UMBRARESCU CATALINA

Cunostinte teoretice avansate de psihologie judiciara

TEHNICA POLIGRAFULUI

In zilele noastre  liderul mondial in ceea ce priveste cercetarea, productia,

comercializarea si utilizarea  tehnicii poligraf este SUA. Succesul şcolilor americane este
incontestabil. Mai mult, ţările în care tehnica poligraf are un cuvânt greu de spus (Canada,
Coreea de Sud, Israel, Japonia, UK si alte state printre care si România) au ca exemplu
metodologia americană.
Cunoscut in media ca “ Lie Detector” – detectorul de minciuni sau “ Psihofiziologie
criminalistica” in limbajul juridic,  poligraful suscita in mod constant un interes major.
Ce este poligraful ? Poligraful – potrivit DEX-ului – este un sistem care permite
înregistrarea simultană a unor parameri fiziologici.
Prin urmare, acesta este un dispozitiv care măsoară şi înregistrează tensiunea arterială,
respiraţia toracică, respiraţia abdominală, reacţia electrodermala şi micromişcările
neuromusculare ale unui subiect uman, în timp ce îi sunt adresate un set de întrebări. Parametrii
rezultaţi sunt analizaţi şi interpretaţi, astfel incat permit formularea unor concluzii cu privire la
(ne) sinceritatea persoanei testate. Aceste concluziile sunt expuse ulterior într-un raport de
constatare tehnico-ştiinţifică.
Pe plan internaţional, standardele legale cu privire la întrebuinţarea tehnicii poligraf în
sistemul judiciar variază însemnat. În unele ţări este utilizat in toate domeniile vietii sociale
(politic, economic, securitate nationala). În altele este admis doar la cererea acuzatului. Dacă în
unele este admis ca probă în favoarea acestuia, în altele folosirea lui este permisă doar în
perioada desfăşurării anchetei. Deasemenea, in unele tari tehnica poligraf este folosita doar in
zona securitatii, in altele se extinde asupra zonei private – recrutarea si selectia personalului etc.
Testul poligraf înregistrează un nivel ascendent al utilităţii. Această creştere se datorează
fundamentului ei ştiinţific, care exclude cu vehemenţă abuzurile, lezarea integrităţii fizice şi
psihice, a demnităţii şi onoarei persoanelor. Restrictiv, aceasta este o metodă de investigare, un
mijloc legal de căutare a probelor.
Întrebuinţarea poligrafului nu încalcă principiul prezumţiei nevinovăţiei, pentru că scopul
urmărit nu este doar inculparea suspecţilor, ci în egală măsură şi disculparea acestora. Iar într-un
stat de drept, în scopul depistării adevărului, se pot dispune orice fel de expertize, care sunt
recunoscute ca mijloace de probă.
Prima utilizare a poligrafului in Romania a avut loc in anul 1971, la Catedra de
psihologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Poligraful model 'Stoelting' a fost
achizitionat din SUA de catre profesorul Alexandru Rosca, in vederea realizarii unor studii
experimentale in domeniul psihofiziologiei, cercetari continuate de succesorii sai.
In perioada 1972-1974, psihologul Ioan Bus, pe vremea aceea student la Facultatea de
Psihologie din Cluj-Napoca, a efectuat experimente cu acel poligraf pentru a evidentia rolul

1
UMBRARESCU CATALINA
Cunostinte teoretice avansate de psihologie judiciara
factorului emotional asupra performantei scolare. Rezultatele cercetarii s-au materializat in
lucrarea de licenta sustinuta la absolvirea facultatii. In perioada 1980 – 2001 psihologul
Ioan Bus  a efectuat examinari cu tehnica poligraf numai in domeniul judiciar, in cadrul
Laboratorul psihologic de detectie a comportamentului simulat din Inspectoratul de Politie al
Judetului Cluj.
In domeniul judiciar poligraful este utilizat incepand cu anul 1975, indeosebi in cazurile
de omor. Examinarile erau efectuate cu aparate poligraf portabile, de provenienta
japoneza. Aparatele au fost achizitionate de catre Institutul de Criminalistica din cadrul
Inspectorultului General al Politiei cu aportul dr. Ion Anghelescu - seful institutului. Testarile se
faceau in laboratorul institutului sau pe teren, la sediul inspectoratelor judetene de
politie. Expertul Tudorel Butoi, absolvent al Facultatii de Psihologie Bucuresti, a fost primul
psiholog care a folosit poligraful in domeniul judiciar, pentru detectarea comportamentului
simulat. De asemenea, tot in acea perioada, au mai efectuat examinari cu tehnica poligraf si
expertii criminalisti dr. Mircea Constantinescu si Ion Sandu din Institutul de Criminalistica
Bucuresti. In paralel cu tehnica poligraf la Institutul de Criminalistica din cadrul Ministerului de
Interne se folosea si detectorul de stres psihologic in voce (Psychological Stress Evaluator -
PSE), avandu-l ca expert pe Jean Nichifor.
In Romania functioneaza 14 laboratoare interjudetene de detectie a comportamentului
simulat (Institutul de Criminalistica Bucuresti, Politia Capitalei, Inspectoratele Judetene de
Politie: Cluj, Iasi, Timisoara, Constanta, Bacau, Brasov, Braila, Prahova, Bihor, Hunedoara,
Dolj, Galati – enumerate in ordinea infiintarii), dotate cu poligrafe moderne de
provenienta americana, la care sunt arondate toate judetele tarii, cu perspectiva infiintarii a inca 8
laboratoare.
Criterii de utilizare a  tehnicii poligraf
„Detectoarele de minciuni”, termen popular, desemnează de fapt aparatura poligraf de
înregistrare a unor reacţii psihofiziologice caracteristice stărilor de tensiune emoţională. La baza
folosirii acestei tehnici stau următoarele criterii:
– funcţionarea aparatelor se bazează pe faptul că o minciună spusă conştient, pe lângă efortul
mintal pe care îl necesită, produce şi o anumită stare de tensiune emoţională – teama;
– producerea tensiunii emoţionale îşi are originea în declanşările involuntare ale sistemului
neurovegetative concomitent conştientizării pericolului şi în întârzierea prin aceasta a instinctului
de autoconservare;
– prin folosirea poligrafului nu se lezează cu nimic integritatea sau demnitatea individului, care-
şi conservă toate calităţile volitive şi raţional –afective;
– folosirea poligrafului se face numai cu acordul subiectului şi consimţământul apărării;
–  metodologia de testare nu este interzisă de lege şi poate fi utilizată în scopul stabilirii fie a
vinovăţiei, fie a nevinovăţiei.
Tehnicile poligraf înregistrează în principal modificările indicilor psihofiziologici
oglindite în următoarele diagrame :
diagrama puls-tensiune arterială
diagrama ritmului respirator
diagrama rezistenţei electrodermice.
„Aplicată  în mod adecvat, de către examinatori competenţi, instruiţi, cu un înalt grad de
profesionalitate şi probitate, cu respectarea riguroasă a normelor eticii juridice, testarea
2
UMBRARESCU CATALINA
Cunostinte teoretice avansate de psihologie judiciara
sincerităţii cu ajutorul tehnicii poligraf constituie un mijloc de investigare obiectivă a unor reacţii
psihofiziologice ce însoţesc încercarea de  disimulare, a cărui utilizare la stabilirea vinovăţiei sau
nevinovăţiei unei  persoane nu poate fi nesocotită.”

