Abdomenul acut chirurgical

Generalităţi
● Abdomenul acut este un sindrom care include maladii si traume abdominale ce pun în
pericol viata bolnavului.

Inflamatia în cavitatea peritoniala, (izolată de mediul

înconjurător), se petrece fulgerător cu alterarea severa a functiilor
vitale. (peritonita).

► „abdomen acut" în formularea diagnosticului, mai corect fiind -

„peritonita", cu mentionarea cauzei primare.

Sunt maladii care formeaza asa-numitul „abdomen acut" fals:

-unele maladii cardiace (infarctul),
-pulmonare (pneumonii bazale, pleurezii),
-colica renala, maladii inflamatorii a rinichilor,
-vasculita hemoragica,
-peritonita reumatoida,
-mezadenita
 apendicita constituie 60%,
colecistita acuta -14%,
pancreatita acuta - 2%,
ulcerul perforativ gastric sau duodenal -
10%,
ocluzia intestinala -4%,
tromboza mezenteriala - 0,3%.
Herniile au morbiditate 10 la 10000 de populatie, dar din ele
doar 7% sunt strangulate.
Hemoragiile digestive superioare alcatuiesc - 3%.
Peste 72 ore, daca bolnavul nu se adreseaza pentru ajutor medical,
procesul patologic evoluiaza cu peritonita generalizata,
în cel mai bun caz peritonita limitata. În dependenta de cauza,
peritonita are nuante clinice diferite.

Perioadele clinice ale peritonitei:

- reactiva (6-24 ore)

- toxica (24-72 ore)

- terminala (dupa trei zile de la debut

 Simptomele subiective
 - durerile abdominale încep brusc, sub forma loviturii de pumnal, în
perforatia unui organ cavitar, iar în maladiile inflamatorii intensitatea bolii
creste treptat (cele mai intense dureri sunt cele ischemice);
1. bolnavul cu apendicita acuta, de obicei, nu se agită, nu striga
(simptomul propus de Z. Gorbusina);

2. poza bolnavului: în decubit lateral drept, picioarele retrase spre
abdomen (apendicita acuta, ulcer gastroduodenal perforat), în decubit
lateral stâng în leziunile splinei (daca bolnavul este întors cu fata în sus, el
se întoarce în pozitia initiala (simptom „hop-Mitica");
- localizarea topografica depinde de organul afectat (în apendicita acuta
în 70-80% debuteaza în regiunea epigastrala);
- iradierea în colecistita acuta - în mâna dreapta, în omoplatul drept, la
nivelul insertiei sternale a muschiului sternocleidomastoidian (frenicus
simptom); în pancreatita acuta durerile sunt centurate;
Simptomele subiective
 Simptomele subiective
- caracterul durerilor: sub -forma de crampe - în colica renala, hepatica;
-spastice, cu perioade de ameliorare si intensificare -
în ocluzie intestinala;
-continua, crescânda - în apendicita, peritonita
(primele faze);

- voma unica este în apendicite, colecistita acuta; multipla - în ocluzie

intestinala, incoercibila si istovitoare în pancreatita acuta;
- continutul vomei: de staza, amestec fecaloid - în ocluzie intestinala;
lichidic - în pancreatita; cu alimentare, mai ales consumate ieri - în stenoza
pilorica; sânge rosu aprins - în varice esofagiene, zat de cafea - în
hemoragie din ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric;

- balonari, retinerea emisiei de gaze si fecaliilor se datorestc ocluziei

intestinale, ischemici mezenterialc sau sunt semnele peritonitei, în faza
terminala (paraliza intestinala);
- semnele generale: pulsul rapid, concordat cu febra înalta (39-40°C la
peritonita dezvoltata (initial 37,1°C), subfebrila în apendicita; TA scade în
pancreatite, în peritonita terminala.
Obiectiv
 Simptomele obiective
 - e importanta aprecierea starii generale a bolnavului (trasaturile
fetei, culoarea tegumentelor (paloare, icter);
- la inspectia abdomenului se atrage atentia la participarea peretelui
abdominal în actul de respiratie pasiv si activ, simetria abdomenului,
prezenta balonarii, cicatricelor s.a.;
- la palpatia crutatoare putem determina locul cel mai sensibil,
simptomele de excitatie a peritoneului (Sceotkin-Blumberg si altele,
care caracterizeaza maladiile abdominale acute), clopotajul, defansul
muscular;
- percutia permite determinarea lichidului si aerului liber în abdomen
(matitatc sau timpanit);
- la auscultatie în peritonita avansata este „o liniste mortala" (semnul
Mondor); în ocluzie intestinala - zgomote patologice a peristaltismului
intestinal;
- tuseul rectal si examenul vaginal sunt obligatorii si permit
determinarea unor procese inflamatorii în bazinul mic sau a unor
simptome de diagnostic informativ.
 Cauze –
Evoluţie
Initial infectia este localizata,
dar cu timpul, peste aproximativ 72 ore,
e generalizeaza sau se delimiteaza,
ormând peritonita generala
au delimitata (abces abdominal).
eneralizarea inflamatiei este o
tuatie foarte grava
mortalitatea ajungând la 50%),
bcedarea (limitarea peritonitei) –
elativ mai favorabila cu perspectiva
de vindecare.
Investigatii de laborator
- analiza generala de sânge (leucocitoza
cu devierea formulei leucocitare spre
stânga, neutrofilie, VSH ridicat)

- analiza generala a urinei (leucocite,

eritrocite), cifrele crescute a diastazei.
 Investigatii Instrumentale

- examen ecografic.

- cliseu radiologic panoramic al cavitatii abdominale: poate depista

balonari (niveluri hidroaerice în intestine (canuta Claiber) - în ocluzie
intestinala, peritonita generala; pneumoperitoneum - traduce
perforatia unui viscer cavitar.

- Proba Svart cu masa baritata rece, pentru a depista nivelul ocluziei.

- Laparascopia diagnostica.

- Tomografia computerizata.

- Rezonanta magnetica nucleara.

!punctia abdominala
 Complicatii posibile

- Insuficienta hepatica.

- Insuficienta renala.

- Septicemie.

- Soc bacteriotoxic.

- Colaps.
 I. Peritonitele acute
Etiologia lor este infectioasa: streptococi,
stafilococi, enterococi, pneumococi, bacili
coli, t\fic,Proteus,Perfringens etc. in mod
exceptional, peritonita tuberculoasa poate
lua un aspect clinic acut.

● Sunt inflamatii acute ale peritoneului, care

constituie cea mai reprezentativa forma a
abdomenului acut chirurgical
 Tipuri
 Peritonitele acute pot fi primitive sau secundare.

-a. primitive, mai rare, sunt provocate de infectii generale

(septicemii) sau la distanta (pneumonie, erizipel), peritoneul fiind
infectat pe cale hematogena.
-b. secundare sunt cele mai frecvente; ele sunt provocate de
afectiuni ale organelor abdominale, infectia propagandu-se la
peritoneu prin perforatii, pe cale limfatica sau prin contiguitate.

Cauzele sunt: -perforatii ale organelor cavitare digestive (stomac,

intestin subtire, colon, apendice, vezicula biliara);
-infectii ale organelor genitale (avorturi septice, infectie
puerperala, piosalpingite, gonoree);
-supuratii hepatice, renale; plagi abdominale penetrante;
torsiuni de organe sau formatiuni patologice (colecist, chist ovarian).
 Simptomatologia
► tabloul „dramei abdominale".
Abdomenul acut este denumirea generica data unui tablou clinic,
provocat de un numar mare de afectiuni. De la inceput
precizam ca exista un „abdomen acut chirurgical" si un
„abdomen acut medical".
Abdomenul acut chirurgical se datoreaza unor cauze multiple
(propagarea infectiei de la un viscer inflamat - apendice,
colecist etc), inocularea directa printr-un traumatism sau plaga,
perforatii digestive (ulcer, colecist, apendice etc), rupturi
intraperitoneale ale unor organe cavitare (vezica urinara,
bazinet renal) sau colectii supurate (abces renal, abces hepatic
sau splenic etc), infectii generale si diferite alte cauze
(pancreatite, ocluzia intestinala etc).
Abdomenul acut medical se intalneste in pancreatita acuta,
gastrita si hepatita acuta, afectiuni pelviene inflamatorii acute,
hemoragii retroperitoneale, crize de alergii abdominale, colice
abdominale s.a.
 Simptome
- Deoarece acest diagnostic este o urgenta majora, viata
bolnavului depinde de precocitatea si corectitudinea
diagnosticului, de rapiditatea si securitatea transportului la o
sectie chirurgicala.

- Interogatoriul are o importanta deosebita, deoarece exista

multe prodromuri, care trebuie depistate prin intrebari bine
conduse, referitoare la antecedente (un ulcer in antecedente
orienteaza diagnosticul catre o perforatie). Trebuie precizati si
factorii declansatori. Astfel, traumatismele pot determina
ruptura unui organ. Tot prin interogatoriu se stabileste
prezenta unei pancreatite acute dupa un pranz copios, cu
ingestie abundenta de alcool; se poate preciza si felul debutului
(debutul brutal la un individ normal sugereaza o perforare sau
o ruptura a unui organ cavitar, o durere care creste rapid
evoca o inflamatie apendiculara sau o pancreatita).
 Simptome
 Caracteristicile durerii sunt, de asemenea, utile diagnosticului:
durerea de mare intensitate apare in abdomenul acut chirurgical,
datorita iritatiei peritoneale, dar exista dureri extreme si intr-o
pancreatita acuta sau intr-un infarct de miocard.

-  Momentul examinarii bolnavului arata tablouri diferite. Astfel, la

bolnavul examinat -la inceput, simptomatologia este saraca. in
primele faze peritonita se manifesta numai prin durere si
contractura parietala, iar ocluzia intestinala prin durere si
suprimare a tranzitului. in sfarsit hemoragia interna abdominala
este sugerata de durere si hipotensiune arteriala.
- Ulterior apare tabloul clinic complet al abdomenului acut,
semnele se intrica, peritonita se insoteste de ocluzie, iar Ocluzia
devine si peritonita. - Semne clinice analoge au cauze diferite.
Astfel durerea abdominala poate fi rezultatul colecistitei acute, dar
si a pneumoniei bazale.
Simptome a. functionale
- durerea; localizata la inceput, difuza ulterior, cu
variate iradieri, si cu intensitate diferita (de la
„lovitura de pumnal" a inundatiei peritoneale, la
durerea atenuata);
- varsaturile; la inceput alimentare sau bilioase;
- pareza abdominala se manifesta prin „linistea
abdominala" la auscultatie si prin oprirea
tranzitului.
Absenta acestor Simptome, nu exclude
diagnosticul de peritonita.
 Semne fizice abdominale
- contractura musculara este cel mai important semn si,
in fond, singurul necesar pentru diagnosticul de
peritonita (de abdomen acut). Este simptomul de
alarma al primei zile. Este localizata sau generalizata.
Bolnavul sta imobil, respira superficial, evita miscarile
respiratorii profunde, nu tuseste din cauza exacerbarii
durerii abdominale prin mobilizare, iar intrebat,
raspunde in soapta. Cand contractura musculara este
localizata, se constata devierea liniei albe si a
ombilicului de partea afectata. Apararea musculara,
are aceeasi semnificatie ca si contractura, dar o
preceda in timp, sau reprezinta singura reactie
musculara, in special in peritonitele cu
simptomatologie atenuata
 Manifestari specifice
peritonitei
- imobilitatea; bolnavul nu se agita, sta nemiscat deoarece
orice miscare exacerbeaza durerea;

- rigiditatea peretelui, produsa de contractura, poate fi

limitata sau difuza. Abdomenul este numit abdomen de
lemn. Trebuie totusi deosebita de aparea musculara, care
poate aparea in cazul inflamatiei unui organ abdominal,
fara a fi interesat si peritoneul. Apararea musculara poate
deci apare si la bolnavi care nu necesita interventia
chirurgicala de urgenta. O mentiune speciala trebuie facuta
la bolnavii varstnici, la care rigiditatea peretelui abdominal
(contractura musculara) poate lipsi;

- linistea abdominala, ca si absenta completa a undelor

peristaltice
 Alte semne cu valoare
secundara sunt:

- semnul Blumberg. Se comprima

progresiv cu palma peretele abdominal si
se ridica brusc mana. Bolnavul resimte o
durere vie. Semnul este inselator.
-  hiperestezia cutanata, matitatea
deplasabila in flancuri, disparitia matitatii
hepatice, suprimarea zgomotelor
intestinale
 Valoare secundara
Exista peritonite care evolueaza fara
contractura (cele tifice, unele peritonite
bacilare sau postoperatorii, in fine cele din
supuratiile retroperitoneale si de la bolnavii
socati). in schimb, exista contracturi musculare
fara peritonita, ca de exemplu: in leziunile
rahidiene, in fracturile costale cu iritatie
pleurala.
- pentru diagnostic este necesar intotdeauna
tuseul rectal. Durerea la palparea fundului de
sac Douglas, bombarea si impastarea locala
sunt pretioase semne diagnostice de peritonita.
 Semnele generale ale
peritonitei
-in prima faza sarace si necaracteristice: tensiunea arteriala
si pulsul sunt normale, iar febra moderat crescuta.
-pe masura ce timpul trece, tabloul se complica, datorita
tulburarilor provocate de peritonita (hipovolemie, tulburari
de oxigenare etc). Apar semne de insuficienta circulatorie
periferica (hipotensiune, colaps), de insuficienta
respiratorie si renala (oligurie, hiperazotemie si acidoza),
de insuficienta suprarenala, hepatica, realizand o
adevarata catastrofa metabolica (E. Proca). Abdomenul
se destinde, contractura cedeaza, apare tabloul de ocluzie,
care mascheaza pe cel de peritonita
 Examene paraclinice
- amilaza si lipaza sunt moderat crescute in general;
- glicemia creste in acidoza diabetica si in pancreatita;
- ureea creste in starile de deshidratare;
- leucocitoza este frecvent intalnita si prezinta uneori valori mari;
- anemia este obisnuita;
- electrocardiograma este necesara pentru eliminarea
diagnosticului de infarct miocardic;
- radiografia abdominala poate evidentia:
- pneumoperitoneu, care este semn de ruptura a unui organ
cavitar (ulcer, apendice etc.) si arata prezenta de aerintre ficat si
diafragm;
- imagini hidro-aerice in ocluzia intestinala;
- calculi biliari sau urinari radioopaci;
- umbra unui abces sau a unei mase tumorale.
- pentru diagnostic sunt utile si punctia abdominala precum
si peritoneoscopia. Se punctioneaza in zona mata si daca se
extrage lichid se confirma peritonita (in mod normal nu se poate
extrage lichid din cavitatea peritoneala).
 Evolutia
 Netratat, abdomenul acut se agraveaza rapid, in
special cel chirurgical. Bolnavul devine
necooperant, aspectul este de stare septico-
toxemica avansata. Apar oligurie si hipotensiune
arteriala. in aceasta faza, singurul semn care
indreapta atentia catre peritonita este percutia
dureroasa a abdomenului. Fara interventie
chirurgicala inca din faza initiala, evolutia catre
exitus este inexorabila.
 2.Pancreatita acuta

-urgenta medico-chirurgicala,
prin activare enzimatica în
cascada
autoliza fermentativa si necroza
tesutului pancreatic.
 Forme clinice

Se disting urmatoarele forme de

pancreatita acuta:
- pancreatita edematoasa;
- pancreatita hemoragica;
- pancreatita necrotizanta
localizata sau difuza.
 
 Repere
Sistemul afectat: digestiv

Ereditatea. S-a demonstrat importanta factorilor

genetici:

Incidenta PA în lume variaza în functie de zona

geografica de la 10/100000 populatie în SUA pâna
la 28/100000 în Danemarca.

