AFILIEREA LA

GĂȘTI
Lung Daiana Florina
Rus Adina
Șindrestean Sorina Maria
 CUPRINS
• CIRCUMSCRIERE
• PREVALENȚĂ
• CAUZE
• FORME DE MANIFESTARE
• CONSECINȚE
• INTERVENȚIE PREVENTIVĂ

• INTERVENȚIE CURATIVĂ
• INTERVENȚIE ÎN SISTEMUL DE
DETENȚIE
• PROPUNERI DE NOI REGLEMENTĂRI,
SCHIMBĂRI LEGISLATIVE, POLITICI
PUBLICE
CE CREDEȚI CĂ ESTE O GAȘCĂ?
 Definiție. Delimitări conceptuale
GÁȘCĂ, găști, s. f. (Fam.) Grup restrâns de oameni, uniți între ei prin preocupări, mai ales în
vederea săvârșirii unor acțiuni reprobabile; grup de oameni care se află la periferia societății.

,,Microgrup social care se ghidează dupa valori si norme proprii, care are ca formă de organizare coduri, drepturi și obligatii mutuale
și care duce la adoptarea (prin imitare de comportament),însușirea și interiorizarea unor comportamente aberante si deviante de la
normele societății.’’
Delimitarea problemei
• Una dintre cele mai importante nevoi fiziologice din ierarhia nevoilor, este nevoia de
apartenență la un grup,
Maslow, A.(1943)

• Integrarea într-un anumit grup social implică adoptarea unui stil de viață asemănător
grupului din care facem parte și adoptarea și acceptarea valorilor acelui grup.

• Cercetarea actuală a apartenenței la o gașcă în rândul persoanelor tinere, favorizează

implicarea în delicvență și crește ratele de infracționalitate.
Peterson, et.al.,2004
 PREVALENȚĂ
• Estimările membrilor bandelor din Statele Unite la mijlocul anilor 1990 variau de la aproximativ 660.000
până la 1,5 milioane
Oficiul pentru Justiție pentru Minori și Prevenirea Delincvenței, 1997; Curry, et.al.,1996)

• Un alt studiu, derulat de Programul de cercetare Eurogang, în Copenhaga a arătat faptul că 13% dintre
tinerii cu vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani sunt membri ai bandelor de stradă.
Pedersen et.al.,(2014)

• Tot după aplicarea programului Eurogang, s-a constatat o prevalență de 11.8% ai membrilor afiliați la o
bandă, dintr-un studiu efectuat pe 19 țări europene.

Haymoz et.al.,(2014)
Factori de risc
• M e m bri i gă ș tilo r s tra d a le s u nt m a i su s c e pti bil i de a fi c a ra c te riz a ți p rin
mo nit or iz a re par e ntal ă s la bă, v al or i p ro -s o c iale s lab e ș i st ilur i d e v ia ță ri s c ant e
Pedersen et.al.,(2014)

• Fo rțe l e s oc i ale , e c onomic e ș i c ultur a le î mp ing mu lți a dol e s c e nți în di re c ț ia

gă ș ti lor. Pr ot e c ția fa ță de al te b and e ș i bunăs t ar e a g e ne r ală pe r c e pu tă s unt fac tor i
c he ie

(Baccaglini, 1993; Decker et.al, 1996)

Factori de risc
• Sim țindu-s e ma rgi nali zaț i, a dolesc enți i se ală tur ă ba ndelor pent r u r el aț i i
soci ale ca r e le ofe r ă un sentim ent de ide nti tate
Vigil et.al,, 1990

• Pentru unii tineri, găștile oferă o modalitate de a rezolva problemele de adaptare

socială,în special încercările și necazurile adolescenței
Short et.al,, 1965

• Potrivit unui studiu efectuat de Kate et.al.,2013, predictorii afilierii la găști ai tinerilor au
fost clasificați în cinci domenii ecologice:

• La nivel de individ
• Familie
• Prieteni
• Școală
• Comunitate
 Forme de manifestare

• Stima de sine pare să joace un rol central în afilierea la găști

• O formă de manifestare ar fi aici angajarea în comportamente antisociale, furturi, tâlhării sau alte acte de
delicvență.

