FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

MASTER PSIHOLOGIE JUDICIARĂ

Drept penal şi drept procesual penal.

-Proiect colocviu-
Anul I – zi, SEM. I, 2020/2021

Lect. Univ. Dr. DANIEL NIȚU

Student : LUNG DAIANA FLORINA
 1. Componenta psihologică
MINISTERUL JUSTIȚIEI Operator de date cu caracter personal nr. 7.303
DIRECȚIA NAȚIONALĂ DE PROBAȚIUNE Nr. ???/SP/?????
SERVICIUL DE PROBAȚIUNE DE PE LÂNGĂ Strict confidențial după completare
TRIBUNALUL CLUJ

RAPORT DE EVALUARE
I. Introducere:
Numele și prenumele persoanei: Popescu Ionel
Data și locul nașterii: ***
Adresa: ***
Infracțiunea pentru care subiectul raportului de evaluare este inculpat: trafic de droguri de risc [art. 2
alin. (1) Legea nr. 143/2000] şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu [art. 4 alin. (1)
Legea nr. 143/2000].
Organul judiciar care a solicitat raportul de evaluare: Judecătoria Cluj-Napoca
Numărul dosarului penal: ***
Termenul de judecată: ***
Numărul și data primirii adresei de sesizare din partea instanței de judecată: ***
Numele și prenumele consilierului de probațiune: Lung Daiana Florina
II. Sursele de informații:
Inculpatul – Popescu Ionel
Reprezentanţii Centrului de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog Cluj
Dosarul penal nr. ***
III. Date privind persoana inculpată
Inculpatul, Popescu Ionel, în vârstă de 31 de ani, având profesia de agent imobiliar, este cercetat sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de risc [art. 2 alin. (1) Legea nr. 143/2000] şi a
infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu [art. 4 alin. (1) Legea nr.
143/2000], la care Procurorul de caz a aplicat măsura arestului prevenit pentru 24 de ore, ulterior aplicând
măsura complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, prev. de art. 55 alin. (1) din Cod Penal,
cu aplicare, art. 66 alin. (1) lit. n ) din Cod Penal, privind „dreptul de a comunica cu victima sau cu
membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite
de instanță, ori de a se apropia de acestea”, în cazul de față fiind vorba despre martorii citați.
Cu privire la fapta, acesta recunoaşte că a cumpărat şi oferit cannabis în mod gratuit unui număr de
aproximativ 10-12 persoane, justificând acest lucru prin faptul că aceștia ar fi prieteni vechi de-ai săi și
afirmând, totodată, că a vândut cannabis doar către două dintre persoanele menționate anterior, motivat
de faptul că acestea consumau excesiv. În plus, inculpatul susține că este consumător de cannabis înca
din primul an de facultate.
P.I. este absolvent al profilului matematică-informatică din cadrul liceului G. Barițiu, Cluj și fost
student al Facultății de Drept, la care renunță îl al treilea an de studii. Începând cu vârsta de 20 ani, acesta
a avut diferite locuri de muncă, printre care: barman, muncitor în construcţii, agent imobiliar, taximetrist
și ghid turistic în Grecia şi Spania, care au dus la o lipsă de costanță în ceea ce priveșe veniturile acestuia.
Înainte de debutul procesului, inculpatul afirmă că stătea în locuința unui unchi de-al său, plecat în
străinătate, locuință în care s-au descoperit sume importante de bani, (13.000 lei, 3.000 euro) precum și
aparate electronice de valoare, pe care le justifică drept suport oferit de părinții săi, urmând ca după
începerea procesului să se mute înapoi în casa părintească, unde locuiește cu mama sa, având profesia de
medic, iar tatăl său fiind fost cadru de poliție, pensionat din cauze medicale. Totodată, acesta nu are frați
sau surori, și deși susține că este heterosexual convins, în momentul de față nu are prietenă. În prezent,
P.I dorește să se specializeze în domeniul realizării pieselor de mobilier, susținând că are un prieten care
lucrează în acestă ramură și care este dispus să îl ajute. Mai mult, inculpatul urmează cursuri de formare
profesională și lucrează într-o fabrică nouă, de mici dimensiuni. Conform declarației inculpatului, acesta
nu a mai consumat droguri și alcool de la începutul procesului, făcând excepție consumul unei beri la
