Welcome to the Course!

Prof. Dr. Maria Puschita

Medicina an v
UVVG Arad
Am pregătit un program de predare
practică- abilități clinice pentru
studenții la medicină.

we have prepared a program of

teaching practical clinical skills to
medical students
Acquiring the basics of clinical knowledge by the students
before beginning the training with patients is expected to
result in the student's more confident attitude to classes at a
patient’s bed.
The classes would also be less
stressful for the patient.

Achiziționarea elementelor de bază ale cunoștințelor

clinice de către studenți înainte de a începe formarea cu
pacienții, atitudinea mai încrezătoare a elevului față de
examinarea de la patul pacientului;examenul ar fi, de
asemenea, mai puțin stresant pentru pacient.
 Punem un accent deosebit pe
dobândirea de către studenți:
 Aceste cunoștințe ar fi cu siguranță
insuficiente în situații neobișnuite și
problematice.

De mulți ani, aspectele clinice și sociale ale

psihologiei medicilor educația a fost neglijată.

Capacitatea de conversație ar trebui să se bazeze

pe educație adecvată nu numai pe intuiție
personală sau experiență proprie
a) abilitățile de bază a examenului fizic,
b) abilitățile de bază în medicină internă-
cardiologie
c) gestionarea vieții condiții de amenințare,
d) elementele de bază ale ECG.
 Ansamblu de principii în contactul
interpersonal

Relația dintre medic și pacient este adecvată

numai dacă respectă o ansamblu de principii în
contactul interpersonal. Acestea sunt:
​

dezinteresul, universalitatea, specificul

funcțional și neutralismul afectiv.

Acești termeni, fiind derivați din socialpsihologie

clinică, au nevoie de câteva comentarii.
= se înțelege ca îngrijire
oferită pentru
beneficiul și bunăstarea pacientului,
fără exploatarea sau luarea în considerare a
propriului interes,
ceea ce este cu totul contrar practicii obișnuite în
afaceri-relaţii.
 Universalitatea este

imparțialitate și
obiectivitate medicală,

în ciuda relațiilor cu pacientul

Medicul este obligat de realitățile
recunoscute ale societății medicale și
internaționale asociații și prin lege
În profesia medicală ar trebui să domine
cunoștințele științifice asupra viziunilor
subiective ale lumii, chiar dacă este împotriva
simțului valorilor medicului.

Funcţional specificitatea contactelor dintre pacient

și medic este o restricție la sentimente personale,
dacă procesul de diagnostic medical nu o cere!
 înseamnă distanța emoțională a medicului

Permite separarea medicală adecvată - din relații

personale, care nu sunt permise la examinarea
medicală (de ex. relații sexuale sau de afaceri).

Neutralismul afectiv nu exclude empatia sau

emoționalul metode de sprijin sau psihoterapie. Este
mai degrabă o abilitate de a fi neutru din punct de
vedere emoțional pentru a continua procesul de
diagnosticare în mod corespunzător.
 În psihologie s-a susținut că este o stimulare
emoțională adecvată necesară pentru a efectua
corect o acțiune intenționată.
 Implicarea excesivă este sursa stres psihologic,
afectează gândirea și luarea deciziilor.
În mod similar, scăderea implicării poate afecta
performanța corectă a unei sarcini.
Contactul medicului cu pacientul este înrădăcinat în
obiceiurile culturale ale mediului lor social.
Aceste tipare trebuie utilizate cu prudență, nu
jigniți pacientul!
Regulile cruciale sunt:

• politețea și
• bunele maniere
 Pe de altă parte, unele reguli pot fi adesea distructive
pentru societate;
• de aceea medicii ar trebui să li se opună și să
promoveze obiceiuri sănătoase. Aici se vor demonstra
câteva obiceiuri culturale negative.
• În multe societăți rasismul este adânc înrădăcinat.
• Discriminarea pacienților din cauza naționalității lor,
religia sau culoarea pielii nu pot avea loc în contactul
cu medicul.
Ageismul este o aversiune față de persoanelor
în vârstă sau cu dizabilități, care este comună
în multe țări, inclusiv în Polonia.
Un bătrân, bolnav și persoana neglijată are
nevoie de mai mult timp și îngrijire decât un tânăr
care este de obicei un atractiv partener al
conversației. Cei mai în vârstă merită grija și
grija ta la fel de mult ca cei mai tineri. Valoarea
maturității societății este atitudinea acesteia față
de bolnavi și bolnavi mintal.
Valoarea maturității societății
este atitudinea acesteia față
de bolnavi și bolnavi mintal.
Psihiatrism este o aversiune față de
bolnavii mintali și este adesea însoțită de
frici legate de mituri despre oameni, care
sunt tratați de psihiatri.

Aproximativ 17% din societate suferă și 11% este

dependent de alcool. Inclusiv dependența de nicotină,
care reprezintă 50%, psihiatric problemele sunt la fel de
frecvente ca problemele de medicină internă.
Ignorarea acestei probleme privește, de asemenea,
medicii și este un fenomen negativ, care afectează
profesia medicală și societate.
. Sexismul este pe scară largă înțeles ca
discriminare sau favoritism al unei persoane din
cauza sexului. În general este un fenomen negativ
care afectează contactul medicului cu pacientul.
Este comentat pe larg de presa.
Comunicarea cu pacientul funcționează în
două canale de informare:
verbală și nonverbală.

Comunicarea non-verbală este un mod obișnuit

de a transmite informații printre animale.
La om, aproximativ 30% din informații sunt
transmise în modul comunicare. non-verbală.
Nici vorbitorul, nici ascultătorul nu sunt conștienți
de informațiile transmise nonverbal.
Canalul comunicării non-verbale include:

• expresia feței, modul de a privi medicul,

• gestul și mișcarea corpului,
• postura,contactul la atingere,
• comportamentul spațial,
• îmbrăcămintea și aspectul
Funcții de comunicare în patru diferite moduri:

• comunicarea interpersonală a atitudinilor și

emoțiilor,
• auto-prezentare, obiceiuri (de ex. salut),
• menținerea comunicării verbale.
• Comunicarea non-verbală depinde de
cunoștințele profesionale ale doctorului (în
acest subiect sunt foarte limitate.)
Aproximativ 70% din informații sunt transmise
în rândul persoanelor care utilizează
comunicarea verbală, adică vorbirea și
limbajul.
În timp ce vorbește cu pacientul, medicul
folosește limbajul și provoacă informații
despre pacient și afecțiunea acestuia.
Permite formarea datelor de activare, stabilire
un diagnostic preliminar și începe procesul
de diagnostic / terapeutic.
Fiecare răspuns dat de pacient implică o
altă întrebare, adesea nerespectând
principiile generale prezentate în cărți.

Fiecare medic își găsește propriul mod

obținerea istoriei.
 și imaginea bolii

.....sunt factorii care influențează individualizarea

examinării
Fiecare pacient are istorie diferită, unică.
Din punctul de vedere al pacientului,
raționamentul corect este mai mult important
decât corectitudinea metodologică.

Limbajul medicului trebuie să fie simplu și adecvat

educației pacientului, cunoștințe medicale și
competențe lingvistice.
Frica și stresul cauzate de medicul CURANT pot
influența expresia pacientului ANALIZAT.
Frica este sentimentul predominant în rândul
persoanelor care așteaptă o întâlnire (ca urmare a
reflectarea cognitivă a situației).
Toată lumea cunoaște probleme de exprimare în
timpul unui examen stresant.
În mod similar, un pacient speriat poate vorbi
incoerent împotriva intențiilor sale.
Aatmosfera plăcută și bunătatea medicului
ar trebui să reducă stresul pacientului.
De ce are nevoie pacientul nu este doar
atitudine prietenoasă, ci și cunoștințe de
specialitate în psihologia interpersonală
relaţii.

Reducerea stresului pacientului înainte de

examinare pare sarcina medicului.
Informarea pacientului despre diagnostic și
recomandări este o altă problemă importantă.

Este dreptul pacientului să pună întrebarea:

„Care este problema mea de sănătate?”
Între timp, legea și principiile medicinei în
țările din Europa de Vest obligă
medicul să spună întregul adevăr
despre diagnostic.

Spunând adevărul trist într-un mod

posibil non-traumatic pare cel mai mult
important.
 2.1. MEDICINA INTERNA-CARDIOLOGIE
Denumirea
disciplinei
2.2. Titularul
activităţilor Prof. Univ. dr. PUSCHITA MARIA
de curs

2.3. Titularul Sef Lucr. Dr. Pop Moldovan Adina

activităţilor de Sef Lucr Dr Radu Lala
seminar As univ drd. Popetiu Romana Olivia
As. Univ. Drd. Borta Simona
As. Univ. Drd. Mercea Simona
As. Drd. Vilcea Ana Maria
As. Drd. Gal Larisa
2.4. Anul Examen 2.7. Discipl.
de studiu: 2.5. I 2.6. scris, grila Regimul Oblig.de
V Semestrul Tipul de online disciplinei specialit
evaluare Examen ate
practic si medicala
Examen
oral cu
bilete
 . Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe din care: 3.2. 3.3.

săptămână seminar/laborator
8 curs
2 6

Nr. credite 7

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15

ore
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele 8
electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme referate, portofolii şi 5
eseuri
Consultatii 5
Examinări 6
. . Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
 4. Precondiţii

4.2. de competenţe -cunoaşterea noţiunilor de bază de semiologie

medicala si a structurilor anatomice,
impreuna cu functionalitatea lor,
- informații suplimentare despre contribuțiile
diagnostice efectuate prin electrocardiografie,
biomarkerilor și tehnicilor de imagistică,
- noțiuni de farmacologie,
- abilități de comunicare.
 . Condiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii

5.1. de desfăşurare a sala de curs cu videoproiector si

cursului retroproiector, laptop, ecran de proiecție,
pointer, microfon mobil (daca se permite)
5.2. de desfăşurare a Saloane pacienți clinica medicina internă 1 și
seminarului/laborato cardiologie, sala de demonstrații clinice Med.
rului Int., saloane TIC, sala de ecocardiografie
Cardiologie, sala de ecografie generală
Medicină Internă 1, radiologie
 Competenţe specifice acumulate
.

•cunoştinţele corespunză toare despre relaţiile dintre starea de

sănătate şi mediul social şi fizic al fiinţei umane;
•cunoştinţele corespunză toare despre disciplinele medicale şi
practicile clinice care oferă o imagine coerentă a afecţiunilor
medicale, a medicinei din perspectiva profilaxiei, diagnosticului,
terapiei; integrarea patologiei și terapiilor cu cea mai bună
practică medicală .
•experienţă clinică utilă în spital, pe sectia Medicina interna și
Cardiologie sub supraveghere corespunză toare, cu medici
practicanți avâ nd abilită ți de comunicare
•importanța păstrării evidenței clare și exacte.
 Competenţe profesionale

Comp. C1 Identificarea starii de boala si stabilirea diagnosticului

Profesi corect al afectiunii (afectiunilor),
onale C2 Conceperea si aplicarea unui plan terapeutic adecvat
afectiunii (afectiunilor) identificate si
C3 Evaluarea corecta a riscului de imbolnavire sau a
contextului aparitiei unei imbolnaviri individuale /
colective, urmate de alegerea si aplicarea masurilor
adecvate de profilaxie.
C4 Initierea si derularea unei activitati de cercetare
stiintifica sau/si formativa in domeniul sau de competenta.
 Competenţe transversale

CT1.

• Identificarea obiectivelor de realizat,

Competenţe
• a resurselor disponibile,
transversale
• conditiilor de finalizare a acestora,
•etapelor de lucru,
timpilor de lucru, termenelor de realizare
aferente si
•riscurilor aferente
 Obiectivele disciplinei

7.1. Insusirea notiunilor de medicina interna –

Obiectivul cardiologie si aparat respirator in vederea
general al • initierii procesului de identificare a starii de boala
disciplinei si
• stabilirea diagnosticului optim si precoce in
functie de organul, structura sau aparatul afectat.
 7.2. Obiective specifice

1. Cunoaştere şi înţelegere Cunoaşterea aprofundată a impactului interrelaţiei pacient

– medic şi a relaţiilor interumane ce acţionează asupra stării de sănătate şi de boală.

• Parcurgerea minuţioasă a celor trei etape succesive în stabilirea

diagnosticului: anamneza, examenul fizic, examinările paraclinice.
• Folosirea judecăţii adesea laborioase, a examenului clinic
aprofundat şi nu recurgerea la un număr excesiv de analize uneori
costisitoare şi cu justificare discutabilă.
• Abordarea studentului cu onestitate, devotament, respect faţă de
adevăr în toate situaţiile procesului instructiv-educativ, dezvoltarea
personalităţii instruite prin ofertare stimulatorie.
• Cheia diagnosticului să fie interogatoriul, examenul fizic să fie
metodic, dupa o tehnică bună, bazat pe spiritul de observaţie, baza
educaţiei clinicianului.
 Obiective specifice

•Obţinerea de abilităţi în efectuarea unor activităţi practice specifice secţiei

de Medicină Internă ( efectuarea anamnezei corecte, examinarea clinică a
bolnavului, interpretarea EKG, interpretarea ex. Radiologic, a rezultatelor
spirometriei, însoţirea pacienţilor la examinările imagistice, completarea
documentelor medicale, efectuarea de sinteze diagnostice şi terapeutice,
regimuri alime ntare, pe grupe de afecţiuni
•Interpretarea FO
•Să respecte în spaţiile în care activează normele de protecţia muncii
•Să aibă un comportament social şi moral deosebit faţă de conducătorul de
practică, personalul medical şi pacienţi.
•Să participe la vizita în secţie, să prezinte cazurile, să efectueze lucrari
stiintifice
. Explicare şi interpretarea

•Dezvoltarea sistemului de consiliere şi orientare pentru studenţi.

•Reelaborarea programelor de studii şi ierarhizarea după standarde,
proceduri şi ghiduri care să ţintească calitatea.
•Accentuarea şi nuanţarea cunoaşterii componentelor genetice ale
bolilor, realizarea în bune condiţii a sfatului genetic, o profilaxie
eficace în numeroase afecţiuni
 Instrumental – aplicative:

3 . Instrumental – aplicative:

• Evaluarea activităţilor practice specifice se realizează pe baza studiilor

descriptive care demonstrează modelele de diagnostic ale bolilor, pe
baza studiilor analitice, scopul lor fiind să identifice să se sugereze dacă
boala respectivă poate fi prevenită sau controlată, pe baza studiilor
observaţionale care studiază evenimente sau fenomene de sănătate, pe
care le lasă să-şi urmeze cursul natural, pe baza studiilor corelaţionale
(ecologice), etc.
•Aplicarea de metode diferite, de programe de studiu, transmiterea de
cunoştinţe teoretice, seminarii, pentru perfecţionarea conduitei
dialogului clinic al studentului .
 Abilitati

ABILITATI PRIVIND TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Abilitati
ABILITATI PRIVIND TEHNOLOGIA
INFORMATIEI

1. Folosirea eficienta a instrumentelor de cautare online pentru

documentare bibliografica in domeniul biomedical
2. Utilizarea eficienta as bazelor de date bibliografice pentru
documentarea medicala (Medline/Pubmed,PMC,Cochrane
Library, Springerlink)
3. Evaluarea credibilitatii surselor de informatii medicale
online pe baza codului Health on the Net (HON)
4. Realizarea de prezentari electronice complementare a
comunicarilor stiintifice medicale orale
5. Realizarea de prezentari electronice complementare
comunicarilor de educatie si sanatate.
 2.ABILITATI CLINICE

2.ABILITATI CLINICE

2.1 Efectuarea anamnezei pacientului adult

2.2 Efectuarea examenului obiectiv general al pacientului
adult
2.3 Efectuarea examenului obiectiv de urgenta
2.4 Enumerarea si sustinerea elementelor diagnosticului
pozitiv si diferential
 3. ABILITATI TEHNICE
3. ABILITATI TEHNICE

3.1 Tehnica punctiei venoase

3.2 Tehnica perfuziei i.v.
3.3 Tehnica injectiei subcutanate, intradermice,i.m.,si
i.v.
3.4 Tehnica punctiei arteriale
3.5Tehnica administrarii oxigenului
3.6 Monitorizarea temperaturii, TA,EKG,AV,SpO2
3.7 Observarea si descrierea defibrilarii si cardioversiei
3.8 Observarea si descrierea testului de efort
3.9 Observarea si descrierea toracocentezei
 ABILITATI PARACLINICE

4.1Efectuarea si interpretarea ECG- diagnosticul bradiaritmiilor, tahiaritmiilor,

tulburarilor de conducere intraventriculare, blocurile atrioventriculare.
Valoarea electrocardiografiei în stabilirea riscului cardiovascular
4.2 Interpretarea rezultatelor scrise ale hemoleucogramei
4.3. Intrepretarea rezultatelor scrise ale coagulogramei
4.4 Efectuarea si interpretarea examenului sumar de urina
4.5Interpretarea rezultatelor scrise ale echilibrului acido-bazic (EAB)
4.6 Interpretarea probelor functionale ventilatorii
4.7 Interpretarea radiografiei simple
4.8 Interpretarea CT
4.9 Intrepretarea RMN
4.10 Interpretarea radiografiei cu substanta de contrast
4.11 Interpretarea ecografiei
4.12 Interpretarea rezultatelor scrise ale ecografiei
4.13 Interpretarea rezultatelor scrise ale ecografiei cardiace si Doppler
4.14 Interpretarea rezultatelor scrise ale angiografiei
4.15 Interpretarea rezultatelor scrise ale examinarilor vasculare non-invazive
 ABILITATI PRIVIND ASISTENTA DE
URGENTA SI PRIMUL AJUTOR CALIFICAT

ABILITATI PRIVIND ASISTENTA DE URGENTA SI PRIMUL AJUTOR CALIFICAT

5.1 Identificarea si evaluarea urgentelor medicale

5.2 Acordarea primului ajutor in pricipalele urgente medicale
5.3 Acordarea suportului vital bazal in situatii de urgenta
5.4 Managementul pricipalelor urgente medicale
 ABILITATI DE COMUNICARE

6.1 Completarea anamnezei si examenului obiectiv in documentele

medicale ale pacientului
6.2Explicarea procedurilor diagnostic si terapeutice si obtinerea
consimtamantului informat al pacientului
6.3 Consemnarea evolutiei pacientului in foaia de observatie
6.4 Comunicarea cu pacientul aflat in faza terminala a bolii
6.5 Pricipii de redactare a scrisorii medicale si recomandari la
externare-tipizate-model
6.6 Completarea de formulare de spital
6.7 Prezentarea orala de cazuri conform schemei difuzate
6.8 Prezentarea de cazuri in scris/poster
6.9 Comunicare in echipa multidisciplinara
6.10 Din abilitati transversale cu cunostinte de limite si delegare de
sarcini-rolul de lider
 ABILITATI DE CERCETARE SI EVALUARE
CRITICA A DOVEZILOR MEDICALE
ABILITATI DE CERCETARE SI EVALUARE CRITICA A DOVEZILOR MEDICALE

7.1 Elaborarea unui proiect de cercetare conform cerintelor de

metodologie
7.2 Redactarea unei comunicari stiintifice cu respectarea cerintelor de
structurare, stil si formatare
7.3Evaluarea critica privind beneficiile si riscurile interventiilor
terapeutice/medicamentoase
 ABILITATI DIVERSE

ABILITATI DIVERSE

8.1 Recunoasterea si solutionarea problemelor de sanatate pentru

asigurarea indeplinirii in conditii optime a responsabilitatilor
profesionale
8.2Evaluarea obiectiva a propriei activitati si profesionale si
identificarea nevoilor de dezvoltare profesionala si personale
8.3 Participarea la programe de instruire complementara ,congrese,
work-shopuri profesionale
 4. Atitudinale:
•La disciplina de Medicina Interna cercetarea ştiinţifică a fost
reorientată strategic, în conformitate cu cerinţele actuale ale
patologiei medicale.
•Participarea la manifestări ştiinţifice locale şi în ţară, aflarea
noutăţilor medicale.
•Activizarea studenţilor eminenţi pentru cercetarea ştiinţifică prin
formarea de cercuri ştiinţifice studenţeşti şi stabilirea metodelor
de valorificare ale acestora: publicarea în reviste studenţeşti,
comunicare la Zilele Academice Arădene, etc.
•Antrenarea asistenţilor universitari în procesul de învăţământ –
dascălul modern, metodic şi constructiv, care pune studentul în
contact cu realităţile din spital, implantează cunoştinţele teoretice
„ex catedra” la omul bolnav.