Ateoretica

Definitie Abordarea ce vizeaz depirea limitelor cunotinelor noastre actuale privind etiologia
tulburrilor psihice i facilitareacomunicrii ntre clinicieni cu orientri teoretice
diferite
Conditii de 1.Amplificarea problemelor de comunicare ntre clinicienii apartinand unor
aparitie orientari diferite
si/sau 2.Dezvoltarea unei micri neo-kraepeliniene n Statele Unite potrivit careia
Premisa boala mintala trebuia definita prin evolutia sa
teoretica 3. Cresterea interesului pentru diagnostic
4. Pragmatismul nord-american prin care este mai practic sa se elimine din
manualul DSM referirile la teoriile etiologice
5. Unele schimbari socio-culturale aparute in statele unite( dezbateri privind
homosexualitatea ca boala psihica)
-Refuza orice premise teoretice de constituire, incercand sa trateze
psihopatologia vazand si facand, intr-o maniera cat mai consecventa
Raportarea Se limiteaza la a descrie si grupa suferintele mentale pe baza caracteristicilor
la boala astfel descrise. Diagnosticul unei boli se realizeaza dupa prezenta criteriilor
mintala obligatorii
Principala Adoptarea unui sistem multiaxial de diagnostic.Astfel, axele din
contributie DSM sunt:
q axa 1: tulburarile mintale;
q axa 2: tulburarile de personalitate si intarzieri mintale;
q axa 3: tulbuarile sau afectiunile fizice prezente la persoana evaluata si care
prezinta o importanta pentru evaluarea persoanei, pentru intelegerea cazului
si a tratamentului;
q axa 4: probleme psihosociale si de mediu care ar putea influenta
diagnosticul, tratamentul sau prognosticul tulburarilor mintale;
q axa 5: functionarea psihologica, sociala si profesionala a persoanelor
evaluate.
Pentru a ameliora fidelitatea diagnosticarii, DSM3 si 4 se bazeaza pe un
sistem operational de criterii diagnostice. Aceste criterii sunt descriptive,
definirea lor este precisa si univoca. Ele au fost validate empiric si au o
inalta fidelitate intre evaluatori. Aceste criterii se bazeaza pe un rationament
clinic si nu au fost validate complet.

Avantaje ofera o standardizare a diagnosticului psihiatric, este exhaustiva in abordarea