• Violența între parteneri poate fi de asemenea o formă de manifestare în contextul găștilor

Dukes, et.al,1997
 Consecințe
• Impact mare asupra oportunităților la vârstă adultă

• Asupra dezvoltării maturității psihosociale

(PSM; Thornberry & colab., 2003)

• De asemenea, crește riscul implicării în acte de violență și agresivitate, precum și probabilitatea de a consuma substanțe

• Abandon școlar

• Performanțe academice mai scăzute

Dukes, et.al,1997
Intervenție preventivă
THE GANG
RESISTANCE
EDUCATION AND
TRAINING
este (G.R.E.A.T.)
un program școlar de prevenire a bandelor (Esbensen,
Osgood, et al., 2001). Oamenii legii oferă elevilor de
gimnaziu o perioadă de 13 săptămâni de training care
descrie pericolele implicării în bande. Conținutul lecției
pune accent pe formarea cognitiv-comportamentală,
dezvoltarea abilităților sociale, abilități de refuz și
rezolvarea conflictului. Program G.R.E.A.T oferă de
asemenea lecții și pentru clasele primare, tabere de vară și
training pentru familia elevilor.

w w w. g r e a t - o n l i n e . o rg
THE PREVENTIVE
TREATMENT PROGRAM
din Montreal este un exemplu excelent de program de
intervenţie timpurie care a redus implicarea în bande, deși nu a
fost dezvoltat în acest scop. A fost conceput pentru a preveni
comportamentul antisocial în rândul băieților cu vârste
cuprinse între 7 și 9 cu un status socio-economic scăzut care
au manifestat anterior un comportament perturbator la
grădiniță. Programul a îmbunătățit performanță școlară, a
redus delincvență și consumul de substanțe și a arătat că o
combinație între un training de formare a părinților și
dezvoltarea abilităților în copilărie îi poate îndepărta pe unii
copii de a adera la bande înainte de a ajunge la mijlocul
adolescenței (Tremblay şi colab., 1996; Gatti și colab., 2005).
Intervenție curativă
TERAPIA FAMILIALĂ
MULTISISTEMICĂ
descrie o formă de tratament intensiv, care se concentrează pe
adolescent și pe familia acestuia atunci când există probleme grave
care afectează întregul grup, în special comportamentele
infracționale și tulburările de dependență / abuz de droguri.

Fiecare copil este o parte dintr-un sistem: familie, şcoală, mediu

ambiental. Fiecare sistem diferit influenţează personalitatea
copilului. În funcţie de factorul nociv, sunt implicate în remediere
toate sistemele ce influenţează negativ minorul. Pentru fiecare copil
se selectează terapia potrivită, ţinând cont de temperament, gravitatea
problemei, disponibilitatea părinţilor de a schimba situaţia în familie,
de a crea condiţii de dezvoltare a copilului cu probleme.
-Construirea relaţiei - Scopul construirii relaţiei este de a crea o
atmosferă benefică pentru minor astfel încât el să vorbească mai mult
despre problemele şi dificultăţile personale.

- Definirea problemei - Definirea problemei are scopul de a obține o

evaluare diagnostică a problemelor, induse psihologic sau bazate pe
realitate.

- Intervenţia asupra problemei - Intervenţia asupra problemei implică

ajutarea minorului să recunoască, discute şi să corecteze atitudinile
iraţionale care cauzează problemele lui, distres şi generează
comportamente autodistructive.

- Rezolvarea problemei - Rezolvarea problemei are scopul de a

persuada tânărul să transfere cunoştinţele achiziţionate în cadrul
terapiei, în situaţii de viaţă specifice şi concrete.
PROGRAMUL-MODEL AL
OFICIULUI PENTRU JUSTIȚIA
JUVENILĂ ȘI PREVENIREA
DELINCVENȚEI (OJJDP)
este un proces de planificare strategică care a demonstrat
eficacitatea în reducerea criminalității legate de bande
(Spergel, 2007;Spergel, Wa și Sosa, 2006). Modelul a fost
folosit inițial pentru a reduce nivelul violenței bandelor în
rândul tinerilor implicați în bandele violente din Chicago.
A integrat cu succes activități de informare (inclusiv
mentorat) și o varietate de servicii cu strategii de
supraveghere și suprimare (Spergel, 2007; Spergel, Wa și
Sosa, 2006).

w w w. o j j d p . o j p . g o v /
CINCI CARACTERISTICI
ALE PROGRAMULUI:
• Mobilizarea resurselor comunitare existente și crearea de noi resurse
și oportunități
• Tinerii implicați în bande sau expuși riscului să fie încurajați de
către voluntari să se înscrie în acțiuni pozitive/de voluntariat.
• Facilitarea accesului tinerilor aflați în pericol și implicați în bande
la oportunități academice, economice și sociale;
• activități de suprimare a bandelor care îi trag la răspundere pe tinerii
implicați în bandă pentru comportamentul criminal;
• Instruire pentru a îmbunătăți eforturile organizațiilor comunitare de
a utiliza o abordare în echipă care pune accent pe cooperarea
comunității - poliție (poliție comunitară) în contracararea influenței
bandelor.
INSTRUMENTUL DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ (SPT)
a fost conceput pentru a completa implementarea modelului OJJDP
Comprehensive Gang (CGM) și este un instrument electronic pentru a
ajuta comunitățile să-și evalueze problemele legate de bande și să
planifice strategii pentru a face față acestor probleme. Instrumentul
are patru componente interdependente care includ factori de risc,
planificarea implementării, matricea programului și inventarul
resurselor comunitare. Primele trei componente oferă utilizatorilor o
gamă largă de cunoștințe despre comportamentul bandelor, strategii,
bune practici și programe bazate pe cercetare. A patra componentă,
inventarul resurselor comunitare, este o bază de date care permite
utilizatorilor să capteze și să clasifice informații despre resursele
locale pentru acțiuni locale.
 Intervenție în
sistemul de detenție
AGGRESSION
REPLACEMENT TRAINING
(ART)
• o intervenție cognitiv-comportamentală pentru reducerea
comportamentului agresiv și violent adresată adolescenților.
• Este un program multimodal care se concentrează pe cele trei
componente: abilități sociale, training pentru controlul furiei și
raționament moral.
• Acesta constă într-un program de 10 săptămâni și 30 de ore,
administrat la grupuri de 8 până la 12 adolescenți.
• În timpul acestor 10 săptămâni, tinerii participă de obicei la trei
sesiuni de 1 oră pe săptămână despre abilități sociale, controlul
furiei și antrenamentul de raționament moral. ART a arătat rezultate
pozitive la testarea cu tineri implicați în bande din New York.
(Goldstein și Glick, 1994; Goldstein, Glick și Gibbs, 1998)
În ceea ce privește rata de recidivism și nu numai, terapia cognitiv-comportamentală este pe scară largă apreciată ca
o intervenție eficientă.

Figura 2 arată că toate tipurile de programe din categoria de dezvoltare a abilităților au avut efecte medii pozitive, dar
programele cognitiv-comportamentale au avut cele mai mari efecte.
Propuneri reglementări,schimbări
legislative, politici publice
Pe lângă aceste programe de intervenție, pentru a împiedica tinerii să se alăture bandelor, comunitățile
trebuie să utilizeze mai multe strategii și să se implice activ prin:
• Abordarea factorilor de risc care duc la aderarea într-un gang.
• Consolidarea familiilor.
• Reducerea conflictelor dintre tineri
• Îmbunătățirea supravegherii tinerilor la nivel comunitar.
• Formarea profesorilor cu privire la modul de gestionare al elevilor problematici
• Training pentru părinții tinerilor perturbatori și delincvenți.
• Oferirea de îndrumare pentru studenții care au o performanță școlară scăzută
• Creșterea supravegherii elevilor după școală.
• Training abilităților interpersonale a studenților pentru ajuta la rezolvarea conflictelor.
• Furnizarea unui centru pentru recreere
• Învățarea elevilor că bandele pot fi periculoase.
• Asigurarea că sancțiunile punitive vizează comportamentele delicvente ale bandelor, nu
îmbrăcămintea, semnele și simbolurile bandei.
BIBLIOGRAFIE
• Esbensen, F. A., Winfree Jr, L. T., He, N., & Taylor, T. J. (2001). Youth gangs and definitional issues: When is a
gang a gang, and why does it matter?. Crime & delinquency, 47(1), 105-130.
• Battin-Pearson, S. R. (1998). Gang membership, delinquent peers, and delinquent behavior. US Department of
Justice, Office of Justice Programs, Office of Juvenile Justice and Delinquency Prevention.
• Peterson, D., Taylor, T. J., & Esbensen, F. A. (2004). Gang membership and violent victimization. Justice
Quarterly, 21(4), 793-815.
• Maslow, A. (1943). Maslow’s hierarchy of needs.
• https://www.qdidactic.com/sanatate-sport/psihologie/factori-sociali-cu-influente-negative-asupra-persona593.php
• Curry, G. D., Ball, R. A., & Decker, S. H. (1996). Estimating the national scope of gang crime from law
enforcement data. US Department of Justice, Office of Justice Programs, National Institute of Justice.
• Pedersen, M. L. (2014). Gang joining in Denmark: Prevalence and correlates of street gang membership. Journal
of Scandinavian Studies in Criminology and Crime Prevention, 15(1), 55-72.
• Haymoz, S., Maxson, C., & Killias, M. (2014). Street gang participation in Europe: A comparison of correlates.
European Journal of Criminology, 11(6), 659-681.
• Decker, S., Decker, S. H., & Van Winkle, B. (1996). Life in the gang: Family, friends, and violence. Cambridge
University Press.
• Hagedorn, J. M., & Macon, P. (1988). People and Folks. Gangs, Crime and the Underclass in a Rustbelt City.
Lake View Press, PO Box 578279, Chicago, IL 60657 (paperback: ISBN-0-941702-21-9; clothbound: ISBN-0-
941702-20-0).
• McGloin, J., & Decker, S. H. (2010). Theories of gang behavior and public policy. Criminology and public
policy: Putting theory to work, 150-165.
• Johnstone, J. W. (1983). Recruitment to a youth gang. Youth & Society, 14(3), 281-300.
• Moore, J. W., Garcia, R., Moore, J. W., & Garcia, C. (1978). Homeboys: Gangs, drugs, and prison in the barrios
of Los Angeles (p. x). Philadelphia: Temple University Press.
• O’Brien, K., Daffern, M., Chu, C. M., & Thomas, S. D. (2013). Youth gang affiliation, violence, and criminal
activities: A review of motivational, risk, and protective factors. Aggression and violent behavior, 18(4), 417-
425.
• Dmitrieva, J., Gibson, L., Steinberg, L., Piquero, A., & Fagan, J. (2014). Predictors and consequences of gang
membership: Comparing gang members, gang leaders, and non–gang ‐affiliated adjudicated youth. Journal of
Research on Adolescence, 24(2), 220-234.
• https://www.stefamedia.com/abraham-maslow-ierarhia-nevoilor/
• Dukes, R. L., Martinez, R. O., & Stein, J. A. (1997). Precursors and consequences of membership in youth gangs.
Youth & Society, 29(2), 139-165.
• Ulloa, E. C., Dyson, R. B., & Wynes, D. D. (2012). Inter-partner violence in the context of gangs: A review.
Aggression and Violent Behavior, 17(5), 397-404.
• Howell, J. C., & Lipsey, M. W. (2012). based guidelines for juvenile justice programs. Justice Research and
Policy, 14(1), 17-34.
• Gaes, G. G., Wallace, S., Gilman, E., Klein-Saffran, J., & Suppa, S. (2002). The influence of prison gang
affiliation on violence and other prison misconduct. The Prison Journal, 82(3), 359-385.
• O’Brien, K., Daffern, M., Chu, C. M., & Thomas, S. D. (2013). Youth gang affiliation, violence, and criminal
activities: A review of motivational, risk, and protective factors. Aggression and violent behavior, 18(4), 417-425.
• Ang, R. P., Huan, V. S., Chua, S. H., & Lim, S. H. (2012). Gang affiliation, aggression, and violent offending in a
sample of youth offenders. Psychology, Crime & Law, 18(8), 703-711.
Vă mulțumim!