Impactul regimului de autoizolare/izolare/carantinare în contextul

pandemiei Covid-19 asupra funcționării cotidiene și sănătății mentale-

rezultatele unui chestionar online

1. Analiza datelor culese în perioada 21 martie- 20 aprilie 2020

Datele referitoare la efectul (auto)izolării și al carantinei în planul funcționării cotidiene și în
cel al stării de sănătate mentală au fost culese prin intermediul unui chestionar online care a
putut fi completat de respondenți în perioada 21.03 – 20.04.2020. Timp de o lună au fost
colectate 941 de răspunsuri la chestionarul online, iar răspunsurile au fost analizate după
primele două săptămâni și la finalul perioadei de completare. O analiză comparativă între
răspunsurile din cele două perioade a fost de asemenea realizată.
Chestionarul intitulat ” Impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populația supusă
autoizolării/ carantinei” a putut fi accesat la adresa
https://www.surveymonkey.com/r/8T35DCX. Chestionarul a fost compus din 34 de întrebări,
cu un timp de completare de 10-15 minute. Au fost luate în calcul răspunsurile complete, ale
persoanelor care au completat 100% din întrebările chestionarului (Q1-Q34).
Respondenții au fost adulți (81.5%), vârstnici (17.5%) și adolescenți (1%), provenind
din mediul urban (86%) sau rural (14%), atât din România (97.3%), cât și din diaspora (Marea
Britanie, Germania, Austria, Canada, Republica Moldova, Tunisia, Belgia, Cehia, Spania,
Cipru, Portugalia, Italia și USA, 2.7%) (Q1, Q5). Respondenții au fost de sex feminin (81%)
sau masculin (19%), iar statutul lor marital a fost căsătorit(ă) 54.7%, necăsătorit(ă) 23.7%,
văduv(ă) 8.6% sau divorțat(ă) 13% (Q7-8).

Persoanele care au completat chestionarul se aflau în cea mai mare parte în autoizolare
cu scop profilactic (68%), în carantină (6.5%) sau izolare (simptomatic) (3%), pe o durată de
o săptămână (11.5%), două săptămâni (8.5%) sau mai mult de 14 zile (80%) (Q2, Q3).
Respondenții făceau parte din personalul medical (10.5%), personalul implicat în
menținerea ordinii publice și a siguranței naționale (1.2%), erau persoane care prestau
activități comerciale (5.3%), ori făceau parte din alte categorii care implică un risc profesional
de contactare a Covid-19 (12.3%) (Q4). Respondenții care nu se regăseau în niciuna din
categoriile anterior menționate reprezentau 70.7% din total. Pregătirea profesională a
persoanelor chestionate era de nivel universitar (43.4%), postuniversitar (24.6%) sau liceal
(19.2%) (Q6).

1
 Respondenții locuiau cu copii de vârstă până la 7 ani (9%), copii de 8-14 ani (6.7%),
adolescenți (11%), vârstnici (peste 65 de ani) (12.7%), persoane imobilizate sau cu afecțiuni
grave (2%), persoane aflate în tratament pentru diferite afecțiuni organice (5.6%), persoane
diagnosticate cu tulburări psihice și aflate în tratament de specialitate (1.1%) ori alte persoane
aflate în ingrijire (3%) (Q9). Dintre respondenți, 3% aveau tulburări psihice aflate în tratament,
iar 13% prezentau afecțiuni somatice (Q10).

2
 Nivelul de stres indus de (auto)izolare/carantină a fost resimțit diferit de
respondenți, variind de la nesemnificativ (10.6%) la insuportabil (7%). Cei mai mulți au
considerat nivelul de stres asociat regimului de carantină/autoizolare ca fiind moderat (35.6%)
(Q11).
Interacțiunea cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare a fost metoda
preferată de a face față situației (17%), urmată de în ordine descrescătoare de Internet-
rețele sociale (13.4%), televiziune- programe de divertisment (12%), lectura (11%), grădinărit
(9%), Internet-divertisment (6%), Internet- jocuri online (3.8%), televiziunea- programele de
știri (3.6%), fumat (3.5%), activități sportive la domiciliu (3%), activități religioase efectuate
la domiciliu (3%), rebus/integrame/sudoku (2.6%), bricolajul (2.3%), Internet- programe
educaționale (2%), jocuri de societate cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare
(1.6%), Internet-cumpărături altele decât cele de strictă necesitate (1%), televiziune- programe
culturale (1%) și consumul alcool (0.75%) (Q12).

3
 Respondenții au continuat să comunice cu cei apropiați cu ajutorul telefonului
(44.5%), prin rețelele de socializare pe telefonul mobil (43.5%) sau pe alte mijoace
electronice (laptop/tabletă/desktop) (10.1%) (Q13).
Cei mai mulți respondenți s-au informat în legătură cu pandemia Covid-19 de pe
Internet (site-uri oficiale) (57.5%), televiziune (31.3%), Internet- bloguri, site-uri neoficiale
(5.3%), presă (3.8%) și alte surse (1.1%) (Q14).
Cei mai mulți respondenți au declarat că petrec zilnic maxim o oră pentru a se
informa în legătură cu pandemia Covid-19 (71%), în timp ce 25% petrec între una și 5 ore pe
zi în acest scop (Q15).

4
 Întrebați ce ar sfătui alte persoane aflate în izolare să facă pe durata în care
acestea nu ies din casă, respondenții au afirmat că cele mai bune metode de coping ar fi:
-structurarea programului cotidian, în care să fie incluse activități cât mai diverse (de ex.,”să-
și planifice pentru următoarea zi cel puțin două activități care-i plac”), să exploateze timpul pe
care îl are la dispoziție pentru a face lucruri pe care le-a putut să le facă până acum, pe care le-
a tot amânat;
-să aibă răbdare, să își păstreze calmul și să respecte regulile, să se gândească la faptul că este
doar o perioadă care va trece;
-să facă gimnastică sau orice formă de sport, în casă sau în jurul casei;
-să adopte un animal domestic (de ex., ”cu siguranță grija de un animăluț îi va ocupa timpul și
îi va umple sufletul”);
-să se implice în activități religioase care pot fi desfășurate la domiciliu;
-să evite contactul continuu cu programele de știri (de ex., ”să-și filtreze foarte bine
informațiile”, ”să se informeze despre situația actuală de la TV sau din alte surse doar dacă
este necesar”; ”să urmărească știrile doar o dată pe zi”);
-să asculte programele culturale la radio;
-să-și continue activitatea profesională de acasă, dacă este posibil;

5
-să descopere noi hobby-uri (” să descopere ceva care le face plăcere”, ”să facă ceva creativ”);
-grădinărit (de ex., ”cine poate să se mute la casă să o facă”, ”și la bloc poți să te ocupi de
flori, pe balcon pot fi puse jardiniere”);
-să profite de timpul liber și să-l petreacă împreună cu cei dragi, să comunice cu familia prin
telefon/rețele sociale (de ex., ”cei care au copii să se bucure de clipele acestea, mersul la
muncă ne răpește mult din timpul pentru copii”, ”să vorbească zilnic cu pietenii și cu familia
prin telefon/Internet”);
-să reflecteze asupra sinelui (de ex.,”să construiască cât mai mult în ei înșiși folosind
mijloacele pe care le au la dispoziție”), meditație, yoga;
-să facă în mod organizat curățenie în casă (de ex., ”să ordoneze în casă locurile pe unde
umblă rar”);
-să vizioneze împreună cu familia filme noi, dar să revadă și filme vechi, care i-au plăcut;
-rebus, integrame, sudoku;
-Internet- jocuri, retele de socializare, divertisment (de ex., spectacole transmise online),
cursuri de dezvoltare personală, parenting etc;
-cusut, goblen, brodat, croșetat, tricotat, croitorie;
-bricolaj;
-gătit (de ex., ”să încerce să pregătească lucruri noi în bucătărie, să exploreze...”);
-desen, pictură;
-muzică (de ex., ”să asculte zilnic muzică, în special de relaxare”);
-lectura (de ex., ”să citim parte din cărțile pe care ni le doream de mult să le citim”);
-dezvoltarea unor abilități care ar putea fi utile după terminarea pandemiei- cursuri de limbi
străine, de dobândire a unor calificări sau supraspecializări profesionale, de operare PC (de
ex., ”să caute informații legate de o specializare într-un domeniu nou”);
-să studieze ceea ce și-au dorit să studieze dar nu au reușit din cauza lipsei de timp;
-jocuri de societate cu ceilalți membrii ai familiei din casă;
-să țină un jurnal al acestei perioade;
-să evite excesele alimentare și să se orienteze spre o alimentație sănătoasă;
-să-și construiască planuri de viitor (de ex., ”să-și facă planifice activitățile din perioada de
după izolare, să ia în calcul ce doresc să facă, pe cine vor să vadă”) (Q16).

6
 La întrebarea ”Ce nu recomandați altor persoane aflate în autoizolare să facă?”
(Q17) răspunsurile cele mai frecvente au fost:
-să evite statul prelungit în pat pe parcursul zilei;
-să evite privitul nonstop la TV (de ex., ”să nu stea la programele de știri mai mult de o oră pe
zi”) și să evite informarea din surse neautorizate;
- să evite consumul de alcool și fumatul excesiv;
-să nu facă shopping excesiv;
-să nu se autoizoleze emoțional;
-să nu cadă pradă monotoniei;
-să nu consume dulcirui în exces și alimente hipercalorice, în general;
-să nu ia medicamente fără recomandarea medicului;
-să evite ieșirile din casă dacă nu sunt absolut necesare;
-să evite discuțiile excesive pe rețelele de socializare despre Coronavirus;
-să evite autovictimizarea și panica;
-să nu utilizeze excesiv Internetul;

7
-să evite jocurile de noroc online;
-se evite consumul de alcool sau creșterea numărului de țigări pe zi (Q17).
Atitudinea autorităților în raport cu prevenirea extinderii pandemiei Covid-19 a
fost considerată relativ adecvată (43.6%), eficientă/adecvată (32.5%) sau
inadecvată/ineficientă (23.9%) (Q18).

Comunicarea cu persoanele din cadrul aceleiași locuințe nu a fost semnificativ

afectată, consideră majoritatea respondenților aflați în (auto)izolare/carantină. Ei au arătat că
se bucură de timpul petrecut împreună, acest interval de timp fiind un prilej de descoperire
reciprocă sau de apropiere (Q19). Astfel de răspunsuri au fost, de exemplu, ”Întărește legătura
dintre noi, divergențele se estompează, ne mobilizăm pentru a face față împreună amenințării
generale”, ”Regăsim, după mult timp, plăcerea timpului petrecut împreună; avem etape
diferite de viață și împărtășim opinii/interese comune interesante”, ”Cred că această perioadă
ne apropie”, ”Avem timp să discutăm tot ce nu am discutat până acum”, ”Autoizolarea
facilitează comunicarea dintre mine și ceilalți membrii ai familiei, avem mai mult timp de
petrecut împreună, timp pe care nu ni l-am fi alocat dacă nu erau aceste circumstanțe
extreme”,”Dacă nu era situația de criză, fiecare ar fi avut alte ocupații și am fi evitat
involuntar această apropiere”.
Au fost menționate și apariția monotoniei sau a creșterii nervozității- ”Nivelul de stres
este destul de ridicat, nu toată lumea înțelege măsurile de autoizolare”, ”Crește stresul și ne
face să ne simțim captivi”, ”Devenim mai irascibili unul față de celălalt, pentru că petrecem
prea mult timp împreună”; ”Învățăm să trecem peste discuțiile în contradictoriu, devenim mai
înțelegători și depășim în mod diplomatic astfel de momente”, ”Din cauza stresului și
anxietății apar tot mai des discuții și uneori și certuri”.
Au existat și situații când ignorarea a fost semnalată ca metodă de coping la stres.
În carul comunicării cu alte persoane (familie, prieteni) aflate în afara
locuinței respondenților au fost semnalate următoarele reacții: frustrare prin lipsa intimității
(”La nivel emoțional lipsa contactului cu persoanele dragi generează frustrare”, ”Este dificil
să nu putem avea întâlniri, să nu ne putem bucura împreună de aer liber”, ”Îmi pare rău că nu-
mi pot exprima fizic dragostea pentru ei”, ”Ne vom înstrăina”), îngrijorări legate de
schimbarea propriei persoane și a relaționării interpersonale (”Devenim mai însingurați, mai
suspicioși, mai indiferenți”), îngrijorări legate de impactul statutului profesional asupra
familiei (”Trebuie să merg zilnic la spital, fiind medic, iar familia este îngrijorată de acest
lucru”), îngrijorări legate de lipsa unor aspecte materiale care pot afecta familia (financiare,
lipsa alimentelor, a materialelor de protecție), reevaluarea experiențelor sociale anterioare

8
(”Mi-e dor de colegii de la serviciu, chiar și de cei pe care nu-i prețuiam îndeajuns”), echilibru
(”Nu sunt schimbări, comunicarea există, doar că se face prin alte mijloace- telefon, Facebook,
Instagram, email, platforme video”), valorificarea aspectelor pozitive (”Avem mai mult timp
să povestim, să vorbim despre orice...Pentru prima oară am vorbit cu copilul meu o oră fără să
ne certăm”, ”Ne este greu să nu ne vedem, dar știu că așa ne protejăm toți”, ”Comunicăm mai
bine”, ”Cred că acum am timp să vorbesc cu mai mulți oameni decât până acum”) (Q20).
În privința îngrijorărilor cele mai importante în această perioadă (Q21),
respondenții au menționat în primul rând neliniștea legată de sănătatea celor apropiați (43.7%),
apoi cele corelate cu sănătatea proprie (15.8%), urmate de cele alimentate de securitatea
financiară a familiei 12%), viitorul financiar al propriei persoane (7%), viitorul profesional
(4%). Alte îngrijorări semnalate de respondenți au fost: dificultăți în desfășurarea afacerii
proprii, situația socio-politică actuală, obligativittaea vaccinării în cazul descoperirii unui
vaccin, incapacitatea de a-și continua rutinele zilnice anterioare pandemiei, limitarea libertății
de mișcare, restrângerea accesului la slujbele religioase în cadrul bisericii, viitorul
profesional/școalr al celor apropiați, sănătatea mentală colectivă, criza economică mondială,
singurătatea resimțită, posibile lipsuri în producția de alimente. Aproximativ 13% din
respondenți nu au menționat îngrijorări curente semnificative.
În perioada autoizolării 38.2% din persoane au afirmat că pot lucra de acasă, fără
diferențe în plan financiar (20.8%), ori cu pierderi financiare (17.4%), iar 11% erau în șomaj
tehnic (Q22). De menționat că 15.1% din persoane au afirmat că nu pot lucra de acasă și nici
nu primesc sprijin financiar pentru această perioadă, iar un procent important de respondenți
nu pot lucra de acasă, având profesii care implică părăsirea zilnică a domiciliului.
În privința nivelului de optimism, respondenții au admis un nivel redus (43%) sau
foarte redus (35%), doar 20% un nivel moderat și 22% un nivel ridicat de încredere în
rezolvarea pe termen scurt (2-4 săptămâni) a situației de criză epidemiologică (Q23).
La întrebarea ”Ce ați propune autorităților pentru a controla mai bine situația
actuală a pandemiei Covid-19” (Q24) răspunsurile cele mai frecvente au fost următoarele:
-testarea masivă a populației, importul medicamentelor care au dat rezultate, purtarea
obligatorie a măștii în afara casei și punerea la dispoziție a măștilor către populație de către
autorități, controlul prețurilor materialelor de protecție, oferirea mijloacelor de protecție
cadrelor medicale în cantități adecvate, echipamente de protecție pentru farmaciști;
încurajarea și sprijinirea financiară a inițiativelor locale pentru producerea materialelor de
protecție; investiții masive în cercetarea medicală;
-informare cât mai exactă a populației, măsuri de prevenire a răspândirii panicii la nivelul
populației; comunicarea instituțiilor cu populația generală să se facă folosind argumente și un
stil mai clar; să fie aplicate măsuri dedicate menținerii sănătății mentale în paralel cu
prevenția răspândirii pandemiei;
-interzicerea intrărilor în țără pe o perioadă definită sau creșterea duratei de carantină la 21 de
zile pentru cei care vin din afara țării; controlul mai detaliat al celor care se întorc în țară;
-mobilizarea militarilor pentru impunerea măsurilor elaborate de guvern;
-măsuri de protecție fiscală pentru întreprinderile mici și mijlocii; sprijinirea relansării
economiei;
-protejarea cadrelor sanitare, testarea oricărui pacient care ajunge la unitățile de primire a
urgențelor din spitale;
-înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu respectă regulile autoizolării și carantinei;
-măsuri de protecție a copiilor;
-recrutarea activă de voluntari și implicarea lor în inițiative coordonate de autorități;
-monitorizarea stării de sănătate și a măsurilor de protecție ale curierilor;
-restricții de deplasare mai riguroase, protocoale de autoizolare și carantină mai bine conturate,
mai multă fermitate în elaborarea măsurilor de protecție de către guvernanți;

9
-ridicarea restricțiilor de circulație pentru vârstnici;
-programe sociale pentru persoanele defavorizate.
Religia este văzută ca o resursă importantă de 47% dintre cei aflați în
autoizolare/izolare/carantină (Q25).

10
 Pentru persoanele care locuiesc împreună cu copii în autoizolare/carantină, cele mai
frecvent utilizate metode de organizare a timpului celor mici au fost încurajarea
comunicării online cu colegii de clasă (7%), continuarea programului de pregătire școlară
(6.2%), jocurile de societate în interiorul casei (3.9%), încurajarea participării la exerciții
fizice (3.1%), utilizarea fără restricții a Internetului (”îi las să stea pe Internet cât doresc”)
(2.8%), urmărirea programelor TV fără restricții (”îi las să stea la televizor cât doresc”) (0.8%)
(Q26).
În privința comunicării cu copiii referitor la datele pandemiei Covid-19, 32%
dintre părinți au răspuns că le spun acestora ce se întâmplă la nivel social și mențin
comunicarea constantă cu ei în legătură cu pandemia, în timp ce 16% preferă să le distragă
atenția de la ceea ce se întâmplă prin folosirea de jocuri sau a altor mijloace (Q28). Aproape 7%
din părinți preferă să le spună că nu se întâmplă nimic rău și că este doar o formă de vacanță,
doar 2% au afirmat că le interzic copiilor să vină în contact cu sursele de informare despre
pandemie sau nu răspund direct întrebărilor puse de copii despre pandemie.
Întrebați fiind cum estimează că vor fi afectați de
(auto)izolare/carantină/spitalizare, respondenții au afirmat că se așteaptă să iasă mai întăriți
din această experiență (47.7%), ori că nu vor resinți un impact pe termen mediu sau lung al
izolării (29.3%) (Q29). Doar 10.1% din respondenți se așteaptă ca această experineță să-i
transforme permanent în rău.

11
 Referitor la metodele de protecție cele mai folosite pentru a reduce riscul de
contaminare a persoanelor din aceiași locuință, respondenții au afirmat că folosesc masca
facială (10.3%) și distanța intereprsonală de peste un metru (5%) (Q27). Folosirea unor băi
separate a fost admisă de 0.75% din respondenți, iar folosirea separată a veselei și spălarea
rufelor în tranșe distincte au fost arreori semnalate ca metode de protecție. Folosirea a mai
mult de un mijloc de protecție a fost menționată de un număr important de respondenți.

Referitor la apariția unor simptome de natură psihopatologică cu impact funcțional

pe durata izolării, respondenții au menționat insomnia (11.5%), nervozitatea/iritabilitatea
(9%), oboseala fizică/psihică nemotivată (6.4%), stări de panică (6%), expectații catastrofice
legate de pandemie (6%), creșterea pofeti de mâncare (4.5%), dispoziție depresivă (4%),
scăderea poftei de mâncare (2%), plâns facil (2.5%), idei de inutilitate sau lipsă de valoare
proprie (2.5%), probleme de concentrare (2.2%), anhedonie (2.2%), senzația că viața este
lipsită de sens (1.7%), somnolența (1.7%), amorțeli în mâini sau picioare (1.6%), palpitații
(1.6%), derealizare (1.3%), dureri fizice fără o cauză organică (1%), iar mai mulți respondenți
au admis prezența a minim două din simptomele enumerate (Q30). Aproximativ 30% din
respondenți au afirmat că nu au experimentat niciun simptom din lista prezentată.
De remarcat că în acest context doar 3.8% din respondenți au apelat la ajutorul unui
specialist în sănătate mentală pe durata (auto)izolării/carantinei (Q31). Dintre persoanele
care au apelat la medicul psihiatru, 1% erau deja în tratament și au fost recomandate ajustări
ale terapiei curente, 1.2% au primit tratament pentru prima dată, 0.5% nu au primit tratament
psihotrop, fiind rechemați la o reevaluare după perioada de autoizolare/carantină, 2.7% au
primit recomandare de consiliere/psihoterapei online, iar 40.1% nu au primit recomandări de
tratament farmacologic și nici de psihoterapie (Q32).
12
 Dintre pacienții care aveau medicație recomandată pentru orice fel de afecțiune
anterior autoizolării/carantinei/spitalizării (Q33), majoritatea au afirmat că au reușit să-și
procure medicamentele prescrise, dar au existat și persoane care au tras semnalat dificultăți în
procurarea unor medicamente uzuale (pentru hipotiroidism și diabet zaharat, de exemplu).
Mulți respondenți au menționat că apreciază sistemul de rețete electronice trimise de către
medicul de familie sau specialist, fără a mai fi nevoie să se deplaseze la cabinetele medicale.
Din punct de vedere al comportamentelor nocive, pe durata autoizolării/carantinei 23%
din respondenți au mâncat mai mult decât înainte, 16% au crescut consumul de țigări pe zi,
9.6% au recurs la cumărături online excesive, pe care le-au regretat ulterior, 5% au luat
medicație pentru somn și 4% au crescut consumul de alcool față de nivelul anterior (Q34).
Alte schimbări semnificative au fost utilizarea mai intensă a Internetului și schimbarea
ritmului somn-veghe, prin avansarea orei de culcare și trezirea mai târziu ca de obicei, plus
creșterea consumului de dulciuri. Au fost semnalate și schimbări la nivelul dietei,
menționându-se că persoanele care au restricții dietetice găsesc mai greu în această perioadă
anumite alimente. Au existat însă și respondenți care au menționat apariția unor schimbări
favorabile, afirmând că ”apreciez mai mult viața acum”, ”apreciez cu mult mai mult tot ce
este frumos în jurul meu”, ”pun mai mult preț pe sănătate”, ”am apreciat mai mult
libertatea”, ”am renunțat la fumat”, ”am realizat că mă pot adapta la situații mai dificile fără
repercusiuni asupra psihicului meu”.

13
2. Analiza comparativă a datelor din prima perioadă a (auto)izolării/carantinei cu cele
din a doua perioadă

În intervalul 21 martie - 07 aprilie 2020 un număr de 103 respondenți au completat

chestionarul online, iar în intervalul 08-20 aprilie 2020 numărul respondenților a fost de 838.
Interpretarea răspunsurilor trebuie să țină cont de schimbarea semnificativă a distribuției
demografice a loturilor de participanți, respectiv creșterea procentului de persoane vârstnice
de la 2% la 17.5%, cu scăderea corespunzătoare a numărului de adulți cu vârste între 18 și 64

14
de ani (95% vs. 81.5%), în timp ce numărul adolescenților s-a menținut relativ constant (1%
vs. 3%). De asemenea, statutul marital al respondenților a fost diferit, cu creșterea proporției
persoanelor căsătorite (40% vs. 54.7%) și a celor divorțate (3% vs. 13%), în paralel cu
scăderea numărului de persoane necăsătorite (55% vs. 23.7%). Nu au fost observate diferențe
majore la nivelul distribuției geografice a respondenților (mediu urban vs. rural, România vs.
diaspora). Din punct de vedere al background-ului educațional, un număr mai mare de
persoane cu nivel liceal au răspuns la chestionar în a doua parte, astfel încât ponderea lor a
crescut la 19.2% față de 9% în prima parte. Respondenții care nu făceau parte categoriile care
implicau un risc profesional de contactare a Covid-19 a crescut de la 56.5% la 70.7%,
diferență corelabilă cu modificarea vârstei respondenților.
Persoanele care au completat chestionarul se aflau în cea mai mare parte în autoizolare
în scop profilactic atât în prima jumătate a lunii, cât și la finalul perioadei de o lună, dar
durata regimului de izolare a crescut, după cum era de așteptat – proporția celor care stăteau
în casă de peste de 14 zile a fost la final 80% vs.11.7% la jumătatea duratei de evaluare.
Proporția celor care aveau în îngrijire copii, adolescenți sau vârstnici nu a fost semnificativ
diferită în cele două situații, la fel proporția celor care aveau tulburări psihice sau organice în
tratament.
Nivelul de stres indus de (auto)izolare/carantină nu s-a modificat foarte mult în
timp, proporția celor care consideră acest parametru ca fiind moderat a fost de 33% la două
săptămâni și 35.6% după 4 săptămâni, cei care l-au considerat nesemnificativ au crescut ca
proporție din total (6% vs. 10.6%), iar procentul celor care l-au considerat insuportabil a
crescut și el ușor (5% vs. 7%).
Interacțiunea cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare a fost metoda
preferată de a face față situației atât după două, cât și după 4 săptămâni (23.5% și respectiv
17%).
Un număr de strategii de coping au crescut ca utilizare- de exemplu, folosirea rețelelor
sociale (12% vs. 13.4%), urmărirea programelor de divertisment, muzică, filme artistice,
documentare la televizor (10% vs. 13%), interesul pentru gradinăritul (4% vs. 9%), bricolaj (1%
vs. 2.3%), fumat (3% vs. 3.5%), activități sportive la domiciliu (sub 1% vs. 3%),
rebus/integrame/sudoku (1% vs. 2.6%) și activități religioase la domiciliu (sub1% vs. 3%).
Din categoria metodelor care s-au menținut la același nivel sunt de remarcat interesul
pentru lectură (10% vs. 11%), activități sportive la domiciliu (8%), TV- programe de știri (3%
vs. 3.6%), Internet – programe educaționale (2%) și Internet- cumpărături online (1%).
Au înregistrat o scădere ușoară interesul pentru Internet- divertisment și jocuri online
(13.5% vs. 9.8%), pentru jocuri de societate cu alți membrii ai familiei din autoizolare (3% vs.
1.6%), dar și interesul pentru alcool (2% vs. 0.75%).
Respondenții au continuat să comunice cu cei apropiați cu ajutorul telefonului, prin
rețelele de socializare pe telefonul mobil sau pe alte mijoace electronice
(laptop/tabletă/desktop) în proporții similare în cele două etape.
Cei mai mulți respondenți s-au informat în legătură cu pandemia Covid-19 de pe
Internet (site-uri oficiale) (69.6% vs. 57.5%), dar și neoficiale (sub 1% vs. 5.3%). Mai mulți
respondenți au preferat la 4 săptămâni să se informeze de la televizior (22.5% vs. 31.3%), în
timp ce presa a rămas la un nivel constant (5% vs. 3.8%). Cei mai mulți respondenți au
declarat că petrec zilnic maxim o oră pentru a se informa în legătură cu pandemia Covid-
19 într-un procent aflat în ușoară creștere (64.7% vs. 71%), în timp ce numărul celor care
petrec între una și 5 ore pe zi în acest scop a scaăzut ușor (30.6% vs. 25%).
Întrebați ce ar sfătui alte persoane aflate în izolare să facă pe durata în care
acestea nu ies din casă, respondenții au păstrat aceleași categorii de răspunsuri, respectiv cele
axate pe acuratețea informațiilor (folosirea doar a surselor oficiale), petrecerea timpului cu
activități de tip hobby, structurarea timpului (inclusiv un jurnal al activităților zilnice),

15
îngrijirea celorlalți membrii ai familiei cu care coabitează, comunicarea cu prietenii/rudele din
afara casei prin mijloace electronice, construirea unor planuri de viitor, dezvoltarea unor
abilități noi, respectarea principiilor unei alimentații sănătoase, practicarea unor activități pe
care le-au amânat din lipsă de timp, redescoperirea sinelui prin activități specifice (cursuri de
dezvoltare personală, meditație, yoga). Au apărut recomandări noi privind activitățile
religioase practicate la domiciliu, în contextul Sărbătorilor Pascale.
La întrebarea ”Ce nu recomandați altor persoane aflate în autoizolare să facă?”
răspunsurile cele mai frecvente au fost similare în cele două intervale de timp evaluate,
respectiv evitarea expunerii pe termen lung la programele de știri, evitarea mâncatului excesiv,
evitarea lipsei de activități peste zi, evitarea ieșirilor din casă dacă acestea nu sunt absolut
necesare, evitarea discuțiilor excesive pe rețelele de socializare despre Coronavirus, evitarea
autovictimizării, a panicii și monotoniei, evitarea consumului de alcool și a fumatului excesiv.
Au apărut în plus recomandările de evitare a statutului prelungit în pat pe parcursul zilei, a
shoppingului excesiv, a consumului excesiv de dulciuri, a jocurilor de noroc online și a
utilizării excesive a Internetului.
Atitudinea autorităților în raport cu prevenirea extinderii pandemiei Covid-19 a
fost considerată relativ adecvată de o proporție în scădere de persoane (50% vs. 43.6%), în
timp ce respondenții care au considerat această intervenție eficientă/adecvată (32.3% vs.
32.5%) sau inadecvată/ineficientă (27.7% vs. 23.9%) s-au menținut la un nivel aproximativ
egal.
Comunicarea cu persoanele din cadrul aceleiași locuințe nu a fost semnificativ
afectată, consideră majoritatea respondenților aflați în autoizolare atât după două, cât și după
4 săptămâni, predominând persoanele care au arătat că se bucură de timpul petrecut împreună,
acest interval fiind un prilej de descoperire reciprocă sau de apropiere. Au existat și situații
când ignorarea a fost semnalată ca metodă de coping la stres și un număr în creștere de
persoane au relatat monotonie sau nervozitate induse de coabitarea prelungită cu
partenerul/partnera de viață.
În cadrul comunicării cu alte persoane (familie, prieteni) aflate în afara locuinței
respondenților au fost semnalate următoarele reacții: frustrare prin lipsa intimității, îngrijorări
legate de impactul statutului profesional asupra familiei, îngrijorări legate de lipsa unor
aspecte materiale care pot afecta familia (financiare, lipsa alimentelor, a materialelor de
protecție), reevaluarea experiențelor sociale anterioare, dar și echilibru sau chiar valorificarea
aspectelor pozitive ale situației. Au fost în plus semnalate îngrijorări legate de schimbarea
propriei persoane și a relaționării cu ceilalți, aspecte care ar putea fi de lungă durată, după
părerea respondenților.
În privința îngrijorărilor cele mai importante în această perioadă, respondenții au
menționat în primul rând neliniștea legată de sănătatea celor apropiați (67% vs. 43.1%, în
scădere), apoi cele corelate cu sănătatea proprie (11.6% vs. 15.8%, în creștere), urmate de cele
alimentate de nesiguranța financiară, viitorul profesional sau școlar și contextul politic global.
În perioada autoizolării 54% din persoane au afirmat că pot lucra de acasă fără
diferențe în plan financiar (35% vs. 38.2%, ușoară creștere), ori cu pierderi financiare (14.5%
vs. 17.4%, ușoară creștere), iar șomajul tehnic a afectat o proporție în creștere de persoane (4%
vs. 11%). De menționat că 12% (la două săptămâni) și 15.1% (la 4 săptămâni) din persoane au
afirmat că nu pot lucra de acasă și nici nu primesc sprijin financiar pentru această perioadă, iar
un procent important de respondenți nu pot lucra de acasă, având profesii care implică
părăsirea zilnică a domiciliului.
În privința nivelului de optimism, respondenții au admis un nivel redus într-o
proporție semnificativ mai mare la 4 săptămâni (26% vs. 43%), doar 20% un nivel moderat și
9% vs. 22% (creștere importantă) un nivel ridicat de încredere în rezolvarea pe termen scurt
(2-4 săptămâni) a situației de criză epidemiologică.

16
 La întrebarea ”Ce ați propune autorităților pentru a controla mai bine situația
actuală a pandemiei Covid-19” răspunsurile cele mai frecvente au fost similare pe parcursul
celor două perioade de evaluare: testarea masivă a populației, informare cât mai exactă a
populației, interzicerea intrărilor în țără pe o perioadă definită, oferirea mijloacelor de
protecție cadrelor medicale în cantități adecvate, echipamente de protecție pentru farmaciști,
mobilizarea militarilor pentru impunerea măsurilor elaborate de guvern, măsuri de protecție
fiscală pentru întreprinderile mici și mijlocii, protejarea cadrelor sanitare, testarea oricărui
pacient care ajunge la unitățile de primire a urgențelor din spitale, măsuri de prevenire a
răspândirii panicii la nivelul populației, controlul mai detaliat al celor care se întorc în țară,
înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu respectă regulile autoizolării și carantinei, măsuri de
protecție a copiilor, monitorizarea stării de sănătate și a măsurilor de protecție ale curierilor,
restricții de deplasare mai riguroase, protocoale de autoizolare și carantină mai bine conturate,
mai multă fermitate în elaborarea măsurilor de protecție de către guvernanți și programe
sociale pentru persoanele defavorizate. Au apărut în plus sugestii legate de recrutarea activă a
voluntarilor și implicarea lor în misiuni coordonate de autorități, ridicarea restricțiilor pentru
vârstnici, comunicarea instituțiilor cu populația să se facă într-un mod mai clar și argumentat.
Preocupările legate de relansarea economiei au fost de asemenea numeroase după 4 săptămâni
de evaluare.
Religia este văzută ca o resursă importantă pentru o proporție în creștere de persoane
(33% vs. 47%) aflate în autoizolare/carantină.
Pentru persoanele care locuiesc împreună cu copii în autoizolare/carantină, cele mai
frecvent utilizate metode de organizare a timpului celor mici au fost comunicarea online cu
colegii/profesorii, jocurile de societate în interiorul casei, continuarea programului de
pregătire școlară, apoi utilizarea Internetului, exercițiile fizice și utilizarea televizorului. În
privința comunicării cu copiii referitor la datele pandemiei Covid-19, un procent similar din
părinți au răspuns că le spun acestora ce se întâmplă la nivel social și mențin comunicarea
constantă cu ei în legătură cu pandemia (35% vs. 32%), în timp ce 17% vs. 16% preferă să le
distragă atenția de la ceea ce se întâmplă prin folosirea de jocuri sau a altor mijloace.
Întrebați fiind cum estimează că vor fi afectați de autoizolare/carantină/spitalizare,
respondenții au afirmat că se așteaptă să iasă mai întăriți din această experiență (55% vs.
47.7%, în scădere), ori că nu vor resinți un impact pe termen mediu sau lung al izolării (31%
vs. 29.3%, procent relativ similar).
Referitor la apariția unor simptome de natură psihopatologică cu impact funcțional
pe durata izolării, respondenții au menționat insomnia pe primul plan (10% și respectiv
11%), urmată de nervozitate/iritabilitate (10% vs. 9%) și neliniștea/anxietatea sau panica (5%
vs. 6%, în creștere), expectațiile catastrofice legate de pandemie (6%, în creștere), oboseala
fizică sau psihică nemotivată (7% vs. 6.4%). Alte simptome raportate au fost dispoziția
depresivă (8% vs. 4%, în scădere), creșterea poftei de mâncare (7% vs. 4.5%, în scădere),
probleme de concentrare (7% vs. 2.2%, în scădere), iar mai multe persoane au prezentat
clustere de simptome. Totuși, doar 4.8% din respondenți au apelat la ajutorul unui specialist
în sănătate mentală pe durata autoizolării/carantinei după două săptămâni și 3.8% după 4
săptămâni. Dintre pacienții care aveau medicație recomandată pentru orice fel de afecțiune
anterior autoizolării/carantinei, majoritatea au afirmat că au reușit să-și procure
medicamentele prescrise, dar au existat și persoane care au tras semnale de alarmă,
menționând că există dificultăți în procurarea unor medicamente uzuale (pentru diabet zaharat
sau hipotiroidie, de exemplu), dar a fost relatată satisfacție în legătură cu sistemul rețetelor
electronice eliberate de medicii de familie sau de specialiști pe e-mail.
Pe durata autoizolării/carantinei au fost semnalate comportamente nocive de tipul
cumpărături online excesive (13% vs. 9.6%, în scădere), consumul de alcool crescut față de
nivelul anterior (7% vs. 4%, în scădere), fumat excesiv (13.5% vs. 16%, în creștere),

17
consumul de medicamente sedative (1% vs. 5%, creștere importantă). Alte schimbări
semnificative au fost utilizarea mai intensă a Internetului și schimbarea ritmului somn-veghe,
creșterea consumului de dulciuri, prin avansarea orei de culcare și trezirea mai târziu ca de
obicei. Au fost semnalate după 4 săptămâni și schimbări la nivelul structurii dietei, persoanele
care aveau un regim recomandat de medic afirmând că nu mai pot procura alimentele
respective. Au fost menționate, după 4 săptămâni și unele scimbări favorabile, de tipul
creșterii conștientizării importanței vieții, sănătății și a celor apropiați.

3. Concluzii și recomandări elaborate pe baza analizei răspunsurilor chestionarului

online
-nivelul autoevaluat de stres legat de (auto)izolare/carantină nu s-a modificat
semnificativ între analiza efectuată după două săptămâni și cea realizată după 4 săptămâni;
acest nivel a fost foarte diferit de la un respondent la altul, fiind relativ uniform distribuit de la
absent la extrem, cel mai frecvent fiind alese valorile medii, în condițiile în care intervalul de
izolare cel mai frecvent raportat a fost de peste 14 zile; de menționat că peste 50% din
respondenți aveau în îngrijire persoane minore, vârstnice, cu afecțiuni organice sau psihice,
deci erau supuși unor factori de stres multipli;
-metodele de a face față stresului autoizolării au fost (1) strategii
comunicaționale- directe, cu ceilalți membrii ai familiei cu care locuiau respondenții, ori
telefonic/internet cu persoanele dragi din afara casei; (2) divertismentul online (jocuri în
rețea, filme artistice, documentare) sau TV (filme, programe de divertisment, sport); (3)
lectura, (4) activitățile sportive; (5) altele- grădinărit, jocuri de societate cu ceilalți
membrii ai familiei aflați în autoizolare, programele TV de știri și programele
educaționale (TV sau online); (6) ținerea unui jurnal, structurarea timpului; (7)
dezvoltarea personală (cursuri online, meditație, yoga); (8) dezvoltarea unor abilități
profesionale, necesare pentru piața muncii din perioada post-pandemie (cursuri online
de limbi străine, operare PC, supraspecializări în domeniul propriu de activitate etc).
De menționat faptul că fumatul în exces înregistrează o creștere în ultimele
săptămâni, acesta putând fi o metodă de coping disfuncțională pentru a face față
stresului și pentru care se impun măsuri de psihoeducație la nivel populațional și
recomandări de structurare a timpului în așa fel încât fumatul să fie înlocuit cu metode de
relaxare lipsite de efecte nocive; au fost semnalate și alte metode de coping disfuncționale
pe durata autoizolării, respectiv cumpărăturile online excesive, ulterior regretate de
persoanele în cauză; mâncatul compulsiv, în special de dulciuri; automedicația pentru
somn; abuzul de Internet. În acest sens trebuie atrasă atenția că autoizolarea este o
perioadă în care dependențele comportamentale pot să se dezvolte nestingherit, dacă nu
sunt activ combătute- de exemplu, dieta ar trebui să fie echilibrată, pentru a evita
abuzul de dulciuri, între mese alimentele hipercalorice sunt interzise, statul prelungit în
fața calculatorului sau televizorului este prohibit, fiind recomandată introducerea unor
pauze de relaxare activă; shopping-ul online abuziv sau jocurile de noroc online trebuie
combătute, de exemplu prin stabilirea anticipată a unor timpi-limită și a unui nivel de
finanțare alocată acestor activități; medicația pentru somn nu trebuie luată decât la
recomandarea unui specialist, strict pe durata prescrisă;
- rețelele de socializare și telefonia mobilă au fost utilizate de respondenți în proporții
relativ egale pentru a ține legătura cu cei apropiați;
-Internetul a fost preferat ca sursă de informare față de televiziune, dar acesta este cel
mai probabil rezultatul modului în care au fost selectați responderii (platforme online); timpul
petrecut zilnic pentru informarea în legătură cu pandemia Covid-19 a fost redus (peste 70% au
estimat la o oră acest timp), ceea ce indică o abordare realistă și evitarea intoxicației
informaționale cu date referitoare la pandemie;

18
 -recomandările oferite de respondenți pentru alte persoane aflate în (auto)izolare
au fost: (1) activități sportive și de relaxare (Pilates, yoga, gimnastică); (2) activități de
tip hobby (gătit, grădinărit, goblen, desen, dans); (3) comunicarea cu cei apropiați; (4)
îngrijirea celor apropiați; (5) informare doar din surse oficiale; (6) resemnificarea
situației actuale (considerați că este o periaodă de vacanță, o perioadă de autoevaluare,
de redescoperire a partenerului/partenerei dumneavoastră, de a face planuri de viitor);
(7) dezvoltarea unor noi abilități profesionale care ar putea fi utile în viitor; (8) activități
religioase efectuate la domiciliu.
-contraindicațiile pe care respondenții le consideră importante pe durata
autoizolării: (1) expunerea prelungită la programele de știri; (2) autoblamarea și panica
(trebuie luat în calcul că situația este limitată oricum în timp); (3) evitarea mâncatului
excesiv, a fumatului și a consumului de alcool abuziv; (4) evitarea monotoniei prin
diversificarea programului cotidian; (5) evitarea ieșirilor din casă care nu sunt absolut
necesare; (6) evitarea statului rpelungit în pat pe parcursul zilei; (7) evitarea consumului
excesiv de dulciuri, a jocurilor de noroc online și a utilizării excesive a Internetului.
-cele mai multe persoane au afirmat că nu au survenit schimbări la nivelul
comunicării cu cei apropiați aflați în aceeași casă; din categoria celor care au resimțit
astfel de schimbări, majoritatea au arătat că au reușit să se bucure de timpul petrecut
împreună, folosind timpul constructiv și găsind activități comune cu
partenerul/partenera/copiii/celelelate persoane din casă; au fost semnalate și apariția
nervozității instalate pe fondul monotoniei, ceea ce ar implica direcționarea către o
strategie de coping bazată pe detectarea intereselor comune, pe practicarea exercițiilor
de relaxare etc; ignorarea a fost și ea semnalată ca strategie disfuncțională de coping, în
acest caz fiind necesare resemnificarea situației, detectarea unor activități de tip hobby
la care să participe mai multe persoane din aceeași casă, stabilirea unor planuri de viitor
etc;
-comunicarea cu cei din afara locuinței a fost marcată de (1) sentimentul lipsei de
intimitate asociată cu comunicarea fizică, directă; (2) îngrijorări legate de modul în care
situația economică (șomaj tehnic, lucrul de acasă cu scăderea venitului, ori chiar lipsa unui
suport sigur) și socială (despărțirea de grupul de colegi, vecini, prieteni) va avea impact
asupra propriei persoane și a familiei; (3) echilibru emoțional (acceptarea datelor obiective și
a schimbării paradigmei comunicaționale); (4) valorificarea resurselor actuale (folosirea
timpului în mod constructiv, comunicarea mediată pentru reconectarea cu vechii prieteni și
rude cu care nu au mai vorbit de mult timp etc);
-îngrijorările cele mai mari ale respondenților au fost (1) preocupări legate de
sănătatea celor apropiați și a propriei persoane; (2) situația financiară; (3) viitorul profesional
sau școlar. Lipsa unor informații clare oferite de autorități în privința structurii anului
școlar și universitar, a modului în care se pot obține ajutoare financiare pe această
perioadă (peste 43% din respondenți resimt deja impactul economic al autoizolării și
alții îl anticipează) contribuie la menținerea unui nivel de îngrijorare în populația
tânără și adultă.
-nivelul de optimism în privința rezolvării situației pe termen de maxim o lună a fost
redus la 43% din respondenți, ceea ce arată un nivel ridicat de conștientizare a importanței
situației epidemiologice;
-ca măsuri sugerate de respondenți pentru autorități au fost semnalate: testarea
masivă a populației, informarea cât mai exactă a populației, interzicerea intrărilor în
țără pe o perioadă definită, oferirea mijloacelor de protecție cadrelor medicale în
cantități adecvate, măsuri de protecție fiscală pentru întreprinderile mici și mijlocii,
înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu respectă regulile autoizolării și carantinei,
măsuri de protecție a copiilor, restricții de deplasare mai riguroase dar în același timp

19
au fost semnalate și nevoi de relaxare a măsurilor de izolare a vârstnicilor, protocoale de
autoizolare și carantină mai bine conturate, mai multă fermitate în elaborarea
măsurilor de protecție de către guvernanți și programe sociale pentru persoanele
defavorizate. Îngrijorările legate de starea economiei și preocupările pentru relansarea
activității agenților economici mici și mijlocii au fost mult mai frecvent semnalate în
ultimele două săptămâni.
-părinții care locuiesc cu copiii acasă au găsit ca mijloace de organizare a
timpului celor mici jocurile de societate în interiorul casei, continuarea programului de
pregătire școlară, apoi utilizarea internetului, comunicarea online cu colegii/profesorii,
exercițiile fizice și utilizarea televizorului. Comunicarea cu copiii referitor la datele
pandemiei Covid-a fost bună, în sensul că s-a bazat pe respectarea realității, conceptele
fiind formulate în termeni adecvați celor mici.
-respondenții nu se așteaptă ca autoizolarea să le modifice stilul de viață pe termen
lung, ori chiar au expectații favorabile, respectiv să iasă mai întăriți din această experiență,
ceea ce arată un nivel de încredere în resursele proprii de a face față destul de ridicat și
încercarea de a integra această experiență în continuumul vieții;
-au fost raportate apariția unor fenomene de natură psihopatologică pe durata
autoizolării, în special insomnie, nervozitate/iritabilitate, anxietate/panică, oboseală
nemotivată, dispoziție depresivă, modificări ale poftei de mâncare, probleme de concentrare,
iar multe persoane au prezentat clustere simptomatice, nu doar manifestări izolate. Aceste
simptome sunt recent apărute și pot fi atribuite în cea mai mare parte stresului indus de
(auto)izolare, dat fiind că doar 3% din respondenți au admis tulburări psihice preexistente. Se
remarcă o adresabilitate redusă către serviciile de asistență psihologică sau psihiatrică și
recurgerea la metode proprii de a face față simptomelor (automedicație pentru somn, cafea
pentru somnolență, alcool pentru anxietate), sub 4% din respondenți apelând la ajutorul unui
specialist în sănătate mentală pe durata autoizolării/carantinei. Aceste fenomene arată nu doar
că există riscul instalării unor tulburări psihice, în special de tip anxios și depresiv, ceea ce
este de așteptat în această perioadă de (auto)izolare/carantină, ci și riscul ca aceste tulburări
să se agraveze rapid în lipsa unor consulturi de specialitate. Trebuie menționată în acest
context posibilitatea accesării platformelor de consulturi medicale online și a liniilor
telefonice de asistență psihoterapeutică dedicate persoanelor care trec prin momente dificile.
Medii de familie și medicii specialiști pot elibera rețete în format electronic și le pot trimite
pacienților, fără ca aceștia să se deplaseze la cabinet, dacă situația lor este cunoscută și nu
au nevoie de schimbări terapeutice majore.

Mențiuni:
Cercetarea prezentă a fost realizată independent, nefiind sponsorizată de nicio
organizație guvernamentală, ONG sau entitate economică.
Completarea chestionarului a fost anonimă, nefiind colectate date personale în cadrul
acestei cercetări.

Redactare finalizată în 26.04.2020

Colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist,
psihoterapeut specialis, Secția Clinică Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgență Militar
Central ”Dr.Carol Davila”, București

20