflamatia mucoasei cavitatii
bucale): eritematoase (catarale), eritematopultacee,
cremoase (depozit alb cremos, candidozice), aftoase (Sd.
Behcet, hipovitaminoza B), ulceromembranoasa (infectii
fusospirilare, gangrenoase la tarati sau boli neoplazice).
- Eruptii pe fata interna a obrajilor (rujeola, semnul
Koplik), parotidita: inflamatia canalului Stenon
- Hemoragii (purpure hemoragice)
- Ulceratii: virale (herpes), sifilis, TBC
- Leucoplazii : ingrosarea mucoasei bucale de culoare alba
(leziuni premaligne, infectii)
- Pete pigmentare maronii sau cenusii (boala Addison,
melanom malign, nevi pigmentari).

Stomatita aftoasa

Stomatita aftoasa

Examenul gingiilor si dintilor

Examenul gingiilor
Normal: coloratie roz si aderenta la dinte
Patologic paloare, eritem
gingivitele (hiperemia mucoasei, tumefactie si
desprinderea lor de pe dinte): eritematoasa sau catarala
(iritative), hipertrofica (pubertate, sarcina, DZ, leucoze
acute si cronice), hemoragica (scorbut, sindroame
hemoragipare), ulceronecrotica (infectii fuzospirilare,
leucemii, agronulocitoze), metalice (Pb lizereul lui
Burton).

Examenul dintilor
Patologic:
Anomalii de implantare (sifilis congenital, acromegalie)
Anomalii de volum (macro, microdontie) si de forma (sifilis
congenital: dintii lui Hutchinson incisivi superiori rariti cu
marginea superioara excavata + surditate labirintica +
afectare vizuala)
Modificari de culoare: galben (tratament cu tetraciclina),
verzui (prima dentitie in icterul neonatal sever).
Modificari de aspect: striatii transversale (rahitism) si pete de
aspect cretos (fluoroza).
Patologia proprie:
- Caria dentara
- Granulomul radicular infectie de focar
- Paradontopatia marginala cronica (parodontoza la diabetici)

Examenul limbii
Mobilitate, volum, aspect (culoare), umiditatea, leziuni localizate.
Modificari de volum: macroglasie (acromegalie, mixedem, edem Quincke,
tumori), microglasie (leziuni n.hipoglos, tabes)
Modificari de culoare: limba rosie cu conservarea papilelor (ciroza, diabet,
scarlatina), limba rosie cu atrofie papilara (anemia Biermer glosita
Hunter), limba saburala sau incarcata (boli febrile, deshidratare), limba
uscata sau prajita (deshidratare), limba fisurata, foliacee (ca o frunza congenitala), limba neagra, viloasa (tratament prelungit cu antibiotice)
Ulceratii traumatice (epilepsie, dinti cariati)
chimice
infectioase
neoplazice (neregulate, infiltrate)
Leucoplazia ingrosarea mucoasei de culoare alba

Limba rosie (ciroza hepatica)

Limba zmeurie (scarlatina)

Limba geografica

Examenul planseului bucal

Se examineaza cu limba in cerul gurii
Patologic:
Frau lingual scurt
Flegmonul planseului bucal angina Ludwig
Eritemul orificiului canalului lui Wharton (sialadenite
submandibulare)
Litiaza salivara
Tumori chistice salivare
Hemangioame
Ulceratii traumatice

Flegmonul spatiului
submandibular angina lui
Ludwig

Examenul boltii palatine

Anomalii congenitale: - Gura de lup: palatoschizis
- Palat inalt, ogival

Anomalii dobandite: - Perforatia dobandita

(comunicarea intre cavitatea bucala si fosele
nazale: abces, goma sifilitica, granulomatoza
Wegener).