Predominare de vârsta si sex: mai frecvent se

întâlneste la barbati în vârsta de 35 - 50 ani.
 Semne si simptome
- debut brutal.
- simptomul major - durere abdominala
- greata, varsaturi alimentare sau biliare.
- distensie abdominala.
- temperatura usor crescuta - 37,7, atinge 38,3°C în
formele necrotizante.
- tegumente palide sau icterice.
- tahicardie, tensiune arteriala normala sau scazuta.
- agitatie cu evolutie spre apatic.
- adinamie, obnubilare (encefalopatie pancreatica).
 Semne si simptome
- icter de tip obstructiv la 10 - 20%.
 - abdomen dureros la palpare,
încordatstânga), Cullen (traduce
hemoperitoneul si consta în coloratie slab
albastrie în jurul ombilicului)
- pot aparea noduli cutanati eritematosi -
uneori se poate constitui o pericardita prin
necroza grasa de vecinatate.
- excursii diafragmatice limitate mai
pronuntat pe stânga 
 Cauze
- afectiuni biliare obstructive: litiaza biliara -
abuz de alcool (consum de ctanol).
- factori mecanici: traumatisme epigastrice,
- boli digestive preexistente ale stomacului si
duodenului
- infectii virale (hepatita virala A,B,C, oreion,
Cocxackie, Ebstein Bar, HIV etc
 Cauze
- afectiuni vasculare ischemiante, -
remedii medicamentoase: estrogeni,
contraceptive orale, tiazide, furosemid,
azatioprina, cortizon, metronidazol,
sulfanilamide, tetraciclina.
- boli endocrine si metabolice
- graviditatea .
- factori imunologici: reactii alergice 
 Investigatii de laborator
- leucocitoza 12 x 10000 - 20 x 10000 g/l;
- amilaza crescuta în 95% din cazuri (scade
în forma necrotizanta);
- hiperbilirubinemie în 15-25% din cazuri;
- hiperglicemie (în forme grave);
- hipocalciemie (în prima zi).
 
 Investigatii instrumentale
- radiografia organelor abdominale: ocluzie intestinala
tranzitorie, deplasarea organelor abdominale etc.
- ecografie abdominala: pancreasul marit în volum,
hipoecogen, neomogen si colectia lichidiana în cavitatea
peritoneala.
- tomografia computerizata: largirea limitelor pancreasului,
distorsiunea si contururi neclare.
 
Procedee diagnostice - biopsia pancreatica percutana
ghidata ecografic sau prin tomografie computerizata se
foloseste rar si este utila numai pentru diagnosticul
complicatiilor si a diagnosticului diferential cu neoplasmul
pancreatic
 Asistenta medicala
- „punerea pancreasului în repaus" (alimentatie
parenterala);
- echilibrare hidroelectrolitica (acido-bazica);
- reducerea durerii (analgezic);
- antibioterapie;
- reducerea secretiei gastrice si pancreatice;
- octreotidul se administreaza în pleurezia pancreatica
0,1 mg de 3 ori/zi s.c. timp de 7 zile (pentru vârstnici
dozele trebuie reduse).
 Masuri generale

a.Tratament chirurgical în - abcese

pancreatice,
b.Regim - primele zile strict la pat.
c.Dieta - în primele 2 zile alimentatia
este parenterala.
d.Educatia pacientului - pacientul
trebuie sa fie informat despre riscul PA
 Complicatiile posibile
- flegmonul pancreatic
- abcesul pancreatic.
- pseudochiste pancreatice.
- hemoragie digestiva în pancreatita acuta.
- ascita pancreatica.
- complicatii sistemice: (apar în primele 15
zile) - encefalopatie pancreatica.
 
 Prognosticul si evolutia
-De la 75% pâna la 90% din PA sunt forme
edematoase cu autolimitarc si au o evolutie
favorabila cu o mortalitate de 3 - 5%. PA
necrotizanta are o mortalitate de 9%, iar în
formele fulminante severe, care se întâlnesc rar,
mortalitatea creste pâna la 30 - >0%.
Criteriile de prognostic nefavorabil pot fi:
- vârsta mai mare de 55 ani;
- glicemia mai mare de 200 mg /dl;
- LDH serica crescuta;
- leucocitoza > 16 x 10000 ml.
 