P si este un instrument util in practica si cercetarea P
Limite pentru ca nu vrea influente , elimina si date relativ certe privitoare la
etiologia(biologica) a unora dintre bolile mentale
-se axeaza pe diagnostic, tratamentul ramane in continuare legat de
preferinta teoretica a clinicianului
 Behaviorista
Definitie
Conditii de Dezvoltarea behaviorismului i, prin urmare, a abordrii behavioriste asupra p
aparitie sihopatologiei a urmat mai multe direcii, dintre care trei snt mai importante
si/sau sunt:
Premisa 1. Studiile asupra conditionarii clasice
teoretica 2. Conditionarea operanta sau instrumentala(Thorndike si Skinner)
3. behaviorismul de a treia generaie, denumit social sau paradigmatic
elaborat de Staats, acest behaviorism se prezint ca o teorie ierarhic
cu mai multe niveluri, teorie ce constituie o tentativ de unificare a
diferitelor curente ale psihologiei.
Raportarea -Comportamentele anormale i normale sunt dobndite i meninute prin
la boala mecanisme identice i n conformitate cu legile generale ale nvrii.
mintala Behavioritii resping orice cauz intern ca o cauz ultim a
comportamentului i leag apariia oricrui comportament de mediul
nconjurtor al subiectului=>clinicienii ncearc s precizeze condiiile
specifice de mediu care preced, acompaniaz sau urmeaz comportamentele
studiate.
Principala Au elaborat o serie de tehnici cu scopul eliminarii comportamentelor
contributie calificate drept patologice, deviante, inadaptate sau indezirabile=>Terapie
comportamentala sau modificarea comportamentului
Avantaje Behaviorismul social sau paradigmatic acorda o importanta superioara
investigatiilor sistemelor de personalitate descrise de Staats si constituite din
repertorii comportamentale de baz . Aceast a implic examinarea fiecrei
sfere de personalitate n termeni de lacune comportamentale sau de
comportamente incorecte . n cadrul acestei abordri, o importan deosebit
este acordat istoricului nvrii pacientului i condiiilor de nvare descrise
drept lacunare sau inadecvate ..
Limite -Nu tin cont de cauzele interne
-Disparii a simptomului-int nu nseamn doar c tehnica utilizat este
bun . Pentru adversarii abordarii behavioriste, simptomul nu este decat
semnul unui conflict intern, nu este decat solutia cea mai economica pe care
pacientul a gasit-o pentru a rezolva partial acest conflict. (substituirea
simptomelor=disparitia simptomului-tinta conduce la aparitia unui nou
simptom, care este mai inadaptat, mai dezorganizat decat precedentul)
-Este posibil, de asemenea ca insusi comportamentul tinta sa reapara atunci
cand terapia nu a luat in calcul toti stimulii ce controoleaza aparitia sa
 Biologica
Definitie Pichot (1987 ) desemneaz o orientare specific a concepiilor i cercetrilor
n care accentul este pus n principal pe influena modificrilor morfologice
sau funcionale ale sistemului nervos asupra genezei tulburrilor mintale .
Conditii de este rezultatul unor progrese tehnologice care au permis noi abordari in
aparitie studiul P.(ex: tehnici de imagistica cerebala) precum si a progresul tehnicilor
si/sau biologice de interventie terapeutica si in special al psihofarmacologiei
Premisa Porneste de la premisa ca psihismul, normal sau patologic, este fundamental
teoretica legat de organizarea si functionarea sistemului nervos
Raportarea -afectiunile mentale au un substrat organic, la baza producerii
la boala comportamentelor anormale stau modificari morfologice sau functionale ale
mintala sistemului nervos
Principala A.Cercetarile aupra bazelor biologice ale Isteriei au vizat 3aspecte particulare
contributie 1.verificarea ipotezei genetice(slab sprijinita de rezultatele obtinute, ei
concluzionand ca similaritatea experientelor traite in cursul copilariei de
gemenii ar influenta mai mult decat factorii genetici in aparitia isteriei)
2.studiul modificarilor psihofiziologice si a tulburarilor neuropsihologice au
dezvaluit existenta unei hiperactivari si o lentoare a obisnuintei cu stimulii
3.studiul asocierilor dintre istere si afectiunile cerebrale organice a fost un
subiect controversat, asocierea dintre cele doua este frecventa.
B.Cercetarile asupra biologiei comportamentelor suicidare.
-40% dintre participantii deprimati prezentand concentratii reduse de 5-
HIAA(ajuta la transmiterea serotoninei) au avut o tentativa de suicid, fata de
doer 15% din cei cu nivel normal
-exista o legatura intre hipoactivitatea serotonica si agresivitate, independent
de obiectul agresivitatii
Avantaje -demonstreaza utilitatea studierii metabolitilor serotoninei in evaluarea
riscului suicidar
-beneficiaza de validarea data de rezultatele unor stiinte mai mature precum
Biologia si medicina
Limite -un oarecare grad de reductionism, a luat in considerare doar unidirectional
determinismul bio-psihologic, ignorand in mare masura relatia reciproca de
influentare a biologicului de catre mediu(fizic, biologic dar mai ales socio-
cultural)
 Cognitivista
Definitie Abordarea vizeaza explicarea tulburarilor mintale tinand cont de procesele
prin intermediul carora o persoana dobandeste informatii despre sine si
mediu, asimilandu-le pentru a-si regla comportamentul.
Conditii de Progresele realizate in cadrul acestei abordari a Psihopatologiei sunt rezultatul
aparitie dezvoltarii simultane a cercetarilor clinice in domeniul terapiilor cognitive si a
Premisa studiilor teoretice vizand explicarea intr-un context cognitivist a aparitiei
teoretica tulburarilor psihopatologice
Rap.laboala -centrata in mod prioritar pe aspectele cognitive ale tulburarilor
mintala psihopatologice.
Principala A.Teoriile cognitiviste privind depresia
contributie 1.T.lui Beck-poate fi schematizata sub forma unei secvente ce cuprinde
cauzele:
a) cauze contributive distale, reprezentate de schema depresogena, ce
constituie o predispozitie, si de stresul generat de evenimentele de viata
negative;
b)cauze contributive proximale, reprezentate de distorsiunile cognitive, adica
diferite tipuri de erori logice comise de subiect.
c)cauza suficienta proximala, constituta din triada cognitiva negativa, care se
refera la un punct de vedere negativ fata de propria persoana,judecati
pesimiste despre lumea exterioara si un punct de vedere negativ desre viitor.
2. Teoria dispararii, Abramson si Seligman.Se refera la o secventa ce incepe
din 2 cauze contributive:
a) aparitia unor evenimente de viata negative sau neaparitia unor evenimente
de viata pozitive;
b) o diateza legata de atribuire sau un stil atributional depresogen. Anumite
persoane au tendinta generala de a atribui evenimentele negative unor factori
interni, stabili si globali si de a considera aceste evenimente ca fiind foarte
importante.
=>Cauza contributiva proximala a despresiei o reprezinta disperarea, faptul
ca, pe de o parte subiectul atribuie evenimentele de viata negative unor factori
stabili, globali, iar pe de alta parte el acorda o mare importanta acestor
evenimente.
B. Aportul cercetarilor privind tratamentul inconstient al informatiei
Demersul conceptual dominant n psihopatologia cognitivist este
actualmente paradigma tratamentului informaiei . Numeroase cercetri snt
consacrate tratamentului incontient al informaiei , problematic important
pentru psihopatolog .
Cunotinele referitoare la tratamentul incontient al informaiei provin din
studii ce urmresc trei probleme :
(1 ) relatare a verbal a operaiilor cognitive de nivel superior;
(2 ) efectul informaiei pe care subiectul ar trebui s o ignore atunci cnd este
 atent la alt surs de informaii ;
(3 ) efectul stimulilor subliminali , care reprezint direcia de cercetare cea
mai promitoare , n special pentru verificare a anumitor ipoteze etiologice de
origine psihanalitic .
Avantaje -terapiile cognitiv-comportamentale permit verificarea clinic experimentala a
asumtiilor sale(au validare stiintifica)
Limite Trairea psihologica este si fenomenul si cauza. Astfel, imaginea de sine este si
cauza si unul din continuturile simptomatice ale depresiei
 Abordarea din perspectiva dezvoltarii
Definitie
Conditii de -are la baz lucrrile lui Zigler i colaboratorilor si (influenate de
aparitie conceptualizarea organizational" a dezvoltrii propus de Werner), care
si/sau consider dezvoltarea patologic drept o lips de integrare a competentelor
Premisa sociale, emoionale i cognitive, importante pentru adaptarea la un anumit
teoretica nivel de dezvoltare.
Alt contribuie la constituirea unei abordri a psihopatologiei din perspectiva
teoriei dezvoltrii este cea a lui Achenbach care, spre deosebire de Zigler care
a abordat psihopatologia adultului, a abordat dezvoltarea psihopatologiei
copilului i adolescentului.
Raportarea
la boala
mintala
Principala A.Cercetarile privind clasificarea simptomelor, cercetari ce au dus la
contributie descrierea a doua moduri alternative de grupare a simptomelor, unul legat de
orientarea rolului asumat de pacient iar celalalt legat de dimensiunea actiune-
gandire. Aceste cercetari arata ca exista a congruenta intre perioada
premorbida si cea patologica a vietii unui pacient.
B. Analiza din perspectiva dezvoltarii a alcolismului, permite contatarea ca
subtipuri clinice ale acestei entitati corespund unor niveluri de dezvoltare
diferita.

Avantaje

Limite
 Psihopatologie ecosistemica
Definitie
Conditii de Interacionismul (sintez dialectic ntre personalism i situaionism) a evoluat
aparitie spre abordarea ecosistemic datorit a dou progrese epistemologice: teoria
si/sau general a sistemelor i ecologia uman.
Premisa Ecosistemul uman, unitate de baz n cmpul ecologiei umane, se schimb
teoretica permanent, pentru a-i menine stabilitatea. nelegerea acestui paradox
aparent necesit utilizarea unui model cu niveluri multiple, de exemplu, cel cu
ase niveluri propus de Stachowiak i Briggs pentru o utilizare diagnostic i
terapeutic.
-nivelul fiziologic
-nivelul psihologic individual
-nivelul sistemului individ-mediu fizic
-nivel diadic(interactiuni intre 2)
-nivelul familial
-nivelul familiei largite si al retelei sociale
! Desi descrise separat, cele 6 niveluri prezinta multiple interactiuni
Raportarea Abordarea ecosistemic are importante implicaii n psihologie. Ea propune o
la boala interpretare diferit a noiunilor de sntate mintal i patologie, precum i a
mintala noiunii de simptom. In acest cadru, simptomele unei persoane pot fi
considerate drept o metafor a relaiilor interpersonale.
Principala A. Un model interactionist al psihopatiei, Marsella, 4 componente
contributie 1. persoanele care, cu resursele de care dispun (biologice, psihologice sau
sociologice), ncearc s nfrunte stresul;
2. mediul de unde provin factorii de stres;
3. interaciunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la
starea de stres;
4. psihopatologia, conceput drept adaptativ", ntruct ea este constituit
din configuraii de rspunsuri psihologice i fiziologice la stres.
B.Psihopatologie si retele sociale: . Cu ajutorul unei metodologii special
concepute, Pattison difereniaz trei tipuri de reele sociale
- cea a persoanei normale,(25-30 pers, rude, prieteni, etc)
-cea de tip nevrotic (15 pers ce sunt vazute destul de rar sau deloc, rude si
colegi servici)
-cea de tip psihotic (10-12 pers, toate in interactiune. Subiectul este prins,
retaua sociala nu poate rezolva niveluri ridicate de stres, care sunt cu usurinta
trasformate in anxietate si conduc la aparitia sistemelor.)
=>subiectul si reteaua interactioneaza reciproc: Reteaua intretine si dezvolta
patologia subiectului, iar patologia subiectului intretine si dezvolta
disfunctionalitatea retelei sociale.
Avantaje Diferentierea celor trei tipuri de retele sociale are implicatii practice, in
special in dezvoltarea strategiilor de inteventie asupra retelei sociale.
Limite