ziua tatălui său, după care susține că i s-ar fi făcut rău.
Popescu susține atât faptul că a început să consume cannabis de la vârsta de 21 de ani, înainte având
o dependenţă de alcool, cât și că, în trecut a apelat la servicii de psihoterapie în legătură cu problemele
dezvoltate pe baza dependenței de jocuri de noroc și de cannabis. În urmă cu aproximativ un an fiind
internat într-un centru de dezintoxicare timp de cateva luni, încercând să scape de dependența de droguri,
fapt reușit până la revenire în anturajul său de prieteni. Aceste lucruri dovedesc conștientizarea de către
inculpat a consecințelor consumului de substanțe, a gravității faptelor sale, însă dovedesc și faptul că, în
cazul lui P.I , anturajul său reprezintă un factor favorizant al comportamentului infracțional. În
continuare, inculpatul susține că, pe lângă consumul de cannabis, acesta ar mai fi consumat cocaină, însă
în mod rar, întrucât efectele produse de aceasta au dus la oprirea consumului substanței. În momenutul
evaluării, persoana nu prezintă nici semne/simptome de sevraj, nici probleme referitoare la sănătatea
fizică provenite de la consumul de substanțe. Pentru a preveni recăderile și a menține abstinența, i s-au
recomandat intervenții psihologice și introducerea într-un program de asistență PIT 1, lucruri cu care
inculpatul a fost de acord, fapt care dovedește interesul și motivația subiectului.
IV. Riscul de săvârșire a unor infracțiuni
Pentru a analiza riscul de a săvârși noi infracțiuni, o să punem în balanță atât factorii psihosociali
pozitivi, care sunt inhibatori ai comportamentului infracțional, cât și pe cei negativ, care sunt factori
favorizanți al acestui tip de comportament, astfel că, factorii pozitivi sunt reprezentați de: recunoașterea
faptelor, căutarea ajutorului prin psihoterapie și prin internarea în centrul de dezintoxicare, dorința de a
se dezvolta profesional prin urmarea cursurilor de formare profesională, suport din partea părinților (prin
primirea lui P.I înapoi în casa părintească), iar factorii negativi sunt reprezentați, în primul rând de către
anturaj, care este cel mai influent factor favorizant al comportamentului infracțional, întrucât, deși
inculpatul reușise să renunțe la droguri pe perioada internării în centrul de dezintoxicare, odată cu
întoarcerea la grupul de prieteni, care apreciază comportamentul deviant, acesta reia activitatea de
consum de substanțe. Anturajul este urmat de vulnerabilitatea crescută a inculpatului către adicții, acesta
având probleme cu alcoolul și jocurile de noroc în trecut, experimentând chiar și droguri de mare risc
(cocaină).
Pe baza analizei acestor factori, care influențează comportamentul general al subiectului, a fost
estimat un risc mediu spre scăzut de a comite infracțuni de același gen.
 V. Concluzii și propuneri
Prin urmare, ținând cont de interesul și motivația manifestate de către inculpat, și totodată, de evoluția
stării psihice și fizice a acestuia, mai precis implicarea în derularea programului PIT 1, participând la
întâlnirile programate cu managerul de caz din cadrul Centrului de prevenire, evaluare şi consiliere
antidrog Cluj, conform calendarului stabilit de acesta, astfel că, aspectele extrase în ceea ce privește
reinserția socială a inculpatului se consideră a fi realiste.
Totodată, consider că, în cazul lui P.I., aspectele de reintegrare socială trebuie să fie corelate cu
supravegherea atentă a acestuia, realizată cu ajutorul unui serviciu specializat în cooperarea atât cu
membrii familiei, cât și cu persoanele de la locul de muncă, supraveghere centrată pe controlul anturajului
și al timpului liber.
Mai mult, este important ca în paralel, inculpatul să fie inclus în programe de asistență psihosocială
axate pe schimbarea comportamentală care să urmărească: prevenirea recidivei, prevenirea consumului
de droguri și alegerea unui anturaj potrivit nevoilor subiectului.
Data întocmirii și semnării raportului : 14.12.2020