Examenul valului palatin,

luetei, faringelui si
amigdalelor

Examenul valului palatin si luetei

Patologic: - edemul Quincke

- pulsul luetei (semnul Merklen): IA
- paraliziile valului palatin (cauze
neurologice)

Examenul faringelui si amigdalelor

Angina sau faringoamigdalita: inflamatia structurilor vizibile (amigdale,
pilieri, val palatin, lueta, inel limfatic al lui Waldayer) cu prezenta
disfagiei faringiene. Sunt primitive sau secundare altor boli (leucemii,
mononucleoza infectioasa).
Tipuri de angine:
- Eritematoasa (catarala, simpla) virala, streptococ beta-hemolitic
- Eritematopultacee infectii bacteriene
- Flegmonoase flegmon periamigdalian (febra, dureri, trismus)
- Pseudomembranoase difterie, scarlatina, lues
- Ulceromembranoase virus Epstein-Barr, angina Plaut si Vincent
- Ulceronecrotice (leucoze acute, agronulocitoza)
Anginele cronice focar de infectie

Angina eritematoasa

Angina eritematopultacee

Angina eritematopultacee
(flegmon periamigdalian)

Angina pseudomembranoasa

Examenul glandelor salivare

Se face prin inspectie si palpare
Hipertrofia glandelor parotide, submandibulare si
sublinguale apar in : sialadenite, sindrom Sjogren, LLC,
sarcoidoza. Sialadenita virala in oreion (Parotidita
epidemica).
Perturbari secretorii: - Sialoree sau ptialism cresterea
secretiei salivare (boli stomatologice, endocrine sau
ginecologice)
- Hiposialie asialie scaderea pana
la abolirea secretiei salivare (ex. Sd. Sjogren xerostomie
asocierea cu scaderea secretiei lacrimale)

Examinarea glandelor
submandibulare si sublinguale

Examinarea glandei parotide

Examenul regiunii cervicale si

toracale
Ganglionii limfatici cervicali (stanga- Virchow-Traisier
cancer gastric)
Angioame stelare
Ginecomastie uni sau bilaterala (ciroza sau hepatita
cronica, tratament cu spironolactona, paraneoplazie)
Examenul esofagului dificil
- inspectie (diverticul Zencker)
- examinarea deglutiei (se invita bolnavul sa ia o
inghititura de apa si se asculta zgomotele de deglutie)

Examenul regiunii cervicale (ggl

submandibulari si laterocervicali)

Semnul Troisier

Examenul obiectiv al
esofagului (diverticulul
Zenker)

Auscultatia esofagului

Examenul clinic al abdomenului

Cutia cu mistere
Topografia clinica a abdomenului folosita pentru a
localiza durerea si semnele obiective observate: 9 cadrane
(2 linii orizontale: tangente la rebordul costal si spinele
iliace anterosuperioare si 2 linii verticale
mediaclaviculare) hipocondrul drept, epigastru,
hipocondrul stg., flanc drept, hipogastru, flancul stang, fosa
iliaca dreapta, hipogastru, fosa iliaca stanga. Anatomic
ce organe contin
Inspectia aspectul general si forma abdomenului
(bombari in totalitate sau partiale, obezitate, tumori, ascita,
meteorism sau retractie)

Topografia clinica a abdomenului

(9 cadrane)

Topografia clinica a abdomenului

(4 cadrane)

Abdomen in obuz tumori abdominale

Abdomen in desaga - ascita

Abdomen de batracian - ascita

Bombarea regionala a
abdomenului

Inspectia tegumentelor abdominale

Cicatrice postoperatorii
Vergeturi (obezitate, sarcina, Cushing rosie violacee)
Circulatie colaterala de tip porto-cav sau cavo-cav
- tip porto-cav caracteristic pentru ciroza hepatica
cap de meduza sindrom Cruveillier-Baumgarten