 IIIColecistita acuta
 Definitie: colecistitele acute

-inflamatii cu caracter
acut ale peretelui colecistic,
-congestie,
-supuratie,
-gangrena
 Etiopatogenie
circa 90% : infectii supraadaugate unei colecistite cronice
litiazice

Agentii etiologici -germeni din caile biliare: colibacilul,

Streptococcus fecali s
Anatomie patologica:
colecistita acuta catarala- vezicula marita de volum
- Bila din ea este mai tulbure.

colecistita acuta supurata -bila este amestecata cu

puroi si exsudat.
Colecistita acuta gangrenoasa –”frunza vesteda”
colecistita acuta hemoragica –ciroza hepatica.
 Simptomatologie
 colecistitele acute prezinta semnele generale ale
unei infectii si semne locale
- Febra este ridicata, deseori insotita de frisoane.
- Bolnavul este palid, adinamic, tras la fata -
Durerea este intensa, colicativa, cu sediul in
hipocondrul drept sau in epigastru si iradiaza in
umarul drept sau la baza hemitoracelui drept.

- La examenul obiectiv, deseori, nu se poate palpa

vezicula, din cauza contracturii musculare a peretelui
abdominal si a hiperesteziei locale.
 Investigatiile
complementare
Hemoleucograma arata leucocitoza cu neutrofilie; cresterea
numarului de leucocite peste 15 000 - 20 000 este un semn
de evolutie spre empiem.

Eozinofilia se constata in formele alergice.

Viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta.

Hiperbilirubinemia si urobilinuria sunt frecvente si de

intensitate variabila.

►Tubajul duodenal va putea fi facut numai dupa atenuarea

fenomenelor clinice. Bila veziculara apare tulbure.
 Investigatiile
complementare
Examenul radiologie - gangrenei, poate arata o
imagine hidroaerica, (sau fistula B-B).

Ecografia evidentiaza - prezenta calculilor.

Diagnosticul pozitiv este sustinut de anamneza.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu:
-angiocolita acuta colica biliara,
-apendicita acuta (la un apendice situat sus), --
-ulcerul perforat,
-pielonefrita acuta si pancreatita acuta.
 Evolutie si complicatii
colecistitelor acute
a.formele catarale, evolutia este favorabila;
b. supurate si gangrenoase, este grava. 
                                         
Complicatiile pot fi locale sau la distanta.
perforatia - peritonita generalizata sau inchistata.
Fistulele colecistoduodenale
instaleaza si hidnpsul vezicular, putandu-se produce si un
volvulus al colecistului.
Profilaxia colecistitelor acute consta in tratarea atenta a
colecistopatilor.
Tratamentul chirurgical consta in colecistectomie cu drenaj.
 Definitie: angiocolitele (colangitele) sunt afectiuni
inflamatorii ale cailor biliare extra- si intrahepatice.
Etiopatogenie: angiocolitele sunt exceptional
primitive.
Staza biliara este totdeauna un factor favorizant.
Ca agenti patogeni au fost incriminati colibacilul,
enterococul, stafilococul, streptococul, salmonelele,
precum si germeni
 Simptomatologie
. Simptomatologie si Forme clinice: angiocolitele evolueaza
acut (in majoritatea cazurilor) si cronic.

Angiocolita acuta prezinta triada:- febra,

-durere,
-icter.

Febra debuteaza cu frison puternic si prelungit -41 ° (febra

bilioseptica
Durerea imbraca aspectul colicii biliare tipice (intensitate,
sediu, iradiere, orar).
Icterul apare dupa 24 - 48 de ore, este de intensitate variabila
Investigatii complementare
Hemoleucograma indica o leucocitoza de 10 000 -
20 000,, cu polinucleoza neutrofila de 85 -90%;.

Examenul urinii evidentiaza cresterea urobilinogenului si

prezenta bilirubinei, deseori cu semne de atingere
renala.

Instalarea oliguriei este un semn de gravitate.

 Complicatiile
-cele mai frecvente si precare sunt abcesele
hepatice,.