Întocmit,
Consilier de probațiune,
Lung Daiana Florina

Șef birou/Șef serviciu,

***
 2. Componenta juridică

1. Arătaţi motivat care ar fi fapta care corespunde consumului de cocaină săvârşit în Grecia. (1 pct.)
Conform art. 4 alin. (2) din Legea 143/2000, fapta care corespunde consumului de cocaină săvârșit în
Grecia este aceea de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept și se pedepsește
cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
2. Arătaţi motivat în ce condiţii ar putea fi trimis în judecată inculpatul Ionel Popescu şi pentru
această infracţiune, raportându-vă la prevederile art. 8 – 12 C.pen. (1 pct.)
Inculpatul ar putea fi trimis în judecată în condițiile art. 9, alin. 2 din Codul penal „legea penală română
se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetețean român sau de o persoană
juridică română, dacă fapta este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită
ori dacă a fost comisă într-un loc care nu este supus jurisdicției niciunui stat”. Astfel infracțiunea
prevăzută și pedepsită de art.4 alin. 2 din L143/2000, care are corespondent în legislația penală a Greciei,
mai precis, în art.12, alin 1 din Codul penal al Greciei, astfel , rezultă că punerea în mișcare a acțiunii
penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general din cadrul Curții de Apel Cluj. Termenul
în care procurorul poate emite autorizarea este de până la 30 de zile de la data solicitării autorizării și
poate fi prelungit, în condițiile legii, fără ca durata totală să depășească 180 de zile.
3. Presupuneţi că inculpatul Ionel Popescu alege procedura de judecată a recunoaşterii învinuirii.
Arătaţi motivat care vor fi efectele produse (1 pct.). Arătaţi dacă în speţă s-ar putea dispune
următoarele soluţii: a) amânarea aplicării pedepsei; b) suspendarea sub supraveghere a executării
pedepsei (1 pct.)
Conform art. 374 alin.4, art. 375 alin.1, art. 377 alin.4 din Codul de procedură penală, în cazul în care,
inculpatul alege procedura de judecată a recunoașterii învinuirii, președintele pune în vedere inculpatului
că poate solicita ca judecată sa aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și
a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i
la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10). Dacă instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută
de inculpat , în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de
lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
Conform art.4 alin. 1 din L143/2000, deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar conform art.2 alin. 1, oferirea, punerea
în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea,
deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare
de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. Așadar, în urma recalculării pedepsei după alegerea
procedurii de judecată a recunoaștere a învinuirii, noua pedeapsă în cazul deținerii de droguri este de la
2 luni și 1 an și 4 luni sau amendă, iar în cazul infracțiunii de trafic de droguri este de la 1 ani și 4 luni la
4 ani și 8 luni.
a) Având în vedere că, Popescu și-a manifestat acordul cu privire la introducerea în cadrul programului
integrat de asistenţă PIT 1, așa cum prevede art.19 din L143/2000, lucru care, ulterior s-a și întâmplat,
astfel că, acesta poate beneficia de amânarea aplicării pedepsei , în conformitate cu art.20 al aceleași
legi, care prevede că :„Dacă, până în momentul pronunțării hotărârii, inculpatul respectă protocolul
programului integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, instanța de judecată poate
dispune renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt
îndeplinite condițiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.
Astfel că, în cazul primei infracțiuni săvârșite de către Ionel Popescu, și anume, deținere de droguri
de risc în scopul consumului propriu, fără drept este posibilă dispunerea amânării pedepsei. Însă,
 inculpatul este trimis în judecată pentru concurs de infracțiuni (deținere și trafic de droguri), iar având
în vedere că, art.19 din L143/2000 face referire doar la persoanele prevăzute la art.4, care se ocupă
cu „ Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept..”, cea de-a doua
infracțiune nu se încadrează în această situație. Pentru a putea fi dispusă soluția de amânare a aplicării
pedepsei, vom recurge la art.83, alin 1 din Codul penal, conform căruia, instanța poate dispune
amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă pedeapsa stabilită, inclusiv
în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani și nu se poate
dispune, dacă pedeapsa prevăzută de lege este de 7 ani sau mai mare. Însă cazul inculpatului,
pedeapsa este de la 2 la 7 ani, însă aceasta trebuie să beneficieze atât de reduceri ale pedepsei, cât și
de majorări ale acesteia (circumstanțe atenuante, procedura recunoașterii vinovăției, concurs de
infracțiuni și infracțiune continuată). Așadar, dacă pedeapsa stabilită de către insanță este mai mică
de 2 ani, se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, în caz contrar, nu se poate dispune amânarea
aplicării pedepsei.

b) În ceea ce privește suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu există dispoziții speciale în
L143/2000, caz în care sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art.91 din Codul penal, conform cărora,
instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă pedeapsa aplicată,
inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani. Însă, și în această situație,
Popescu o să beneficieze atât de reduceri ale pedepsei, cât și de majorări ale acesteia. Astfel că, dacă
inculpatul va alege să profite de procedura recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă vor fi reduse
la o lună – 1 an și 4 luni în cazul infracțiunii de deținere de droguri și 1 an și 4 luni - 4 ani și 8 luni,
în cazul infracțiunii de trafic de droguri. În concluzie, dacă pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani,
poate fi dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în caz contrar, nu se poate
dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
4. Presupuneţi – în mod suplimentar - că, la momentul comiterii infracţiunilor care fac obiectul
prezentului dosar, inculpatul Ionel Popescu se află în termenul de supraveghere al suspendării
executării pedepsei dispuse pentru o altă infracţiune, comisă anterior [conducerea pe drumurile
publice fără permis de conducere - art. 335 alin. (1) C.pen.]. Arătaţi ce poate decide instanţa, plecând
şi de la concluziile atinse la pct. 3 mai sus.
Conform, art. 96, alin.4 din Codul penal, săvârșind o nouă infracțiune, inculpatul revocă suspendarea și
dispune executarea pedepsei. Fiind vorba de o infracțiune săvârșită cu intenție – art.335 din Codul penal,
art. 96 alin.5 din Codul penal - pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește și se execută –
potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă și la pluralitate intermediară.
În concluzie, în această situație nu pot fi aplicate soluțiile de amânare a aplicării pedepsei și suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere.