PSIHIATRIE

licenta
 Informații generale
Orar Evaluarea
- 28 ore curs psihiatrie (2 h de
curs/săpt.)
• Examen scris tip grila 6 puncte
- 28 ore seminarii (2 h de
seminar/sapt)

• Tema predata la data transmisa de la

email: inceputul semestrului 4 puncte
elenepredescu@yahoo.com (subiectul si instructiunile privind
andreearobe@yahoo.com redactarea vor fi transmise in cadrul
primelor cursuri si seminarii)
 OBIECTIVE
 familiarizare cu principiile teoretice şi
practice ale psihiatriei

 cunoașterea, aprofundarea și utilizarea

corectă a noțiunilor de psihiatrie
 Competente
• de a utiliza în mod adecvat şi în context terminologia de
specialitate, utilizarea noţiunilor în contexte noi

• cunoasterea tulburarilor principale ale functiilor psihice

(cu particularitatile legate de varsta cronologica)

• familiarizarea cu metodele actuale de preventie a

tulburarilor psihice si a principiilor de tratament
psihofarmacologic
 Competente
cunoasterea principalelor tulburari psihice

• incadrarea nozografica in conformitate cu criteriile

diagnostice recunoscute astazi in plan international
• tablou clinic, criterii de diagnostic si formulare diagnostic
final
• diagnostic diferential
• interventie, alcatuirea planului multimodal de interventie
personalizata
• monitorizarea interventiei
• evolutie
• prognostic
 Bibliografie
1. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th ed.
Washington (DC). American Psychiatric Association, 2013.
2. International classification of mental and behavioral disorders.
Clinical descriptions and diagnostic guidelines, 10th ed. Geneva:
World Health Organization,1992.
3. Kaplan J. H., Sadock B.J., Grebb J. A. Synopsis of Psychiatry. 7th
edition, ed. Lippincott Wiliams and Wilkins
4. Kaplan J.H., Sadock B.J. Terapia medicamentoasă în psihiatrie. ed.
Calisto, 2002
5. Miclutia Ioana. Psihiatrie, ed. Medicală Universitară “Iuliu Hatieganu”,
Cluj Napoca, 2002

6. Kaplan & Sadocks Comprehensive TextBook of Psychiatry, eighth

edition. Editors Benjamin J. Sadock, Virginia A. Sadock, volume two, ed.
Williams & Wilkins, 2005
 Normalitate

3 tipuri de norme
1. Norma medicinei statistice: un fenomen cu cât este
mai frecvent, cu
atât poate fi considerat mai normal; tip de normă necesară, dar
insuficientă; ea trebuie corelată cu celelalte două tipuri de norme.
2. Norma ideală, valorică, ce se referă la idealul de
normalitate, atât individual, cât și comunitar.
greu să fie atinsă, variază mult socio-cultural, depinde de felul în care
individul și comunitatea consideră că ar trebui să fie persoana.
3. Norma funcțională reflectă măsura în care o persoană
își împlinește rolul funcțional în sistemul în care există.
 Sanatate
OMS,1946 – stare completa de bine din punct de vedere
fizic
psihic
social
și nu doar absența bolilor sau a infirmităților
• mai târziu a fost inclusă și capacitatea de a
duce o viață productivă social și economic

• responsabilizarea pentru propria sanatate a individului

 Normalitate si tulburare
Functionarea

domeniul familial

domeniul academic/profesional

domeniul social
 Nature vs Nurture

Platon, Socrate, Jean Aristotel, John Locke

Jacques Rousseau (1632-1704)
(1712-1778)
Innate goodness Tabula rasa

Maturation Experience
Genes Environment
Boala psihica
 Tipuri de factori

• Determinanți
• Declanșatori (precipitanți)
• Predispozanți (de risc)
• Favorizanți
• De menținere (de întreținere)
• De protecție
 Ex consum droguri

• Determinanți - drog
• Declanșatori (precipitanți) - conflicte fam.
• Predispozanți (de risc) - tata consumator
• Favorizanți - acces facil
• De menținere (de întreținere) – divort, esec
academic
• De protecție – neuromediatori/receptori nc
aacumbens
 Modelul biologic
cauze de natură