Ascita intr-o ciroza hepatica

- tip cavo-cav pe flancuri

Circulatie colaterala
abdominala

Determinarea fluxului de sange la

nivelul circulatiei colaterale
abdominale in ascita cirotica

Inspectia tegumentelor
abdominale
Hiperpigmentatia liniei albe (sarcina, boala Addison)
Eruptii cutanate din febrele eruptive (rujeola, rubeola,
varicela)
Leziuni echimotice periombilicale (semn Cullen) sau pe
flancuri (semn Grey-Turner) in hemoragiile din pancreatita
acuta
Pilozitate tip android femeie (tumori ovariene suprarenale
secretante)sau ginoid barbat (ciroza)
Edemul peretelui abdominal
Miscarile peristaltice intense Ocluzie intestinala
Mobilitatea respiratorie a peretelui abdominal diminuata
ascita sau abolita in iritatia peritoneala (peritonite
indiferent de cauza)

Modificarile ombilicului
hernii ombilicale

Palparea abdomenului
Principala metoda de examinare a abdomenului
Se face in 3 pozitii decubit dorsal, decubit lateral si ortostatism mono
si bimanual. Se foloseste palparea superficiala, profunda si penetranta.
Se face progresiv pe zone topografice incepand din fosa iliaca stanga.
Patologie Apararea musculara si Contractura musculara (iritatie
peritoneala)
rezistenta la palpare (ascita)
Palparea ficat, splina, tumori abdominale (patologic semnul valului
transabdominal, semnul bulgarelui de gheata)
Palparea punctelor dureroase abdominale (palparea penetranta)
Semnul Blumberg durere la decompresia brusca a abdomenului
(iritatie peritoneala)
Manevra Rowssing palpare antiperistaltica cu distensia ceculuiu care
devine dureros in procese inflamatorii apendiculare.

Palparea monomanuala

Palparea bimanuala

Palparea bimanuala

Examinarea punctelor herniale

Palparea ficatului

Palparea prin balotare

(semnul bulgarelui de gheata)

Semnul valului in ascita de

volum mediu in decubit dorsal

Semnul valului in ascita de volum

mediu in pozitie ortostatica

Palparea veziculei biliare

Palparea splinei in decubit dorsal

Palparea splinei in decubit lateral

drept prin acrosare

Palparea rinichiului prin metoda Guyon

Palparea rinichiului prin metoda

Glenard si Israel

Palparea punctului duodenal si manevra

Lenoir

Examinarea pancreasului (semnul Mallet-Guy,

semnul Mayo-Robson)

Palparea aortei abdominale

Palparea globului vezical

Semnul clapotajului

Palparea penetranta

Semnul Blumberg

Manevra Rowssing

Percutia abdomenului
Informatii privind:
- dimensiunile organelor parenchimatoase (ficat, splina)
- prezenta lichidului sau aerului in cavitatea abdominala
- tehnica la ascita de volum mic, mediu, mare
matitatea deplasabila in flancuri diagnosticul diferential
cu tumorile

Percutia ficatului

Percutia splinei

Matitate decliva in ascita medie

Matitatea deplasabila cu pozitia

bolnavului

Percutia ascitei de volum mare in pozitie

culcat

Percutia ascitei de volum mare in pozitie

ortostatica

Matitate deplasabila in flancuri in ascita de

volum mic

Pozi t ia rug a ciunii mahomedane - zona

periombilical a devine mat a i n ascitele
de volum mic

Auscultatia abdomenului

Putin utilizata
Se pot auzi: - zgomote intestinale
- sufluri vasculare (stenoze vasculare sau
dilatatii anevrismale)
- frecaturi
- hipertensiunea portala
- testul gratarii sau scratch test

Auscultatia arterei mezenterice

Auscultatia in sindromul
Cruveilhier-Baumgarten

Tuseul rectal
Obligatoriu incheie examenul obiectiv al tubului digestiv
Evidentiaza portiunea ano-rectala, prostata, organele
genitale interne la femeie si modificarile lor patologice
Dupa extragerea degetului se face inspectia manusii
pentru prezenta melenei, sangelui rosu, mucus sau puroi

Tuseul rectal