Complicatii de vecinatate se intalnesc sub

forma de abcese subdiafragmatice,

Hepatita cronica si ciroza biliara se inscriu

printre complicatiile severe ale
angiocolitelor.
Tratament: chirurgical
 IV.Apendicita acuta
 Apendicita este inflamatia nespecifica a
apendicelui vermicular.
 Mortalitatea pe parcursul multor ani oscileaza
între 0,l si 0,4%.
 Sistemul afectat: apendicele vermicular.
 Ereditatea: nu se implica.
 Incidenta: este cea mai frecventa urgenta
abdominala.
 Prevalenta - se poate întâlni la orice vârsta, dar
preponderent între 10-40 ani; barbati / femei este
de 1:1
V.Ulcerul G-D

UG
Ulcerul G-D
U G-D
Tratament
Tratament-Endoscopic
Peritonita apendiculara
Peritonita apendiculara
VI.OCLUZIILE DINAMICE: par.,
spas.
Este perturbata functia sistemului nervos autonom al
intestinului prin procese patologice de vecinatate :

Sindroame de iritatie peritoneala - peritonite

Colici abdominale intense si prelungite - biliara, reno-

ureterala, salpingiana

Intoxicatii endo sau exogene - saturnism, porfirie

Hematoame retroperitoneale - fracturi de bazin

Traumatisme cranio-cerebrale, toracice, abdominale

 OCLUZIILE MECANICE
Ocluziile prin obstructie (endogene, exogene - stenoze
inflamatorii, tumori, corpi straini, compresiuni externe,
aderente) - sunt considerate ocluzii cu “ansa deschisa” -
ansa ocluzionata poate fi evacuata prin extremitatea ei
proximala.

Vascularizatia ansei ramane functionala, necroza si

perforatia apar tardiv

Ocluziile prin strangulare (volvulus, invaginatie, incarcerare)

sunt considerate ocluzii cu “ansa inchisa” - ansa ocluzionata
nu poate fi evacuata.

Vascularizatia ansei sufera de la inceput - necroza si

perforatia apar precoce
 Tablou clinic
Durere: are caracter colicativ

varsaturile:- apar dupa durere

Oprirea tranitului intestinal:- apare precoce in

ocluziile joase, este mai tardiva in cele inalte

Distensia abdominala:- poate fi initial

asimetrica, apoi devine difuza, uniforma.
 Examenul obiectiv
-cercetarea zonelor herniare - ombilicala, inghinale, femurale,
lombare.

-Abdomenul este moderat dureros la palpare, uneori o palpare prea

ener-gica poate declansa durerea colicativa.

-La percutie se poate decela o zona de timpanism, sau acesta este

difuz, sau exista o matitate deplasabila.

-La auscultatie zgomotele hidro-aerice intestinale pot fi augmentate

(une-ori se percepe, in etapa preocluziva, o senzatie de “curgere
turbulenta” dupa care durerea cedeaza). In ocluziile dinamice nu
se percep zgomotele intestinale - “silen--tium abdominal”.
 Explorari paraclinice

-Hemodiamic este prezenta tahicardia

-Semnul patognomonic este constituit
de prezenta nivelelor hidro-aerice.
-Examenul ecografic
-ecografia Doppler poate descoperi
obstructia vaselor mezenterice
-
 FORME ANATOMO-CLINICE
Strangularea herniara- Apare la purtatorii de
hernii ombilicale, inghinale, femurale
Volvulusul- Intereseaza mai ales segmentele
intestinale prevazute cu un mezou lung
Invaginatia- Este mai frecventa la copii
Ileusul biliar
Ileusul postoperator 48-72 de ore.
Embolia arterelor mezenterice
 Tratament
Pacientul se interneaza in Sectia de
Terapie Intensiva si se instituie imediat :
• aspiratia gastrica continua
• reechilibrarea hidro-electrolitica
• clisma evacuatorie.
 Tratamentul chirurgical
 - cura operatorie a herniilor
 - sectionarea bridelor sau aderentelor
 - devolvulare, dezinvaginare
 - extirparea obstacolului endo-luminal : corp
strain, calcul biliar, rezectie sau deri vatie in caz
de tumori intestinale
 - dezobstructie vasculara (embolectomie, by-
pass) si rezectia ansei compromise