• Fizică
• Infecțioasă
• Anatomică
• Biochimică
• Genetică
 Modelul psihologic

• Psihodinamic
• Comportamental
• Umanistic
• Cognitiv
• etc
 Modelul ABC dezadaptativ

stimul/eveniment activator

Prelucrări disfuncționale/iraționale de informație

descrieri/inferente/evaluari

Consecințe dezadaptative
afective/comportamentale/psihofiziologice
 Modelul socio-cultural

• Roluri și etichete sociale

• Rețea și suport social
• Rolul familiei
• etc

Modelul multicultural
• Contextul cultural
 Modelul biopsihosocial

Engel, 1977

biologic psihologic social boala

 Ramuri ale psihiatriei
Psihiatria copilului și adolescentului

Psihiatria adultului

Psihiatria vârstnicului
 Asistenta medicala in psihiatrie
Spitale
Semiambulatorii
• Staționare de zi
• Spitale de noapte
Centre de Sănătate Mintală
Ambulatoriu
Cluburi ale pacienților
Grupuri de autoajutorare, adăposturi temporare
Locuințe protejate, Ateliere protejate

Cabinete private/Clinici private

 evaluare multimodala

somatic/paraclinic psihiatric/ evaluari conexe

diagnostic

pozitiv/diferential

plan de interventie multimodal personalizat

monitorizare siguranta monitorizare eficienta

 Servicii in psihiatrie
Evaluare
Diagnostic
Interventie multimodala
Monitorizare interventie
Servicii
 decontate de CAS – consult initial, control, consiliere
psihiatrica/psihologica, anumite forme de psihoterapie, terapie
farmacologica conform protocoale de prescriere

 in regim privat

IDEAL – echipa multidisciplinara: medic, psiholog, asistent

social, asistent medical, etc
 Sisteme de clasificare și de diagnostic

Informare în practica clinică

• Găsirea cauzelor
• Alegerea tratamentului
• Stabilirea pronosticului
Comunicare între specialiști – armonizare terminologie
Cercetare – ex studii de replicare
Planificarea serviciilor
 Disputa

Dimensional Categorial
 Sisteme de clasificare și de diagnostic
istoric

Organizația Mondială a Sănătății OMS

1939 - adaugă tulburările mentale la Lista Internațională a

Cauzelor de Deces
1968 – ICD-8
1977 – ICD-9
1994 – ICD-10

2018 – ICD-11
 ICD

Standardul global în diagnosticul medical

Fiecare țară raportează bolile pe baza codurilor
ICD
Aprobat recent și în SUA
Axe
I. Tulburările mentale și de comportament
codate cu F0-F9
II. Probleme psihosociale sau de mediu
 Sisteme de clasificare și de diagnostic
istoric

Asociația Psihiatrilor Americani APA

1952 – Manualul de Diagnostic și de Statistică a

Tulburărilor Mentale (DSM)
1968 – DSM-II
1980 – DSM-III, revizuit în 1987
1994 – DSM-IV, revizuit în 2004

2013 – DSM-5
 DSM-5

2 axe
I. Sindroame clinice
II. Probleme psihosociale și de mediu
Diagnosticele organizate după cauze
Modificări de diagnostic (>300)
Criterii mai clare
Atenție crescută considerentelor etnice și culturale
Scale de evaluare a severității pentru fiecare tulburare
Adaugă componenta dimensională celei categoriale
- tranzitia de la criterii de diagnostic si evaluarea categoriala
(ex DSM V) la practica clinica – de cele mai multe ori este
dificila

medicul si echipa multidisciplinara

 inteleg criteriile
 sunt capabili sa obtina cu sensibilitate simptome/semne de
la pacient (majoritatea pacientilor au dificultati in a reda
acurat istoricul/simptomele)

diagnosticul final – ansamblare puzzle

Stabilirea aliantei terapeutice este critica
= cheia unui interviu eficient si a unor date colectate
amanuntit

Procesul de diagnostic presupune

• discutii consimtamant, confidentialitate
• informatii aditionale de la membrii familiei/alte medii
• completarea istoricului medical si psihiatric din toate
sursele posibile
• observatia atenta
 Evaluarea psihiatrică
• începe totdeauna cu o scurtă observaţie la
internare (sau anterioară consultului)
• anamneza
• examenul psihiatric
• examenul clinic general - somatic
• examenul neurologic
• evaluare psihologică
• examinări paraclinice, în funcţie de situaţie,
menite să clarifice diagnosticul