Scopul testarilor poligraf:

• Stabilirea corectitudinii si sinceritatii candidatilor la angajare in raport cu cerintele
impuse de angajator;
• Examinarea candidatilor pentru a fi numiti sau promovati in functii de raspundere;
• Verificarea loialitatii si a corectitudinii salariatilor fata de angajatori;
• Prevenirea sustragerilor din societati comerciale prin examinari periodice ale
angajatilor;
• Stabilirea veridicitatii afirmatiilor persoanelor in orice situatie
• Crearea unei imagini complete a activitatilor intreprinse de angajati la locul de munca;
• Identifica persoanele care fac scurgeri de informatii confidențiale din cadrul companiei;
• Ajuta la protejarea companiei de inselaciune sau furt;
• Se realizeaza formarea unui climat de incredere si a unor colective de munca unite si
productive
Beneficiile testarii poligraf sunt:
• Reducerea fraudelor in companie, cu pana la 90%, prin intermediul utilizarii
poligrafului;
• Identificarea candidatilor potriviti pentru a fi numiti sau promovati in functii de
raspundere;
• Identificarea persoanelor care furnizeaza date confidentiale de la locul de munca;
• Identifica angajatii implicati in prejudicierea companiei prin teste de verificare a pozitiei
acestora in anchetele administrative;
• Recrutarea persoanelor fara antecedente infractionale la locurile de munca, prin teste
screening de personal in vederea verificarii CV-ului la angajare si a background-ului (consumuri
de droguri sau alcool, jocuri de noroc, folosirea mijloacelor firmei in scopuri personale,
prejudicii aduse fostilor angajatori);
• Stabilirea corectitudinii si sinceritatii candidatilor la angajare in raport cu cerintele
impuse de angajator si prevenirea sustragerilor din companii, prin examinarea periodica a
angajatilor.

Probleme tipice pentru testarea poligraf :

 Abuz / agresiuni sexuale

 Furturi/Frauda /Incalcarea eticii profesionale
 Jaf
 Incendiile suspecte
 Sabotaj și distrugere
 Deturnare de fonduri
 Amenințări – Scrisori / e-mail

3
UMBRARESCU CATALINA
Cunostinte teoretice avansate de psihologie judiciara
 Spionajul industrial – scurgerilor de informatii
 Hărțuirea sexuală
 Disputele la locul de muncă
 Screening-ul de pre-angajare/Recrutare de personal
 Adolescenti si conflicte in familie
 Probleme de cuplu sau maritale
 Autoinocentare
 Evenimente sau competitii sportive
 Problematica juridica – Cabinete de avocatura

Nu vor fi supuse testului poligraf următoarele categorii de persoane:

 femeile însărcinate;
 minorii sub 18 ani;
 alcoolicii cronici;
 persoane cu afecţiuni psihice indiferent de diagnosticul formulat în documente medicale;
 persoane aflate sub tratament medical ce nu poate fi întrerupt;
 orice alte persoane despre care expertul apreciază motivat că nu sunt apte pentru
efectuarea examinării poligraf.

Persoanele ce urmeaza a fi examinate cu tehnica poligraf trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

 sa nu fie supuse unor anchete obositoare;

 anterior sa aiba asigurata o alimentatie normala;
 sa nu fie amenintate cu tehnica poligraf;
 sa nu fie sub influenta bauturilor alcoolice;
 sa nu fie sub influenta medicamentelor cu actiune asupra functiilor sistemului nervos
central;
 sa nu fie duse in campul infractional (nu vor participa la reconstituiri, experimente);
 sa nu participe la confruntari;
 sa nu fie prezentate pentru recunoasterea din grup si sa nu li se prezinte persoane spre
recunoastere etc.

Bibliografie:
Tudorel Badea Butoi, Ioana Teodora Butoi, Psihologia interogatoriului judiciar, Ed.
Enmar, Bucureşti, 2002
Aurel Ciopraga, Criminalistica – Tratat de tactică , Editura Gama, Iaşi , 1996
Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciară, Casa de
editură şi presă „Şansa”, Bucureşti, 1994

4
UMBRARESCU CATALINA
Cunostinte teoretice avansate de psihologie judiciara