Etnopsihopatologie
Definitie Etnopsihopatologia studiaz raportul dintre tulburrile psihopatologice i
cultura pacientului.
Conditii de Freud, reprezentanii colii culturaliste i neofreudiene americane au adus
aparitie contribuii majore la dezvoltarea acestei abordri.
si/sau
Premisa
teoretica
Raportarea -se vede daca difera in diferite culturi(emica) sau ce este comun unor
la boala culturi(etica)
mintala
Principala Actualmente, n etnopsihopatologie se nfrunt dou mari perspective.
contributie A. Sindromuri cu specificitate culturala. denumit emic, subliniaz ceea ce
este specific unei anumite culturi i poate fi ilustrat n special prin
sindroamele cu specificitate cultural" sau legate de cultur" care nu apar
dect n anumite comuniti culturale. Printre aceste sindroame pot fi citate
latah, koro i amok.
B. Mari studii transculturale ale organizatii mondiale a sanatarii asupra
tulburrilor depresive i schizofreniei aduc argumente n favoarea acestei
poziii. numit etic, privilegiaz universalitatea tulburrilor, existena unor
invariani clinici.
C. Probleme puse de diagnostic: Una dintre tendinele actuale n
etnopsihopatologie - diversificarea metodelor de evaluare diagnostic i
introducerea strategiilor cantitative - merit o atenie special ,
n acest cadru trebuie subliniat c , pentru a asigura utilizarea corect a unui
instrument de diagnostic ntr-un nou context cultural , este indispensabil
verificarea echivalenei a cinci dimensiuni majore - echivalena
coninuturilor , semantic ,tehnic, de criteriu i conceptual .
Avantaje -atrage atentia supta limitelor instrumentelor de diagnistic so ,asurare in
psihopatologie ca si asupta unor probleme conceptuale si semantice in
definirea unor entitati psihopatologice.
Limite cum exista multe sindroame comune mai multor varientati de populatii,
modelele relative de tip socio-etno-cultral se dovedesc limitat in
psihopatologie.
 Psihopatologie etologica
Definitie studiul biologic al comportamentului, iar astazi se refera la studiul
comportamentelor speciilor animale in mediul lor natural
Conditii de Teoria atasamentului, Bowlby
aparitie
si/sau
Premisa
teoretica
Raportarea
la boala
mintala
Principala Dupa McGuire si Fairbanks, contributia vizeaza trei aspecte
contributie -cum omul face parte din regnul animal, analogiile au implicatii potentiale
semnificative
-utilizarea metodelor de observatie etologica pentru constituirea unei baze de
date privind comportamentele umane patologice
-datele deja disponibile privind sistemele animale, costituie o contributie
informationala care permite o mai buna intelegere a comportamentului uman.
A. Contributii metodologice: O importanta deosebita a acestui model este
aceea ca ofera o descriere minutioasa a schemelor comportamentale. Aceasta
faza descriptiva vizeaza formularea de ipoteze privind cauzalitatea faptelor
patologice.
Cercetarea conform acestui model cuprinde 3 faze: descriptiva, explorativa si
evaluativa.
B. Un exemplu clinic: Enurezia- Bourguignon i Guillon (1977) .
Pentru aceti autori ,enurezia ar constitui rezultanta aciunii
conjugate a trei variabile (a ) o predispoziie ereditar
facilitnd dereprimarea patologic a unui comportament
nnscut ce prezint analogii (fr omologie ) cu marcare a
teritoriului ;
(b) regresi a Eulu i n timpu l fazei a IV- a al somnului ;
(c ) conflictul psihic legat de o punere n discuie a spaiulu i
persona l al sub .

Avantaje
Limite
 Psihopatologie existentialista
Definitie
Conditii de
aparitie
si/sau
Premisa
teoretica
Raportarea
la boala
mintala
Principala Profund influentat de filosofia exitentialista de la care imprumuta
contributie elemente esentiale ale cadrului teoretic, psihopatologia existentialista are
implicatii importante pentru intelegerea existentei persoanei ce prezinta
tulburari psihologice si de comportament.

In cadrul acestui model, trebuie incercata o percepere a pacientului

asa cum este el in realitate, o descoperire a sa ca fiinta umana, ca o fiinta in
lume si nu drept o simpla proiectie a teoriilor noastre despre ea.

Aceasta abordare ne arata ca persoana umana este un proces si nu un

produs. Preocupati de problemele vietii, a vointei si a deciziei umane,
existentialistii insista asupra fatului ca fiinta umana isi poate influenta relatia
cu destinul. Existentialistii repun in discutie frontiera dintre normalitate si
patologie, facandu-ne sa descoperim o psihopatologie a majoritatii, larg
raspandita printe membrii societatii noastre care traiesc angoasa izolarii.

Avantaje
Limite
Psihopatologie experimentala:
In 1903, Pavlov folosete pentru prima dat termenul de
psihopatologie experimental i subliniaz importana
experimentelor pe animale pentru nelegerea patologiei umane.
Psihopatologia experimental este abordarea consacrat studiului
comportamentului patologic experimental sau studiului experimental
al comportamentului patologic
O a doua direcie de cercetare este iniiat de Baruk i Jong care, n
anii 1928-1930, ncep s studieze realizarea la animal a catatoniei.
Aceste cercetri au atras atenia asupra importanei studiului
biochimic al psihozelor i au artat c se pot produce n laborator (cu
ajutorul bulbocapninei) perturbri psihomotorii de tip catatonic,
specifice schizofreniei. Impactul acestor cercetri n plan terapeutic
nu a fost ns semnificativ.
Studiul experimental al tulburrilor psihopatologice prezentate de
pacienii cu boli psihice poate fi ilustrat prin cercetrile privind viteza
de tratare a informaiei la persoanele cu schizofrenie.
Psihopatologie fenomenologica:
Psihopatologia fenomenologica isi are originile in filosofia germana cu acelasi nume.
Importanta acestui model a condus la 2 demersuri principale in psihopatologie. Primul
este considerat ca descriptiv, din punctul de vedere al caruia se ocupa mai ales de
ceea ce traiesc bolnavii, le studiaza starile sufletesti, incercand sa le dezvaluie
semnificatia.
Al doilea demers are o influenta filosofica mult mai mare si este cunoscut datorita
studiilor asupra schizofreniei, maniei si melancoliei.
Modelul fenomenologic, care abordeaza studiul asupra spitalizarii in psihiatrie, are 2
caracteristici:
a) nu cauta cauzele unei boli sau ale unei deviatii ce au dus la internare;
b) incearca sa descopere care este experienta nebuniei pornind de la cei care au trait-o
si care devin principalele surse de informatii.

Psihopatologie psihanalitica:
Abordarea psihanalitica are o importanta capitala. In ciuda imensitatii operei
psihanaltice, unele contributii ale abordarii pasihanalitice se refera la importanta
trecutului personal, la sexualitate, la experientele individuale, la faptul de a concepe o
boala mintala dintr-o perspectiva functionala, ca o tentativa de rezolvare a problemelor
ce nu au putut fi rezolvate intr-o alta maniera mai satisfacatoare.

Psihopatologie sociala:
Psihopatologia sociala are 2 obiecte de studiu principale: a) rolul factorilor sociali in
etiologia manifestarilor psihopatologice si b) repercusiunile bolii mintale asupra
relatiilor pacientului cu mediul sau social.
Doua orientari importante ilustreaza preocuparile specifice psihopatologiei sociale.
Prima este cea a relatiei dintre tulburarle mintale si apartenenta la o clasa sociala, iar a
doua tema abordata se refera la observarea unor modificari ce permit formularea unor
ipoteze prvind relatiile dintre datele epidemiologice si schimbarile sociale observate in
perioada respectiva. Rezultatele obtinute arata ca astfel de relatii exista in cazul
suicidului si al schizofreniei.

Psihopatologie Structuralista:
Aparitia si dezvoltarea unei abordari structuraliste a psihopatologiei este legata de
curentul structuralist, un curent important de gandire ce propune cautarea unor
explicatii prin folosirea notiunii de structura. Aceasta este definita ca aranjamentul
in care partile sunt dependente de intreg.
J. Piaget insista asupra caracterului de totalitate al structurii, de transformare si
autoreglare, adaugand ca descoperirea unei structuri trebuie sa permita o formalizare.